DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE

PENTRU SEMINAR 28.02.2022 – 15.00-17,00

Grupe an I Drept - ZI

Prof.univ.dr. Dragne Luminiţa şi lect.univ.dr. Matei Dorel George

I. De citit cursul predat:
CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND DREPTUL CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII
POLITICE:
- distincția dintre dreptul public și dreptul privat;
- normele și raporturile de drept constituțional;
- subiectele raporturilor de drept constituţional.
II. De studiat:
▪ Decizia Curții Constituționale nr. 413/2013 cu privire la respingerea obiecţiei de
neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 27 şi 52 din Legea pentru modificarea şi completarea
Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 653
din 23 octombrie 2013.
„2. Autonomia regulamentară de care beneficiază cele două Camere ale Parlamentului, în
temeiul dispoziţiilor constituţionale prevăzute de art. 64 alin. (1), dă dreptul acestora de a dispune
cu privire la propria organizare şi procedurile de desfăşurare a lucrărilor parlamentare.
Potrivit dispoziţiilor art. 67 din Constituţie, intitulat Actele juridice şi cvorumul legal,
"Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor."
Regulamentele parlamentare - Regulamentul Camerei Deputaţilor, Regulamentul Senatului
şi Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului -, sub aspectul naturii lor
juridice, sunt hotărâri ale Parlamentului. Ele sunt adoptate de către fiecare Cameră sau de Camerele
reunite, nu în virtutea calităţii de autoritate legiuitoare a Parlamentului, ci în calitate de corpuri
autonome, învestite cu o putere de organizare şi funcţionare proprie. Fiecare Cameră adoptă
propriul regulament, act cu caracter normativ de sine stătător, în conformitate cu competenţa
atribuită de Constituţie. (A se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 209 din 7 martie 2012,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 188 din 22 martie 2012.)
Aşa fiind, autonomia regulamentară constituie expresia statului de drept, a principiilor
democratice şi poate opera exclusiv în cadrul limitelor stabilite de Legea fundamentală.
Regulamentele parlamentare se constituie într-un ansamblu de norme juridice, menite să organizeze
şi să disciplineze activitatea parlamentară cu privire, printre altele, la procedura de legiferare, de
numire sau de învestitură a celor mai importante instituţii sau autorităţi publice în stat (Guvern, o
parte din judecătorii Curţii Constituţionale, o parte din membrii Consiliului Superior al
Magistraturii, membrii Curţii de Conturi, Avocatul Poporului, directorii serviciilor de informaţii),
precum şi regulile de organizare şi funcţionare ale fiecărei Camere. Normele regulamentare
reprezintă instrumentele juridice care permit desfăşurarea activităţilor parlamentare în scopul
îndeplinirii atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului, autoritate reprezentativă prin care poporul
român îşi exercită suveranitatea naţională, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) din
Constituţie”
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/152029

III. Încercuiţi răspunsurile corecte la grilele de mai jos:

1. Jurisconsultul roman care a arătat că “dreptul public se referă la interesele statului roman iar cel
privat la interesele diferitelor persoane” este :
a. Papinian;
b. Justinian;

1
 c. Ulpian;
d. niciuna din variantele de mai sus;

2. Dreptul privat se referă la:

a. relaţiile sociale la care participă persoanele fizice sau persoanele juridice private;
b. raporturile juridice care au la bază voinţa unilaterală;
c. raporturile dintre persoanele publice şi persoanele private;
d. niciuna din varientele de mai sus;

3. Obiectul principal al dreptului constituţional îl reprezintă:

a. actele normative subsecvente Constituţiei;
b. Constituţia;
c. drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului;
d. Constituţia şi actele normative subsecvente acesteia;

4. În raporturile de drept constituţional:

a. unul dintre subiecte este în mod obligatoriu deţinătorul puterii de stat;
b. unul dintre subiecte poate fi statul;
c. unul dintre subiecte poate fi un organ reprezentativ al statului;
d. niciunul dintre subiectele de mai sus;

5. Cetăţenii pot apărea ca subiecte de drept constituţional:

a. ca persoane fizice învestite cu anumite demnităţi;
b. organizaţi pe circumscripţii electorale;
c. doar în cadrul accepţiunii de “popor”;
d. niciuna din variantele de mai sus;

6. Sunt subiecte ale raporturilor de drept constituțional:

a. poporul;
b. apatrizii în raporturile cu cetăţenii străini;
c. cetăţenii străini în raporturile comerciale cu statul român;
d. niciuna din variantele de mai sus;

7. Dreptul public priveşte:

a. interesul guvernanţilor;
b. interesul statului;
c. interesul unei persoane;
d. interesul guvernaţilor;

8. Sunt subiecte ale raporturilor de drept constituţional:

a. cetăţenii români angajaţi ai instituţiei Parlamentului în raporturile cu angajatorul referitor la
sporurile salariale;
b. Liga Română pentru Apărarea Drepturilor Omului în raporturile cu Regia Autonomă a
Protocolului de stat într-un litigiu privind neplata chiriei pentru sediu;
c. statul român în raportul juridic privind cetăţenia română;
d. niciuna din variantele de mai sus.

Vă rog să trimiteți răspunsurile până la data de 27.02.2022 ora 24,00

- adresa de e-mail: luminita.dragne@ucdc.ro
Vă mulţumesc, Prof.univ.dr. Dragne Luminița