Drept Civil

1 COdul civil al republicii moldova

1. Rosca nicolae baies seriu Dreptul afacerilor vol 1 Chisinau 2004
2. Rosca nicolae Baies sergiu Dreptul afacerilor VOl 2 Chisinau 2006
3. rnesto pan !ratat de drept civil roman "artea generala bucuresti 2006
4. rnestu pan tratat de drept civi l roman vol 2 persoanele bucuresti 200#
5. $on dogariu %icolae popa Dan claudiu danisor ba&ele dreptului civil VOl' teoria
generala Bucurest i200(
6. )ngureanu Ovidiu *anual de drept civil partea generala bucuresti 1+++
7. ,latescu victor tratat elementar de drept civil !eoria generala Bucuresti 2000
8. "opescu 2 Drept civil Bucuresti 1++4
9. rnestu "an Drept civil "ersoana vi&ica Bucuresti 1+++
10. rnestu "an Drept civil "ersoana -uridica Bucuresti 2000
!*.1
%otiuni de$ntroducere privind dreptul privat
Dreptul civil ramura a dreptului privat
I. Dreptul ROman cunoastea 2 divi&iuni fundamentale si anume Drept
public si drept privat / Conclu&ia care s0a inmpus la divi&area dreptului la drept
public si drept privat ar 1 aceea cind intr0un stat modern Dreptul este un demn/
.ceste clasi1cari sint recunoscute din punct de vedere stiinti1c / ,tiinti1ca
globala dintr ecele 2 ramure ale dreptului adica drept public si drept privat
ramine in esenta asa cum au stabilito romanii / Drept public este acel car
eprivste activitatea statului ca putere iar atunci cind incheie acte -uridice o
persoana 1&ica sau -uridica in calitate de contractant / ,tatul nu este subiectul
dreptuluu public pentru ca nu a apare ca arbitru puterii /
II. Codul civil structulea&a ca republica moldova si unitatile administrativ
teroturiale "articipa la raporturile de reglementare de legislatie civila pe
principiu egalitatii participantilor a persoanelor 1&iice si cele -uridice la aceste
raporturi
Dreptul civil este una di ncele mai vech iramuri ale dreptului $nca din antichitate
era sustinuta ideia ca 2pe care 1ecare popor si la rinduit el sinsusi ii este propriu si se
numeste drept civil 2 $n pre&ent dreptul civil a devenit una din cele mai importante
ramuri ale dreptului
2 ,istemul dreptului "rivat
Divi&iunea dreptului 3 Dreptul se impart in 2 divi&iuni in drept international si Drept
national
Drept international Drept national
"ublic 0 si "rivat Drept public 0000 Drept "rivat
Drept constitutional 4 00Drept Civil
.dministrativ 0penal 00 Dreptul
comercial

000Dreptul familiei
$ncluderea unei ramuri de drept in componenta dreptului public sau acel privat
tre&este discutii contradictorii in ceea ce priveste dreptul civil dreptul comercial
dreptul familiei acestea fac parte indiscutabil din ramura dreptului "rivat / !rebuie de
mentionat faptul ca din dreptul civil s0au desprins .stfel de ramuri de drept ca dreptul
familiei si dreptul muncii / *ulte tari ca germania grecia austria Relatiile de familie sint
reglementate de codul civil /$n Republica *oldova relatiile de familie sunt reglementate
de codul familiei / Dreptul familiei s0a caracteri&at intotdeauna prin faptul ca
ma-oritatea raporturilor pe care le reglementea&a sunt nepatrimoniale in comparatie
cu dreptul civil in care prevalea&a drepturile gr "atrimoniale /
Dreptul civil reglementea&a si astfel de relatii nepatrimoniale care se refera la
apararea onoarei demnitatii reputatiei repareara pre-udiciului Deasemenea si priveste
drept personal/ $n ceea ce priveste dreptul muncii "arerile sunt contravectoriiacesta
cuprinde reglementari Caracterisitici atit cit dreptului privat cit si dreptului public
.rgument pentru includerea dreptului muncii in sistemului dreptului privat ar servi
faptul ca un loc aparte in dreptul muncii il ocupa contractu de munca guvernat fara
indoiala pe ramura dreptului civil si legislatia acestuia/
Dreptul muncii e5ista insa mult ereglementari caracteristice dreptului public e53
Reglementarile care se refera la timpul de munca si timpul de odihna
Daca ne referim la ramura dreptului comercial acesta face parte din sistemul dreptului
dreptului privat deoarece reglementea&a in special raporturile di nactivitatea reali&ate
prin acte si fapte de comert
,ub ' "rincipalele sisteme ale dreptului continental
Referindune la statele europene teoretiticiene dreptului civil constata citeva sisteme de
drept civil cele mai raspindite 1ind dreptul continental si dreptul ommolav /
"rin sintagma drep continental s0au drept roman0o german se intelegea
marele sistem -uridic contemporan european care include sistemul france& si cel
german / Dreptul continental la rindul sau este de 2 tipuri 3 16 de Orientare france&a
care are la ba&a codul civil france& din 1(04 26 de orientare germana care are la ba&a
codul civil german din 1(+6 / sitemul dreptului civil france& actual are ca sursa de
inspiratie codul civil fance& din 1(04 .cesta este considerat cel mai raspindit act
normativ si promovea&a constant / "rincipiile libertatii egalitatii proclama te de
revolutia burghe&a di nfranta anii 1#(+ 0 1#+4/ Drept civil france& a servit ca model
multor state din europa precum si pe alte continente / . 2 verigca de sistem de drept
continental il constituie sistemul de drept ba&at pe pandencte / ,ursa principala de
inspiratie a acestui sistem este codul civil german adoptat in anul 1(+6 si itnrat in
vigoare la 1 ianuarie 1++0 astfel inceputul seclului a fost marcat de aparitia a unui nou
cod civil care isi pastrea&a originalitatea si in pre&ent / COdul civil german repre&inta
unul din cele mai importante dar si cele mai originale monumente legislative ale
marelui sistem -uridic romano0german/
,ub 4 ,istemul dreptului civil in Republica *oldova
1 "rivire generala asupra codului civil din 1+64 acesta a fost adoptat la 26 decembrie
si pusa in aplicare de la 1 iulie 1+67/ .cest cod este format din 60' articolegrupate in (
titluri si anume 3
Dispo&itii generale
Drept de proprietate
dreptul obligatiilor
Dreptul de autor
Dreptul asupra unei descoperiri
Dreptul asupra inventiei
"ropunerii de rationali&are si "rorot8pul industrial
Dreptul succesoral
capacitatea -uridica a cetatenilor straini si persoanelor fara cetatenie
.plicare alegilor civile ale tarilor straine
$n acea perioada scopul legislatriei i ngenere si acelei civile in particular era intarirea
sistemului economic socialist / $n comparatii cu alte coduri care suferisera multe
modi1cari Codul civil ramine practic neshcimbat
2 "rivire generala asupra codului civilil sin 2002
$ncepind cu anii 1++1 1++2 in Republica *Oldoca reapar incercuitul civil ternurile
societatea cu raspundere limitata societatea pe actiuni societatea in comandita si
inume colectiv statul creind posiblitatea privati&ari ibunurilor sale )n loc important in
acest conte5t il ocupa constitutia republicii *Oldova adoptatala 2+ iunie si in 1goare 2#
august 1++4 Care cons1nteste ca proprietate este publica si privata iar dreptul de
proprietatea privata este garantat /
"entru a avea o aplicare mai e1cienta materia inclusa in noul cod civil a fost
divi&ata in 7 parti dupa cum urmea&a Cartea 1 partea generala Cartea 2 Drepturile
reale Cartea ' Obligatiile Cartea soccisoral / Dreptul international privat /

!*. 2
%otiuni generale privind dreptul civil
1 %otiunea de drept civil Conte5te
!ermenul de drept civil provine de la latinescu 9us civile "rin care se intelegea dreptul
cetatenilor romani legislatia civila inseamna un sistem de legi si de acte normative ale
autoritatilor publice in care sunt cons1ntite normele de drept civil
Drept civil ca ramura de drept reglementea&a raporturile patrimoniale si personal
nepatrimoniale dintre persoanele 1&ice si -uridice a:ate pe po&itii de egalitate -uridica
.ceasta notiune este sutinuta de ma-oritatea specialistelor si cuprinde toate
elementele dreptului civil si anume 3 0 Dreptul civil este o totalitate de norme -uridice 2
Dreptul civil reglementea&a 2 mari categorii de relati isociale si anume raporturi
patrimoniale si personale nepatrimoniale ' 6 Dreptul civil are ca subiect nu numai
individul ca persoana 1&ica ci si colectivul ca persoana -uridica /
Drept civl ca stiinta se intelege stiudiul despre acest drept adica sistemul de categorii
conclu&ii conceptii despre raporturile -uridice civile / Drept ivi lca obiect de stiudiu este
o disciplina cu a-utorul careea se optin informatii si cunostintilor mediu si este un curs
obligatoriu la facultatiilor de drept
2 obiectul si metoda de reglementare a Dreptului Civil
Dreptul civil cunoaste 2 mari categorii de relatii sociale si anume raporturile
patrimoniale si cele personal nepatrimoniale / Cele patrimoniale este raportul care
poate 1 evaluat in bani ;are continut economic raport de vin&are cumparare sau
schimb ceva serviciu6 %epatrimonial 3 este raportul al carur continut nu poate 1
evaluat in bani;e53 drept la nume 4 la denumire de sediu46 "articipantii la aceste
raporturi pot 1 atit persoanei 1&ice si persoanele -uridice ;inclusiv organi&atii
internationale 4orgn straine care desfasoara activitate pe teritoriul republicii moldova
a6 Raporturile patrimoniale reglementate de drept civil
*a-oritatea raporturilor reglementate de drept civil sint raporturi patrimoniale ele apar
si se de&volta in ca&ul in care patrimoniul se a:a la o persoana concreta sau trec de la
o persoana la alta /
<a rindul sau drept civil nu reglementea&a toate raporturile patrimoniale si
nepatrimoniale aceste la rindu sau 1nd reglementate si e ramurile dreptului familiei
muncii drept 1nanciar / De drept civil sint reglrmen8ate doar rap patrimoniale si
nepatrimoniale din subiecti ce se a:a pe po&itie de egalitate -uridica / !rebuie sa
deosebim 2 mari categorii de raporturi patrimoniale reglementate de drept civil si
anume 3 raporturi reale si rap obligationale / Obligational este raportul care contine
indiferent de act -uridic fapt -uridic licit sau ilicit Raportul obligational are 2 subiecte
Care poarte denumirea de creditor si debitor / Obigational Real este raportul care are
un continut drepturi reale 3 Drept de proprietate Drept de u&ufruct Drept de u&
servitute 4 ga- /
b6 Raportrile personal nepatrimoniale reglementate de normele dreptului civil
"luralitatile acestor catergorii de relatii sociale constau in urmatoare 3
sint constituite de bunurile nepatrimoniale inseparabile de subiect adica acele
bunuri care nu pot 1 transmite alte persoane
sint lipsite de orce continut economic
1Dreptul civil reglementea&a urmatoarele categorii de raporturi personale
nepatrimoniale 3
Raporturile de indenti1care
Dreptul la nume
Dreptul la domiciliu
Dreptul la resedine
Drept la denumire
2 Raporturile referitoare la e5istenta si integritatea subiectelor de drept cum ar 1
Dreptul la viata 4Dreptul la sanatate la reputatie 4 Dreptul
Raporturile personal nepatrimoniale pot 1 clasi1cate si in urmatoarele 2 categorii3
1. raporturile personal nepatrimoniale legate nemi-locit de cele patrimoniale
;Dreptul de autor este raport nepatrimonial6
2. Raporturi personal nepatrimoniale nelegate de cele patrimoniale sunt acele
legate de onoarea deminitatea persoane numelui domiciliu persoanei 1&ice
c6*etota de reglementare a codului civil
metodele de reglementare el difera de metoda de reglementare din ramura dreptului
public / $n dreptul civil subiectele se a:a pe po&itie de egalitate -uridica iar in dreptul
public o parte a raportului -uridic civil se a:a in subordonarea celelante parti
$% clocu&ie speci1cam ca prin metoda de reglementare se intelege modalitatea
speci1ca in care statul printrun sistem de norme -uridice impune participantilor la
raporturile -uridice o anumita conduita
"rincipiile dreptului civil
,)nt ideicare reglementea&a relatiile sociale si care stau la ba&a activitatii -uridice /
"rincipiile -oaca un rol important in 1ecare ramura de drept cu atit mai mult in dreptul
civil ca i in celelante ramuri in dreptul civil distingem 2 categorii de principii / "rincipii
fundamentale a dreptului sunt idei de ba&a care se gasesc in intreaga legislatie a
republicii moldova / Din aceasta categorie fac parte 3 "incipiul democratiei principii
egalitatii in fata legii principiul legalitatii /4 "rincipiul separarii puterilor la stat ;stipulate
in constitutie R/*6
1"rincipile Dreptului civil
acestea privesc toate institutiile dreptului civil cele mai importante principii ale
dreptului civil sunt stipulate in codul civil si anume articolul 1 3
"rincipiul inviolabilitatii proprietatii 0articolul 46 din constitutie prevede ca dreptul de
proprietate privata este garantata "otrivit codului civil nimeni nu poate ceda
proprietatea sa si nimeni nu poate 1 silit sa cede&e proprietatea sa inafara de cau&a de
utilitate publica pentru o dreapta si prealabila despagubire e5proprierea se efectuea&a
in conditiile legii / $n conformitate cu articolul 12# in consitutie Bogatiile de orce natura
a subsolului spatiului aerian apele padurele folosite in interes public resursele naturale
fac obiectul e5lisiv al prorprietatilor publice /
2 "rincipiul <ibertatii contraactuale
"otrivit acestui princippiu subiectele dreptului civil pot sa0si gaseasca desine statator
persoanele
cu care sa incheie acte -uridice civile si pot sa negocie&e conditiile contraactuale /
"ersoanele 1&ice si -uridice sint libere sa0si stabileasca pe ba&a de contract drepturile si
obligatiile si orce alte conditii care nu contravin legii /
' principiul inadminisibilitatii imi5tiunii i nafacerile private /
,e caaracter&iea&a prin faptul ca statul si organele sale nu pot sa intervina in afacerile
private de cit doar in conditiile legii /
46"rincipiul egalitatii in fata legii civile
.cesta isi gaseste e5presia in egalitatea capacitatii -uridice adica in / Constitutia R/*
artic 16 dispune !oti cetatenii R/*oldova sint egali in fata legii si in fata autoritatilor
publice fara deosebire de nationalitate rasa opini publica religie se5 / .rt 1( Codul civil
tuturor persoanelor 1&ice lie este cunoscuta in egala masura capacitatea de a avea
drepturi si obligati icivile /
76 "rincipiul e5ercitarii cu buna credinta a drepturilor / "otrivit articolului 77 di
nconstitutie care dispune ca orce persoana isi e5ercita drepturile si libertatile
constitutionale cu buna credinta fara a incalca drepturile si libertatile altor persoane /
"Otrivit codului ciivil acest principiu presupune ca participantii la raporturile -uridice
civile sint sinceri si loiali si au o conduita onesta la incheierea si e5ecutarea actelor
-uridice civile precum si isi e5ercita drepurile in conformitate cu legea cu contractul si
cu ordinea publica /
,ub7 Delimitarea Dreptului civil de alte ramur ide drept
Delimitarea Dreptului civil de dreptul muncii
Dreptul muncii este ramura care reglementea&a raporturile sociale de munca a
persoanelor a:ate in cimpul muncii / $ntre dreptul civil si dreptul muncii e5ista
urmatoarele asemanari si deosebiri 3
Obiectul ambelor ramuri este format atit din raporturi patrimoniale cit si
raporturi personalae nepatrimoniale
Daca in Dreptul civil po&itia de egalitate a partilor in fat alegii este permanenta
atunci dreptul muncii aceasta e5ista doar la incheierea contractului de munca
Delimitearea dreptului civil de dreptul familiei
Dreptul familiei este ramura care reglementea&a relatiile personale nepatrimoniale
si patrimoniale care i&vorasc din rudenie casatorie adoptie s/a/$ntre aceste 2 ramure de
drept e5ista strinse legaturi care determina folosirea in dreptul familiei in anumite
situatii a normelor de drept civil / "entru ambele ramuri de drept este speci1ca metoda
egalitatii -uridice /
Delimitarea de drept civil in cel comercial
Dreptul comercial este ramura care reglementea&a modalitatile constituite
functionare si incetare a activtatii societatii comerciale/ .mbele ramuri reglementea&a
raporturi patrimoniale si personal nepatrimoniale atit subiectele dreptului civil cit si
subiectele dreptului comercial se a:a pe po&itie de egalitate -uridica
Delimitarea Dreptului civil de dreptul constitutional /Dreptul cosntitutional este ramura
care contine normele fundamentale pentru metinerea statului ba&at pe drept di ncare
rees celelante ramuri de drept / Constitutia contine norme care cons1ntesc principii ale
dreptului civil/ ,ubiectele dreptului civil se a:a pe po&itie de egalitate iar cele ale
dreptului constitutional se a:a pe po&itie de subordonare/ $n dreptul civil ma-oritatea
raporturilor sunt patrimoniale / $ar i ndreptul cosntitutional sunt nepatrimoniale /
,pe=a 1
$n ba&a contractului incheiat de editura revistei .ctiunea domn ivanova a
efectuat traducerea in limba romana din limba rusa a monogra1ei Basarabia autor
Vasile ,tate 4 pina la publicarea revistei fara stiinta domnului ivanov monogra1e
tradusa a inceput sa 1e publicata in revista cartea numele traducatorului nu a fost
indicat totodata domn ivanov nu i sa platit onoraliu/
16 Despre ce raport este vorba in speta/ $ndenti1cati in speta

26 Ce categori ide raporturi personale nepatrimoniale indenti1cat iin speta
'6 C)m va 1 aparat dreptul domnului $vanov
Drept civil este 3 a6 "rincipala ramura a dreptului public
b6 O ramura a dreptului international
CORC! c6 "rincipala ramura a dreptului "rivat
!est 2
Drep civil ca ramura de drept Repre&inta o totalitate de norme de drept ce
reglementea&a raporturi -uridice 3 a6 >amiliale
COrect B patrimoniala si personale patrimoniale
c6 conomice
,peta 2 6 Domnul vasile la chemat in -udecata pe vecinul sau ion *ovila a carui
apartament se a:a deasupra apartamentului sau in cererea sa DOmnul Vasile solicita
istantei evacuarea acestuia din apartamentul ce apartine cu drept de proprietar
personal4 pe motiv ca in locuin=a acestuia locuiesc 4 ciini de rasa si 6 pisici de care
nimeni nu ingri-este si mirosul este nesuportat facind imposibil traiul in aceeasi cladire
16 ste .dmisibila actiunea domnului vasile
26 ce "rincipiul al dreptului civil poate invoca domnului *Ovila 4 De&valuti esenta
principiului
!*. 3 $&voarel Dreptului civil
1 %otiunea de Dreptului civil
Republica *oldova ca i&voare de drept actele normativ si u&antele / "ractica -udiciara
ne1ind considerata i&vor de drept / Doctrina nu poate 1 considerata i&vor de drept /
.ceasta -oac aun rol important in aplicarea corecta a legislatii civile insa conceptiile
savantilor precum si talpacirea doctrinala actelor normative nu au putere -uridica
obligatorie / $n R/ *Oldova ca in ma-oritatea tarilor din sistemul de drept actele
normative sint considerate principalul i&vor de drept locul central revenind legii / .ctele
normative civile consituie legislatia civila / <egislatia civila consta in COdul civil si
coordonantele modernului /
)n rol important in sistemul i&voarelor de drept il -oaca tratatele internationale / <a
careR/*oldova este parte / De aici facem conclu&ia ca sint i&voare de drept civil actele
normative ori legeslatie civila 4u&antele si tratale international notiunea 3 prin i&vor de
drept intelegem forma de e5primare a forme -uridece inclusive acele de drept civil 4
semni1ca toate actele normative ceie ce face ca i&voarele dreptului civil sa aiba forta
-uridica general si egal obligator8e pentru toate subiectele de drept civil de punct de
vedere a cunprinsului actele normative civile pot 1 clasi1cate in generale si special 4
%ormele generale se caractere&ea&a prin sfera lor mai larga in actiune ce se aplica
tuturor raporturilor -uridece civile normele civile sint cuprinse in partea 1 respectiv
articurile 102('4 %ormele special se aplica numai unei categorii anumite de relatii
-uridece civile ;vin&are cumparare 4 donatie4 6/
.ctele normative i&voarele pot cuprinde norme care pot 1 clasi1cate in inperative si
di&po&etive 4 %ormele inperative inpun o anumita conduita participantilor la raportul
-uridic de la care nu se pot abate de e50 termini de presctitii partile a unui raport
-uridic civil nu pot schimba acest privideri legale si Despo&etive sint normele a caror
aplicare este lasata la descretia participantilor la raportul -uridec in dreptul civil
ma-oritatea normelor sint di&po&etive/
2/.ctele normative internationale si interne ca i&voarle dreptului civil /
.rticului # codul civil se refera la tratale internationale care reglementea&a raportulrile
-uridice civile descutind ca daca intratatul international la care reb moldova este parte
sint stabilite alte despo&itii de cit cele preva&ute din legeslatie civila se aplica
despo&itile tratatului international /!ratatele internationale se aplica direct fara
adobtarea unei legi interne care sa corespunda di&po&itiilor tratatelor internationale /
$&voarele scrise interne ale dreptului civil se clasi1ca in legi ordonatile guvernului si
actele normative subordonate legi in doctrina aceste i&voare ale dreptului civil sint
denumite $?VO.R D$RC!4 ,CR$,4 sau >OR*.<4
a6<egea principalul i&vor scris a dreptlui civil unica autoritate publica avind competenta
de a adopta legi este parlamentul legile la rindul sau sint de trei categorii
Constitutionale 4 organice4 ordenale /)n loc aparte in sistemul legilor ca i&voare ale
dreptului civil il ocupa codul civil acesta este considerat principalul i&vor al dreptului
civil fara a ignora ec5istenta unei alte legi care reglementea&a raporturile -uridece
civile /
b6Ordonatiile guvernului i&voarele dreptului civil conform articuluilui 102 din constitutie
guvernul adopta hotoriri 4 ordenante si despo&itii 4 acesta poate emite ordonati doar
daca parlamentul adopta o lege speciala de abilitare parlamentului cu dreptul de a
emite ordonante in domeniul /
c6acte normative subordonante legi sint decretle presedintelui . Rep *oldova hotorirle
si despo&itile guvernului 4si actele cu aracter normativ ale autoritatilor publice locale si
centrale 4Decretle presedintelui Rep *odova sint i&voare pentru ramura dreptului civil
in masura in care cuprinde dispo&iti de drept civil4 si hotorirele si di&po&itele guvernului
se emit pentru organi&area ec5ecutari legilor /$&voarele nescrise ale dreptului civil la
categoria i&voarelor nescrise ale i&voarele civil sint atribuite u&antele 4 )&anta se
formea&a prin aplicarea indelungata in veata sociala a unei reguli conduite in vertutea
unor deprinderi 4 u&anta sau obiceiul poate 1 aplicata numai daca u contravine legii 4
ordinea publice 4 si bunurilor morale /
Raportul juridic civil:25.02.2013
%otiunea si caracterele raportului -uridic civil/
Raportul -uridic indeferent de natura sa este o relatie reglementata de norma -uridica
relatia la rindul sau nu poate defeni raport -uridic fara e5istenta uni norme -uridece
care sa o reglemente&e 4deoarece @e5ista relatie sociale ca cele de caloborre 4
prietenie 4 care tine de domenie morale si nu sunt reglementate de norme -uridece .
Relatie sociala devine raport -uridic numai prin reglementarea ei din norma -uridica
asigurata dupa ca& prin forta coiercetiva a statului4 raporturi -uridece de drept civil sint
raporturi patrimoniale si ne patrimoniale 4Raporturi -uridica civil se poate defeni ca
raport social ne patrimonial sau personal ne patrimonial reglementat de o norma de
drept civil/
Raporturi -uridico civil este o relatie sociala deoarece intervine intre oameni 1ica ca
persoane 1&ice 4 sau persane -uridece4 caracterul social intica ca raportul nusi pierde
trasatura de a 1 o relatie sociala 4 si ca norma de drept reglementea&a doar relatii
dintre subiecte si nu relatie dintre subiectul si bunul /
Caracterul volutional sublinea&a ca norma -uridica ca il reglementea&a este adoptata
de catre parlament 4 organul repre&entativ suprem al poporului 4 raportul -uridic civil
are caracter dublu volitiv ;vointa persoanei 6 in sensul ca e5prima vointa statului de tro
parte si vointa subiectiva a partilor/
$n raporturile -uridece civile in primul plan se plasea&a vointa pertilor la fel vointa
partilor la fel va vi necesara la modi1care si stingerea acestui raportului4 conform
codului civil persoanle 1&ice si cele -uridece participante la raporturile -uridece trebuie
sa ecsercita drepturile si sa e5ecuta obligatiile de buna credinta in raport cu legea
ordinea publiga contractul si bunele morale 4 in ca&ul raporturilor -uridico civile unde
partile se a:a pe po&itie de egalitate -uridica raportul -uridic paote 1 modi1cat sau stins
doar cu acordul partilor/
2.Structura raportului juridic civil
R9C cuprinde urmatoarele trei elemente subicetul 4 obiectul 4 continutul 4
,ubiectele roportului -uridic civil prin subiectul rapotul -uridico civil se intelege calliate
de titulari de drepturi si obligatii sint subiecte ale raportului -uriic civil persoane 1&ice si
persoane -uridece ;art 2/ Cod civil 6A"ersoana 1&ica este subiectul individuala de drept
adica omul privit ca titular de drepturi si obligatii civile din acesta categorie din
subiecte fac parte cetateni R*4 cetateni strain4 si apatri&i /
"esoana -uridica ete subiect colecti de drept adica un colectiv de persoane care sint
titulari de drepturi si obligatii civile raporturi -uridico civil persoana care dobindeste
drepturi civile paorta denumire de ,ubiect .ctiv iar persoan care ii asuma obligatii
civile poarta denummirea de ,ubiect "asiv /
$n ma-oritatea roporturilor -uridece civile 1ecare dintre parti are dubla calitate atit ca
subiect activ;creditor6 cit si de subiect pasiv ;debitor6/$n raporturile -uridece civile de
partea unei parti poate 1 un subiect dar pot 1 mai multi subiecti/
Clasi1carea caracterelor 3simplu este raporturile-uridico civil care se stabileste intre
doua persoane iar cel comple5 este R9C care intervine intre mai multe subiecte 1e c
sint mai multi creditori 1e mai multi debitori
Capacitatea civila a subiectului a roportului juridico civil
"entru a avea calitate de subiect calitate 1&ica si cea -uridica trebuie sa aiba capacitata
-uridica civila pentru a participa la un raport -uridico civil ele trebuie sa aiba o
capacitate civila formata din capacite de ec5ercitiu si folosinta /Capacitatea de
folosinta .rt 1( cod civil este recunoscuta tuturor persoanelor indefernt de rasa 4 religie
se5 4 nationalitate ea incepe cu nasterea persoanei si incetea&a cu moartea
persoanei 4 dela aceasta regula legislatie face ecs5ceptie atunci cind dreptul la
mostenire a persoanei 1&ice apare de la conceptie daca aceasta se naste vie 4 i
acestea ca&uri este pre&enta capacitatea de folosinta anticipata 4 continutul capacitati
de folosinta consta in totalitatea de drepturi si obligatii pe care le pot avea subiectele
R9C locul central ai acestui obligati il ocupa dreturile libertatile si indatoriile consacrate
si garantate de constitutie Capacitatea de folosinta la rindul sau nu poate 1 inlaturata
aceasta poate 1 doar lemitata i cee ce priveste atitudinea persoanei de a avea
drepturi dar numai in conditie stabilite legei pesoana 1&ica nu poate renunta
capacitate de folosinta nici total nici partial/Capacitatea a pers 1&ice incete&a cu
moartea a pers constatarea mortei se face de catre instituti curative prin certi1catul de
dece& 4 la rindul sau decesul persoanei poate 1 declarat si prin instanta de -udecata/
Ca si per 1&ice per -uridece au capcitate de folosinta precum si capacitate de e5ercitie
care inpreuna constitue capacitate civila 4cap de folosinta a persoanelor -uridece se
eosebeste de cele a pers 1&ice prin faptul ca nu este generala si egala pentru toate
personale -uridece ci este speciala 1ecaraea4 cap de folsinta a pers -uridece depinde de
scopul acesteea ;obiectul de activitate 6 art 60 codului civil despune ca pers -uridica
cu sop lucrativ poate desfasura e activitate ne inter&isa de lege /
Capacitae de folosinta a pers -uridico din momentul in1ntari si durea&a pina laincetarea
e5istentei sale
Capacitatea de e5ercitiu
.pare odata la atingerea ma-oratului adica la atingerea virstei de 1( ani4 legea admite
sa te casatoresti inainte de implenire acestei virste si minorul dobindeste capacitate de
e5ercitiu in momentul inchierei
Conform codului civil au capacitate de e5ercitie deplina persoanele in visrta de pina la
16 ani care lucrea&a in ba&a de contrac de munca sau cu acordul parintelor
adoptatorilor tuturilor si practica intreprin&tor atribuirea catre minorul care a inplini
virsta de 16 ani a capacitati de e5ercitiu de pline se numeste emancipare/
Dreptul civil din rep *oldova mai cunoaste urmatoarele categori de capacitate de
e5ercitiu 3
0cap de e5ercitiu a minorului cu virsta intre 1401( ani ; art 21 cod civil 6
0cap de e5ercitiu a minorului cu virsta intre #014 ani ;art 22/ Cod civil 6
0"ersoanele ca poseda cap de e5ercitiu de plina pot 1 lipsite sau limitate in ea in ca&ul
preva&ute de lege ;art 24/27/ codul civil 6
Regula generala cu privirea la cap de e5ercitiu a persoanei -uridece este ecspusa in art
21 cod civil conform caruia persoana -uridica dela data constituire isi e5ercita
drepturile 4 si e5ecuta obligatiile prin administrator acesta este persoana 1&ica
semnata prin lege sau prin actul constituire sa actione&e in raporturile cu tierti;a treia
persoana 6
Continutul rap -uridic civil
,e intelege totalitatea de drepturi si obligatii care apartin partilor din raporturi -uridic
civil continutul raportul -uridic civil este format din 2 elemente 0drepturi subiecte si
obligatie subietctive 4
Drepturi suvbiective la rindul sau inseamna posibilitatea persoanelor 1&ice si
persoanelor -uridece de a sivirsi anumite actiuni precum si puterea de a pretinde la
sibiectele pasive sa savirseasca sau se aptine dela la safarsirea a unui actiuni
/Oblgatie subiectiva consta in indatode riasubiectului pasiv de a avea anumita
conduita fata de subiectul activ care consta in safarsirea a unei actiuni sau aptinerea
acestui actiuni
Obiectul raportului civil
,e intelege actiunile sau ne actiunele care drebuie savarsire sau de la care trebuie sa
se aptine subiectele acestui raport -uridic obiectul raportului civil nu este alt ceva decit
conduita sau comportamentul subiectelor adica actiunele pe care subiectul activ le
poate pretinde de la subiectul pasiv si acesta ese obligat de lea safarsi
Clasifcarea raporturilor juridece civile
1. Rap juridece civile absolute si relative
Rap -uridic absolut presupune un raport -uridic stabilit intre una sau mai multe
persoane determnate de catre subiect activ si toti cei lalti participanti la relatii
sociale reglementate de lege ca subiecte pasive nedeterminante sint
considerate raporturi absolute toate derpturile reale ;drepturi la proprietate 6 si
toate drepturile personal ne patrimoniale ;drepturi la nume onoare 4demnitate 6
Rap -uridic civil relativ titularul dreptului poate pretinde subiectului pasiv o
anumita conduita fara care dreptul nu se poate e5ercita /
Raporturile -uridece civile patrimoniale si ne patrimoniale
R9C se clasi1ca in personal ne patrimoniale si patrimoniale cele patrimoniale pot
1 la rindul sau reale si de creanta 4 acestea drepturi pot 1 stinse prin e5pirarea
termenul de prescriptie daca titulari lor nu le e5ercita la timp 4 real este raportul
in cadrul caruia titularul dreptului subiectiv poate sisi e5ercite atributele salein
mod direct fara interventia altor persoane /
Obligational este raportul in care subiectul activ predinte de la subiectul pasiv o
anumita conduita care consta a da4 a face 4 sau a nu face ceva /
Tema 5. persona fica a raportului juridic civil
Sub 1. !otiuni intoductive
Conform articuli 16 cod civil persoana 1&ica este omul priviti individual ca itulari
de drepturi si obligatii civile persoane 1&ice sint considerate nu numai cetateni
rep moldova si ce cetateni straini si apatri&ii folosirea termenului de persoana
1&ica folosirea termenului de persoana 1&iB 444 permite nelimitarea mai e5acta a
subiectelor individuale de subiectele colective a1 subiect de drept inseamna a 1
participant la raporturile -uridece civile a 1 titulari de drepturi si obligati civile
2/Capacitatea de folosinta a persoanei 1&ice
%otiuni si cracterele -uridece ale capacitati de folosinta /
Capacitatea de folointa este o componenta a capacitati civile care la rindul sau
este o componenta a capacitati -uridece 4 Cap -uridica consta in atitudinea
persoanei sau colictivitati de a 1 titularii de drepturi si obligatii si de a le e5ercita
cap -uridica civila consta in atitudinea persoanei de a vea si de a e5ercita
drepturi civile si de avea si de asuma obligatie civile prin inchierea acte
-uridece /
.rt 1( drept civil prevede cap de avea drepturi si obligatii se recunoaste in mod
egal tuturor persoanelor 1&ice 4 notiunea de cap de folosinta repre&inta
altitudinea persoanelro 1&ice a 1 titulare a drepturilor si obligati /
Capacitate de folosita este recunoscuta in mod egal tuturor persoanelor 1&ice ea
aparea odata cu nastere persoanei si incitea&a odata cu moartea ei 4 aceasta
este inseparabila de persoana pe parcursul intregi vieti indeferent de virsta si
stare sanatatii /
"rincipale caractere -uridece ale capacitati de folosinta 3
0legalitate 4
0generalitate
0egalitatea universalitate
0intagibilatea
0inina bilatea
/
<egalitatea capacitati de folosinta persoane 1&ice e5prima ca aceasta
capacitatea este de domeniul legii 4 adica este recunoscuta de lege civila 4
2/generaltiate capacitati de folosinta a persoanei 1&ice e5prima caracterul
posibilitati omoului de avea drepturi si obligati civile galitatea de cap de
folosinta se ba&ea&a pe principiul egaltati in fata legi /galtatea cap de folosinta
este garantata si aparata prin mi-loacele de drept civil cit si drept penal /
$nailibitate cap de folosinta a er 1&ice eprima ideia ca nimeni instraina sau
renunta la capacitatea de folosinta nici total sau partial /
$ntagibilitatea cap de folosinta nu i se poate aduce limitari 4 incrediri incit in
ca&urile preva&ute de lege 4si universalitatea consta in faptul ca 1ecare om are
dreptul sai i se recunoasca pretutinderi personalitatea sa -uridica /
Conform art 1( cod civil cap de folosinta incepe dela momentul nasterii
momentul nasteri a pers 1&ici este de o importanta deosebita caci de la ea
persoana poate avea drepturi si obligatii 4daca ersoana se naste intrun unitate
sanitara 4 data si momentul nasterii se probea&a cu actul medical institutia cu
aceasta //////CC incare este stipulat anul luna 4 &iua 4ora 4 4 in ba&a acestui
certi1cat data nasteri se trece in actul nasteri a copilului /$n lipsa unei certi1cat
medical de constatarea nasterii data nasterii va 1 inscrisa in actul de nastere a
copilului potrivit declaratiei facute de persoana obligata 45eceptie de la acest
ca& cind dreptul la mostenire persoanei 1&ice apare la concepteunea /
$ngredirele cap de folosinta/
,int recunoscute 2 tipuri de ingrediri ale cap a folosinta a persoanei 1&ice 3
$ncrediri cu caracter de sactiune 4 si incrediri cu caracter de masura de protectie
sau de ocrotire a persoanei 1&ice .