Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Drept
Disciplina:Calificarea Infractiunilor
Catedra Drept Penal

Referat pe
tema:
Clasificarea componentei de
infractiune dupa gradul
prejudiciabil al faptei.

A realizat:
A verificat:

Chisinau 2015

Plan

1.

Introducere
Notiunea,structura,si modalitatile
componentei de infractiune.

2.

Continut

Concluzie

Bibliografie

Noiunea de infraciune (att doctrinar ct i cea legal) cuprinde anumite semne

juridico - sociale, caracteristice oricrei fapte penale. Aceste semne (grad
prejudiciabil, ilegalitatea, vinovia, pasibilitatea de pedeaps penal) permit a
delimita infraciunea de alte nclcri de lege, de asemenea i a determina
trsturile specifice ale fiecrei infraciuni n parte.
Este evident c pentru soluionarea corect a problemei privind existena sau lipsa
n fapta svrit a semnelor unei infraciuni urmeaz a se stabili clar acel
ansamblu de circumstane cu caracter obiectiv i subiectiv reflectate n norma
juridico-penal respectiv, fiind necesare i suficiente probe pentru atragerea
vinovatului la rspundere penal.
Acest ansamblu al elementelor i semnelor obiective i subiective, care permite a
califica o anumit fapt prejudiciabil drept infraciune concret, nu este altceva
dect componena de infraciune.
Toate componenele de infraciune prevzute n Partea special a Codului penal al
Republicii Moldova pot fi clasificate n mai multe categorii n funcie de
proprietile care caracterizeaz obiectul, latura obiectiv, latura subiectiv i
subiectul infraciunii. La baza clasificrii componenelor de infraciune sunt puse
urmtoarele criterii: gradul prejudiciabil al faptei, modul de descriere a semnelor
componenei de infraciune i specificul structurii acestora.
Dup gradul prejudiciabil al faptei deosebim: componena de baz, componena cu
circumstane agravante (componena calificat) i componena cu circumstane
atenuante (componena privilegiat).
a)Componente de infactiune de baza-constituie dintr-un numar minim de semne
necesare
si sufciente pentru calificarea faptelor infractionale si care intra in continutul
tuturor inractiunilorde aceeasi categorie.Componentele de baza reflecta un grad
prejudiciabil mediu al faptelor comise si sunt formate dintr-o totalitate de semne
tipice.
Componentele de baza formeaza continutul infractiunii in configuratia tipica.Cu
alte
cuvinte,de baza sunt componentele de infractiune in varianta-tip.Astfel,din punctul
de vedere al tehnicii legislative,sunt de baza componentele de infractiune
prevazute in cadrul alin.(1)art.164 CP RM - varianta-tip a infractiunii.Toate
componentele de infractiune de la art.164 CP RM,inclusiv de la alin.(2) ,(3)
art.164 CP RM,trebuie sa cuprinda totalitatea semnelor obiective si subiective de
baza ,prevazute implicit sau explicit in continutul somponentei de baza

(alin(1)art.164 CP RM). Unele articole din Partea Speciala a Codului penal sunt
formate doar din componente de baza (de exemplu:art.360 CP RMluarea,sustragerea,tainuirea,degradarea sau distrugerea documentelor,imprimatelor,
stmpilelor sau sigiliilor).Desi,de regula,componentele de infractiune de baza se
regasesc in cadrul alin.(1) din articolele Partii Speciale a Codului penal, totusi,in
unele cazuri, continutul acestora este desprins si din continutul altor alineate.Este
cazul articolelor din Partea Speciala a Codului penal formate din mai multe
infractiuni in varianta-tip.
Toate infractiunile in varianta-tip contin componente de baza.Numarul
componentelor de baza din cadrul unui articol din Partea Speciala a Codului penal
este direct proportional cu numarul infractiunilor in varianta-tip.De
exemplu:art.217 CP RM_circulatia ilegala a substantelor narcotice,psihologite sau
analoagelor lor fara scop de instrainare),contine doua variante-tip de infractiuni
(alin.(1) si alin.(2) art.217 CP RM).Respectiv,fiecarei variante-tip de informatiune
ii corespunde o componenta de baza.Atunci cind articolul Partii Speciale a Codului
penal contine mai multe componente de baza,de regula,acestea sunt prevazute in
ordine consecutiva si anterior componentelor calificative.Ca exceptie,in cadrul
unor articole din Partea Speciala a Codului penal,din punctul de vedere al tehnicii
legislative,componentele de baza nu sunt amplasate in ordine consecutiva,ci
ulterior componentelor calificative.Exemplu in acest sens poate servi componenta
infractiunii de furt savarsit in proportii mari(alin.(4)art.186 CP RM),care,desi este o
componenta de baza, nu se regaseste in cadrul normei imediat urmatoare
componentei de baza de alin.(1)art.186 Cp RM,ci in cadrul unei norme amplasate
dupa componentele calificative desprinse de la alin.(2) si (3)art.186 CP RM.Faptul
ca este de baza componenta infractiunii de furt savarsit in proportii mari,ci nu cu
circumstante agravante,rezulta,prin extrapolare,din afirmatia facuta de V.Stati in
legatura cu efectuarea analizei juridico-penale a infractiunii prevazute la art.236 CP
RM:"Literalmente,o circumstanta este o imprejurare (particulara) care insoteste o
intimplare,un fapt,o actiune sau un fenomen.Pe cele de consecinta,o circumstata
agravanta prevazuta de legea penala indeplineste rolul de apendice,de adaos,de
supliment,de anexa la componenta de baza a inftactiunii ".In niciun caz,faptul
cauzarii victimei a unui prejudiciu in proportii mari nu poate fi privit ca
circumstanta ce insoteste fapta de furt prevazut la alin.(1)art.186 CP
RM;or,componenta infractiunii de furt de la alin.(1) contine in calitate de semn
consecutiv urmarea prejudiciabila.Si cum poate urmarea prejudiciabila prevazuta la
alin.(4) art.186 CP RM sa insoteasta (in calitate de circumstanta suplimentare)
urmarea prejudiciabila prevazuta de alin.(1)art.186 CP RM,avindu-se in vedere
natura identica a acestora?
Numarul si amplasarea componentelor de infractiune de baza in cadrul unui
articol concret din Codul penal se afla in stricta dependenta de constructia tehnicolegislativa a articolului.In actualul Cod penal nu este utilizata una si aceeasi
tehnica legislativa de constructie a articolelor din Partea Speciala.Majoritatea
articolelor din Partea peciala a Codului penal sunt constituite dupa urmatorul

model:componentele de baza sunt succedate de componentele calificate;

b)Componena cu circumstane agravante - este format din componena de baz,
la care se adaug anumite condiii, mprejurri care agraveaz pedeapsa penal.
Legislaia penal (art.77 CP al RM) prevede un ir ntreg de circumstane
agravante, cel mai des ntlnite fiind: (svrirea infraciunii de ctre o persoan
care anterior a mai svrit o infraciune, recidiv de infraciuni, svrirea
infraciunii ca ndeletnicire, svrirea infraciunii prin orice form de participaie
etc.). Semnele calificative reflect gradul prejudiciabil al unui anumit tip de
comportament, deoarece denot o schimbare esenial a nivelului acestuia,
comparativ cu cel care este oglindit cu ajutorul semnelor componenei de baz.
Totodat lipsa semnelor calificative sau neconfirmarea lor n procesul urmririi
penale sau al judecrii cauzei nu atrage automat excluderea componenei de
infraciune, deoarece fapta comis poate s conin semnele componenei de baz.
Componente de infractiune cu circumstante agravante (componente caliicative)componentele de infractiune,care pe linga semnele de baza (desprinse din cadrul
componentelor de baza) contin si unele semne obiective si subiective suplimentare
in raport cu cele de baza care au un rol de a agrava raspunderea penala.Spre
exempli,este calificativa componenta infractiunii de omor intentionat comis prin
mijloace periculoase pentru viata sau sanatatea mai multor persoane alin.(2)art.145
CP RM.Aceasta deoarece, pe linga semnele obiective si subiective de
baza,desprinse din continutul componentei de baza (alin.(1) art.145 CP RM),in
calitate de semn constituitiv obligatoriu apare mijlocul savirsirii infractiuniimijlocul periculos pentru viata sau sanatatea mai multor persoane-semn metit sa
agraveze raspunderea penala.Atare componente se mai numesc
calificative,deoarece semnele obiective si subiective suplimentare au un rol de
semne caliicative adica au importanta la calificare.Lipsa acestora nu permite
calificarea faptei potrivit componentei calificative care contine semnul
respectiv.Totodata,lipsa acestuia nu duce la inexistenta infractiunii in variantatip,fiind deci prezenta componenta de baza(de exemplu,comiteea tilhariei fara
aplicarea armei sau altor obiecte folosite in calitate de arma nu poate fi calivicativa
potrivit alin.(1)art.188 CP RM (cu donditia lipsei si altor circumstatne
agravante)).In cadrul unui articol concret din Partea Speciala a Codului penal
componentele calificative se regasesc,de regula,in cadrul aliniatelor imediat
urmatoare celor in care se contin componentele de baza.De exemplu,in cazut
infractiunii de rapire a unei persoane ,componentele calificative se regasesc in
cadrul alin.(2) si (3) art.164 CP RM.Majoritatea articolelor din Partea Speciala a
Codului penal au in struncura lor componente calificative;
Semnele calificative ale componenei de infraciune se deosebesc de factorii care
ndeplinesc rolul circumstanelor agravante sau atenuante. Principala deosebire
ntre acestea const n aceia c semnele calificative sunt nu altceva dect un mijloc
legislativ al diferenierii rspunderii penale, iar n mod facultativ i al pedepsei

penale (de exemplu, furtul calificat prevzut de lit.a,b,c,d, alin.2, art.186 CP al

RM). Circumstanele agravante i atenuante sunt o metod de individualizare
numai a pedepsei penale, i de aceea se iau n vedere doar n cadrul stabilirii
pedepsei, cci ele ofer instanei de judecat posibilitatea de a spori sau a micora
mrimea pedepsei penale n limita sanciunii prevzute de un articol concret al
Codului penal.
c)Componena cu circumstane atenuante este compus din trsturi caracteristice
ale componenei de baz, la care se adaug o mprejurare atenuant de natur s
micoreze gradul prejudiciabil al faptei infracionale. Componena dat poate fi
prezent fie n diferite alineate ale aceluiai articol din Codul penal, fie ntr-un
articol separat (spre exemplu, art. 146 CP al RM - omorul svrit n stare de afect
- sau art. 147 CP al RM - pruncuciderea). Pentru componenele de infraciuni
privilegiate este prevzut o pedeaps mai blnd comparativ cu componenele de
baz Componente de infractiune cu circumstante atemiante(preivilegiate)componentele de infractiune,care pe linga semnele de baza contin si unele semne
obiective si subiective suplimentare in raport cu cele de baza,care au rolul de a
atenui raspunderea penala.Din punctul de vedere al tehnicii legislative,de
regula,componentele privilegiate nu se regasesc in cadrul articolelor din Partea
Speciala a Codului penal unde sunt amplasate componentele de baza,ci in cadrul
altor articole.De exemplu,omorul savirsit in stare de afect sau infractiune de
pruncucidere,in calitate de componente de infractiune privilegiate in raport cu
omorul intentionat,sunt incriminate si amplasate in cadrul unor articole separate,si
anume:art.146,respectiv,art.147 CP RM.In cazul lipsei semnului suplimentar
privilegiat fapta comisa poate fi calificata potrivit componentei de baza.
In concluzie,putem afirma ca inportanta institutiei componentei de infractiune in
realizarea raspunderii penale este indiscutbila,insa caeasta nu este unica sa functie
cu toate ca este una de baza,decisiva.Califcrea corecta a componentei de
infractiune dupa grdul prejudiciabil atrage dupa sine anumite urmari de natura
juridico penala si procesual-penala stabilite de lege.Concluziile calificarii despre
prezenta intr-o fapta a semnelor unei infractiuni concrete,se prezinta in calitate de
temei juridic al atragerii persoanei la raspundere penala,aplicarii masurilor de
constringere,inaintarii invinuirii si stabilirii pedepsei penale.
Nu in ultimul rind calificarea corecta a infractiunii dupa gradul prejudiciabil
contribuie la efectuarea unor statistici criminologice,obective si exacte,ceea ce are
o mare valoare pentru elaborarea masurilor preventive si de profilaxie a
infractiunilor.

BIBLIOGRAFIE
1. Codul Penal al Republicii Moldova nr. 985-XV din 18 aprilie 2002.
2. Stela Botnaru, Alina avga, Vladimir Grosu, Mareana Grama. Drept penal. Partea general.
Volumul I.Chiinu. Edit. Cartier.
3. Drept penal. Partea general. Coordonator i redactor responsabil:
dr. n drept Alexandru Borodac. tiina. Chiinu, 1994.
4. . . . -
, .. , ..
. . . -, 1999.
. , . ..
, .. . . , 1999.
Versiune: PDF, DOC .