MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETARII

DIN REPUBLICA MOLDOVA

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN
MOLDOVA

Facultate:,,Economie Generala şi Drept’’

Departament:,,Drept’’
Disciplina:,,DREPTUL CIVIL.PARTE GENERALA
I.Ciclul I,licenţă’’

REFERAT
DREPT CIVIL
TEMA:Sistemul dreptului civil în Republica Moldova

Verificat:
Veceaslav Zaporojan
Doctor in drept conferintelor universitar

Realizat:
Lefter Larisa
Grupa:D-221,anul l
 Chişinău 2022

Cuprins

1.Notiunea de drept
civil________________________3
2.Dreptul civil in Republica
Moldova____________________4
3.  Temeiurile apariţiei drepturilor şi obligaţiilor
civile______5
4. Aplicarea legilor civile ale statelor
străine_____________6
5. Exercitarea drepturilor şi executarea
obligaţiilor________8
6. Apărarea drepturilor personale
nepatrimoniale_________9
 Dreptul civil-ca ramură de drept este o totalitate de norme juridice
care reglementează relaţiile sociale,personale sau
patrimoniale,stabilite între persoane fizice sau juridice,aflate pe
poziţie de egalitate juridică precum şi conduita lor . Dreptul civil este
cea mai important ramură de drept şi are ca obiect dreptul comun al
particularilor, adică acele acte juridice pe care le poate întemeia
orice cetăţean din societate.

 Dreptul civil are o importanţă destul de mare într-un stat cu

economie de piaţă , aceasta reeşind din importanţa raporturilor
juridice patrimoniale şi personale nepatrimoniale pe care le
reglementează. Dreptul civil însoţeşte omul de la naştere pînă la
moarte. Ce are rol în ocrotirea valorilor economice ,sociale şi
juridice ,a drepturilor subiective patrimoniale şi personale
nepatrimoniale a persoanelor fizice şi juridice. 
 Dreptul civil are următoarele funcţii:
 1)Urmăreste realizarea unui echilibru social. 
 2)Funcţia socială şi tehnică . 
 3)Funcţia de reglementare şi apărare a intereselor subiectelor
sale. 

În legislaţia civilă modernă a Rep. Moldova pot fi identificate două

perioade:

1.Prima se referă la perioada de timp în care era aplicat Codul civvil din 1962.

2. A doua, cea referitoare la aplicarea noului Cod civil, adoptat în 2002.

 Temeiurile apariţiei drepturilor şi obligaţiilor civile

1. Drepturile şi obligaţiile civile apar în temeiul legii, precum şi în baza actelor

persoanelor fizice şi juridice care, deşi nu sînt prevăzute de lege, dau naştere la
drepturi şi obligaţii civile, pornind de la principiile legislaţiei civile.
2.Drepturile şi obligaţiile civile apar:

a) din contracte şi din alte acte juridice;

b) din acte emise de o autoritate publică, prevăzute de lege drept temei

al apariţiei drepturilor şi obligaţiilor civile;

c) din hotărîre judecătorească în care sînt stabilite drepturi şi obligaţii;

d) în urma creării şi dobîndirii de bunuri în temeiuri neinterzise de lege;

e) în urma elaborării obiectelor de proprietate intelectuală;

f) în urma cauzării de prejudicii unei alte persoane;

g) în urma îmbogăţirii fără justă cauză;

h) în urma altor fapte ale persoanelor fizice şi juridice şi a unor

evenimente de care legea leagă apariţia unor efecte juridice în materie
civilă.

Sistemul de drept   al RM include în sine următoarele ramuri de drept:

Dreptul,constitutional,dreptul,administrativ,dreptul
contravențional,dreptul penal,dreptul procesual penal,dreptul
execuțional penal,dreptul vamal,dreptul financiar și fiscal ,dreptul
mediului ,dreptul civil,dreptul procesual civil,dreptul muncii, dreptul
protecției sociale,dreptul familiei,dreptul internațional privat ,dreptul
bancar .În RM nu există o listă oficială al ramurilor de drept

Dreptul constituțional – ramură de drept public care cuprinde norme

juridice și instituții juridice , care reglementează relațiile sociale
privind organizarea și exercitarea puterii de stat .Izvorul principal al
acestei ramuri este Constituția RM.

Dreptul administrativ- ramură de drept public care cuprinde norme

juridice și instituții juridice, care reglementează organizarea și
funcționarea la nivel central și local,a puterii executive a statului.
Dreptul penal – ramură de drept public ca totalitate de norme și
instituții juridice, care stabilesc infracțiunile și pedepsele .Izvorul
principal al acestei ramuri este Codul penal al RM.

  In ce priveşte prima perioadă, aceasta începe cu adoptarea la 26

decembrie 1964, în şedinţa a IV-a a fostului Sovit Suprem al Rep.
Moldova de legislatura a VI, a Codului civil, urmînd să fie pus în
aplicare la 1 iulie 1965.

Aceste cod era format din 603 articole, grupate în 8 titluri, dup cum
urmează:

1. Dispoziţii generale;
2. Dreptul de proprietate;
3. Dreptul obligaţiilor;
4. Dreptul de autor;
5. Dreptul asupra unei descoperiri;

6.Dreptul asupra unei invenţii, propuneri de raţionalizare şi prototip

industrial.

7.Dreptul succesoral;

8.Capacitatea juridică a cetăţenilor străini şi a persoanelor fără

cetăţănie.

Aplicarea legilor civile ale statelor străine.

Titlul I conţinea 88 de articole cuprinse în 5 capitole şi vizau
dispoziţii cu privire la persoane, convenţii, reprezentare şi
prescripţia. Pe parcursul timpului, în special după 1990 încoace
dispoziţiile cu privire la persoanele juridice au căzut în desuetudine

Titlul II cuprinde 66 de articole care reglementau raporturile de

proprietate - proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producţie
sub formă de proprietatea de stat şi proprietate cooperativ
colhoznică. Categoriile de bunuri ce se aflau în proprietatea
 personală erau limitate, ele referindu-se la cele de uz curent, de
consum personal, de confort, şi de gospodărie casnică.

Titlul III era divizat în două părţi:

--- dispoziţii generale cu privire la obligaţii,

 diferite categorii de obligaţii.

Prevederile primei părţi impuneau concluzia că aceste norme aveau

menirea de asigura dezvoltarea ecomiei planificată.

Referitor la cea de a doua parte, codul prevede onorarea lor în modul

corespunzător şi în termen, prevăzînd şi interdicţia de a refuza în mod
unilateral executarea obligaţiilor.

Titlul IV, dreptul de autor, completat cu dispoziţiile Legii privind

dreptul de autor şi drepturile conexe, a reglementat raporturile care
apar în legătură cu crearea şi valorificarea operelor literare, de artă,
ştiinţifice precum şi a drepturilor conexe acestora.

Titlu VII, drept succesoral, era destinat reglementărilor raporturilor

succesorale. In acest titlu se prevedea că succesiunea putea fi legală şi
testamentară. In cazul moştenirii legale erau prevăzute trei clase de
moştenitori, iar pentru unele categorii de persoane era prevăzut dreptul
la o cotă obligatorie din succesiune.

Titlul VIII, prin articolul 596 - 603 era consacrat reglementării

raporturilor cu elemente de extranietate - capacitatea juridică a
cetăţenilor străini şi a apatrizilor, a persoanelor juridice străine,
indicîndu-se legile ce guvernau aceste raporturi.

b.) In ce priveşte a doua perioadă aceasta începe cu intrarea în vigoare

a noului cod civil. Trebuie spus că adoptarea noului cod conţine o fază
prealabilă, un demers care s-a finalizat cu adoptarea codului. Astfel, la
3 noiembrie 1994, Parlamentul adoptă hotărîrea nr. 954 - XIII, prin
care desemnează grupul de elaborarea a proiectului de cod civil. La 19
octombrie 2000, Parlamentul adoptă în prima lectură proiectul codului
civil, instituind la 26 octombrie 2000, prin Hotărîrea nr. 1315, o
comisie specială care va prezenta Parlamentului proiectul nominalizat.
La 6 iunie 2002 Parlamentul adopta noul cod civil.

Noul cod civil, faţă de cel vechi, conţine o serie de instituţii noi, pe care
vom încerca să le enumerăm în mod ehaustiv în cele ce urmează. Astfel,
noul cod civil, consfinţeşte uzanţele ca izvor de drept, stipulînd că:
"uzanţele se aplică dacă nu contravin legii, ordinii publice sau bunelor
moravuri". Deasemenea,codul civil., reglementează autoapărarea, ca
mod de apărarea a drepturilor civile. Instituţia curatele şi a tutelei este
reglementată în codul civil., care anterior a fost reglementată în Codul
familiei. În ce priveşte instituţia posesiunii aceasta este abordată ca o
stare de fapt servind drept temei uzucapiunii, ca mod de dobîndire a
dreptului de proprietate. Un loc aparte, ca noutate adusă de codul civil,
îl ocupă reglementarea dezmembrămintelor dreptului de proprietate:
dreptul de uzufruct, uz, abitaţie, servitute şi superficie.

 Exercitarea drepturilor şi executarea obligaţiilor

(1) Persoanele fizice şi juridice participante la raporturile juridice
civile trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile cu
bună-credinţă, în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică şi cu
bunele moravuri. Buna-credinţă se prezumă pînă la proba contrară.

(2) Neexercitarea de către persoanele fizice şi juridice a drepturilor

civile ce le revin nu duce la stingerea acestora, cu excepţia cazurilor
prevăzute de lege.

Articolul 21. Apărarea drepturilor personale nepatrimoniale

Drepturile personale nepatrimoniale şi alte valori nemateriale sînt

apărate în cazurile şi în modul prevăzut de prezentul cod şi de alte legi,
în limita în care folosirea modalităţilor de apărare a drepturilor civile
reiese din esenţa dreptului încălcat şi din caracterul consecinţelor
acestei încălcăr
 Concluzie

Dreptul are vocatia de a organiza viata sociala,in

general, motiv pentru care diversitatea acesteia se
reflecta si in continutul normelor juridice. Este motivul
entru care dreptul nu se prezinta ca un monolit, ci este
impartit in mai multe fascicule de reglementari
specializate, care formeaza ramurile de drept.
 Biografie
1. Sistemul dreptului civil în Republica
Moldova
2. CODUL CIVIL AL REPUBLICII MOLDOVA
3.Publicat : 22-06-2002 în Monitorul Oficial Nr.
82-86 art. 661
4.COD Nr. 1107 din 06-06-2002.Parlament