Rezolvate Teste DR Comercial Internat PDF

Test nr.
1
Subiectul 1.Notiunea si caracteristica generala a dreptului comertului international
1.1.Definiti dreptul comertului international ca ramura de drept.
1.2.Explicati criteriile de definire a caracterului international al raporturilor juridice, care
constituie obiectul dreptului comertului international.
1.3.Argumentati autonomia dreptului comertului international.
DCI este o materie juridic pluridisciplinar reunind norme conflictuale, norme de drept civil,
comercial, precum si norme de drept material uniform, iar ntr-o anumit limit si normele de
drept international public prin care se reglementeaz raporturi de comert international si de
cooperare economic si tehnico-stiintific stabilite ntre participantii la circuitul mondial de
valori si cunostinte.
Tudor Popescu defineste DCI ca un ansamblu de norme care crmuiesc relatiile comerciale ce
depsesc cadrul intern sau national a unui stat si au aderente internationale cu 2 sau mai multe
sisteme de drept national.
V. Vaduh si Gh. Bivol: DCI este stiinta care cuprinde si cerceteaz normele de drept si uzantele
ce reglementeaz institutiile si raporturile juridice care iau nastere n sfera relatiilor de schimb si
economice internationale.
n lumina acestei analize putem defini DCI ca fiind ansamblu de norme juridice care
reglementeaz relatiile comerciale si de cooperare economic si tehnico-stiintific internationale.
1.2Explicati criteriile de definire a caracterului international al raporturilor juridice, care
constituie obiectul dreptului comertului international
Caracterul de internationalitate al RJ este determinat de prezenta n cadrul acestor raporturi a
unuia sau mai multor elemente de extraneitate. Conventiile internationale stipuleaz pentru
definirea caracterului intern al raportului 2 criterii:
a) Un criteriu subiectiv n sensul c prtile persoanele fizice/ persoanele juridice sa aib
sediu sau domiciliu n state diferite. Conventia de la Viena din 1980 privind vnzarea
international de mrfuri, conventia de la New York 1974.
b) Criteriul obiectiv n sensul c marfa, lucrarea, serviciul, bunul care face obiectul RJ s
se afle ntr-un tranzit international ceea ce presupune c n procesul derulrii raportului
juridic bunul s treac cel putin o frontier. Acest criteriu este stipulat de regul n
conventiile privind transportul international (conventia de la Berna 1956, conventia de la
Varsovia de unificare a unor reguli la transportul aerian international de mrfuri).
n literatura de specialitate s-a artat c cele 2 criterii snt n principiu alternative, fiind suficient
doar unul din ele pentru a constata esenta unui raport de comert international. n practic ns
foarte frecvent snt ntlnite n acelasi timp ambele criterii. De asemnea snt ntlnite si alte
cerinte ale internationalittii n situatiile n care ncheierea, modificarea, executarea AJ are loc n
state diferite. Prestatia caracteristic care face parte din obiectul contractului se desfsoar n
strintate, locul aflrii bunului, locul predrii bunului, locul ncheierii contractului.
1.3Argumentati autonomia dreptului comertului international
n doctrina juridic exist denumirea de drept comercial international sau de DIPrivat comercial.
UNICITRAL comisie specializat a ONU la momentul nfiintrii sale n 1966 a adoptat
denumirea de Drept comercial international si a propus definitia acestuia ca fiind un ansamblu de
reguli care reglementeaz relatiile comerciale de drept privat punnd n cauza mai multe tri.
Aceast definitie a fost oficializat deoarece rezult c raporturile de drept international public
care snt ntr-o legtur strns cu raporturile comerciale internationale rmn n afara domeniului
de actiune a DCI. Cu toate c unii autori consider c DCI este o notiune mult mai descriptiv,
majoritatea ajung la concluzia c este totusi cea mai potrivit deoarece ea constat existenta unui
fenomen comertul international, si realitatea inevitabil a unui drept adecvat. Pe cnd
denumirea DIPrivat comercial indic o restrngere a obiectului de reglementare, obiectul

disciplinei reducndu-se numai la relatiile de drept international privat.
Astfel, conchidem:
1. Normele DCI se situeaz n limita ordinii juridice nationale cu ordinea juridic
international, ceea ce nseamn c devenind o materie interdisciplinar care cuprinde
mai multe norme ale mai multor ramuri de drept, ponderea avnd-o normele de drept
privat.
2. Normele DCI reglementeaz att relatii de comert, ct si relatii economice si tehnicostiintifice.
3. Normele DCI snt att norme de drept material care pot fi att de drept uniform, ct si de
drept national, ct si norme procesuale viznd ca exemplu arbitrajul comercial
international, precum si normele conflictuale care au rolul de a identifica, de a stabili care
este sistemul de drept aplicabil sau legea aplicabil unui raport juridic de comert
international. Odat stabilit sistemul de drept aplicabil raportului juridic acesta va
reglementa n principiu:
- Conditiile de fond ale contractului
- Efectele obligationale ale contractului.
Pe lng norme conflictuale mai exist si norme materiale de drept uniform care snt adoptate de
ctre state fie pe cale de conventie international, fie pe cale de lege uniform, pentru a crmui
anumite raporturi juridice si a lichida sau constrnge conflictele de legi (ca exemplu, n domeniul
vnzrii internationale, transportului internationale, titlurilor de credit). Aceste norme de drept
material uniform nu le nlocuiesc ntotdeauna pe cele de drept national, ci doar coexist cu
acestea si au sfer de aplicare diferit.
Fiecare ramur de drept se caracterizeaz si prin anumite procedee sau modalitti de
reglementare a raporturilor juridice ceea ce constituie metoda de reglementare a unor atare
raporturi juridice. Astfel:
- n raporturile comerciale internationale este caracteristic pozitia de egalitate juridic a
prtilor una fata de alta.
- Este de subliniat c n aceste raporturi statul actioneaz ca subiect de drept privat (de iure
gestionis), adic el este pe pozitia de egalitate juridic cu cealalt parte care poate fi att
persoan fizic, ct si persoan juridic ce apartine unui alt stat. n cazl raporturilor
juridice financiar-bancare, vamale etc. care vizeaz realizarea politicii sale comerciale,
statul actioneaz ca subiect de drept public.
Subiectul 2.Contractul international de transport auto de marfuri
2.1.Descrieti regimurile vamale speciale (sub acoperirea carnetelor ATA si TIR) pentru
transportul international de marfuri pe sosele.
2.2.Expuneti obligatiile partilor in contractul international auto de marfuri.
2.3.Formulati o scrisoare de trasura internationala.
2.1.Descriefi regimurile vamale speciale (sub acoperirea carnetelor ATA si TIR) pentru
transportul.
Conventia vamala referitoare la transportul international sub acoperirea carnetelor TIR elimina
operatiunile de deschidere la punctele vamale ale tarilor de tranzit pentru controlul vamal, ceea
ce determina reducerea duratei de transport. De asemenea, carnetul TIR scuteste transportorii de
depunerea unor garantii vamale, proportionale cu valoarea marfurilor transportate.
Carnetul ATA reprezint un document vamal internaional cu valoare de declaraie vamal

utilizat pentru admiterea temporar a mrfurilor, cu excepia mijloacelor de transport, care
cuprinde o garanie valabil la nivel internaional n vederea acoperirii drepturilor i taxelor de
import. Un carnet nlocuieste/tine locul unor documente vamale din tara de export temporar si
usureaza vamuirea. n plus, carnetul anuleaza necesitatea de constituire a unei garantii sau a unor
depuneri materiale la oficiile vamale.
2.2.Expuneli obligaliile partilor in contractul internalional auto de marfuri.
Obligatiile expeditorului:
- Sa achite taxa de transport pina la transportarea incarcaturii.
- Sa predea incarcatura in vederea transportarii in locul, timpul si in cantitatea prevazuta de
contract.
- Sa predea incarcatura in ambalajul corespunzator.
- Sa marcheze in prealabil marfurile ambulate
- Daca contractual nu prevede altfel, sa incarce marfurile in mijlocul de transport sis a
asigure fixarea, consolidarea si acoperirea lor, folosind instalatii proprii.
- In cazul transmiterii spre transportare a marfurilor perisabile clientul este obligat sa
anexeze la scrisoarea de trasura certificatul de conformitate, de calitate, igienic, fitosanitar.
Obligatiile carausului:
- Sa puna la sipozitia clientului mijlocul de transport corespunzator in stare buna.
- Sa primeasca incarcatura spre transportare.
- Sa verifice corespunderea datelor din scrisoarea de trasura, aspectul exterior al
incarcaturii si modul de incarcare si aranjare.
- Sa transporte incarcatura in termenele stabilite. Si pe calea cea mai scurta
- Sa pastreze marfurile.
-
Obligatiile destinatarului:
- Sa preia incarcatura sosita sis a o verifice sub aspect calitativ si cantitativ
- Sa achite taxele de transport si alte plati daca o astfel de conditie este prevazuta de
contract
- Sa achite taxele de transport restante sis a restituie carausului cheltuielile suportate pe
parcursul transportarii
- Sa descarce marfa daca aceasta obligatie este stipulate in contract
- Saelibereze mijlocul de transport de ramasitele incarcaturii
2.3Formulali o scrisoare de trasura internationala.
Art 1 - Numele i adresa complet a expeditorului mrfii.
Art 2 - Numele i adresa completa a destinatarului mrfii.
Art 3 - Data si locul prelurii mrfii de ctre transportator. Se recomanda precizarea orei la
care vehiculul a sosit la locul ncrcrii, precum si ora plecrii. Aceste meniuni sunt utile in
cazul imobilizrii prelungite a vehiculului, din vina expeditorului, pentru eventualele pli
suplimentare cerute de transportator.
Art 4 - Locul prevzut pentru livrarea mrfii. Se recomand s se solicite expeditorului
comunicarea orei exacte de deschidere a depozitului/depozitelor unde trebuie livrata marfa. O
asemenea precizare poate permite evitarea unei ateptri inutile si costisitoare a

transportatorului in cazul in care acesta ajunge la destinaie cnd depozitul este nchis.
Art 5 - Instruciuni speciale ale expeditorului mrfii. Daca este necesar, expeditorul poate
preciza anumite instruciuni referitoare la formalitile vamale, interdicia de transbordare a
mrfii, asigurarea mrfii etc.
Art 6 - Numele, adresa exact a transportatorului i alte referine considerate necesare.
Art 7 - Transportator(i) succesiv(i). Casu este destinata cazurilor in care transportarea
mrfii este efectuata de ctre mai muli transportatori care se succeda. Se recomanda
completarea in momentul in care transportatorul succesiv preia marfa, mcar pe copia CMR
care va rmne la destinatarul mrfii (exemplarul albastru) si pe copia destinata procedurilor
administrative (exemplarul negru). Daca se tie ce transportatori succesivi vor fi implicai in
transport, este important ca exemplarul pentru destinatar al scrisorii (cel albastru) sa conin
mcar indicaii despre ultimul transportator, cel care va aduce marfa la destinaie.
Transportatorul succesiv trebuie sa scrie data si sa semneze in csu (rubricile marchandise
reue et accepte - marfa livrata si acceptata, date - data). El poate de asemenea sa fac
observaii privind numrul de colete, marcarea si numerotarea acestora, starea aparenta a
mrfii si a ambalajului acesteia in momentul prelurii. In cazul in care spaiul din csua e
insuficient, observaiile pot fi nscrise in alt loc (de exemplu pe spatele formularului CMR).
Aceste observaii trebuie validate de ctre transportatorul care a efectuat partea precedenta din
operaiunea de transport.
Art 8 - Observaii ale transportatorului in momentul prelurii mrfii (numrul coletelor,
marcarea si numerotarea acestora, starea aparenta a mrfii si a ambalajului etc.). Acestea
trebuie validate de ctre expeditorul mrfii, altfel nu vor fi luate in considerare.
Art 9 - Lista documentelor predate transportatorului de ctre expeditorul mrfii (de exmplu:
packing list - lista coletelor, certificatele de origine ale mrfurilor etc.).
Art 10 - 15 cuprind descrierea uzual a mrfurilor transportate, inclusiv, daca este cazul,
indicaiile speciale privind mrfurile periculoase.
Art 16 - Conveniile speciale stabilite ntre expeditorul mrfii i transportator (valoarea
declarat a mrfii i suma reprezentnd un interes deosebit la livrare, termenul convenit
pentru livrare, posibilitatea de a folosi vehicule deschise si fra prelata, utilizarea paleilor,
indicarea persoanei care rspunde de ncrcare, ncrcare i descrcare, acceptarea
transportrii cu feribotul, jurisdicia aplicabil etc.).
Art 17 - Indicaii privitoare la valoarea diferitelor pli referitoare la contractul de transport
stabilit si a parii care trebuie sa efectueze plat. Dac transportatorul nu vrea sa precizeze
valoarea exacta a sumelor datorate, este recomandat sa precizeze mcar cine trebuie sa
efectueze plata.
Art 18 - Precizri utile altor pari sau autoritarilor competente. Poate fi vorba despre numrul
de nmatriculare al vehiculului, sarcina sa utila, greutatea neta a mrfii, numrul carnetului
TIR sau al oricrui alt document vamal utilizat pe perioada transportului etc.
Art 19 - Indicarea sumei rambursate de ctre destinatar si care trebuie ncasat de ctre
transportator la livrarea mrfii. Conform Conveniei CMR (art. 21) transportatorul este
obligat sa plteasc expeditorului mrfii exact suma pe care o are de pltit destinatarul, daca
aceasta suma nu a fost ncasat la primirea mrfii.
Art 20 - Referina obligatorie la valorile predominante ale dispoziiile Conveniei CMR.

Art 21 - Locul si data ntocmirii scrisorii CMR.
Art 22 - Semntura sau timbrul expeditorului mrfii.
Art 23 - Semntura sau timbrul transportatorului
Art 24 - Semntura i timbrul destinatarului confirmnd livrarea mrfii, indicarea locului, a
datei i a orei de sosire a vehiculului la locul livrrii precum si ora plecrii acestuia dup
descrcare.
Test nr.2
Subiectul 1.Subiectele dr. comertului international
1.1.Identificati categoriile subiectilor dreptului comertului international.
1.2.Determinati elementele specifice societatilor transnationale.
1.3.Analizati modurile in care statul actioneaza in raporturile juridice de comert international.
1.1Identificati categoriile subiectilor dreptului comertului international
Subiectii ce apartin ordinii juridice nationale si internationale:
1. Ordinii juridice internationale snt statele si organismele internationale care particip la
activitatea de cooperare economic si tehnico-stiintifice internationale.
2. Ordinii juridice interne: persoanele fizice/ persoanele juridice ce apartin ordinii nationale.
3. Societtile transnationale acestea din urm snt concepute nct s evite incidenta legii
nationale, ct si jurisdictiei internationale.
1.2Determinati elementele specifice societtii transnationale
n doctrina juridic societtile transnationale sau multinationale au fost definite ca societti
comerciale, care chiar de la constituirea lor se fundeaz pe elemente fr caracter national cum
sunt: capitalul ce provine de la sociati din diferite tri. Stabilirea uneori a mai multor sedii
principale n tri diferite etc. si care snt lipsite de o legtur juridic cu un anumit stat, astfel c
n privinta lor nu primeste vocatie nici una din legile nationale, iar litigiile izvorte din
interpretarea si aplicarea actelor lor constitutive sunt scoase (total sau partial) din componenta
instantelor nationale, pentru a fi date spre solutionare unor instante speciale. Sub aspect
economic societtile transnationale sint entitti econmice formate din unitati legate intre ele prin
relatii de proprietate sau de alt natura, care opereaz in doua sau mai multe state, dupa un sistem
de luare a deciziilor, permitind elaborarea unor politici coerente si a unei strategii comune, in
cadrul carora una sau mai multe dintre respectivele unitati exercita o influenta importanta asupra
activitatii celorlalte. Societatile transotionale isi desfasoara activitatea pe mari spatii,
intensificind procesul de internationalizare a capitalurilot si sporind gradul de concentrare si
centralizare a acestora. Societatile transnationale exercita o influenta deosebita asupra sistemului
economic, social, politic si juridic atit in tarile de origine, cit si in cele in care opereaza. In cazul
unor societati transnationale legea nationala a unuia dintre participanti se aplica numai in
subsidiar. Ezista societati transnationale n ale caror acte constituitive se evit orice referire la
vreun sistem national de drept, in privinta lor primind aplicare numai normele stabilite prin
statute proprii (BIRD, SFI, AID). Unele societati transnationale convin sa-si intregeasca normele
consfintite prin actele lor constitutive apelind la principiile comune ale sistemelor de drept
statelor participante. Dupa cum s-a remarcat in doctrina juridica existenta societatilor
transnationale invedereaza doua aspecte contradictorii: unul pozitiv si altul negativ. Aspectul
negativ consta in sustragerea acestor societti de sub incidenta legislatiilor nationale ale statelor
semnatare ale conventiei de constituire a lor, iar aspectul pozitiv decurge din consecintele
determinate de aceasta imprejurare, concretizat in instituirea normelor si principiilor acceptate de

statele contractante, care ar putea servi drept premise pentru elaborarea unor legi uniforme cu
aplicabilitate mai larga la anumite categorii de raporturi la care d nastere comertul international.
1.3.Analizati modurile n care statul actioneaz n raporturile de comert international
Conceptul de stat are ca elemnt definitoriu calitatea de titular de suveranitate si in aceasta calitate
el se manifesta ca subiect de drept international. Statul nu poate fi asimilat cu nici o alta grupare
de persoane juridice, deoarece in toate cazurile el s-a constituit prin vointa proprie si tot astfel sia sumat calitatea de subiect de drept. In virtutea atributului de legiferare, statul stabileste statutul
juridic al subiectilor de drept national, iar ca titular de suveranitate, statul participa la realizarea
unor conventii internationale prin care se creaz organizatii interguvernamentale ca subiecti de
drept internatioanal. Uneori statul particpa la raporturile de cooperare economic si tehnicostiintific internationala. n cadrul acestor raporturi statul apare in dubla sa calitate de titular de
suveranitate si de subiect de drept civil. Statul nu are calitatea de comerciant si nici nu isi
revindica o astfel de calitate, deoarece avind capacitate juridica el poate sa se implice in orice
operatiuni economice cu strainatatea. Calitatea de titular de suveranitate confera statului un loc
aparte intre ceilalti subiecti de drept international. Fiind o entitate sui generis este inconfundabila
cu vreo alta categorie de participanti la rporturile juridice de comert international. Statuls este o
persoana juridica. Raporturile de comert international sint compatibile cu participarea statului ca
titular de drepturi si obligatii. Personalitatea juridica a statului nu este supusa regulilor privind
dobindirea sau pierderea ei, stabilite de dreptul comun cu referire la celelate persoane juridice.
Deoarece personalitatea juridica a statului are un caracter complex, raporturile juridice
internationale in care se implica statul sin diferite ca natura: atunci cind statul stabileste
asemenea raporturi in calitate de titular de suveranitate, acestea sint de drept international public.
Raporturile la care statul participa in calitate de titular al propriului patrimoniu si in exercitarea
gestiunii acestui patrimoniu sint de drept al comertului international.
Subiectul 2.Contractul comercial de vinzare-cumparare internationala.
2.1.Relatati despre obiectul contractului de vinzare-cumparare internationala.
2.2.Stabiliti etapele de desfasurare a licitatiei.
2.3.Expuneti raspunderea contractuala a vinzatorului si cumparatorului conform prevederilor
Conventiei de la Viena asupra contractelor de vinzare internationala de marfuri din 11 aprilie
1980 si Codului Civil al R.M.
2.1.Relatati despre obiectul contractului de vnzare cumprare international
Obiectul constituie prestatia, actiunea sau inactiunea la care prtile sau una dintre ele se oblig
prin contract. Obiectul trebuie s fie determinat sau determinabil, sa fie posibil, sa fie licit si
moral.
2.2.Stabiliti etapele de desfsurare a licitatiei
Principalele etape de desfasurare a unei licitatii sunt urmatoarele:
a) Publicitatea. Publicitatea se face prin mijloacele de informare ni masa de catre organizatorul
licitatiei, cu cateva luni inainte de icrmenul fixat pentru primirea ofertelor. De asemenea,
inainte de a avea loc licitatia se elaboreaza caietul de sarcini care cuprinde conditiile tehnice de
livrare i de cooperare, diferite conditii comerciale de plata, de transport etc. in care se poate
incheia tranzactia.
b) Pregatirea ofertelor. Ofertele se intocmesc pe fortmulare speciale, procurate de la organizator.
Se intocmesc doua tipuri de oferte: oferta tehnica si oferta comerciala, fiecare introducandu-se in
plicuri separate. Ambele oferte se prezinta organizatoprului licitatiei in termenul prevazut in
prospectul de licitatie sau in caietul de sarcini. Uneori ofertantii prezinta si un curriculum
vitae.La baza intocmirii ofertelor stau datele luate din caietul de sarcini. Daca se pot oferi
parametri tehnico-calitativi superiori celor indicati in caietul de sarcini, se recomanda ca acest
lucru sa fie mentionat separat, pentru a nu complica comparatia ofertelor. Abaterile de la
prevederile caietului de sarcini micsoreaza sansele de castigare a licitatiei, chiar daca se ofera un
produs superior celui solicitat de beneficiar.
c)
Plata de catre ofertant a garantiei de participare. Pentru a avea
garantia
participarii
ofertantului
la
licitatie
organizatorul
percepe
de
la
ofertant
o
suma
in
numerar
exprimata
in
valuta
convertibila.
Aceasta suma poate
fi inlocuita printr-o scrisoare de garantie
bancara,
emisa de o banca indicata de organizator sau de o banca cu renume
mondial
d)Tinerea licitatiei in ziua si la ora precisa, la locul anuntat. Inaintarea ofertelor catre organizator
se face in plicuri inchise, intermenul indicat. Se constituie o comisie de licitatie care deschide
plicurile in prezenta ofertantilor sau a reprezentantilor delegati. Se face o prima ierarhizare a
ofertelor, de regula in functie de nivelul de pret, la parametrii tehnici si de calitate egali..In faza a
doua se face o analiza de fond. In cazul produselor cu mare complexitate tehnica, se
aprofundeaza comparatia si se definitiveaza ierarhizarea ofertelor. Rezultatele se comunica
participantilor la licitatie
2.3.Expuneti raspunderea contractual a vnztorului si cumprtorului conform
prevederilor Conventiei de la Viena asupra contractelor de vnzare international de
mrfuri din 11 aprilie 1980 si CC al RM
Daunele-interese pentru o contraventie la contract savirsita de o parte sint egale cu pierderea
suferita si cistigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei. Aceste daune-interese nu
pot fi superioare pierderii suferite si cistigului nerealizat pe care partea in culpa le-a prevazut sau
ar fi trebuit sa le prevada in momentul incheierii contractului, in considerarea faptelor de care
avea cunostinta sau ar fi trebuit sa aiba cunostinta ca fiind consecintele posibile ale contraventiei
la contract.Cind contractul este rezolvit, iar cumparatorul, intr-o maniera rezonabila si intr-un
termen rezonabil dupa rezolvire, a procedat la o cumparare de inlocuire sau vinzatorul la o
vinzare compensatorie, partea care cere daune-interese poate obtine diferenta dintre pretul din
contract si pretul cumpararii de inlocuire sau al vinzarii compensatorii, precum si orice alte
dauneinterese care pot fi datorate in temeiul art. 74.
Partea care invoca contraventia la contract trebuie sa ia masuri rezonabile, tinind seama de
imprejurari, pentru a limita pierderea, inclusiv cistigul nerealizat, rezultat al contraventiei. Daca
ea neglijeaza sa o faca, partea in culpa poate cere o reducere a daunelor-interese egala cu
marimea pierderii care ar fi trebuit evitata.
Daca o parte nu plateste pretul sau orice alta suma datorata, cealalta parte are dreptul la dobinzi
asupra acestei sume fara a prejudicia asupra daunelor-interese pe care ar fi indreptatita sa le ceara
in temeiul art. 74.
O parte nu este raspunzatoare de neexecutarea oricarei obligatii ale sale daca dovedeste ca
aceasta neexecutare este determinata de o piedica independenta de vointa sa si ca nu se putea
astepta in mod rezonabil din partea ei sa o ia in considerare la momentul incheierii contractului,
sa o previna ori depaseasca sau sa previna ori sa-i depaseasca consecintele.
9.2.3.1. Mijloace de care dispune cumparatorul in caz de contravenfie la contract de catre
vanzator (art.45-52). Daca vanzatorul nu a executat oricare din obligatiile care-i revin din
contractul de vanzare sau din conventie, cumparatorul are dreptul:
a) sa
ceara
vanzatorului
executarea
obligatiilor
sale,
cu
exceptia
cazului in care s-a prevalat de un mijloc incompatibil cu aceasta
cerere;
b) daca
marfurile
nu
sunt
conforme
cu
contractul,
cumparatorul
poate cere vanzatorului sa repare lipsa de conformitate, in afara de
cazul in care acesta ar fi nerezonabil, tinand seama de toate
imprejurarile;
c) cumparatorul poate acorda vanzatorului un termen supli-mentar, de o durata rezonabila,

pentru executarea obligatiei sale;
d) sa declare contractul rezolvit;
e) in caz de lipsa de conformitate a marfurilor cu contractul, chiar daca pretul a fost sau nu
platit, cumparatorul poate reduce pretul proportional cu diferenta intre valoarea pe care
marfurile efectiv predate o aveau in momentul predarii i valoarea pe care marfurile
conforme ar fi avut-o in acel moment;
f) daca vanzatorul preda marfurile inainte de data stabilita, cumparatorul are facultatea de a le
prelua sau de a le refuza;
g) daca
vanzatorul
preda
o
cantitate
superioara
celei
prevazute
in
contract,
cumparatorul
poate
accepta
sau
refuza
preluarea
cantitatii predate excedentar;
h) sa ceara daune-interese.
9.2.3.2. Mijloace de care dispune vanzatorul in caz de contra-venfie la contract din partea
cumparatorului. In cazul in care cumparatorul nu a executat oricare din obligatiile care-i revin
din contractul de vanzare, vanzatorul este indreptatit:
a) sa ceara cumparatorului plata pretului, preluarea marfii pre-date sau executarea altor
obligatii ale cumparatorului in afara de cazul in care nu s-a prevalat de un mijloc
incompatibil cu aceste cereri;
b) sa acorde cumparatorului un termen suplimentar, de durata rezonabila, pentru executarea
obligatiilor sale;
c) sa declare contractul rezolvit;
d) daca contractul prevede ca cumparatorul trebuie sa specifier forma, masura sau alte
caracteristici ale marfurilor si nu face aceasta specificare la data convenita sau intr-un
termen rezonabil calculat de la primirea unei cereri din partea vanzatorului, acesta poate,
fara a prejudicia asupra tuturor celorlalte drepturi pe care le poate avea, sa efectueze
singur aceasta specificare, potrivit cu nevoile cumparatorului, care i-ar putea fi
cunoscute;
e) sa ceara daune-interese.
Daunele-interese pentru o contraventie la contract savarsita de o parte sunt egale cu pierderea
suferita i castigul nerealizat de cealalta parte din cauza contraventiei. Aceste daune-interese nu
pot fi superioare pierderii suferite si castigului nerealizat pe care partea in culpa le-a prevazut
sau ar fi trebuit sa le prevada in momentul incheierii contractului, in considerarea faptelor de
care avea cunostinta ca fiind consecintele posibile ale contraventiei la con-tract (art. 74).
Test nr.3
Subiectul 1.Izvoarele dreptului comertului international
1.1.Identificati categoriile izvoarelor dreptului comertului international.
1.2.Stabiliti particularitatile uzantelor comerciale internationale ca izvor al dreptului comertului
international.
1.3.Comparati categoriile izvoarelor internationale ale dreptului comertului international.
1.1.Identificati categoriile izvoarelor dreptului comertului inetrnational
Prin natura sa dreptul comertului international implica doua categorii de izvoare: interne si
internationale. Nu se poate stabili o ierarhie intre aceste izvoare in functie de forta juridica a
fiecaruia dintre ele, dar aceasta imposibilitatea nu determina implicit si o lipsa de diferentiere de
importanta intra componentele ansamblului pe care aceste il formeaza. Prezenta elementului de
internationalitate in structura raportului juridic de comert international confera un plus de
importanta izvoarelor internationale ale DCI comparativ cu izvoarele de drept national al
acestuia. Raporturiile de comert international au o vocatie primordiala de a fi reglemntate de
norme juridice internationalem ceea ce situeaza intr-un plan prioritar si aseaza legile nationale
incidente intr-un plan secundar. Normele ce apartin ordinii juridice intrenationale, realizind o
reglementare uniforma, inlatura complicatiile pe care le comporta diferentele de conceptie
legislativa, exprimate in diferentele de reglementare juridica atit frecvent intilnite. Dreptul
uniform corespunde si cerintelor unei desfasurari rapide a operatiilor de comert international,
instituind reguli adecvate unor asemenea cerinte.
1.2.Stabiliti particularitatile uzantelor comerciale internationale ca izvor al DCI
Uzantele comerciale reprezint niste practici, comportamente cu un grad de vechime si aplicat de

un numr nedeterminat de comercianti ntr-un anumit domeniu de activitate comercial si/sau
ntr-o anumit zona geografic. Pentru ca o anumit practica s devin uzant comercial este
necesar trecerea unei anumite perioade de timp.
n functie de intinderea aplicarii in spatiu si dupa sfera lor de cuprindere uzantele pot fi: locale,
speciale si generale. Uzantele locale sint determinate dupa criteriu geografic, iar aplicarea lor
este limitata la o anumita piata comerciala, port, localitate sau regiune. Uzantele speciale cuprind
o ramura de activitate comerciala (de exemplu uzantele statornicite in comertul cu cafea, cereale,
zahar, lemn), contractele al cror obiect il formeaza o anumita operatiune comerciala (uzantele in
domeniul contractelor de vinzare cumparare comerciala, de prestari de servicii), sau o profesiune
anume, precum cea a agentiilor de burs. Uzantele generale se aplica la intreg ansamblu de relatii
comerciale. n functie de criteriul ce tinea seama de forta juridica a uzantelor distingem uzante
normative si uzante conventionale. Uzantele normative sint acele care tragindu-si forta juridica
dintr-o jurisprudenta bine stabilita care le co0nfera autoritate proprie, dobindesc o putere similara
normei de drept. La asemenea uzante face trimitere insasi legea pentru completarea ei. De vreme
ce legea trimite la naumite uzante pentru completarea ei, aceste uzante se integreaza in continutul
legii respective ca si componente ale ei si dobindesc aceeasi forta juridica, precum legea pe care
o completeaza. Uzantele normative pot constitui izvor al dreptului comertului international in
masura in care legea pe care ele o completeaza este ea insasi izvor al dreptului comertului
international. Uzantele conventionale isi trag geneza din vointa contractantilor, care in virtutea
autonomiei de vointa au deplina libertate sa stabileasca potrivit aprecierii lor continutul
contractului pe care l-au perfectat. Uzantele conventionale in majoritatea cazurilor sint
premergatoare uzantelor normative sau cutumelor. Uzantele comerciale sint in esenta lor uzante
profesionale. Uzantele comerciale sint incluse de regula in continutul contractelor comerciale,
forta lor juridica fiind aceea a unei clauze contractuale. Temeiul autoritatii lor il constituie
acordul de vointa expres tacit sau cel putin prezumat al partilor. Uzantele conventionale nu pot
indeplini functia de lex causae (adica de drept aplicabil contractului). Rolul lor se limiteaza la
determinarea, precizarea si completarea continutului contractului.
1.3.Comparati categoriile izvoarelor internationale ale dreptului comertului international
Conventia internationala constituie principalul izvor international al dreptului comertului
international. Conventia internationala este acordul de vointa state prin care se reglementeaza o
anumita sfera de relatii internationale. Pe plan terminologic, conventia internationala primeste in
practica internationala mai multe denumiri si anume: tratat, acord, memorandum, carta,
compromis, concordat etc. conventia internationala constituie izvor al dreptului comertului
international numai cind stabileste norme ce reglementeaza relatii din domeniul comertului
international si de cooperare economica si tehnico-stiintific internationala. In dependenta de
numarul statelor semnatare deosebim conventii bilaterale si multilaterale. Conventiile bilaterale
sint perfectate intra doua state si reglementeaza aspecte ale relatiilor dintra aceste state.
Conventiile internationale multilaterale se realizeaz cu participarea mai multor state si
reglementeaza raporturile ce intereseaza dezvoltarea relatiilor dintre statele semnatare. Atunci
cind aceste conventii se realizeaza cu participarea majoritatii statelor, ele reprezinta importanta la
scara planetara. Potrivit criteriului ce are in vedere natura normelor instituite prin conventiile
internationale, criteriu ce se refera doar la conventiile multilaterale, conventiile s eclasifica in:
conventii prin care se formuleaza norme de drept material uniform si conventii prin care se
instituie norme de drept conflictual uniform. Conventiile multilaterale ca izvor de drept
international prezinta o importanta deosebita deoarece prin intermediul lor se instituie reguli cu
aplicabilitate mai larga in care se regasesc interesele mai multor state si care dobindesc astfel
semnificatia de elemente definitorii ale ordinii juridice nationale. Uzantele comerciale uniforme
internationale constituie alaturi de conventia internationala izvor al DCI. Doctrina juridica a
definit uzantele comerciale uniforme internationale ca fiind reguli prin folosirea repetata a unor
clauze contractuale, in armonie cu obiceiurile practicate in diverse centre comerciale si pe care
practica comerciala internationala le-a pus in valoare, operind o anumita standardizare si
unificare a lor, realizata prin diverse metode precum: adoptarea de conditii uniforme cu caracter
general, elaborarea de contracte model cu privire la grupe speciale de mrfuri, includerea ntr-un
anumit contract comercial international a unor conditii generale de livrare.
Subiectul 2.Intermedierea in comertul international.
2.1.Determinati contractele de intermediere in dreptul comertului international.
2.2.Analizati obligatiile agentului in cantractul international de agentie.
2.3.Decideti asupra clauzelor care trebuie inserate in contactul international de franchising.
2.1.Determinati contractele de intermediere in dreptul comertului international
Contractul de mandat internationalacel c prin care o persoana mandatar se obliga in schimbul
unei sume de bani sa trateze pe seama altei persoane numita mandatanto afacere determinata ce
reprezinta un act de comert in ceea ce priveste pe mandant.Comisionul e contactul prin care o
parte numita comisionar se obliga fata de cealalta parte,numita comitent,sa incheie acte juridice
in nume propriu,dar in contul comitentului,in schimbul unei remuneratii calculata procentual la
cifra de afaceri si numita comision.Contractul international de curtaj-un contract prin care o
persoana numita curier se obliga ca in schimbul unei sume de bani numita curaj sa procure
celeilalte parti numita client un cocontractant.Contractul int de agent-este un contract incheiat
intre o parte,numita agent,care obliga,in schimbul unui comision,sa trateze afaceri in numele si
pe seama altei parti,numita principal.Contractul int de consignatie-e un contract in baza caruia o
persoana numita consignant,incredinteaza altei persoane,numita consignator,anumite bunuri
mobile pt a fi vindute la un anumit pret,intr-un termen determinat platindui pt acesta activitate o
suma stabilita sub forma de cota procentuala din pretul vinzarii numita comision.;Contractul de
concesiune comerciala exclusiva un comerciant independent,numit concesionar,primeste dreptul
de a fi aprovizionat cu anumite marfuri ale unui producator numit concedent,pe care le
comercializeaza in nume si in cont propriu. CI franchising => un sistem de comercializare bazat
pe o colaborare continua intre PF/PJ, independent din p.d.v fin pe baza unui contr de franchiza,
prin care o pers (francizor) acorda unei alte pers dr de a exploata un serviciu, o tehnologie.
2.2.Analizati obligatiile agentului n contractual international de agentie
Obligatiile agentului commercial:
1. Sa se conformeze instructiunilor comitentului (principalului) supraveghind ca un bun
commercial
2. Sa asigure promovarea produselor comitentului pe teritoriul unde actioneaza
3. Agentul are obligatia de a-l inform pe comitent asupra conditiilor pietii, situatiei
concurentei in teritoriu si obtinerii unei informatii utile acestuia
4. Agentul commercial va prospecta piata pentru a obtine comenzi pentru comitent care este
liber sa le accepte sau sa nu le accepte. Agentul utilizeaza marcile, numele commercial si
alte semen distinctive ale comitentului in interesul exclusive al acestuia in scopul de a
permite identificarea si publicitatea produsului. Agentul commercial nu poate primi
comenzi de la client rezindenti pe unn alt teritoriu (din afara zonei de exclusivitate
teritoriala) fara avizul expres al comitentului.
5. Daca negociaza cu clientii agentul trebuie sa ofere produse cu respectarea stricta a
conditiilor de vinzare communicate de catre comitent.
6. Agentul trebuie sa organizeze un system de vinzare a produselor comitentului si servisul
acestor produse pe teritorul pe care el actioneaza
7. Agentul commercial nu este autorizat sa primeasca plati fara o autorizare scrisa si
prealabila a comitentului.
8. Treb sa organizeze un sist de vinz a a produselor si serviciul acestora pe teritoriul sau;
9. Nu este autorizat sa primeasca plati fara o autorizare scrisa si prealabila a emit.
10. La semnarea contractului el se declara solemn ca l ca reprez, distribui, produce,

direct/indirect, produsele comit prev in anexa contractului. Ag nu este in drept sa faca
reclama, sa produca marfuri pe care le-ar concur pe cele ale comit;
11. Comit cu cel putin o luna inainte (1200 CC).
2.3.Decideti asupra clauzelor ce trebuie inserate in contractual de franchising
Contractual international de franchising a aparut in SUA in conditiile interdict desf marf de
catre producatori. Legea cu privire la franchising, CC-1171-1178. CI de franchising este un
instrument juridic care imprumuta caracte unui contract de vinzare cu monopol, a unui contract
de licenta, de now-haw, de reprez, cu un intins drept de control din p concedentului asupra
activitatii comisionului. CI franchising => un sistem de comercializare bazat pe o colaborare
continua intre PF/PJ, independent din p.d.v fin pe baza unui contr de franchiza, prin care o pers
(francizor) acorda unei alte pers dr de a exploata un serviciu, o tehnologie. Cf legii notiuni de cu
mai sus se definesc:
1. franchisorul comerciant, reputatia pe o piata, care dispune de marfa proprie, poate fo o
PF/PJ din RM sau din alt st care a inch CI franchising cu o intrepr autohtona. El trebuie sa
exploat o activit com anterior lansarii retelei de francisa.:
- este titular unei marci inregistrate;
- utilizeaza personal mijloc fin p/t promovarea marcii sale, a cercetarii si inovaiei, asigurindu
dezvoltarea si viabilitatea produselor.;
- trebuie sa fie titular dr de propr intelect si ind;
- ofera un ansamblu de produse, tehnologii;
- selectio benef care face dovada comp solicitate, calitatile manageriale si capacitatea fin . p/t
exploatarea afacerii.
- trebuie sa asigure beneficiului o pregatire initiala p/t exploatarea marcii intreg., asistenta
com/tehnica permanenta, pe toata durata contractului;
- in calitatede initiator si garant al retelei trebuie sa vegheze la pastrarea identitatii si reputatiei
acestuia.
2. beneficiarul intreprinderea care a incheiat sau care s-a creat in urma incheierii unui CI de
franchising. Poate fi atit PF/PJ din RM sau alt stat, selectat de francisor, care adera la pr.
amogenit. retelei , asa cum va fi definit de francisor.
El are obligatiile:
- sa dezvolte reteaua si sa mentina identitatea sa comuna si reputatia acestuia;
- sa furnizeze orice informatie de natura a facilita cunoasterea si analiza performantelor si a
sistemelor reale fin p/t a asigura o gestiune eficienta in legatura cu franchisa;
- sa nu divulge now-haw furnizat, atit pe durata contract, cit si ulterior;
- sa achite o suma de bani, a carei marime se calculeaza ca o fractiune din volumul de vinzari.
Now-haw ansamblu de formule , def tehnice, docum, desene si modele, retete, procedee,
care servesc la fabrica si comer unui produs.
Reteaua de franchisa ansamblu de rap contr-le intre un franchisor si mai multi beneficiari,
in scopul promovarii unui produs, tehnologii, p/t dezvolt productiei si distributiei unui
produs/serv.
CI de franchising trebuie sa cuprinda cl:
1. partile
2. denumirea, domeniul, tipul afacerii;
3. ob. contractului produc/comuc produs, prest serviciilor efectuate de beneficiar
conformstandardelor si cerintelor de calitate stabilite de franchisor.
4. cuantumul si termenul efectuarii platii:
- plata initiala unica;
- plati permanente;
- taxa p/t reclama.
5. drepturile si obligatiile partilor;
6. angajarea franchisorului de a acorda asistenta tehnica partii beneficiarului;

7. responsabilitatea partilor p/t neexecutarea contractului;
8. modul de solutionare a litigiilor terit. pe care va fi folos. marca franchisului;
9. term. de varabilit a contractului si conditiile de modificare, reziliere, prelungire a
contractului;
10. sediile , datele bancare, semnaturile partilor;
11. alte clauze.
Test 4.
Subiect 1.Notiunea si caracteristica generala a dreptului comertului international
1.1.Relatati despre obiectul dreptului comertului international.
1.2.Determinati asemanarile si deosebirile intre dreptul comertului international si alte ramuri
de drept.
1.3.Argumentati principiile fundamentale ale dreptului comertului international.
1.1.Relatati despre obiectul DCI
Cu toate c unii autori consider c DCI este o notiune mult mai descriptiv, majoritatea ajung la
concluzia c este totusi cea mai potrivit deoarece ea constat existenta unui fenomen comertul
international, si realitatea inevitabil a unui drept adecvat. Pe cnd denumirea DIPrivat comercial
indic o restrngere a obiectului de reglementare, obiectul disciplinei reducndu-se numai la
relatiile de drept international privat. Astfel, doctrina si practica a propus mai multe denumiri:
- DCI este o materie juridic pluridisciplinar reunind norme conflictuale, norme de drept
civil, comercial, precum si norme de drept material uniform, iar ntr-o anumit limit si
normele de drept international public prin care se reglementeaz raporturi de comert
international si de cooperare economic si tehnico-stiintific stabilite ntre participantii la
circuitul mondial de valori si cunostinte.
- Tudor Popescu defineste DCI ca un ansamblu de norme care crmuiesc relatiile
comerciale ce depsesc cadrul intern sau national a unui stat si au aderente internationale
cu 2 sau mai multe sisteme de drept national.
- V. Vaduh si Gh. Bivol: DCI este stiinta care cuprinde si cerceteaz normele de drept si
uzantele ce reglementeaz institutiile si raporturile juridice care iau nastere n sfera
relatiilor de schimb si economice internationale.
Astfel, conchidem:
privat.
1.2.Determinati asemanarile si deosebirile intre DCI si alte ramuri de drept

Este evident c DCI ca materie interdisciplinar coreleaz cu dreptul comercial intern, cu
DIPrivat, drept civil, drept procesual civil, drept international public. Aceste corelatii snt
determinate de multitudinea de raporturi juridice care se nasc, se modific si se sting n cadrul
circuitului mondial de valori si cunostinte, dar totodat fiind influentat si de practic.
Corelarea DCI cu dreptul civil se manifest prin aceea c dreptul civil constituie dreptul
comun pentru DCI, normele dreptului civil se aplic cu titlu subsidiar n cazul n care nu exist
reglementri speciale la nivelul dreptului comercial intern, nici n domeniul DCI. Att n
raporturile de comert international, ct si n raporturile de drept civil prtile snt pe pozitie de
egaliutate juridic, fapt ce demonstreaz existenta unei metode de reglementare comune. n
ambele ramuri raporturile juridice snt drept privat, iar contractul este prinipalul izvor de
obligatii.
Deosebiri:
- Subiectii DCI au capacitate special de a efectua operatiuni de comert exterior, pe cnd
persoanele fizice/ persoanle juridice subiecti ai dreptului civil nu au o astfel de capacitate.
- Dac raporturile de DCI snt de obicei patrimoniale, cele de drept civil snt patrimoniale
si personal nepatrimoniale.
- Spre deosebire de raporturile de drept civil, raporturile de DCI au cele 2 caractere
specifice: comercialitatea si internationalitatea.
Corelarea cu Dreptul comercial

DCI este influentat de drept comercial deoarece reglemententeaz ansamblu de operatiuni care
implic activitate de antreprenoriat. Acesta prin unele norme care initial apartin dreptului
comercial si astfel apare ca un drept cu caracter special comun raporturilor de comert
international. Att raporturile juridice de DCI, ct si raporturiel juridice de drept comercial
reprezint caracter patrimonial si comercial fiind reglementate de aceleasi acte interne cum ar fi
codul civil. Subiectii au calitatea de comercianti.
Deosebiri: totodata raporturile de DCI se deosebesc de cele comerciale interne prin elementul de
extraneitate. Astfel, raporturile juridice de comert intarnational snt susceptibile s cada sub
incidenta a 2 sau mai multe sisteme de drept.
DCI cu DIPrivat au o legtur foarte strns asa nct n doctrin DCI este privit ca o subramur a
DIPrivat. Astfel, att raporturile de DIPr, ct si celor de DCI le este caracteristic elementul de
extraneitate. De asemenea, ambele materii fac parte din dreptul privat, subiectele crora se afla
pe pozitie de egalitate juridic. La fel, exist un anumit domeniu comun pentru ambele ramuri de
drept, si anume norme conflictuale n materia comertului international.
Deosebiri: astfel, obiectul DCI l constituie comertul si cooperarea economic si tehnicostiintific international, pe cnd DIPr vizeaz raporturile cu element de extraneitate de drept
civil n sens larg, iar DCI fiind o ramur interdisciplinar contine norme din diferite ramuri de
drept.
Corelarea DCI cu DIPublic
Asemnri:
1. Ambele ramuri au un element caracteristic comun, cel de internationalitate ceea ce ne
confer anumite punctee de convergent.
2. Principiile fundamentale de drept international public se aplic si DCI avnd un rol cu
deosebire asupra raporturilor juridice de comert international n care particip statul.
3. Acordurile economice ncheiate de state au un impact deosebit asupra contractelor din
domeniul relatiilor comerciale internationale.
Deosebiri: n timp ce n DCI pozitia subiectelor este de egalitate juridic, inclusiv si statul n
raporturile de DCI. n raporturile de DIPublic statul actioneaz ca exponent al puterii chiar si n
acele relatii comerciale internationale cum ar fi elaborarea de norme fiscale, vamale, implicarea
n raporturile cu organisme internationale sau interguvernamentale.
1.3.Argumentati principiile fundamentale ale DCI

Principiile DCI snt acele prescriptiuni fundamentale care cluzesc crearea si aplicarea normelor
juridice n domeniu. n literatura juridic s-a ajuns la concluzia c la baza DCI se afl un set de
principii care se completeaz reciproc (principiul liberttii comertului, principiul liberttii
conventiilor, principiul egalittii juridice a prtilor, principiul concurentei loiale).
Principiul liberttii comertului baza acestui principiu a fost pus n opera Spiritul Legilor
Montesqieu care ne spune c libertatea comertului nu este un drept acordat negustorilor de a face
ceea ce vor. El d expresie vointei si nevoiei obiective de a nltura obstacolele economice
(vamal, administrativ, fiscal, politic). Reprezenta conditia pentru afirmarea conduitei
necesare pentru dezvoltare economiei de piat. n Constitutia RM acest principiu e consacrat n
art. 121 care ne spune c statul trebuie s asigure comertul, protectia concurentei loiale, crearea
cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de productie. La nivel interstatal se
asigur promovarea libertatea comertului pe zone geografice tot mai intinse. De exemplu UE,
Zona Nord Americana de Liber Schimb NAFTA (1999 SUA+CANADA+MEXIC), OMC
(01.01.1995).
Principiul liberttii concurentei orienteaz reglementarea natioanl si international n vederea
asigurrii:
- Libertatea de acces pe piat;
- Libertatea cererii si ofertei;
- Libertatea economic n general;
- Prevenirii si reprimrii actelor anticoncurentiale;
- Reparrii prejudiciilor izvorte din abuzul de libertate n schimburile comerciale;
- Protejarea productorilor nationali si a pietei interne de competitie neloial prin importul
unor produse la pret de dumping sau subventionat si prin exportul la preturile sub nivelul
pietii interne.
n dreptul national problemele concurentei snt reglementate: legea privind limitarea activittii
monopoliste si dezvoltarea concurentei; legea cu privirea la protectia concurentei, legea privind
protectia consumatorilor, cod civil, legea reglementrii de stat a activittii economice externe.
Principiul egalittii juridice a prtilor si gaseste expresia n exprimarea liber a vointei
prtilor. m literatura de specialitate si n doctrina juridic egalitatea juridic a prtilor este
definit nu doar ca principiu fundamental al DCI, ci si ga metod de reglementare. n legea
model a arbitrajului comercial international adoptat de UNICITRAL se stipuleaz n mod
expres egalitatea de tratament a prtilor. Astfel, art. 18 a legii model spune c prtile trebuie s
fie tratate egal si fiecrei prti s i se ofere posibilitatea s-ti prezinte cazul su.
Principiul liberttii conventiilor acest principiu este temelia contractului de comert
international. Astfel, art.1 pct.1 al principiilor UNIDROIT prtile snt libere s ncheie contracte
si s determine continutul acestora. La fel si CC constat principiul liberttii conventiilor printre
cele fundamentale. Cele mai semnificative aspecte ale acestui principiu snt:
- Orice contract se ncheie prin acordul de voint al prtilor.
- Libertatea contractual presupune posibilitatea de a alege orice fel de contract (numit sau
nenumit).
- Prtile snt libere s-si aleag partenerii comerciali, s negozieze cu acestia, s stabileasc
natura juridic a contractului, obiectul si continutul contractului, s modifice sau s
rezilieze contractul.
- Contractantii snt liberi s determine legea aplicabil contractului doar cnd acest lucru
este premis de lex fori.
- Prtile au libertatea la optiunea n ceea ce priveste jurisdictia aplicabil de drept comun
sau de arbitraj eventualelor litigii ce pot rezulta din executarea contractului.
CC al RM contine un sir de prevederi n vederea asigurrii realizrii acestui principiu. Astfel,
prevederile ce vizeaz nulitatea AJ ncheiate n anumite mprejurri n care libertatea exprimrii
vointei este afectat de anumite vicii de consimtmnt dol, eroare, violenta, leziune (art 227-230).
Constituie un caz particular de aplicare al principiului liberttii conventiilor lex voluntatis, fiind
acea norm conflictual fundamental potrivit creia conditiile de fond si efectele juridice ale
contractului vor fi guvernate de legea aleas de ctre prti. Norma lex voluntatis este comun
majorittii sistemelor de DIPrivat.
Principiul bunei credinte presupune c conventiile trebuie respectate cu bun credint, ele oblig
nu numai la ceea ce este expres prevzut n ele, dar la toate urmrile ce echitatea, obiceiul sau
legea d obligatiei dup natura sa. Buna credint trebuie s mprtseasc toate etapele
tranzactiei comerciale, inclusiv transportarea pn la predarea mrfii, conditiile de cantitate,
calitate stipulate n contract. Buna credint presupune din partea comerciantilor ca acestia s se
comporte n limitele moralittii, s nu recurga la actiuni de a frauda partenerul. n CCI snt
prevzute si clauze prin care se interzice concurenta neloial. n reglementrile internationale
cum ar fi Tratatul de la Roma privind Comunitatea Economic European art.85-86, Conventia
de la Viena din 1980 asupra vnzrii internationale de mrfuri art.6 prevd rspunderea pentru
nclcarea principiului bunei credinte. Conferinta de la Lisabona din 1958 a introdus n
Conventia de la Paris privind concurenta neloial un text ce defineste actele si faptele de rea
credint care snt: indicatiile si afirmatiile a cror folosire n exercitarea comertului este
susceptibil s induc n eroare publicul n ceea ce priveste natura, modul de fabricare,
caracteristicile, aptitudinile pentru ntrebuintarea sau calitatea mrfurilor.
Subiectul 2.Contracte moderne si complexe
2.1.Relatati despre caracterul complex al contractului international de lising financiar prin
prisma Conventiei de la Ottawa din 1988 si Legii R.M. cu privire la leasing.
2.2.Comparati varietatile contractului international de leasing financiar.
2.3.Stabiliti drepturile si obligatiile partilor in contractul international de leasing.
2.1.Relatati despre caracterul complex al conrtractului international de leasing financiar

Baza normativ a leasingului pe plan national o constituie CC al RM, legea RM cu privire la leasing nr
59 din 25 aprilie 2005, codul navigatiei maritime comerciale nr 599 din 1999. Pe plan international
leasingul este reglemetat de conventia UNIDROIT privind leasingul financiar international (Ottawa 28
mai 1988). Contractual de leasing reprezinta un contract in a acarui baza o parte (locator) se oblige la
cererea unei alte prti (locatar) sa-i asigure posesiunea si folosinta temporara a unu bun achizitionat sau
produs de locator, contra unei plati periodice, iar la expirare sa respecte dreptul de preemtiune a
locatarului de a cumpara bunul, de a prelungi contractual de leasing ori de a face sa inceteze raporturile
contractual. In realitatea operatiunea de leasing avind un character complex pesupune realizarea a doua
contracte independente: contractual de locatiune si contractual de Vinzare cumparare. Interdependent
acestora genereaza raspunderea vnztorului fata de locatar. Intre aceste contracte exista o conexitate
deoarece locatorul nu va procura bunul decit daca va avea certitudinea ca-l va da in leasing locatarului si
invers, contractual de leasing va fi incheiat numai dup finalizarea tratativelor de procurare a bunului
dintre vinzator si locator. In opinia mea, contractual de lesing se refera la contractile complexe de prestari
servii, aceasta reprezentind instrumental juridic prin care se infaptuieste prestarea unui serviciu de ordin
financiar (creditare), prin intermediul mecanismului de locatiune.
2.2.Comparati variettile contractului international de leasing financiar
dupa tipul de finantare al contractului exista:
Leasing cu autofinanfarea locatorului, situatie in care locatorul dispune de intreaga suma
necesara producerii sau cumpararii activului.
Leasing multiplicat^ sau tip levier (leveraged). Este un leasing financiar in care locatorul
imprumuta cu o parte din banii necesari cumpararii activului sau chiar toata suma, folosind
contractul de lea-sing ca o garantie pentru un imprumut.
Dupa, tipul de service asigurat, avem:
Leasing full-service (brut), in cadrul caruia locatorul se angajeaza sa intretina activul, sa-l
asigure si sa plateasca orice taxe derivate din proprietatea asupra activului, prevazute de lege.
Leasing-net in care locatarul isi asuma obligatiile specificate mai sus. Majoritatea leasingurilor financiare sint de tipul net.
Dupa originea activului:
Leasing direct. Majoritatea contractelor de leasing se incheie pentru echipamente noi.
Utilizatorul inchiriaza direct activul de la producatorul original.
Leasing indirect. Utilizatorul (viitorul locatar) alege un anumit echipament, indica
locatorului sa-l cumpere de la producator si apoi incheie contractul de leasing cu locatorul.
Locatorul este cel care cumpara echipamentul de la producator.
Dupa durata contractului exista:
Leasing pe termen lung: 8 ani si mai mult;
Leasing pe termen mediu: intre 3 si 8 ani;
Leasing pe termen scurt: bazat pe contracte consecutive, cu perioade de 2-3 ani.
Forme speciale:
Leasing time sharing: bunurile se inchiriaza simultan mai multor beneficiari, pe
perioade distincte, in scopul folosirii integrale a capacitatii lor (calculatoare, mijloace
de transport etc.).
Master leasing: forma speciala practicata pentru inchirierea containerelor:
a) Term leasing pe termen.
b) Trip leasing pe calatorie.
Experimental: folosit in scopul promovarii vanzarilor de maini si utimaje.
Contractul de lease-back este o operatie complexa, in cadrul careia vanzatorul i utilizatorul
este una si aceeasi persoana. Utilizatorul, proprietar al bunului, vinde finantatorului, o instalatie,
un utilaj, cu obligatia acestuia de a i-l inchiria i de a i-l revinde la finele perioadei de locatie la
un pret rezidual. Rolul operatiei de lease-back este considerabil442: fiind un mijloc de finantare
foarte ingenios, el permite unui industria?, sa obtina capitalul necesar activitatii sale prezente i
viitoare, fara ca economi-cete sa piarda echipamentul necesar pentru realizarea comenzilor pe
care le are sau este pe cale sa le aiba.
Dupa obiectul sau concret (bunul dat in locatie) leasing-ul poate fi mobiliar sau imobiliar.
Dar pentru comertul international prezinta interes leasing-ul mobiliar, deoarece se refera la ceea
ce se numeste echipament industrial.
Exista leasing financiar (financial/capital/full-payout lease) sj lea-sing operational {operating
lease). Leasing-ul operational se deosebeste de cel financiar in primul rand prin faptul, ca
locatorul (lessor) este un fabricant. Daca in cazul leasing-ului financiar locala realizeaza
intreaga valoare a bunului, la leasing-ul operational bunul este inchiriat pentru o perioada mai
scurta decat durata vietii sale economice sj, deci a amortizarii. Prin urmare, bunul poate fi dat in
locatie la mai multi utilizatori, in mod succesiv, iar valoarea reziduala a bunului este, la
expirarea contractului, inca importanta. In fine, in
cazul leasing-ului operational nu se prevede posibilitatea transmiterii proprietarii bunului catre
locatar.
2.3.Stabiliti drepturile si obligatiile partilor in contractul international de leasing
Articolul 12. Drepturile, obligaiile i rspunderea locatorului
(1) Locatorul are dreptul:
a) s cesioneze sau s dispun n alt mod de drepturile sale asupra bunului sau
de drepturile care rezult din contractul de leasing. Cesiunea sau dispunerea n alt mod
nu-l degreveaz pe locator de obligaiile ce rezult din contract i nici nu schimb
natura sau regimul juridic al contractului;
b) s foloseasc bunul n calitate de gaj n obligaiile sale fa de teri dac
contractul de leasing nu prevede altfel;
c) s cear achitarea integral i nainte de termen a ratelor de leasing ori s
rezilieze contractul, cu reparaia pagubelor i/sau cu restituirea bunului, n cazul n care
locatarul ncalc n mod esenial clauzele contractului; d) s mbine calitatea de locator cu cea
de vnztor (furnizor) dac acest fapt este
prevzut n contractul de leasing;
e) s solicite locatarului documentele ce reflect starea lui financiar.
(2) Locatorul este obligat:
a) s nu intervin n alegerea bunului i/sau a vnztorului (furnizorului) fcut de
locatar dac contractul de leasing nu prevede altfel;
b) s coordoneze cu locatarul cuprinsul contractului de vnzare-cumprare
(furnizare) a bunului;
c) s nu opereze modificri n contractul de vnzare-cumprare (furnizare) fr
acordul locatarului;
d) s dea locatarului contra plat bunul su n posesiune i folosin temporar;
e) s ncheie, din nsrcinarea locatarului, contract de vnzare-cumprare
(furnizare) cu vnztorul (furnizorul), s plteasc preul bunului i s ncredineze
locatarului executarea obligaiilor sale privind recepionarea bunului, formularea
cerinelor care izvorsc din acest contract dac contractul de leasing nu prevede altfel;
f) s primeasc bunul la expirarea contractului de leasing dac locatarul nu-i
exercit dreptul de a achiziiona bunul cu titlu de proprietate sau de a prelungi contractul
conform prevederilor prezentei legi;
g) s garanteze locatarului folosina linitit a bunului;
h) s respecte dreptul locatarului de a opta pentru achiziionarea bunului,
prelungirea contractului ori restituirea bunului.
Articolul 13. Drepturile, obligaiile i rspunderea locatarului
(1) Locatarul are dreptul:
a) s aleag independent bunul i/sau vnztorul (furnizorul) ori s ncredineze
locatorului aceast alegere;
b) s formuleze vnztorului (furnizorului) cerine ce rezult din contractul de
vnzare-cumprare (furnizare);
c) s refuze recepionarea bunului ce nu corespunde condiiilor din contractul de
leasing i s suspende plata ctre locator a ratei de leasing pn cnd va fi eliminat
nclcarea clauzelor contractuale;

d) s execute nainte de termen obligaia plii ratei de leasing i s cumpere
bunul dac contractul de leasing nu prevede altfel;
e) s achiziioneze, la expirarea contractului de leasing, bunul cu titlu de
proprietate, s prelungeasc contractul de leasing ori s restituie bunul dac contractul
nu prevede altfel.
(2) Locatarul nu are dreptul fr acordul scris al locatorului:
a) s modifice contractul de vnzare-cumprare (furnizare) ori s ntrerup
aciunea lui;
b) s nchirieze ori s greveze n alt mod bunul;
c) s cesioneze dreptul de folosin sau orice alte drepturi ce rezult din contract.
(3) Locatarul este obligat: a) s prezinte locatorului informaii referitoare la bun i/sau la
vnztorul
(furnizorul) lui n vederea ncheierii unui contract de vnzare-cumprare (furnizare) dac
contractul de leasing nu prevede altfel;
b) s execute obligaiile de recepionare a bunului i de formulare a cerinelor ce
rezult din contractul de vnzare-cumprare (furnizare) dac contractul de leasing nu
prevede altfel;
c) s informeze locatorul despre corespunderea bunului clauzelor din contractul de
vnzare-cumprare (furnizare);
d) s asigure, pe durata contractului de leasing, integritatea bunului, meninerea n
stare de funcionare i folosirea lui numai n conformitate cu clauzele contractuale;
e) s suporte toate cheltuielile de transport, recepie, montare, demontare,
exploatare, ntreinere, pstrare, deservire tehnic, reparaie, asigurare a bunului,
precum i alte cheltuieli aferente, dac contractul de leasing nu prevede altfel;
f) s plteasc ratele de leasing n modul i n termenele stabilite n contractul de
leasing;
g) s permit locatorului verificarea periodic a strii bunului i a modului de
exploatare a bunului obiect al contractului de leasing;
h) s l informeze pe locator n timp util despre orice tulburare a dreptului de
proprietate venit din partea unui ter;
i) s restituie, la expirarea contractului de leasing, locatorului bunul n starea
stipulat de contract, lundu-se n considerare uzura normal, n cazul n care nu-i va
exercita dreptul, prevzut de prezenta lege, de a achiziiona bunul cu titlu de proprietate
sau de a prelungi contractul.
Articolul 14. Drepturile, obligaiile i rspunderea vnztorului (furnizorului)
(1) Drepturile, obligaiile i rspunderea vnztorului (furnizorului) se
reglementeaz de legislaie i de contractul de vnzare-cumprare (furnizare).
(2) Dac n contractul de vnzare-cumprare (furnizare) este prevzut obligaia
vnztorului (furnizorului) de a livra i instala bunul n termenul i n locul stabilit de
comun acord cu locatarul, ndeplinirea acestei condiii se autentific prin acte de
recepionare-predare i montare semnate de vnztor (furnizor) i locatar dac
contractul nu prevede altfel.
(3) Vnztorul (furnizorul) este obligat direct fa de locatar pentru garaniile legale
sau convenionale inerente unui contract de vnzare-cumprare. Vnztorul nu rspunde
ns n faa locatorului i a locatarului pentru acelai prejudiciu.
Test.5
Subiectul 1.Incheierea contractelor comerciale internationale
1.1.Definiti oferta de a contracta.
1.2.Argumentati conditiile pe care trebuie sa le indeplinesca oferta de a contracta.
1.Decidet asupra oportunitatii sau imposibilitatii revocarii ofertei.
1.1.Definiti oferta de a contracta

n conformitate cu art. 681 alin (1) CC al RM Ofert de a contracta este propunerea, adresat
unei sau mai multor persoane, care conine toate elementele eseniale ale viitorului contract i
care reflect voina ofertantului de a fi legat prin acceptarea ofertei.
1.2.Argumentati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca oferta de a contracta
Oferta trebuie s fie:
1. Ferm trebuie sa exprime neindoielnic vointa ofertantului de a se oblige juridic in caz
de acceptare.
2. Precis si complete sa precizeze toate elementele contractului incit sa faciliteze
perfectarea acestuia printr-o simpla acceptare.
3. Univoca nu va fi univoc atunci cind oferta este fcuta cu reserve, fie exprimate de
autorul ei, fie care rezulta din natura contractului.
4. Adresata unei sau mai multor persoane determinate, in caz contrar este considerate numai
o invitatie de a contracta
Referitor la oferta publica legea prevede expres ca expunerea bunurilor cu etichete, publicitatea
bunului, descrierea bunului in cataloage, la expozitie, s.a. propuneri adresate persoanelor
nedeterminate se considera oferta publica indifferent daca se indica pretul bunului si alte clause
esentiale (art.850 CC). distinctia dintre oferta publica si invitatia la negocieri se manifesta prin
aceea ca invitatia la negociere nu creaza obligatia juridical in sarcina initiatorului, chiar daca a
fost acceptata de cel careia i-a fost adresata, pe cind oferta de a contracta fiind acceptata duce la
perfectarea contractului si executarea acestuia.
1.3.Decideti asupra oportunitatii sau inoportunitatii revocarii ofertei
Revocarea ofertei tine doar de ofertele facute persoanelor absente, situatie intilnita des in DCI.
Astfel, legislatia si practica admite doua situatii posibile cind are loc revocarea ofertei:
1. Atita timp cit oferta nu a ajuns la destinatar ofertantul o poate revoca in mod liber fara a
suporta careva consecinte cu conditia ca revocarea sa ajunga cel tirziu odata cu oferta.
2. n cazul in care oferta a ajuns la destinatar aceasta poate fi revocata daca revocarea
ajunge la persoana careia i se face oferta inainte ca aceasta sa fi expediat acceptarea.
De la aceste consitii se admit exceptii cind oferta devine irevocabila:
1. In situatia in care oferta este cu termen pentru acceptare ea devine irevocabila pina la
expirarea termenului
2. Oferta fara termen ramine irevocabila o perioada de timp care in conformitate cu uzantele
comerciale in domeniu este apreciata ca rezonabila pentru ca destinatarul ofertei sa-si
poata exprima vointa de a contracta, iar ofertantul sa poata lua cunostinta despre aceasta
vointa.
n ceea ce priveste revocarea ofertei precizam ca un asemenea demers produce efecte juridice
numai daca a fost facuta inainte incheierii contractului, ulterior va fi lipsita de efecte juridice. De
asemenea revocarea ofertei nu este de natura a produce efecte juridice atunci cind intervine dup
ace propunerea de contractare facuta de ofertant a devenit caduca.
Subiectul2.Arbitrajul commercial international
2.1.Definiti conventia de arbitraj
2.2.Determinati categoriile arbitrajului commercial international
2.3.Formulati o clauza compromisorie.
2.1.Definiti conventia de arbitraj
Conventia de arbitraj este un acord intre partile contractului de comert international de a supune
litigiile aparute intre ele in legatura cu executarea contractului spre solutionarea unui tribunal
arbitral. Convenia de arbitraj exprim voina prilor de a se adresa arbitrajului pentru

soluionarea litigiului lor.
2.2.Detrminati categoriile arbitrajului commercial international
Arbitrajul
comercial
international
poate
fi
clasificat
in
functie
de
mai
multe
criterii.
Utilizand
aceste
criterii,
doctrina juridica474 a clasificat arbitrajul dupa cum urmeaza:
a) In functie de competenta materiala a arbitrajului se disting:
arbitraje ce au competenta generala, in materie de comert international. Aceste
arbitraje au o sfera generala de activitate jurisdictionala si sunt competente sa judece
orice reclamatie care rezulta din litigiul comercial, indiferent de natura contractului
comercial international. Cu titlu de exemplu mentionam: Curtea de Arbitraj de pe
langa Camera de Comert Internationala de la Paris, Asociatia Americana de Arbitraj,
Curtea de Arbitraj de la Londra, Institutul Olandez de Arbitraj etc.475
arbitraje ce au competenta speciala in domeniul comertului international. Din aceasta
categorie fac parte arbitrajele specializate pentru comertul cu anumite produse. Putem
mentiona: Camera Arbitrala de bumbac din Le Havre si Tribunalul de Arbitraj al
Bursei de Bumbac din Bremen, care sunt specializate in solutionarea litigiilor din
domeniul comertului international cu textile; London Corn Trade Association, Asociatia
Distribuitorilor de produse alimentare din New York, specializate in litigii din domeniul
comertului cu produse agricole alimentare.
b) In functie de competenta teritoriala a instantei de arbitraj
se disting:
arbitraje de tip bilateral, care sunt create prin conventii internationale bilaterale si isi au
sediul in fiecare dintre tarile participante. Arbitrajele de tip bilateral sunt competente sa
solutio-neze litigiile aparute din raporturile de comert international dintre subiectii de
drept ce apartin ordinii juridice nationale a statelor-paiti la acele conventii. Asa sunt, de
exemplu: Camera Arbitrala Franco-Germana pentru produsele solului, CanadianAmerican Com-mercial Arbitration Commission etc.
arbitraje de tip regional, constituite printr-o conventie multi-laterala perfectata intre
statele dintr-o anumita zona geografica si sunt competente sa solutioneze litigii de comert
international ce apar intre subiectii de drept care apartin ordinii juridice nationale din
statele semnatare ale conventiei. Din aceasta categorie fac parte: Comisia Scandinava de
Arbitraj pentru piei, competenta sa solutio-neze litigiile dintre comerciantii din Suedia,
Norvegia, Finlanda, Danemarca; Comisia Interamericana de Arbitraj Comercial, a carei
competenta include pe partenerii comerciali din cadrul Organizatiei Statelor Americane.
arbitraje cu vocatie universala, a caror competenta teritoriala se extinde la scara
planetara. Aceste arbitraje sunt abilitate sa solutioneze litigii dintre subiectii raporturilor
de comert international din toate tarile lumii, indiferent de zona geografica in care
acestea sunt situate. Mentionam in acest sens Curtea de Arbitraj de pe langa Camera de
Comert Internationala de la Paris.
c) in functie de structura organizatorica, exista:
arbitraje ad-hoc sau ocazionale, care sunt constituite de parti in vederea solutionarii unui
anumit litigiu. Aceste arbitraje au o durata efemera, existenta lor incetand odata cu
pronuntarea hotararii sau cu expirarea termenului in care trebuiau sa decida si
arbitraje institutionalizate, care au caracter permanent, iar existenta lor nu depinde de
durata unui litigiu determinat. Ele isi exercita atributiile jurisdictionale neintrerupt si cu
caracter de continuitate de cate ori este sesizat. Arbitrajul institutionalizat este organizat
sub forma unor centre permanente de arbitraj care functioneaza in cadrul unor organizatii
profesionale, sau pe langa o camera de comert nationala ori internationala.
d) in functie de atributiile conferite arbitrilor, exista:
arbitraj de drept strict sau de jure. Acest arbitraj se caracterizeaza
prin
aceea
ca
arbitrii
statueaza
potrivit
normelor
de
drept
incidente in cazul dat in care ei sunt obligati sa le respecte. Arbitrajul
de
drept
strict
constituie
regula,
fiind
arbitrajul
de drept
comun
in
materia
raporturilor
de
comert
international.
Atunci
cand
partile
nu fac nici o mentiune speciala privind arbitrajul, acesta va fi un
arbitraj ad-hoc, iar puterile conferite arbitrilor sunt acelea ale unui arbitraj de drept strict si
arbitraj
de
echitate
(ex
aequo
et
bono
sau
amiable
composition).
Acestui
arbitraj
ii
este
specific
faptul,
ca
se
realizeaza
dupa
principiile
de
echitate
si
nu
potrivit
normelor
de
drept.
Este,
deci,
un arbitraj de facto, arbitrii neavand obligatia sa aplice normele legale

de drept material si nici pe cele de procedura.
Pe plan international au fost elaborate mai multe conventii de arbitraj comercial international.
Evidentiem urmatoarele:
Conventia Europeana de Arbitraj Comercial International, elaborata de C.E.E./O.N.U. la
Geneva in 1961;
Conventia de la New York din 1958 cu privire la recunoasterea si executarea sentintelor
arbitrale straine. Conventiile mentionate au fost ratificate de Republica Moldova.
Legea-tip a UNCITRAL din 1985 cu privire la Arbitrajul Comercial International;
Regulamentul de Arbitraj al UNCITRAL din 1976.
2.3.Formulati o clauza compromisorie
"Orice litigiu decurgnd din sau n legtur cu acest contract, inclusiv referitor la validitatea,
interpretarea, executarea ori desfiinarea lui, se va soluiona prin arbitraj comercial organizat de
Camera de Comer si Industrie a judeului Mure n conformitate cu Regulile de procedur
arbitral ale acestei Camere. Hotrrea arbitral este definitiv i obligatorie".
Prile mai pot aduga, la opiunea lor, urmtoarele meniuni:
tribunalul arbitral va fi compus, conform reglementrilor CAMEREI din 3 membri; cte un
arbitru ales de fiecare dintre pri i un supraarbitru ales de cei doi arbitri.
"Tribunalul arbitral va judeca litigiul n drept, cu aplicarea legii romne".
Test nr.6
Subiectul 1.Incheierea contractelor comerciale international.
1.1.Descrieti conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea pentru a produce efectele
care ii sunt specific.
1.2.Determinati efectele acceptarii tardive.
1. Decideti asupra momentului incheierii contractelor comerciale international inter absentes
1.1.Descrieti conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca accepatarea pentru a produce
efecte juridice.
Acceptarea reprezinta o manifestare de vointa a destinatarului ofertei de a incheia un contract in
conditiile prevazute de oferta. Pentru a constitui o acceptare ea trebuie sa exprime neindoielnic
vointa destinatarului de a se angaja juridic in conditiile prevazute de oferta publica. Acceptarea
poate fi expresa (scrisa, verbal, prin actiuni concludente), tacita cind se materializeaza printr-un
fapt juridic sau prin alt comportament a destinatarului care exprima vointa sa de a accepta oferta.
Indifferent de tipul de acceptare expresa sau tacita acceptarea ofertei are valoare juridical egala.
Pentru a produce efecte juridice acceptarea trebuie sa intruneasca urmtoarele conditii:
- Sa emane de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau legal
- Trebuie sa fie conforma cu oferta
- Sa ajunga la cunostinta ofertantului nauntrul termenului de acceptare, ceea ce inseamna
ca acceptarea sa fie facuta inainte ca oferta sa fi fost revocata sau sa devina caduca.
1.2.Determinati efectele acceptarii tardive
Acceptarea este tardiva in aceea situatie in care a ajuns la ofertant dupa expirarea termenului de
acceptare a ofertei sau in lipsa acetui termen intr-o perioada de timp rezonabila calculate de la
data expirarii ofertei. n principiu acceptarea tardiva este lipsita de efecte juridice. Totusi, ea
poate fi luata in considerare drept acceptare in urmatoarele situatii:
- Ofertantul fara intirziere il informeaza verbal sau prin aviz pe acceptant despre aceasta.
Acceptarea a fost expediata inauntrul termenului dar a ajuns la cunostinta ofertantului

dupa expirarea acestui termen indifferent de cauzele care au generat aceasta intirziere.
1.3.Decideti asupra momentului incheierii CCI inter absents

La incheierea contractului prin telefon momentul incheierii contractului este momentul
convorbirii telefonice, iar locul incheierii contrcului se determina in felul urmator:
- Pentru sistemul de drept continental este locul celui care are initiative telefonica
- In common law este considerat locul celui apelat telephonic.
In vederea determinrii momentului incheierii contractului prin corespondenta sint cunoscute 4
sisteme:
1. Sistemul emisiunii sau declaratiunii acceptarii contractual se considera incheiat in
momentul in care destinatarul ofertei s-a declarat de accord de a incheia contractul.
2. Sistemul expedierii acceptarii destinatarul acceptarii expediaza acceptarea catre
ofertant.
3. Sistemul receptiei acceptarii potrivit caruia momentul incheierii contractului este
momentul in care acceptarea a ajuns la ofertant. Inconvenient consta in aceea ca practica
a demonstrate ca nu toata corespondenta este luata la cunostinta imediat ce aceasta ajunge
la sediul oferatntului. In acest system promovat de tarile europene mai ales de Germania
riscul caii postale este suportat de acceptant.
4. Sistemul informatiei contractual se considera incheiat in momentul in care ofertantul ia
efctiv cunostinta cu continutul acceptarii.
Subiectul 2.Contractul international de asigurare
2.1.Definiti contractual international de asigurare.
2.2.Analizati caracterul juridic ale contractului international de asigurare.
2.3.Argumentati drepturile si obligatiile partilor pina la ivirea evenimentului asigurat su dupa
producerea evenimentului asigurat.
2.1.Definiti contractul international de asigurare
Prin contract de asigurare se intelege ca asiguratul se oblige sa plateasca asiguratorului prima de
asigurare iar acesta se obliga sa plateasca la producerea riscului asigurat asiguratorului sau unui
tert care este beneficiatul asigurarii suma asigurata ori despagubirea in limitele si in termenele
convenite.
2.2.Analizati caracterele juridice ale contractului international de asigurare
Art1301 CC al RM. CI de asigurare are character international daca se inchei intre asigurat si
asigurator care are sediul ori resedinta in tari diferite. Contractual de asigurare are urmat
caractere juridice:
- Consensual- accord de vointa
- Sinalagmatic partile se oblige reciproc
- Cu executare succesiva deoarece executarea nu are loc dintr-o singura data printr-o
singura prestatie ci asiguratul e obligat sa plateasca primele in termenele stabilite, iar
asiguratorul sa acorde continuu protective prin asigurarea riscului
Oneros deoarece un anumit avantaj este urmarit

Aleatoriu efectele depend de un eveniment incert
De adeziune clauzele sint stabilite numai de una din parti
2.3.Argumentati drepturile si obligatiile prtilor pn la ivirea evenimentului asigurat si

dup producerea evenimentului asigurat.
obligatiile asiguratorului:
- sa aduca la cunostinta asiguratului intr-o forma adecvata conditiile asigurarii
- Sa efectueze plata la aparitia dreptului asiguratului sau al beneficiarului asigurarii de a
incasa suma asigurata sau despagubirea de asigurare in termenele si coditiile stabilite
- sa compenseze asioguratului cheltuielile aferente eveitarii prodducerii cazuului
sua limitarii opportune a prejudiciilor pasibile de despagubire
- Sa pastreze confidenta informatiei despre asigurat de care aluat cunostinta in procesul
asigrarrii
- De a elibere la cererea asiguratului certificate de confirmare a asigurarii in cazul
asigurarii de raspundere a carausului pt bagajele si marfurile transportate, precum si
fata de terti cu indicarea sumelor asigurate
Dupa producerea evenimentului asigurat asiguratorul este obligat in achitarea indemnizatiei catre
asigurat. El va proceda la constatarea producerii evenimentului asigurat si la evaluarea
pagubelor , precum si la plata indemnizatiilor asiguratului art 1315 CC
Obligatii asiguratului 1316 CC:
- Sa informeze asiguratorul la incheierea CA despre toate circumstantele esentiale
referitoare la marimea riscurilor ce se asigura
- Sa ia toate masurile pt a salva si conserva bunuri
- Sa informeze asiguratorul despre alte contracte de asigurare incheiate la obiectul
respective
- Sa plateasca la timp primele de asigurare
- Sa intreprinda actiuni dependente de elpt a evita producerea cazului asigurat sau prt a
limita pagubele cauzate de producerea lui
- Sa informeze asiguratorul despre producerea evenimentului asigurat indata ce a aflat
despre aceasta
- Sa rezerveze dreptul de regres asupora partii vinovate in producerea daunei
- Sa se adreseze unei autoritati abilitate in confirmarea faptului producerii riscului
si/sau detreminarii pagubei pricinuite
Neindeplinirea obligatiilor de catre asigurat poate exonera asiguratorul depre plata
despagubirilor, iar daca aceasta a fost dj efectuata poate acorda dreptul de a cere suma
achitata.
Test nr.7
Subiectul 1.Inceierea contractelor comerciale international
1.1.Distingeti diferite conceptii referitoare la momentul incheierii contractelor comerciale
international inter absentes.
1.2.Determinati locul incheierii contractelor comerciale international inter absentes.
1.3.Argumentati importanta determinarii momentului si locului incheierii contractului
commercial international.

internatioanale inter absentes
sisteme:
ofertant.
1.2.Determinati locul ncheierii contractelor comerciale international inter absentes

Atunci cind contractual se incheie intre persoane prezenta locul perfectarii lui este acela unde
are loc semnarea contractului. In cazul perfectarii contractului prin telefon, determinarea
locului incheierii acestuia difera in functi de conceptia adoptata:
- In sistemul emisiunii sic el al expedierii acceptarii, CCi se considera incheiat la locul
unde vorbeste acceptantul.
- In sistemul receptiei acceptarii si cel al informarii, contractual se considera incheiat la
locul unde vorbeste ofertantul.
In cazul contractelor incheiate inter absentes, determinarea locului incheierii acestora difera
in functie de conceptia adoptata cu privire la stabilirea momentului incheierii lor. Astfel in
sistemul emisiunii sic el al expedierii acceptarii, locul incheierii contractului este sediul sau
resedinta acceptantului. In sistemul receptiei acceptarii si cel al informarii contractual se
considera incheiat la locul unde se gaseste ofertantul. In cazurile in care contractual se
incheie fara a fi necesara comunicarea acceptarii, contractual se cosnidera incheiat la locul
unde se afl acceptantul. In situatia acceptarii tardive, locul incheierii contractului este la
sediul sau dupa caz resedinta acceptantului, deoarece aici se receptioneaza comunicare facuta
de ofertant privind valabilitatea acceptarii tardive.
1.3.Argumentati importanta determinarii momentului si locului incheierii CCI

- Momentul perfectarii contractului marcheaza limita in timp pina la care se poate revoca
oferta si acceptare.
- Moartea sau incapacitatea ofertantului sau acceptantului survenita ulterior perfectarii
contractului nu produc consecinte cu privire la existent si efectele cotractului.
- Moarte sau incapacitatea ofertantului sau acceptantului survenita anterior perfectarii
contractului impiedica fomarea acestuia.
Marcheaza inceputul curgerii termenelor de prescriptive, a efectelor acestora afara de

cazul in care legea sau partile nu au fixat o alta data in acest sens.
Conflictul legilor in timp se rezolva in raport cu data incheierii contractului.
Valabilitatea consimtamintului si deci existent viciilor de consimtamint se apreciaza la
momentul incheirii contractului
In fncti de moment se determina locul incheierii contractului.
Subiectul 2.Contractul international de asigurare.

2.1.Relatati despre elementele principale ale contr. inter. de asigurare.
2.2.Specificati categoriile riscurilor si modul de asigurare al lor in cadrul asigurarii CASCO si
Cargo.
2.3.Analizati etapele incheierii contr. inter. de asigurare.
2.1.Relatati despre elementele principale ale contractului international de asigurare
Elementele principale ale contractului de asigurare sint urmatoarele: interesul asigurarii, riscul
asigurarii, suma asigurata si prima de asigurare. Interesuls asigurarii prezinta particularitati in
raport cu formele concrete ale asigurarii: de bunuri, de persoane si de raspunder civila. Interesul
asigurabil este interesul ce se naste din raporturile unei persoane cu privire la un anumit bun ce
poate fi asigurat. Pentru a fi asigurabil un interes trebuie s fie economic si evaluabil in bani.
Natura juridical a interesului asigurarii se apreciaza in raport cu caracterul subiectiv sau obiectiv
al acestuia. Potrivit teoriei interesului de asigurare subiectiv, prin contract se asigura numai
interesul asiguratului, nu si interesul celorlate persoane cu privire la bunul asigurat si care nu au
incheiat contract de asigurare. Teoria interesului de asigurare obiectiv consider ca interesul fiind
obiectiv este incorporate bunului asigurat si este independent de titularul interesului. Riscurile
asigurate reprezinta insasi cauza asigurarii fiind anumite evenimente care pot surveni in
procedura de producer, comercializa sit ran a marf si au ca urmare avarierea totala sau partial a
acestora. Partile vor conveni expres asupra riscurilor care urmeaza a fi asigurate si in urma
carora vor fi achitate despagubiri sau in care e rational se va allege o clauza contractual care
prevede asigurarea riscurilor necesare. Companiile de asigurari clasifica riscurile in:
- Riscuri excluse- evenimente ce pot surveni in viitor si pot cauza daune comerciantilor
care sint asigurate nu prin intermediul CA, ci prin alte mijloace aplicate de
comercianti cum ar fit axe vamale imprevizibile, dolul asiguratului, interzicerea in
livrare etc.
- Riscuri asigurabile car pot fi
- Obisnuite se datoreaza unor intimplari fortuite cum ar naufragiu , jaf, incendiu
- Special sint datorate de caracteristicile fizico-chimice ale marfurilor, fie sint datorate
ltor cause deosebite ivite in perioada asigurata cum ar fi scurgerea lichidelor, oxidare
metalelor, spargerea sticlei etc.
La fel si alte riscuri assimilate celor special cum ar fi cutremure, inundatii, razboaie, greve, etc.
Suma asigurata este suma pina la concurenta careia asiguratorul raspunde fata de asigurat in
cazul producerii evenimentului acoperit prin asigurare. Ea serveste ca baza si pentru calcularea
primei de asigurare. Valoare bunului se stabileste reiesind din valoarea indicate a marfurilor in
facturile comerciale la care poate fi adaugat costul transporturilor, taxelor vamale si beneficial de
pina la 10 % din costulindicat in facture. Suma asigurata poate fi mai mica sau cel mult egala cu
valoarea de asigurare evintindu-se supraasigurarea nici subasigurarea. SA poate fi modificata
prin maj sau reducere
Prima de asigurare constituie suma de bani care este echivalentul serviciului asiguratorului si
care se plateste anticipat de catre asigurat. Prima este pretul pentru ca asiguratorul sa ia asupra sa
riscul. Criteriul essential de stabilire a marimii primei de asigurare constituie volumul riscurilor
asigurate care se determina pe baza de date statistice. In calculul primei de asigurare sint luate in
considerare durata si suma asigurata. Daca asiguratorul in baza unei clause contractual privind
actualizarea primei de asigurare mareste cuantumul acesteia, asiguratul poate rezilia contractual
cu respectarea termenului de preaviz care e de o luna, iar majorarile neinsemn ate nu indreptatesc
rezilierea 1314 CC al RM. Practica asigurarilor a elaborate mai multe tipuri de polite de
asigurare in dependent de tipul asigurarii. Astfel deosebim polite maritime, fluvial, terestre sau
aeriene care se stabilesc in dependent de tipul de transport utilizat. Polite CARGO,CASCO in
dependeta d ebunul asigurat, polita de navlu care asigura, de port care sigura riscurile in timpul
unei stationary mai indelungate in port, polita de constructii se asigura nava in perioada de
constructii, polita de reasigurare in cazul asigurarii asiguratoprului contra survenirii riscului dj
asigurat. In dependent de polita de asigurare se stabilesc drepturile si oblig partilor, suma asigur,
prima de asigurare etc.
2.2.Specificati categoriile riscurilor si modul de asigurare a lor in cadrul asigurarii CASCO
si CARGO
Asigurarea de bunuri este obiectul cel mai des intilnit in CIA si este asigurare
CARGO asigurarea marfurilor pe perioada transportarii
CASCO asigurararea mijl d transport utilizate in special in transportul maritime si aerian
Asigurarea bunurilor ce constituie obiectul investitiilor
Asigurarea mijloacelor de transport CASCO in dreptul maritime se contracteaza pt mijl de
transport apte de a transporta mrfuri si care sint implicate la momentul asigurarii in procesul de
transportare a marfurilor.
CASCO varietate a CIA avind ca obiect navele comerciale, navele de pescuit oceanic sau navle
auxiliare ce deserves porturile cum ar fi macaralele plutitoare , salupele si altele aflate in
proprietatea societatilor de navigatie ca si navele primate spre folosinta pastrare sau remorcare cu
titlu de inchiriere. Contractual se incheie pt pagubele cauzate bunurilor asigurate de accidentele,
intimplarile si pericolele navigatiei si exploatarii acestor bunuri. La perfectarea acestui contract
se ia in considerarea valoarea bunurilor asigurate(nave, masini, instalatii sau alte parti
component putind fi inclus nalvul sau cheltuielile legate de exploatarea navelor). Practica
internationala a elaborate uzante in domeniul asigurarilor astfel incit intreasigurator si asigurat sa
fie suficienta indicarea termenului special pt care se negociaza asigurararea. Astfel prin contract
pot fi stipulate urmatoarele coditii de asigurare:
- WPA sau WA cu raspundere pt avarii si pierdere. Asiguratorul se oblige sa plateasca
despagubiri pt daunele acuzate de pierderea totala a navei (efectiva sau constructiva), pt
pierderea unui obiect facind parte dininventarul fix al navei ca si din avariile datorate
calamitatilor natural cum ar fi naufragii, esuare, coleziuni cu alte nave, eroare de navigatie,
incendii si explozii, precum si de disparitie a navei, avariile pricinuite acesteia de masurile de
salvare, avariile provocate de alte nave, provocate de nava instalatiilor portuare. Asiguratorului ii
revine totodata obligatia sa acorde despagubiri si pt contributia navei la avaria comuna,
despagubirile in vederea salvarii si conservarii navei pt aducerea acesteia intr-un port de refugiu,
cheltuielile de judecata sau arbitraj faute de asigurat cu acordul asiguratorului in scopul
respingerii sau reducerii pretentiilor formulte de terti fata de asigurat, ori in vederea punerea in
valoare a pretentiilor formulte de asigurator fata de terti.
- FPA fara raspundere pt avarii cu exceptia cazurilor de naufragiu, esuare, incendiu, explozie pe
bord si ciocnire. Asiguratorul isi asuma obligatia sa despagubeasca limitative pierderea totatla a
navei
- TLS cu raspundere numai pt pierderea totala a anavei inclusive cheltuielile de salvare, obligatia
asiguratorului se rasfringe la acordarea de despagubiri pt pagubele generate prin pierderea totala
sau disparitia navei, precum si cheltuielile necesare si rezonabile pt salvarea navei fiind
irrelevant rezuktatul acestora
Asigurarea CARGO- varietatea a CIA, care are ca ob marfuril aflate in transport intl. in cazul
marfuri de export pot fi incluse in asigurarea, cu observ reglementarilor vamale existente in st de
destinatie si taxele vamale la export. Durata asig CARGO este de la magazine la magazie si
acopera intervalul de timp scurs din mom in care marfa paraseste magazia si pina la intrarea
acestora in magazine destin-ului, sau la destinatia indicate in CIA.
In transp intl se utilize urmat clause:
-FPA fara avarie particulara => presupune asigurarea de catre A a obligatiile de a plati
despagubirile asiguratului p/t daunele suportate de acestea, ca um a avariei commune sau
particulare, interbuintat in transport maritim.
In baza acestui termen comp de asig va acorda despagub asiguratului numai cind, in urma unui
accident sau catastrophe, bunul a fost pierdut sau avariat. In caz contrar, asiguratul nu va putea
pretinde despagubirile. In acest caz prima de asig este mai mica fata de cazul cind si include
riscurile sus mentionate.
-NPA => cu rasp pt avarie particulara => prevede despagubirea asiguratului si in cazul surve
unor daune ce nu au nimic comun cu avaria/catastrofa. La cererea asiguratului, in skimbul unei
prime, in contr pot fi stipulate urmat riscuri: furt, jaf, nelivrare, ruginire, oxidare, spargere,
scurgere ordinara a lichidului, recipientelor, asudare si aburire a navei, umezire prin umed
atmosferica/ contaminare.
-AR toate riscurile => se acopera toate daunele cauzate bunuri de orice risc l/a care acestea ar
fi expuse, cu exceptia riscurilor expres excluse, cum ar fi razboi, avarii provocate de mine,
bombi, piraterie. P/t a fi asigurat si aceste riscuri, partile treb sa specific in contr pe fiecare din
ele. Ex: AR+ celelalte riscuri.
Distrugerea bunurilor in urma surveniriiriscurilor pot fi provocate de citeva avarii: totale,
partiale, comune, particulare.
Totala => duce la pierderea intreaga a bunurilor asigurate sau deteriorarea/ proprietatilor lui,
incit devine imposibil utilize lui/dupa destin. Costurile de salvare depasesc costul bunului.
Partial => duce la disparitia, distrugerea partial a bun si este constatata imediat dupa avarie de un
comisar de avarie. Asiguratul va primi despagubirile in proportia bunurilor deteriorate.
Comuna => arunc distrug bunurilor asig in mod constient, in sc salv navei. Se va considera
asemenea avarii, daca au fost intreprinse rational si in situatii exceptionale. Daunele surv sunt
impartite intre propriet marfi si transportator.
Particulara => daunele au surv ca urm a cazurilor fortuite.
2.3.Analizati etapele incheierii CIA
o prima etapa este declaratia (cererea de asigurare) care consta in completarea de catre asigurat a
unui formular special al asiguratorului prin care se manifesta vointa de a incheia contractual.
Declaratia de asigurare permite asiguratorului sa-si faca o opinie asupra riscului pe baza
raspunsurilor asiguratului la intrebarile din formular. Fiind un act unilateral de vointa declaratia
de asigurare produce efecte juridice specific asigurarii numai dup ace a fost accepatat de
asigurator. O alta etapa o constituie analiza declaratiei de risc. Riscul prezinta pentru asigurator o
importanta deosebita. In functie de acest element se apreciaza daca se poate accepta riscul si
marimea primei de asigurare aferenta. Asiguratul trebuie sa faca declaratii complete chiar si
atunci cind pe parcurs imprejurarile esentiale privind riscul s-au schimbat. In caz contrar
asiguratorul isi rezerva dreptul fie de a modifica contractual, fie de a refuza despagubirea
solicitata de asigurat. De regula contractual de asigurare se considera incheiat prin plata primelor
de asigurare si emiterea documentului de asigurare.
Test nr.8
Subiectul 1.Efectele contractelor commercial international.
1.1.Relatati despre pricipiul fortei obligatorii a contractelor comerciale international.

1.2.Determinati conditiile in care devine operata exceptia de neexecutare a contractelor
(exception non adimpleti contractus).
1.3Determinati momentul si locul executarii obligatiei ce rezulta din contractile comerciale
international,prin prisma prevederilor Principiilor UNIDROIT asupra contractelor comerciale
international, Editia 2010.
1.1.Relatati despre principiul fortei obligatorii a contractelor comerciale intenationale
P-l forei obligatorii a contractelor (pacta sund servanda) i-a gsit formula clasic n art. 1134
CC francez conveniile legal formate in locul legii pentru cei care l-au ncheiat. Fiind un
principiu universal i gsete reflectare n toate sistemele de drept naional, n legislaia noastr
el rezult din alin.1 art.668 CC RM. P-le UNIDROIT art. 1.3 contractul valabil ncheiat are
caracter obligatoriu ntre prile contractante. Contractul nu poate fi i nu poate nceta dect n
condiiile stipulate n clauzele sale, prin acordul prilor i n orice mod prevzut de principii.
Din aceste considerente se poate estima c fora obligatorie a CCI are urmtoarele consecine:
1. prile contractante sunt ntocmai inute s execute prestaiile la care s-au obligat.
Executarea obligaiilor trebuie s aib loc n condiiile stabilite de pri n contract. Atunci cnd
executarea n natur nu mai este posibil, obligaia debitorului de a executa prestaiile sale
contractuale se transform n obligaia de dezdunare a creditorului conform regulilor privind
rspunderea contractual.
2. Obligaiile contractuale trebuie executate cu bun credin. P-l executrii cu bun
credin este reflectat n pct. 1.7 UNIDROIT, care spune prile sunt inute s se conformeze
exigenelor bunei-credine n comerul internaional. Ele nu pot exclude sau limita aceast
obligaie. Acest principiu se concertizeaz n dou obligaii principale prilor: obligaia de
loialitate (impune prilor contractante abinerea de al svrirea oricror aciuni dolosive sau
culpabile n executarea prestaiilor. Astfel obligaia de loilaitate interzice creditorului s abuzeze
de situaia sa. De ex: s profite de o nclcare nensemnat pentru a obine o reziliere profitabil
a contractului sau s-l pun pe debitor ntr-o stare mai grea dect cea normal) i obligaia de
colaborare (const n ndatorirea prilor de a facilita reciproc executarea contractului n vederea
meninerii echilibrului prestaiilor. Fiecare parte trebuie s se comporte n aa mod nct s evite
efectuarea unor cheltuieli inutile din partea cocontractantului. De ex: transportatorul trebuie s
aleag calea cea mai puin costisitoare pentru clientul su. Obligaia de colaborare o regsim mai
mult n contractele de societate civil, cnd toi asociaii trebuie s colaboreze la activitatea
societii n vederea realizrii scopului propus.
3. Contractul nu poate fi desfiinat sau modificat din dorina unilateral a unei pri. Modificarea
sau desfiinarea se poate realiza cnd prevede legea sau cnd convin prile. Fora obligatorie a
contractului se impune nu doar prilor contractante, dar i instanei de judecat sau de arbitraj.
n cazul n care debitorul nu-i execut de buna voi obligaia asumat creditorul este ndreptit
s se adreseze instanei de judecat care la rndul ei este obligat s respecte coninutul
contractului.
1.2.Determinati conditiile in care devine operanta exceptia de neexecutare
Exceptia de neexecutare a contractului constituie un mijloc de aprare, care poate fi folosit atit
de vinzator, cit si de cumparator. Doctrina analizeaza exceptia de neexecutare ca fiind un mijloc
juridic cu valenta dubla. Astfel, pe de o parte ea reprezinta un mod de sanctionare a
contractantului care nu si-a executat prestatia asumata, iar pe de alta parte aceasta constituie un
mijloc de aprare de care se poate prevala contractantul caruia i se pretinde executarea prestatiei
ce si-a asumat-o de catre partenerul sau contractual intr-un moment cind nici acesta nu-si
executase propria lui prestatie. Exceptia de neexecutare isi produce efectele in prezenta
urmatoarelor conditii cumulative:
- Sa existe o neexecutare, fie chiar partiala, dar importanta a obligatiilor asumate prin
contract.
Neexecutarea obligatiilor s nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia de

neexecutare, dar sa fie determinata de o alta imprejurare (de exemplu forta majora) care
nu i este imputabila lui.
Prin natura sa raportul contractul sa comporte aplicarea regulii executarii simultane a
obligatiilor celor doua parti.
Desi legislatiile statelor nu au o conceptie unitara cu privire la aceasta exceptie, ea este

consacrata unanim in practica si doctrina. Invocarea exceptiei de neexecutare are ca efect
suspendarea executrii contractului. Suspendarea ramne operant pina cind partea care pretinde
executarea obligatiei de catre partenerul sau contractual, fara sa-si fi executat proria sa obligatie,
isi modifica atitudinea, trecind la executarea prestatiei ce ii revine.
1.3.Determinati momentul si locul executarii obligatiei ce rezulta din CCI prin prisma
prevederilor principiilor UNIDROIT asupra CCI editia 2010
O parte este inut s i execute obligaiile:
(a) dac este fixat un termen pentru executarea acelei obligaii ori acesta poate
determinat din contract, la acel termen;
(b) dac este fixat o perioad de timp sau aceast perioad rezult din contract,
fie oricnd pe durata perioadei respective cu excepia situaiei n care circumstanele indic
faptul c momentul executrii obligaiei este la latitudinea celeilalte pri;
(c) n orice alt situaie, n cadrul unei perioade rezonabile de timp dup
ncheierea contractului.
(1) Dac locul executrii nu este fixat i nu este determinabil din contract, executarea
obligaiile se face astfel:
(a) obligaia de a plti o sum de bani, la sediul creditorului;
(b) orice alt obligaie, la sediul debitorului.
(2) Partea care i schimb sediul dup ncheierea contractului trebuie s suporte
cheltuielilor suplimentare pentru executare pe care o astfel de schimbare le-ar putea genera.
Subiectul 2.Arbitrajul commercial international
2.1.Definiti arbitrajul comrcial international.
2.2.Comparati diferite conceptii privind natura juridical a arbitrajului commercial
international.
2.3.Intocmiti o hotarire arbitrala.
2.1.Definiti arbitrajul commercial international
conceptul de arbitaj commercial international este susceptibil de mai multe acceptiuni. Intr-o
prima acceptiune arbitrajul commercial international este o institutie juridical pentru solutionarea
litigiilor ce se ivesc in cadrul relatiilor comerciale internatioanale si de catre persoanele investite
cu aceasta sarcina, chiar de partile aflate in litigiu. Potrivit altei opinii arbitrajul international este
mijlocul prin care un litigiu sau mai multe litigii ce vor aparea in viitor pot fi solutionate definit
de o persoana neinteresata. Alti autori analizeaza arbitrajul commercial international ca
jurisdcitie speciala si derogatorie de la dreptul comun procesual, menita sa asigure rezolvarea
litigiilor izvorite din raporturile comerciale internationale.
2.2.Comparati diferite conceptii privind natura juridical a arbitrajului commercial
international
Notiunea juridical a arbitrajului commercial international nu a primit o rezovare unitara in
doctrina. Ea a generat o pluralitate de opinii contradictorii, conturindu-se trei conceptii diferite in
aceasta privinta: contractual, jurisdictional si mixta. Conform conceptiei contrcatuale arbitrajul
commercial international este un ansamblu de acte juridice avind o natura contractual. Aceasta
natura juridical rezulta din faptul ca solutionarea litigiului aparut intre partile contractante este
organizata de catrea acestea prin acordul lor in limitele satbilite de lege, astfel incit sa fie
realizata de persoane care le inspira incredere. Prin urmare puterile arbitrilor si competent lor de
a statua isi au sorgintea in vointa partilor litigante. Sentinta arbitrala este declarata irevocabila tot
prin vointa partilor, forta juridical a acestei sentinte rezulta din vointa partilor litigante de a o
adduce la indeplinire.
Conceptia jurisdictional se fundeaza pe premise ca statul este detinatorul puterii legislative si
judecatoresti. Adeptii acestei conceptii invoca asemanarile care exista intre instantele
judecatoresti si cele arbitrale dintre care retiem urmatoarele:
- Si judecatorul si arbitrul au puterea de a statua cu caracter obligatoriu pentru partile in
litigiu asupra temeiniciei si legalitatii pretentiilor formulate de reclamant
- Hotarirea pronuntata stabileste drepturile si obligatiile partilor aflate in lititgiu, care este
susceptibila de executare silita in eventualitatea ca nu este executata voluntary
- Anumite cai de atac impotriva sentintei arbitrale sint de competent exclusive de
solutionare a instantei judecatoresti de drept comun, ceea ce apropie sensibil hotarirea
arbitrala de hotarirea judecatoreasca.
Conceptia mixta sau eclectic considera ca cele doua conceptii mentionate contractual si
jurisdictional se refera la arbitraj in mod unilateral, luin din considerare fie punctual de plecare al
activitatii ce o desfasoara, fie specificul acelei activitati.
In doctrina juridical s-a mentionat ca in activitatea sa arbitrajul este conditionat atit de originea
sa contractual, exprimata prin conventia de arbitraj, precum si de finalitatea sa jurisdictional
exprimata in sentinta pe care o pronunta si care este definitive si executorie.
2.3.ntocmiti o hotrire arbitrala
Test nr.9
Subiectul 1.Raspunderea contractual in comertul international
1.1.Relatati despre conditiile de fond, necesare pentru intervenatia raspunderii contractual in
raporturile de comert international.
1.2.Descrieti principiile conform carora se face evaluare juridical a despagubirilor.
1.3.Argumentati functiile clauzei penale.
1.1.Relatati despre conditii de fond necesare pentru interventia raspunderii contractual in
raporturile de comert international
O abordare tradiional a condiiilor de aplicare a sanciunii sub form de daune interese ine de
analiza urmtoarelor elemente:
1. Neexecutarea contractului
2. Prejudiciul
3. Legtura cauzal ntre neexecutarea contractului i prejuciul
1. n dreptul intern i internaional, neexecutarea sau nclcarea contractului este condiia de baz
a sanciunii daune-interese, puse la dispoziia creditorului lezat. Un rol important l ocup
instituia culpei, care totodat este diferit: unele sisteme de drept impun debitorul o
responsabilitate de plin drept; altele cer existena culpei; iar altele au un sistem mixt, n care
debitorul este responsabil de plin drept n unele cazuri i doar pentru culp n alte cazuri. n RM
culpa debitorului este necesar pentru survenirea rspunderii, prin plata daunelor-interese,
potrivit cruia debitorul poart rspundere numai pentru dol sau intenie, sau culp (impruden
sau neglijen) dac legea sau contractul nu prevede altfel, sau dac din coninutul sau natura
contractului nu reiese altfel.
Prejudiciul sistemele naionale i internaionale prevd acordarea de daune-interese numai
atunci cnd creditorului i-a fost cauzat un prejudiciu. Caracterul reparator al daunelor interese
este privit prin prisma principiului general, recunoscut n toate sistemele de drept i se numete
reparare integral a prejudiciului
Legatutra cauzala dintre neexecutarea contractului si rejudicul produs.
1.2.Descrieti principiile conform carora se face evaluarea judiciara a despagubirilor

n dreptul RM, rspunderea este prevzut la art. 602 alin.1 dac nu se execut obligaia,
debitorul este inut s despgubeasc pe creditor pentru prejudiciul cauzat, astfel, dac nu
dovedete c neexecutarea obligaiei nu este imputabil. n dreptul francez, daunele interese,
art. 1149 CC francez, dispune debitorul care a cauzat prin neexecutarea contractului un
prejudiciu cocontractantului su, este inut s repare pierderile suportate i ctigul de care acesta
a fost lipsit. Daunele interese, pot fi s nlocuiasc cu titlu principal prestaia neexecutat, fie s
completeze alte sanciuni, cum ar fi rezoluiunea, excepia de neexecutare, executarea silit n
natur .a. n common-law acordarea daunelor interese este remediul obinuit n cazul nclcrii
contractului. Dreputl la daune interese al prii lezate exist indiferent de faptul dac contractul a
fost sau nu rezolvit. Aciunea pentru daune-interese se afl de plin drept la ndemna prii lezate
spre deosebire de aciunea pentru executarea silit sau cea pentru restituire care poart mai mult
un caracter restricionar i poate fi executat doar n anumite condiii. Convenia de la Vinea,
principiile dreptului european al contractelor i UNIDROIT stabilesc ca principiu general c
creditorul trebuie s fie pus pe ct este posibil n situaia n care el s-ar fi aflat dac contractul ar
fi fost executat n modul cuvenit. Aceast condiie presupune c creditorul are dreptul la
repararea integral a prejudiciului pe care l-a suportat din cauza neexecutrii. i acest prejudiciu
cuprinde: prejudiciul efectiv i venitul ratat. Art. 74 Conv Viena
Articolul 610. ntinderea despgubirii
(1) Despgubirea pe care o datoreaz debitorul pentru neexecutare cuprinde att prejudiciul
efectiv cauzat creditorului, ct i venitul ratat.
(2) Ratat se consider venitul care ar fi fost posibil n condiiile unui comportament normal din
partea autorului prejudiciului n mprejurri normale.
(3) Este reparabil numai prejudiciul care reprezint efectul nemijlocit (direct) al neexecutrii.
(4) Despgubirea nu se extinde asupra prejudiciului care, conform experienei debitorului, nu
putea fi prevzut n mod raional n cazul unei aprecieri obiective.
(5) Dac neexecutarea obligaiei este cauzat prin dol, debitorul rspunde i pentru prejudiciul
imprevizibil.
1.3.Argumentati functiile clauzei penale
Def. Legala art.624 alin (1) clauza penala (penalitatea) este o prevedere contractuala prin care
prtile evalueaza anticipat prejudiciul, stipulind ca debitorul, in cazul neexecutarii obligatiei,
urmeaza sa remita creditorului o suma de bani sau un alt bun.
Din definitia clauzei penalerezulta ca ea are natura contractuala, adica, de regula este stabilita
prin acordul partilor clauza penala conventionala. Insa pot exista cazuri cind, in mod
exceptional, plata penalitatii este prevaazuta de lege clauza penala legala. In aceste cazuri,
creditrul poate cere plata penalitatii indiferent daca exista o conventie a partilor in acest sens.
Clauza penala se aplica numai daca nu este executata obligatia principala a contractului, care
poate sa se infatiseze ca o neexecutare totala sau partiala, ca o executare necorespunzatoare sau
a o executare cu intirziere, neexecutarea poate fi in acelasi timp, atit necorespunzatoare cit si cu
intirziere. Prin urmare, clauza penala acopera functia despagubirilor compensatorii si a celor
moratorii.
Functiile clauzei penale
Clauza penala indeplineste FUNCTIA DE GARANTIE, cit priveste executarea obligatiei
principale, prin faptul ca perspectiva consecintelor neexecutarii obligatiilor contractuale
indeamna pe debitor la executarea reala a contractului.
Clauza penala are si o FUNCTIE DE EVALUARE. Cluaza penala apare ca modalitate de
evaluare conventionala anticipata a prejudiciului care poate fi cauzat creditorului prin
neexecutarea obligatiei si, a intinderii reparatiei sub forma de despagubiri pe care debitorul o
datoreaza creditorului.
Clauza penala are si o FUNCTIA COMPENSATORIE (raparatorie) deoarece are menirea de a

compensa prejudiciul suferit de creditor prin neonorarea obligatiilor contractuale de catre
debitor.
FUNCTIA DE SANCTIONARE care rezulta din faptul ca penalitatea se plateste independent
de intinderea prejudiciului, putind sa depaseasca limitele acestuia, si chiar in lipsa oricarui
prejudiciu.
FUNCTIA DE STIMULARE debitorului la o conduita corecta
Subiectul 2.Contractul de transport aerian international de marfuri.
2.1.Definiti contractual de transport aerian international de marfuri.
2.2.Analizati obligatiile partilor in contractual de transport aerian international de marfuri prin
prisma prevederilor Conventiei pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul
aerian international de la Monreal din 28.05.1999.
2.3.Formulati mentiunile care trebuie inserate in scrisoarea de transport aerian.
2.1.Definiti contractul de transport aerian internalional de marfuri.
Contractul international aerian de marfuri este un conteract in baza caruia o parte numita caraus
se oblige fata de cealalta parte numita expeditor ca in schimbul unei taxe de transport sa
transporte pe calea aerului anumite marfuri la destinatia convenita sis a le elibereze la acea
destinatie.
2.2.Analizali obligatiile partilor in contractul de transport aerian international de
marfuri prin prisma prevederilor Conventiei pentru unificarea anumitor reguli
referitoare la transportul aerian intemalional de la Montreal din 28.05.1999.
Expeditorul este obligat sa intocmeasca correct scrisoarea de transport international, sa procure
carausului toate celelate documente necesare pentru marfa in vederea indeplinirii formalitatilor
vamale sau de politie, sa aduca marfa la aeronava in stare buna si ambalata corespunzator.
Carausul are obligatia sa incarce marfa pe aeronava la primire sis a o descarce la destinatie, sa
comunice destinatarului sosirea marfurilor sis a i le elibereze. Eliberarea marfurilor se face dup
ace destinatarul achita creantele care greveaza marfa in favoarea carausului care are un drept de
retentive asupra marfurilor aflate la bordul mijlocului de transport pina la achitarea de catre
beneficiarii transportului a tuturor sumelor datorate transportatorului. Carausul este obligat sa
execute transportul in bune conditii. El este raspunzator de daunele cauzate prin intirziere in
executarea transportului, putindu-se exonera numai daca dovedeste ca a luat toate masurile
necesare pentru evitarea pagubelor sau ca s-a aflat in imposibilitate de a lua masurile necesare.
Daca marfa primita de destinatar a fost avariata, acesta trebuie sa intocmeasca un protest imediat
ce a descoperit acest lucru, dar nu mai tirziu de 7 zile pentru bagaje si 14 zile pentru marfuri.
Pentru cazurile de intirziere protestul poate fi inaintat in cel mult 21 de zile de la data primirii
marfii de catre destinatar. Expeditorul are dreptul sa retraga marfa de transport, pe aeroportul de
plecare, in timpul calatoriei sau chiar de la destinatie precum sis a dispuna predarea marfii altei
persoane decit cea mentionata in contractual de transport aerian. Carausul executa aceste
dispozitii ulterioare incheierii contractului, cu obligatia expeditorului de a plati eventualele
costuri suplimentare. Daca executarea ordinelor nu este posibil carausul este obligat sa-l
avertizeze pe expeditor despre acest lucru. Destinatarul poate solicita eliberarea marfii unei alte
persoane sau continuarea transportului pina in alta localitate, cu suportarea tuturor cheltuielilor
suplimentare. Daca destinatarul refuza primirea marfii sau nu poate fi gasit carausul il notifica pe
expeditor pentru a dispune asupra marfii.
2.3.Formulali mentiunile care trebuie inserate in scrisoarea de transport aerian.
Contractul de transport international aerian se incheie de regula sub forma scrisorii de transport
aerian international. Aceasta are numai o valoare probatorie care confirma incheierea
contractului si primirea marfii de catre caraus. Scrisoare de transport se incheie in 3 exemplare
originale si mai multe copii. Scrisoarea de transport international aerian trebuie sa contina:
a) Punctual de plecare si de destinatie;

b) Greutate, volumul, numarul si dimensiunea coletelor, felul ambalajului, marcajul si starea
marfii date spre transport;
c) Numele si adresa destinatarului;
d) Numele si adresa expeditorului;
e) Mentiuni cu privire la modul de plata ataxelor de transport si acelor accesorii;
f) Documentele accesorii anexate la scrisoarea de trasura necesare indeplinirii formalitatilor
vamale, fiscal, fito-sanitare.
Test nr.10.
Subiectul 1.Efectele contractelor commercial international
1.1.Relatati despre categoriile de daune-interes.
1.2.Determinati modalitatile de stabilire a daunelor-interes in cazul rezolutiunii contractului
comercial de vinzare-cumparare international, prevazuta de Conventia asupra contractelor de
vinzare international de marfuri de la Viena din 11.04.1980.
1.3Argumentati caracterul essential al neexecutarii obligatiei dintr-un contract commercial
international pri prisma prevederilor Principiilor UNIDROIT asupra contractelor comerciale
1.1.Relatati despre categoriile de daune interese
Dcotrina juridical a definit executarea indirect a obligatiei ca fiin dreptul de a pretinde si de a
obtine de la debitor echivalentul prejudiciului pe care l-a suportat, ca urmare a neexecutarii,
excutarii tardive sau necorespunzatoae a obligatiei. Executarea indirect a obligatiei se mai
numeste executare prin echivalent. S-a remarcat ca exista doua categorii de daune interese:
a) Daune interese moratoria- care reprezinta echivalentul prejudiciului suportat de creditor
ca urmare a executarii cu intirziere a obligatiei.
b) Daune-interese compensatorii care reprezinta prejudicial suportat de creditor ca urmare a
neexecutarii totale sau partiale a obligatiei.
1.2.Identificati modalitatile de stabilire a daunelor interese in cazul rezolutiunii
contractului de vinzare cumparare internationala prevazute de Conventia de la Viena
din11.04.1980
1. Rezolutiunea contractului libereaza cele doua parti de obligatiile lor, sub rezerva daunelorinterese care pot fi datorate. Ea nu are efect asupra stipulatiilor contractului referitoare la
rezolvarea litigiilor sau a drepturilor si obligatiilor partilor in caz de rezolutiune.
2. Partea care a executat contractul total sau partial poate cere celeilalte parti restituirea a ceea ce
i-a furnizat sau platit in executarea contractului. Daca ambele parti sint tinute sa efectueze
restituiri, ele trebuie sa le faca in mod simultan.
ARTICOLUL 82
1. Cumparatorul pierde dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului
predarea marfurilor de inlocuire daca lui ii este imposibil sa restituie marfurile intr-o stare
sensibil identica celei in care le-a primit.
2. Paragraful precedent nu se aplica:
a) daca imposibilitatea de restituire a marfurilor sau de a le restitui intr-o stare sensibil identica
celei in care cumparatorul le-a primit nu este datorata unui act sau unei omisiuni din partea sa;
b) daca marfurile au pierit sau sint deteriorate, in totalitate sau in parte, ca urmare a examenului
prevazut de art. 36; sau c) In cazul in care cumparatorul, inainte de momentul in care a constatat
sau ar fi trebuit sa constate lipsa de conformitate, a vindut totul sau o parte din marfuri in cadrul
unei operatiuni comerciale normale sau a consumat ori a transformat marfurile, integral sau
partial, in conformitate cu folosinta lor normala.
ARTICOLUL 83
Cumparatorul care a pierdut dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului
predarea marfii de inlocuire in temeiul art.82, pastreaza dreptul de a se prevala de orice alte
mijloace care deriva din contract si din prezenta conventie.
ARTICOLUL 84
1.Daca vinzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie, de asemenea, sa plateasca dobinzi
asupra valorii pretului, calculate din ziua platii.
2. Cumparatorul datoreaza vinzatorului echivalentul oricarui profit care l-a tras din marfuri sau
dintr-o parte din acestea:
a) Cind trebuie sa le restituie in total sau in parte; sau
b) cind este in imposibilitate sa restituie marfurile, integral sau partial sau sa le restituie, integral
ori partial, intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit si cind totusi a declarat contractul
rezolvit si a cerut vinzatorului predarea marfii de inlocuire.
1.3.Argumentati caracterul esential al neexecutarii obligatiei dintr-un contract commercial

international prin prisma prevederilor principiilor unidroit asupra CCI editia 2010
Prin neexecutare se nelege orice neaducere la ndeplinire din partea unei pri a oricrei
dintre obligaiile sale contractuale, inclusiv executarea defectuoas sau executarea cu ntrziere.
O parte nu se poate prevala de neexecutarea din partea celeilalte pri n msura n care
neexecutarea este cauzat de propria aciune sau omisiune ori de un alt eveniment al crui risc l
suport.
Partea care nu i execut obligaiile poate, pe cheltuiala sa, s remedieze neexecutarea
obligaiilor sale, cu respectarea urmtoarelor condiii
(a) s fac cu promptitudine o notificare n care s indice modalitatea de
remediere i momentul n care va fi realizat;
(b) modalitatea de remediere s fie adecvat circumstanelor date;
(c) partea prejudiciat s nu aib nici un interes legitim de a refuza; i
(d) remedierea s fie efectuat prompt.
(2) Notificarea de ncetare a contractului nu aduce atingere dreptului de a remedia
neexecutarea.
(3) Dup notificarea efectiv a remedierii, drepturile prii prejudiciate care sunt
incompatibile cu executarea obligaiilor de ctre partea n culp sunt suspendate pn la
expirarea duratei prevzut pentru remediere.
(4) Partea prejudiciat poate suspenda executarea obligaiilor sale pn cnd partea n
culp remediaz neexecutarea.
(5) n ciuda remedierii neexecutrii, partea prejudiciat i conserv dreptul la daune pentru
ntrziere, precum i pentru prejudiciul cauzat sau care nu a putut fi evitat.
(Termen suplimentar pentru executare)
(1) n caz de neexecutare, partea prejudiciat poate notifica cealalt parte pentru
acordarea unui termen suplimentar pentru executarea obligaiilor sale.
(2) nainte de expirarea termenului acordat, partea prejudiciat poate suspenda executarea
propriilor obligaii corelative i poate solicita daune, dar nu se poate prevala de nici un alt mijloc
legal de sancionare a neexecutrii. Partea prejudiciat poate s invoce orice alt mijloc legal
prevzut n prezentul Capitol dac cealalt parte i transmite o notificare prin care l informeaz
c nu i va executa obligaiile n termenul suplimentar acordat sau dac, pe durata termenului
suplimentar, nu s-a fcut o executare valabil.
(3) Partea prejudiciat care a acordat un termen suplimentar rezonabil poate, dac
executarea cu ntrziere nu constituie o neexecutare fundamental, s nceteze contractul la
expirarea termenului suplimentar. Un termen suplimentar nerezonabil
poate fi prelungit cu o durat rezonabil. Partea prejudiciat poate s prevad n
notificarea sa c n situaia n care cealalt parte nu i execut obligaiile n termenul acordat
atunci contractul va nceta de plin drept.
(4) Alineatul (3) nu se aplic cnd neexecutarea este de o importan minim n raport cu
totalitatea obligaiilor prii n culp.
Subiectul 2.Contractul de navlosire
2.1.Definiti contractual de navlosire
2.2.Determinati categoriile contractelor de nalvosire.
2.3.Analizati obligatiile partilor in contractual de navlosire.
2.1.Definiti contractul de navlosire.
Contractul de navlosire a fost definit ca acel contract prin care armatorul numit navlosant se
oblige ca in schimbul unei chirii numita navlu sa puna la dispozitia celeilalte parti navlositorul
nava apta pentru transport sau o anumita capacitate a acesteia in vederea deplasarii marfii pe
mare pina la destinatie.
2.2.Determinati categoriile contractului de navlosire.
Contractele de navlosire, utilizate n practica internaional, pot fi clasificate astfel:
In funcie de natura curselor efectuate pe mare:
a. contractele de navlosire cunoscute sub denumirea de charter party" privind navele de
curse neregulate (tramp);
b. contractele de navlosire specifice navelor care efectueaz
curse regulate, nave de linie, contractul de transport propriu-zis fiind dovedit prin
conosament.
Navele de linie fac curse regulate ntre porturi conform unor orare (sau grafice) dinainte stabilite,
fiind utilizate pentru transportul unor partizi mici i numeroase, putnd ngloba mrfuri variate.
In funcie de modul de angajare al navei contractele charter party(contractile de navlosire)
pot fi clasificate astfel:
1) voyage charter = contract de angajare de spaiu maritim pentru una sau mai multe
cltorii.
n practic, pentru o singur cltorie, se ntrebuineaz expresia n condiii de voiaj" iar
pentru mai multe cltorii succesive n condiii de voiaje consecutive",
In cazul acestor contracte navlul se pltete fie dup cantitatea mrfii ncrcate pe nav, fie sub
form a unor sume globale (lump sum) pentru ntreaga capacitate de transport a navei.
2) Charter pe timp (time charter) = contractul de navlosire prin care armatorul pune
la dispoziia navlositorului pe o anumit perioad de timp, nava mpreun cu echipajul,
cu
scopul ca nava s fie folosit la transportul mrfurilor, al cror posesor este
navlositorul.
Navlositorul poate folosi nava conform intereselor sale, poate s dea dispoziii comandantului n
ceea ce privete ruta de urmat, n privina eliberrii de documente despre marfa etc. Pentru
serviciile aduse armatorul (proprietarul) are dreptul Ia o chirie pltibil anticipat, lunar, calculat
de regul dup tonajul deadweight al navei la linia de ncrcare pe timp de var.
Navlositorul suport toate cheltuielile de exploatare a navei (combustibil, lubrifiani, ap tehnic,
materiale de ntreinere etc) cu excepia salariilor i hranei echipajului care sunt n
sarcinaarmatorului.
3) charter by demise (sau bareboat charter sau charter prin cesiune)= se
caracterizeaz prin aceea c angajarea se refer Ia nave fr echipaj. Nava
i ntreg echipajul,
inclusiv comandantul, sunt angajate la ordinele navlositorului. Cheltuielile
legate de utilizarea navei, respectiv salariile echipajului, aprovizionarea cu provizii,
combustibil, plata taxelor portuare, efectuarea de reparaii revin navlositorului.
Necesitatea de a ncheia contracte de navlosire cu maximum de celeritate, necesitatea
izvort din tehnica navigaiei i din cheltuielile ocazionate de orice ntrziere n cursele
navelor pe de o parte, precum i diversitatea legilor n vigoare n portul de destinaie pe de alt
parte, a determinat prile contractante s utilizeze formulare tip: charter party, ntocmite
sau adoptate de diferite organizaii de transporturi maritime, asociaii constituite
i recunoscute pentru aprarea intereselor proprietarilor de nave i ale navlositorilor etc.
2.3.Anilizati obligatiile partilor in contractul de navlosire.
1.Obligatiile navlosantulu
In primul rand, din contract rezulta urmatoarele obligatii pentru navlosant:
A. obligatia de a pune la dispozitia navlositorului nava stabilita.
B. obligatia de a pune la dispozitia navlositorului nava in buna stare de navigabilitate. Ceea ce
inseamna ca aceasta trebuie sa reziste la navigatia si riscurile pe care ruta le presupune, dintre
portul de incarcare si cel de destinatie.
C. obligatia de a intreprinde masuri pregatitorii cu privire la nava si la incarcatura.
In ipoteza in care nava nu se afla in portul de incarcare, inainte de a porni catre acest port din
portul in care se afla, trebuie sa se tina cont de urmatoarele reguli:
1. In momentul in care nava proneste in cursa catre portul de incarcare, comandantul ei este
obligat sa notifice acest lucru agentului din portul de incarcare. Deasemeni el este obligat sa
notifice data aproximativa a sosirii navei, principalele caractere tehnice, precum: lungime,
latime, numarul hambarelor, dimensiunea lor, pescajul...
2. Ulterior, in timpul cursei, comandantul navei este obligat sa precizeze data si ora sosirii navei
in portul de incarcare, prin avizari ulterioare radiograme.
La sosirea in port, comandantul navei este obligat :
1. sa anunte organele portuare ( vamale, sanitare, de graniceri...)
2. sa solicite aprobarea de acostare ( libera practica )
3. sa solicite aprobarea de a incarca in portul respectiv.
Dupa ancorarea la dana de incarcare, comandantul navei inmaneaza navlositorului notice-ul prin
care este avizat ca poate proceda la incarcarea navei. Acest notice, poarta denumirea de notice of
readiness. De asemeni i se lasa la dispozitie un interval de cateva ore de la inmanarea
documentului si pana la inceperea efectiva a incarcarii, dupa a carui expirare incepe sa curga
timpul de incarcare.
Pe durata incarcarii, comandantul navei este obligat sa se ingrijeasca de supravegherea stivuirii
corespunzatoare a incarcaturii pentru a se asigura utilizarea intregii capacitati de transport a
navei si a se evita punerea in pericol a navei si a echipajului.
D.Obligatiile navlosantului in timpul calatoriei
Odata incarcata marfa, navlosantul are obligatia de a transporta marfa la destinatie in buna stare
si la termenul stabilit in contract.
Inainte de a parasi portul de incarcare, comandantul navei este obligat sa verifice instalatiile ei,
sa le puna in stare de functionare, sa inchida si sa asigure etanseizarea magaziilor vasului si sa

verifice efectivul de personal si actele necesare in vederea deplasarii, sa pregateasca echipajul,
efectivul acestuia, certificatele de vaccin. Se notifica destinatarului plecarea din portul de
incarcare, aplicandu-se aceeasi procedura de avizare ca la sosirea in portul de incarcare.
In situatia in care in timpul calatoriei nava se defecteaza si devine inapta de a continua calatoria,
comandantul navei este obligat sa ia toate masurile ce se impun pentru conservarea cantitatii si
calitatii a marfii, sa gaseasca o alta nava si sa realizeze transbordarea marfii pe aceasta. Daca
pentru repararea navei este necesar un timp scurt, calatoria se va relua pe aceasta nava.
O alta obligatie esta aceea de a executa transportul pe calea cea mai directa, orice abatere
neputandu-se face decat cu autorizatia prealabila a navlositorului cu exceptia cazului cand exista
un pericol pentru nava, incarcatura sau echipaj.
Navlosantul este obligat sa asigure buna stare de navigabilitate pe intreaga durata a calatoriei
raspunzand pentru toate greselile comandantului comise in domeniile navigatiei, administratiei
pe nava si pentru lipsa de diligenta in pastrarea si conservarea marfii.
La ajungerea in portul de destinatie se vor indeplini formalitati similare cu cele din portul de
incarcare. Armatorul are obligatia de a preda marfa destinatarului prevazut in contract sau celui
ce poseda conosamentul. Descarcarea se va realiza la dana prevazuta in contract . Dupa
terminarea operatiunilor de descarcare si primire a marfii se va semna de primirea marfurilor pe
copia conosamentului ce se afla la comandantul navei.
Comandantul navei este obligat sa avizeze destinatarul, sa anunte organele portuare capitania,
organele vamale, graniceresti, sanitare pentru efectuarea controlului de sosire si obtinerea
aprobarii inceputului operatiunilor de descarcare permisul de acostare.
Dupa terminarea acestor formalitati, comandantul navei este obligat sa inmaneze agentului
notice-ul, din acest moment incepe sa curga timpul de stalii acordat pentru efectuarea descarcarii
marfurilor.
Ajunsa in portul de destinatie, comandantul navei este obligat sa pregateasca nava pentru
descarcarea si eliberarea marfurilor, in bune conditii, posesorilor conosamentelor sau
destinatarilor prevazuti in contract.
2.Navlositorului ii revin urmatoarele obligatii:
1.pregatirea marfurilor in vederea predarii lor la transport, imediat ce a primit instiintarea ca
nava a plecat spre portul de incarcare, respectandu-se principiul: marfa asteapta nava
2.inceperea incarcarii marfii in momentul de la care curge timpul de incarcare si terminarea
acestei operatiuni in timpul prevazut in contract.
3.sa plateasca navlul
3.Obligatiile destinatarului
In ceea ce-l priveste pe destinatar, el este tinut de urmatoarele obligatii:
1. sa se prezinte la data si ora ce i-au fost notificate pentru a prelua marfa.
2. sa verifice starea transportului si in cazul in care constata lipsuri cantitative sau calitative sa
intocmeasca protestul in care se vor consemna aceste lipsuri si pe care il va inainta armatorului.
3. sa se incadreze cu descarcarea marfii in timpul liber tarifar, in caz contrar calculandu-i-se
contrastalii si supercontrastalii.
4. sa achite sumele ce cad in sarcina sa si care sunt consemnate in contractul de transport.
Test nr.11.
Subiectul 1.ontractele comerciale internatinale
1.1.Definiti contractul comercial international.
1.2.Clasificati contractele comerciale internationale dupa criteriile specifice dreptului
comertului international.
1.3.Evidentiati particularitatile privind conditiile de valabilitate ale contractelor comerciale

internationale.
1.1Definiti contractul commercial internatioanal
Operatiunile comerciale internationale privind schimbul sau prestarea de servicii si lucrri pentru
a asigura siguranta necesar operatorilor trebuie s mbrace forma unui AJ care este CCI.
Profesorii francezi Jacquet si Delebeque observ c CCI reprezint instrumentul juridic n
procesul schimburilor comerciale internationale si orice operatiune de comert international se
realizeaz prin intermediul contractelor, de unde rezult locul si rolul acestora. n efectuarea
operatiunilor comerciale internationale CCI este acordul de voint dintre dou sau mai multe
persoane fizice sau juridice din state diferite n scopul de a crea, modifica sau stinge raporturi
juridice de comert international. Din definitie rezult c CCI este un act volitiv, prin urmare este
un AJ. ntre act juridic si contract exist o legtiur strns. Astfel, AJ este categoria de gen, iar
contractul este categoria de specie. ntr-o alt opinie se consider c este CCI acel contract
comercial ncheiat de un comerciant romn cu o parte strin sau pe o piat strin. Din acest
definitie rezult c CCI ntruneste 2 caracteristici: comercialitatea si internationalitatea.
1.2.Clasificati contractele comerciale internationale dup criteriile specifice DCI
Principiul liberttii contractuale permite participantilor la raporturile comerciale internationale s
ncheie o mare varietate de contracte. Astfel, studiul CCI permite de a face sau de a evidentia
unele criterii de clasificare propii DCI.
1. n functie de obiectul CCI deosebim:
-
Contracte care reglementeaz raporturi juridice translative de drepturi. Aceste se mpart

n: contracte de livrare a materiei prime, produse care realizeaza transmiterea dreptului de
proprietate asupra bunurilor de la vnztor la cumprtor.
Contracte ce se refer la tranferarea temporar a dreptului de folosint asupra unui bun

cum ar fi contractul de brevete de inventii, mrci de fabric sau de comert, de serviciu, de
licent a unor programe inform etc.
Contracte ce vizeaz executarea de lucrri (contracul de inginering consulting).
Contracte ce vizeaz prestarea de servicii (contractul de intermediere, comisionul,

mandatul international, transortul, asigurarile, reasigurarile, depozitul de mrfuri,
operatiunile bancare.)
2. n dependent de subiectul de drept participant la raporturile de DCI:

-
Contracte ncheiate ntre state trebuie s prevad n mod obligatoriu legea apicabil
contractului, instanta competent a solutiona eventualele litigii, declaratie expres a
prtilor de renuntare la imunitate de jurisdictie n legtura cu acel contract.
Contracte ncheiate ntre state si comercianti din alte state (contracte mixte).
Contracte ncheiate ntre persoane fizice si persoane juridice din diferite state.
3. Dup durata contractelor

-
Pe termen scurt
Pe termen mediu
Pe termen lung.
Marea majoritate a contractelor se ncheie pe termen mediu si lung (contracte de parovizionare

cu materie prim, cu energie, de cooperare economic si tehnico-stiihntific). Aceste contracte
mbrac forma unor contracte cadru cu continut generic care snt detaliate prin contracte
subsecvente complementare pentru fiecare etap de executare.
4. n functie de modul de executare
-
Cu executare instantanee contracte care au ca obiect una sau mai multe prestatii care se
execut dintr-o dat (vnzarea international de marfuri).
Cu executare succesiv a cror executare se desfsoara n timp. Aceaste la rndul su

pot fi:
Contract cu executare continu ca o prestatie continu (leasing, societate comercial).
Contract cu executare esalonat- se execut sub form de prestatii repetate (contract de

vnzare cumparare cu plata n rate, contract de furnizare de electricitate, gaze naturale.)
1.3.Evidentiati particularittile privind conditiile de validitate ale CCI

n lipsa unor reglementri speciale conditiile de valabilitate a CCI snt cele de drept comun. n
sistemul de drept romano-germanic ele snt tratate destul de uniform si acestea snt:
a) Capacitatea prtilor de a contracta
b) Consimtmntul
c) Cauza
d) Obiectul
e) Forma atunci cind este prevzut de lege sub sanctiunea nulittii.
Capacitatea de a contracta a p.f. comerciante e reglemntat de lex patriae n sistemul de drept
continental, lex domicilli n common law. Capacitatea de a contracta pentru persoanel juridice
lex societatis. Statul ca parte contractant poate aprea sub dubla ipostaz. Organizatiile
interguvernamentale capacitatea juridica n conformitate cu scopul pentru care a fost nfiintat.
CCI ca si cele civile se ncheie prin realizarea acordului de voint a prtilor. Astfel,
consimtmntul se concretizeaz n oferta fcut de o parte si n acceptarea acesteia de ctre alt
parte. Consimtmntul va produce efecte juridice dac:
- A fost exprimat n mod liber, n cunostint de cauz si exteriorizat n diferite modalitti
-
S fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice
Esenta consimtmntului trebuie s fie cert nefiind viciat n continutul su intelectual

prin eroare sau dol, si nici n libertatea exercitrii prin violent si constrngere.
Eroare art.3.4. UNIDROIT, dol art. 3.8 UNIDROIT. Leziunea este prejudiciul material pe care l
sufer una din prtile contractului din cauza disproportiei vdite de valoare existente la
momentul ncheierii contractului ntre prestatia la care s-a obligat si prestatia pe care urmeaz s
o primeasc n locul ei art. 3.10 UNIDROIT. Astfel, leziunea ca temei de anulare a contractului
presupune dou elemente:
Disproportia vdit ntre contraprestatii ceea ce face ca contractul s fie extrem de

nefavorabil pentru una din prti.
Profitarea de starea de nevoie creat de un concurs de mprejurri grele n care se afl

cealalt parte, cum ar fi dezavantaj economic, lipsa de experienta a uneia din parti.
O problem important este determinarea obiectului n care consimtmntul va produce efecte

juridice. Art. 201 CC manifestarea de voint care trebuie receptionat de cealalt parte poate
produce efecte n momentul n care parvine acesta indiferent de faptul daca a luat cunostint cu
continutul acesteia. Valabilitatea consimtmntului si existenta viciilor de consimtmnt se
apreciaz doar la momentul incheirii conttractului.
Obiectul este prestatia actiunea/inactiunea la care se oblig prtile sau una din acesta la contract.
- Obiectul contractului trebuie s fie determinat sau determinabil. Majoritatea contractelor
au obiect determinabil n viitor. Bunurile care fac obiectul contractului pot fi bunuri
individual detreminate si bunuri determinate generic, cel putin detreminate n specia lor ti
individualizate prin cntrire, numrare, msurare etc. la fel, obiectul contractului poate fi
determinat si prin anumite conditii referitoare la sortiment si ambalaj.
-
Trebuie s fie posibil att din punct de vedere material fizic, ct si din punct de vedere
juridic. Unele legislatii prevad expres ca este nul contractula al crui obiect este imposibil
(art. 670 CC). Imposibilitatea trebuie s fie absolut, adic prestatia trebuie sa fie
imposibila nu doar pentru debitor, ci pentru orice persoan.
Obiectul trebuie s fie licit. Caracterul licit trebuie s fie raportat att la ordinea juridc
national si international, s nu contravin dispozitiilor legii, ordinii publice si bunurilor
moravuri (ca exemplu imposibilitatea executrii unui contract de import/export n cazul
instituirii unui embargo).
Cauza reprezint scopul n vederea cruia prtile conractuale si dau consimtamntul. Pt a fi

valabil cauza trebuie s ndeplineasc urmtoarele conditii:
- S existe. Aj fara cauza nu poate avea nici un efect juridic.
-
S fie real. AJ fondta pe o cauz fals nu poate avea efecte juridice.
S fie licit si moral.
Aceste cerinte se apreciaz n functie de legea palicabil contractului. n comertul international

com ntlmi operatiuni care se realizeaz numai prin AJ cauzale, ci si prin AJ abstracte (titlurile
de credit).
Subiectul 2.Contractul commercial de vinzare-cumparare international
2.1.Relatati caracteristicile esentiale ale bursei de marfuri.
2.2.Carcterizati INTERMS 2010
2.3.Analizati prevederile Conventiei de la Viena asupra contractelor de vinzare internationala
de marfuri din 11 aprilie 1980 si CC al RM referitor la obligatiile partilor contractante.
2.1.relatati caracteristicile esentiale ale bursei de mrfuri
Bursele de marfuri-reprezinta forma organizatorico-juridica acarora de cele mai multe ori este
Societatea pe actiuni,fara scop de profit unde de asemenea cu ajutorul intermediarilor se
negociaza in cadrul sesiunilor anumite bunuri.bursele de marfuri specializate pe marfuri
individuale pe grupe de marfuri din aceeasi categorie economica sau pe marfuri generale. Bursa
de mrfuri, numit uneori burs de comer, este o pia organizat i specializat, la care se
negociaz i se ncheie tranzacii de mrfuri fungibile, standardizate. i depozitabile. Bursa de
mrfuri i desfoar activitatea n cldi'l special amenajate, sub supravegherea i controlul
guvernamental.
Caracteristicile eseniale ale bursei de mrfuri sunt urmtoarele:
a) marfa care se negociaz la burs trebuie s fie fungibil si standardizat;
b) bursa de mrfuri este o pia caracteristic la care se formeaz. preurile interne i
internaionale de referin. Acestea influeneazi formarea preurilor tuturor mrfurilor similare;
c) nscrisul contractual este un document tipizat, uor c1(' completat de personalul operaional al
bursei;
d) comerul la bursele de mrfuri se caracterizeaz printr-o bun. informare a oamenilor de afaceri
i prin repartizarea echilibrat a riscurilor;
e) la bursele de mrfuri vnztorul prezint numai documentele care atest dreptul de proprietate
asupra mrfurilor oferite spre vnzare. Nu este necesar ca marfa s fie vzut de cumprtor,
deoarece aceasta este standardizat;
f) unitatea de msur la burs este lotul sau contractul de bursl1 a crui mrime este n funcie de
natura mrfii i este fixat u regulamentul de funcionare i de statut. De exemplu, un contract
poate fi egal cu 50 tone de cafea, 30 tone de cacao, 100 tone gru, 50.000 livre bumbac etc.
g)unele burse dispun de depozite proprii de mrfuri;
h) realizarea contractelor se face prin Casa de Compensaie (Clearing House) sau prin bnci
comerciale.
2.2.Caracterizati INCOTERMS 2010
INCOTERMS 2010 un set de reguli intl p/t interpretarea termenilor com desemnind in
detaliere dr si oblig partilor CVI. Acest document specifica responsabilitatea cumparatorului si
vinzatorului in cadrul CCi, in ceea ce priveste locul si termenile de transmitere a responsabilit
com juridice si de asig de la o parte la alta.
INCOTERMS se poate aplica cu titlu de uzanta, in masura in care lex contractus recunoaste si
da efecte uzantelor com. La fel sunt utilizate pe plan intl, in special, pe continutul European,
fiind elab sub egida CC din Paris, in vig 01.07.11.
Daca partile doresc sa le aplice este necesar ca ele sa faca referire expres in CCi , la termenul pe
care l-au ales si editia anului publicarii. Utilizarea termenilor este optional. Partile contractante
au libertatea sa aduca modificari, completari continutului termenului pe care l-au indicat.
INCOTERMS privesc in principal:
- aspectele legate de livrarea marfii; - transferul riscurilor de la V la C; - repart. chelt intre parti.
Toate acestea au o corelatie din punct de vedere juridic:
-inche contr de transport; - indeplinirea formalit p/t import, export; - ambalarea, marcarea marfii.
Nu au dr ob probl referitor la :
- cantitatea, calitatea si pretul marfii; - transmiterea dr de proprietate; - solute litigiilor, ce pot
aparea intre parti, pe cale arbitrala.
Scopul versiunii noi tine de schimburile produse in system intl de transport. O importanta din
clause, este in cea cu mare parte aspectul referitor la siguranta in comunicarea in format
electronic in com intl care este in crestere. Chiar si cea de-a s-a revizuire din 2000, a tinut seama
de folosirea intense a EDE (schimbul reciproc de date reciproce).
INCOTEMRS 2010 include 11 termeni, anterior erau 13. Care pot fi grupati in 2 mari categorii:
1.Clauze/conditii care se aplica tuturor modalit de transport;
2.Clauze ce se aplica doar transport maritmi sau fluvial.
Pentru simplitate, termenii INCOTERMS au fost grupati in 4 grupe mari:
Grupa E => clauza de evaluare, conform careia cumparatorul suporta practice toate costurile.
Minim oblig p/t vinzator, maxim p/t comparator.
Grupa F => cl de expediere in care vinzatorul se obliga sa ofere marfa agentului de transport
numit de comparator. Ex: FCA, FAS, FOB.
Grupa C => cl de expediere, vinzatorul suporta costurile p/t transport, dar nu isi asuma risc de
pierdere/deteriorare a marfii sau costuri suplimentare, surv in urma evenim ce au avut loc dupa
transportarea la punctual de destinatie convenit. Ex: CFR, CIF, CPT, CIP.
Grupa D => cl de destinatie, vinzatorul suporta si cheltuielile la sosire. El isi asuma toate
obligatiile, riscurile si costurile necesare p/t a transporta marfa la destinatie. (maxim p/t V si
minim p/t C). Ex: DAT, DAP, DDP.
2.3.Analizati prevederile Conventiei de la Viena asupra contractelor de vnzare
international de mrfuri din 11 aprilie 1980 si CC al RM referitoare la obligatiile partilor
contractante.
ARTICOLUL 34 Daca vanzatorul este tinut sa remita documentele care se refera la marfuri, el
trebuie sa execute aceasta obligatie la momentul, in locul si in forma prevazute de contract. In
caz de remitere anticipata, vanzatorul pastreaza, pana la momentul prevazut pentru remitere,
dreptul de a remedia orice defect de conformitate a documentelor, cu conditia ca exercitiul acestui
drept sa nu cauzeze cumparatorului nici inconveniente, nici cheltuieli nerezonabile. Totusi,
cumparatorul pastreaza dreptul de a cere daune-interese in conformitate cu prezenta conventie
ARTICOLUL 31Daca vanzatorul nu este tinut sa predea marfurile intr-un loc special, obligatia sa
de predare consta:
a) cand contractul de vanzare implica transportul marfurilorin remi-terea marfurilor
primului transportator pentru a le transmite cumparatorului;
b)cand, in cazurile nevizate de precedentul alineat, contractul se refera la un bun individual
determinat sau la un bun determinat prin caractere generice care trebuie prelevat dintr-o masa
determinata sau care trebuie fabricat ori produs si cand, in momentul incheierii contractului,
partile stiau ca marfurile se gaseau sau trebuiau fabricate ori produse intr-un loc special in
punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in acel loc;
c) in celelalte cazuriin punerea marfurilor la dispozitia cumparatorului in locul in care
vanzatorul avea sediul sau la momentul incheierii contrac-tului.
ARTICOLUL 32 1. Daca in conformitate cu contractul sau prezenta conventie, vanzatorul
remite marfurile unui transportator $i daca marfurile nu sunt clar identificate potrivit
contractului, prin aplicarea unui semn distinctiv pe marfuri, prin documentele de transport sau
prin orice alte mijloace, vanzatorul trebuie sa trimita cumparatorului un aviz de expeditie care
specifica marfurile.
2. Daca vanzatorul este tinut sa ia masuri pentru transportul marfurilor, el trebuie sa incheie
contractele necesare pentru ca transportul sa fie efectuat pana la locul prevazut, cu mijloacele
de transport adecvate imprejurarilor si in conditiile obisnuite pentru un astfel de transport.
3. Daci vanzatorul nu este tinut sa subscrie el insusi o asigurare pe timpul transportului, el
trebuie sa efectuieze cumparatorului, la cererea acestuia, toate informatiile de care dispune i
care-i sunt necesare incheierii acestei asigurari.ARTICOLUL 33 Vanzatorul trebuie sa predea
marfurile:
a) daca o data este fixata prin contract sau determinabila prin referire la contract, la aceasta
data;
b) daca o perioada de timp este fixata prin contract sau determinabila prin referire la
contract, in orice moment in cursul acestei perioade, in afara de cazul in care din imprejurari
nu rezulta ca alegerea datei revine cumparatorului, sau
c) in toate celelalte cazuri, intr-un termen rezonabil calculat de la incheierea contractului.
ARTICOLUL 30 Vanzatorul se obliga, in conditiile prevazute de contract i de prezente
conventie, sa predea marfurile, sa transfere proprietatea acestora si, daca este cazul, sa remita
documentele referitoare la marfa.
ARTICOLUL 53 Cumparatorul se obliga, in conditiile prevazute de contract i de prezenta
conventie, sa plateasca pretul si sa preia marfurile predate.
ARTICOLUL 54 Obligatia cumparatorului de a plati pretul o cuprinde pe aceea de a lua
masurile si de a indeplini formalitatile destinate si permita plata pretului, care sunt prevazute de
contract sau de legi si reglamentari.
ARTICOLUL 55 Daca vanzarea este valabil incheiata fara ca pretul marfurilor vandute sa fi
fost determinat in contract, in mod expres sau implicit, sau printr-o dispozitie care permite sa fie
determinat, partile sunt reputate, in lipsa unor indicatii contrare, ca s-au referit in mod tacit la
pretul practicat in mod obisnuit in momentul incheierii contractului, in ramura comerciala
respec-tiva, pentru aceleasi marfuri vandute in imprejurari comparabile.
ARTICOLUL 56 Daca pretul este stabilit in raport de greutatea marfurilor, greutatea net; este
cea care, in caz de indoiala, determina acest pretARTICOLUL 57 1. In cazul in care cumparatorul nu este tinut sa plateasca pretul intr-ur alt loc
deosebit, el trebuie platit vanzatorului:
a) Ia sediul acestuia, sau
b) dacS plata trebuie facuta contra remiterii marfurilor sau documentelor, la locul acestei
remiteri.
2. vanzatorul trebuie sa suporte orice sporire a cheltuielilor accesorii platii care rezulta din
schimbarea domiciliului s3u dupa incheierea contrac-tului.
ARTICOLUL 58 1. in cazul in care cumparatorul nu este tinut sS plateasca pretul intr-un alt
moment determinat, trebuie sa-l plateasca in momentul in care, in conformitate cu contractul si
prezenta conventie, vanzatorul pune la dispozitia sa, fie marfurile, fie documentele
reprezentative ale marfurilor, vanzatorul poate face din plata o conditie a remiterii marfurilor sau
a documentelor.
2. fn cazul in care contractul implica transportul marfurilor, vanzatorul poate face
expedierea sub conditia ca acestea sau documentele lor reprezen-tative sa nu fie remise
cumparatorului decat contra platii pretului.
3. Cumparatorul nu este tinut de plata pretului inainte de a fi avut posibilitatea s&
examineze marfurile, in afara de cazul in care modalitatile de predare sau de plata pe
care le-au convenit partile nu-i lasa aceasta posibilitate.
ARTICOLUL 59 Cumparatorul trebuie sa plateasca pretul la data stabilita prin contract sau care
rezulta din contract si din prezenta conventie, fara a fi necesara nici o cerere sau alta formalitate
din partea vanzatorului.
Test 12.
SUbiectul 1.Continutul contractului comercial international
1.1.Relatati despre clauza primului refuz
1.2.Analizati clauzele asigurarii impotriva riscurilor nevalutare
1.3.Formulati asemanarile si deosebirile dintre clauza de hardship si clauza de forta majora si
dintre clauza de hardsship si leziune.
1.1.Relatati despre clauza primului refuz
in baza clauzei primului refuz o parte contractanta A se obliga fata de cealalta beneficiar B,
de a-i propune sa realizeze in viitor o anumita operatie impreuna cu preferinta fata de orice alt
client; iar in cazul unui refuz al benefiziarului (B), celalta parte (A) este libera sa trateze cu
oricare alt client. Beneficiarul va avea, deci, optiunea de a participa la aceasta operatiune, cu
preferinta fata de oricare alt client, iar in cazul unui refuz din partea sa (primul refuz),cealalta
parte va putea sa contracteze acea operatie cu oricare alt client.
Aceasta clauza exprima un antecontract unilateral, afectat de o conditie suspensiva potestativa
simpla din partea promitentului. Ea contine un antecontract unilate-ral, deoarece da nastere
obligatiei promitentului de a acorda prefe-rinta beneficiarului fata de alti clienti ai sai.
Promisiunea se poate referi la orice operatiune comerciala pe care promitentul ar intentiona sa o
incheie in viitor sau numai la o anumita operatiune, mai exact un anumit contract, aceasta din
urma situatie fiind cea mai frecvent intalnita in practica.
1.2.Analizati clauzele asiguratorii impotriva riscurilor nevalutare
in practica executarii contractelor comerciale internationale, riscurile nevalutare cel mai frecvent
se manifesta sub forma riscului de pret. Pe piatii se produce o fluctuatie permanenta a preturilor,
care uneori este cauzata de fluctuatia monetara, alteori de diferite imprejurari ce pot surveni intre
momentul incheierii contractului si cel al Analizarii executarii lui. Astfel, se poate modifica
raportul dintre cerere si oferta datorita
unor factori conjuncturali, care prin actiunea lor pot influenta pozitiv sau negativ, cererea sau
oferta la anumite marfuri (sau servicii), care constituie obiectul contractului.
Pentru neutralizarea riscului de pret, partile pot stipula in continutul contractului lor clauze de
recalculare sau de postcalculare a pretului.
Partile pot evita aceste riscuri, stipuland in contract unele clauze de adaptare a acestuia la noile
imprejurari si anume: clauza clientului cel mai favorizat, clauza ofertei concurente, clauza de
hardship sau de impreviziune, clauza de for|a majora, clauze preventive fatii de diverse masuri de
protectie a concurentei.
Clauze de recalculcare sau revizuire.In doctrina juridica aceste clauze mai sunt numite si clauze
de indexare a pretului, clauza de escaladare a preturilor sau clauza de pret, mobil.
Clauza de revizuire a pretului este stipulatia contractuala prin care partile stabilesc, ca oricare
dintre ele este indreptatita sa procedeze la recalcularea pretului contractual in situatia in care intre
momentul incheierii si executarii contractului au intervenit modificari semnificative ale pretului

materiilor prime, energiei, formei de munca sau ale altor elemente avute in vedere la stabilirea
pretului contrac-tual (de exemplu, primele de asigurare, tarifele de transport etc.). Scopul acestei
clauze este de a proteja partile impotriva riscurilor nevalutare, prin mentinerea puterii de
cumparare a monedei de plata.
In functie de complexitatea elementului de referinta (etalonului), clauzele de revizuire a pretului
(de indexare nemonetara) au fost clasificate in doctrina in trei variante si anume:
a) Clauza de revizuire cu indexare unica (sau speciala). In aceasta varianta pretul este exprimat
intr-o unitate de masura uzuala, al unui produs determinat, de exemplu al unei tone de carbune, al
unui baril de petrol, al unei tone de cereale, al unui kw/ora energie electrica etc.
b) Clauza de revizuire cu indexare cumulativa (complexa). Aceasta clauza se utilizeaza pentru
varianta cand pretul contractului depinde de valoarea unei pluralitati de elemente de referinta
privite cumulativ. De exemplu, materii prime, materiale, fortta de munca necesare pentru
realizarea obiectului contractului.
Clauza de revizuire cu indexare cumulativa (complexa) se utilizeaza, mai ales, in contractele de
antrepriza pentru lucrari de constructii-montaj, cu precadere atunci, cand antreprenorul foloseste
materiale si forta de munca din fara beneficiarului.
c) Clauza de revizuire a pretului cu indexare generala. Aceasta varianta presupune raportarea
pretului contractual la valoarea tuturor bunurilor si serviciilor care pot fi procurate cu cantitatea de
moneda in care este exprimat acest pret intr-o zona geografica determinata. In acest caz,
elementul de referinta este un indice sta-tistic relevant pentru evolutia preturilor la nivelul
macroeconomic pe intreaga tara, pe ansamblul economiei unui oras etc.
Clauza de indexare generala ce are drept scop mentinerea puterii globale de cumparare a monedei
de plata este mai putin utilizata in practica contractuala internationala.
Clauze de postcalculare a pretului. Aceste clauze sunt mai rar utilizate in practica. Clauzele de
postcalculare a pretului au aceeasj finalitate ca i clauzele de revizuire a pretului sj anume:
mentinerea pretului marfii (serviciului sau lucrarii) la parametrii conjuncturii existente pe piata in
momentul Analizarii executarii prestatiei asumate de debitor. Clauza cost + fee prezinta pentru
beneficiar avantajul ca poate obtine ameliorarea produsului sau lucrarii pe toata perioada
executarii contractului, in functie de ultimele inovatii tehnologice. Doctrina juridica a
mentionat239, ca stipulatia cost f fee ii impune cumparatorului toate riscurile de instabilitatte a
preturilor sj nu este recomandabila la import.
Clauza ofertei concurente.Potrivit unei opinii, prin clauza ofertei concurente promitentul
(vanzatorul, prestatorul de servicii) se obliga sa acorde cocontractan-tului conditiile mai
avantajoase oferite acestuia de catre un tert in cadrul unei operatiuni similare.Formularea sub care
aceasta clauza a fost cel mai des intalnita este urmatoarea: "Daca in cursul executarii contractului,
cumpa-ratoru! notifica vanzatorului primirea unei oferte concurente, emanand de la un furnizor
cunoscut si serios, facuta la un pret infe-rior pretului contractului, toate celelalte elemente ale
contractului, in special cele referitoare la calitate, cantitate si termene de livrare ramanand
aceleasi, vanzatorul trebuie ca in termen de 10 zile de la primirea notificarii scrise din partea
cumparatorului, sa accepte conditiile din oferta concurenta. In lipsa acordului vanzatorului cu
cumparatorul, acesta din urma este eliberat de obligata de a cumpara de la vanzator, iar contractul
va inceta sa produca efecte in termen de 10 zile de la primirea raspunsului".
Clauza clientului cel mai favorizat. Clauza clientului cel mai favorizat este stipulatia contractuala
prin care promitentul (vanzatorul, furnizorul de bunuri sau de servicii) se obliga sa acorde
celuilalt contractant (cumparator, beneficiar) cele mai favorabile conditii pe care le-ar acorda
eventual unui tert; cu privire la contracte avand acelasi obiect.
Uzual in practica aceasta clauza este formulata astfel: "Daca vanzatorul va consimti fata de un
tert conditii mai favorabile in ansamblu decat cele stipulate in prezentul contract pentru cantitate
si calitate comparabila, le va acorda de asemenea cumparatorului din acest contract cu incepere
din ziua in care devin aplicabile in raporturile cu terta persoana".245
1.3.Formulate asemanarile si deosebirile dintre clauza de hardship si clauza de forta
majora si dintre clauza de hardship si leziune
Astfel este for major acel eveniment intervenit ulterior ncheierii contractului nafara
contractului prilor, imposibil de prevzut, i nlturat, care mpiedic executarea obligaiei. n
comerul internaional, fora major are mai mult un caracter convenional, nu legal, i n
consecin, prile dau semnificaie noiunii i efectelor pe care le va produce. Clauza de for
major poate fi invocat de oricare dintre pri. Partea interesat va notifica celelalte pri n
termenele prevzute de contract, intervenii a evenimentului, cu dovezile corespunztoare. n
comerul internaional, clauza de for major, nu conduce n mod automat la rezilierea
contractului, ci la suspendarea lui. Pe durata suspendrii prile sunt libere s ncheie contracte
similare cu ali parteneri. Dac suspendarea dureaz o perioad mai lung, stabilit de pri (6-8
luni) contractul poate fi reziliat sau renegociat. n cazurile n care mpiedicarea este total,
debitorul se exonereaz integral de plata unor daune sau penaliti. ns n cazul n care
mpiedicarea este parial, exonerarea de rspundere este direct proporionat cu efectele
specifice mpiedicrii.
CLAUZA DE HARDSHIP
Inserarea acestei clauze permite modificarea coninutului contractului atunci cnd pe parcursul
executrii acestuia se produc fr culpa contractanilor evenimente care nu puteau fi prevzute n
momentul ncheierii contractului, dar care schimb n mod substanial datele, evenimentele avute
n vedere n momentul contractrii i care creaz pentru unul din contractani consecine mult
prea anevoioase pentru a fi echitabil ca acesta s le suport de unul singur. Aceast clauz se
utilizeaz cu precdere n contractele cu termen lung, mai cu seam n contractele de livrare de
materie prim precum i n contractele din domeniul informaticii.
n principiu, adaptarea contractului produce efecte juridice doare pentru viitor, datorit faptului
c aceast clauz nu acioneaz n mod automat, ci numai dup negocieri. Clauza de hardship
este guvernat de legea aplicabil CCI. La fel, clauza de hardship, spre deosebire de clauza de
for major, nu pune problema exonerrii de rspundere a vreo unei pri ci doar a reechilibrrii
sau
reactualizrii
prestaiilor.
Art. 623 CC RM, UNIDROIT, Publicaie Camerei Internaionale de comer nr.650 din 2003.
Subiectul 2.Contractul international de transport feroviar de marfuri
2.1.Definiti contractul international de transport feroviar de marfuri
2.2.Epuneti obligatiile partilor in contractul international de transport feroviar de marfuri
2.3.Analizati scrisoarea de trasura internationala.
2.1.Definili contractul internalional de transport feroviar de marfuri.
Varietate a contractului comercial de transport avand ca obiect bunuri mobile a caror cantitate
(greutate sau volum) depaseste limitele admise prin regulamente pentru bagaje sau mesagerii si
presupunand utilizarea ca mijloace de transport a bunurilor respective, vagoanele de cale ferata.
Contractul se incheie intre predatorul marfurilor si intreprinderea de cale ferata din statia de
incarcare, care actioneaza atat in nume propriu cat si in numele cailor ferate ce concura la
realizarea transportului international respectiv; incheierea acestui contract se face sub forma unui
document tipizat, numit scrisoare de trasura internationala.
2.2.Expuneti obligatiile partilor in contractul international de transport feroviar de
marfuri.
Obligatiile predatorului(expeditorului)
1. ncarcarea si descarcarea marfurilor se executa, dupa caz, de expeditor sau calea ferata,
respectiv de destinatar ori calea ferata.atunci cnd obligatia de ncarcare sau descarcare a
marfii revine caii ferate, este necesara ncheierea unei conventii scrise intre parti si numai
daca este organizata n acest scop.
2. Expeditorul este obligat ca nainte de a ncarca, sa procedeza la verificarea mijlocului de
transport pus la dispozitie de calea ferata si, de asemenea, ca si destinatarul, are obligatia
legala de a incarca sau descarca zi si noapte, inclusiv duminica si sarbatorile legale.
3. Plata taxei de transport. Aceasta plata se refera atit la plata de transport propriu-zisa cit si
la cele accesorii.
4. Marcarea marfii incit sa poata fi usor deosebita de marfurile altor expeditori.
Obligatiile caii ferate in vederea executarii transportului

1. ncheind contractul de transport, calea ferata se obliga sa transporte marfa la destinatie si s-o
predea destinatarului, in cantitatea si in starea in care a primit-o. n scopul realizarii acestei
obligatii principale, caii ferata i revin urmatoarele ndatoriri: sa puna la dispozitia
expeditorului mijloace de transport stabilite la termen si n starea corespunzatoare, adica sa
fie adecvate nsusirilor marfii ( vagoane nchise sau deschise, cisterne, etc.) n buna stare
tehnica si curate.
2. Carausul are obligatia sa-l avizeze pe expeditor inainte de ora punerii la dispozitie a
vagoanelor. Ora stabilita n avizare are o deosebita importanta practica pentru ca din acest
moment,ncepe sa curga termenul liber tarifar de ncarcare la expirarea cariua ncepe
curgerea locatiilor, iar odata ncarcat vagonul, ncape sa curga termenul de executare a
transportului.
1. Pentru asigurarea integritatii marfurilor ncredintate la transport, calea ferata este obligata
sa organizeze paza si supravegherea pe ntraga perioada, de la preluarea de la expeditor
si pna la predarea marfurilor catre destinatar.
2. O alta obligatie a caii ferate este aceea de a executa transportul n termenele stabilite ntre
caile ferate participante la transport sau prin tarifele internationale aplicabile de la statia
de predare pna la statia de destinatie.
3. Carausul are obligatia sa avizeze beneficiarul de transport telefonic, telegrafic sau n
scris, la sosirea transporturilor de coletarie si de vagoane si a vagoanelor programate
pentru ncarcare.
2.3. Analizali scrisoarea de trasura internationala.

Scrisoarea de trasura este pusa la dispozitie de catre calea ferata si se completeaza de
expeditor, iar datele cuprinse n chenare cu linie groasa se completeaza de caraus.
Completarea scrisorii de trasura trebuie facuta n asa fel nct sa nu se stearga literele, sa nu
prezinte stersaturi, adugiri, prescurtari etc., ntr-un asemenea caz carausul putnd sa o
respinga.
Pentru fiecare expeditie trebuie sa se ntocmeasca o scrisoare de trasura. Aceeasi scrisoare de
trasura nu poate sa priveasca dect ncacatura unui singur vagon. Dispozitiile complementare
pot deroga de la aceste reguli.
Scrisoarea de trasura, potrivit prevederilor art. 12 CIM, trebuie sa fie tiparita n doua sau trei
limbi , din care cel putin una sa fie aleasa dintre limbile de lucru ale organizatiei.[8]
Scrisoarea de trasura trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii:
locul si data ntocmirii scrisorii de trasura, din aceste mentiuni rezultnd competitia
teritoriala n caz de litigiu si momentul ncheierii contractului de transport, ct si al
transferului detentiunii marfii de la expeditor la caraus, cu implicatiile ce decurg de aici;
-
denumirea statiei de predare si acelei de destinatie;
numele (denumirea), domiciliul (sediul) si numarul contului bancar al destinatarului.

Precizam ca n documentul de transport nu poate figura dect un singur destinatar;
denumirea marfii predate la transport, care trebuie sa corespunda indexului alfabetic
al marfurilr, greutatea si alte elemente de identificare a ncarcaturii;
numarul vagonului si, n plus, pentru vagoanele particulare, tara, pentru marfurile a
caror ncarcare incuba predatorului;
-
enumerarea detaliata a documentelor nsotitoare: vamale, fiscale, administrative etc;
numele (denumirea), domiciliul (sediul) si expeditorului si semnatura sa ori aplicarea

stampilei sale sau ambele. Ca expeditor trebuie sa fie nscrisa o singura persoana fizica sau
un alt subiect de drept.
n afara acestor mentiuni obligatorii, scrisoarea de trasura poate contine si urmatoarele
mentiuni facultative:
-
"n gara" , sau , "a se preda la domiciliu" ;
" francare" sau "transmisie" ,n primul caz taxele se platesc de expeditor, iar n al
doilea, de catre destinatar;
-
suma rambursului care greveaza transportul;
itinerariul si indicarea garilor unde se face vamuirea;
indicatii speciale de expediere a marfii sau reexpediere a marfii.
Scrisoarea de trasura trebuie sa contina, daca e cazul, toate celelalte mentiuni prevazute n
regulile uniforme. Ea nu poate contine alte mentiuni dect daca sunt impuse sau admise de
legile si reglementarile unui stat, de dispozitiile complementare sau tarifare si nu sunt
contratre regulilor uniforme.
Cu toate acestea, predatorul poate sa nscrie n spatiul scrisorii de trasura rezervat n acest
scop, nsa numai cu titlu de informatie pentru destinatar, mentiuni care se refera la expeditie,
fara ca din aceasta sa rezulte vreo obligatie sau raspundere pentru calea ferata.
Scrisoarea de trasura nu poate fi dect nominativa.
Scrisoarea de trasura se va compune din cinci parti, fiecare avnd o anumita destinatie:
scrisoarea de trasura unicat(originalul), care nsoteste marfa pe tot parcursul, pna la
statia de descarcare;
scrisoarea de trasura duplicat, care ramne n posesia expeditorului, atestnd predarea
marfii catre calea ferata si ncheierea contractului de transport;
matca scrisorii de trasura, care ramne n registrul statiei de predare, probnd
ncheierea contractului;
avizul, care se nmneaza destinatarului, anuntndu-i sosirea marfii n statia de
descarcare;
adeverinta de primire, care atesta primirea marfii de catre destinatar si semnata de
acesta, ramne la crus.
Scrisoarea de trasura poate fi nsotita de urmatoarele documente:
foaia de expeditie, care se ntocmeste uneori, dar nu obligatoriu, si nsoteste marfa

pna la destinatie;
actul de plata centralizata, acre serveste ca instrument de decontare cu calea
ferata;certificatul de trecere a frontierei.
Scrisoarea de trasura nu constituie titlu reprezentativ al marfii. n cazul transportului de
mesagerii, documentul de transport poarta denumirea de buletin de mesagerii.
Test nr.13
Subiectul 1.Continutul contractului comercial international
1.1.Relatati despre principiul libertatii contractuale i limitele acestui principiu
1.2.Analizati clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare
1.3.Recomandati clauzele necesare in contractele comerciale internationale.
1.1.Relatati despre principiul libertatii contractual si limitele acestui principiu
contractului.
1.2.Analizati clauzele asiguratorii impotriva riscurilor valutare
. -De regula, prevenirea riscurilor valutare are loc prin inserarea de catre parp in contractul
comercial international a unor clauze asiguratorii specifice si anume: clauza aur, clauzele
valutare, clauza de optiune a monedei liberatorii etc. In situatia in care partile omit stipularea
clauzelor asiguratorii, riscurile pot fi evitate prin utilizarea unor metode extracontractuale. De
exemplu, incheierea de catre creditorul prestatiei pecuniare a unei operatiuni de hedging valutar.
Hedging-ului in sens larg inseam-na toate tehnicile pe care le pot utiliza firmele pentru a
neutraliza, a minimaliza sau evita riscul valutar.
Clauzele valutare. Doctrina juridica a definit clauza valutara ca stipulatia contractuala ce face
parte din grupa clauzelor de mentinere a valorii contractului si care urmareste ca scop protejarea
partilor din contractul comercial international impotriva riscului aferent monedei de plata in
raport cu moneda de cont, aleasa de comun acord de catre contractanti. In doctrina juridica aceste
clauze mai sunt numite clauze de consolidare valutara. Clauzele valutare se caracterizeaza prin
faptul, ca partile stabilesc doua monede una de plata, iar alta de cont. Prin corelarea acestor
monede se determina reperul principal al echilibrului contractual.
Exista trei categorii de clauze valutare:1)monovalutare;2)multivalutare (plurivalutare), bazate pe
un cos valutar stabilit de parti;3)multivalutare (plurivalutare), bazate pe un cos valutar (unitate de
cont) institutionalizat .
1)Clauza monovalutara presupune luarea in considerare de catre parti a doua monede diferite: una
de plata si alta de cont. Moneda de plata este mai pupn stabila, mai expusa fluctuatiei si
deprecierii, iar moneda de cont este mai puternica, mai stabila sj mai putin fluctuanta.
Moneda de cont desemneaza moneda aleasa de parti, permi-tand sa se determine cantitatea de
unitati monetare pe care o va primi vanzatorul, cu ajutorul ei stabilindu-se valoarea obligatiei
monetare, datorata de debitor.
Moneda de plata este instrumentul utilizat de catre debitor pentru a-si onora obligatia de plata.
Aceasta moneda permite sa se deter-mine cantitatea si natura semnelor pe care la va primi
vanzatorul. In alp termeni, moneda de plata se refera la modul de plata ca in-strument prin care
obligatia monetara va fi rambursata de catre debitor (cum, in ce moneda), respectiv moneda tarii
unde se efec-tueaza plata217.
Moneda de cont poate sa coincida cu moneda de plata. Astfel, in cazul in care obligatia
monetara este exprimata in moneda in care ea trebuie rambursata (datoria unei sume in dolari a
carei plata trebuie efectuata in dolari) se poate mentiona, ca moneda de cont coincide cu moneda
de plata. Aceasta inseamna, ca prin aceeasi moneda se masoara cuantumul obligatiei si se
efectueaza si plata sa.
Prin clauza monovalutara partile arata ca pretul marfii (lucrarii, serviciului etc.) a fost stabilit,
luand in considerare un anumit curs de schimb intre moneda de plata si moneda de cont la data
incheierii contractului.
Clauza monovalutara este eficenta numai daca moneda de calcul este stabila. Subiectii
raporturilor de comert international evita sa stipuleze in contracte clauza monovalutara, deoarece
ea a devenit riscanta, existand pericolul ca actiunea ei intr-o situatie data sa fie total ineficienta.
2)Clauza multivalutara, bazata pe un cos valutar stabilit de parti. Sintagma cos valutar este
denumirea conventional atribuita mai multor valute luate la un loc si utilizate ca etalon monetar in
relatiile internationale. Necesitatea cosului valutar a aparut in conditiile in care nu a mai putut fi
utilizat etalonul aur, iar celelalte etaloane (dolarul S.U.A., lira sterlina) au devenit instabile.
Stabilirea cosului valutar poate fi efectuata de catre parti printr-o clauza contractuala, sau de
catre un organism international specializat. In ambele cazuri, insa, ea presupune alegerea
valutelor care urmeaza sa fie cuprinse in cosul valutar sj determinarea ponderii pentru fiecare
valuta in cosul valutar.
Utilizarea metodei cosului valutar pune urmatoarele probleme:
alegerea monedelor care vor forma cosul de valute. Monedele
se aleg in functie de importanta acestora pentru incasarile si platile
firmei respective sau in functie de importanta valutelor pe piata
valutara si financiara internationala;
stabilirea ponderii acestora in cos care poate fi egala sau diferentiata de monede;
stabilirea modului de utilizare a cosului de valute pentru eventuala corectare a pretului.
Importanta coului monetar este dubla: pe de o parte face posibila masurarea mai corecta a
sensului modificarii unei anumite monede (a monedei tranzactiei), iar pe de alta parte, deoarece
deprecierile si aprecierile pot sa se compenseze, total sau partial, in cadrul cosului poate rezulta
mai multa stabilitate.
Atunci cand stabilirea coului valutar este facuta de catre parti, operatiunea se concretizeaza
intr-o clauza contractuala multivalu-tara. Monedele pot avea pondere egala sau inegala in cos.
3)Clauza multivalutara (sau plurivalutara) bazata pe un cos institutionalizat (sau unitate de cont
institutionalizata).
Continutul clauzei multivalutare bazata pe un co institutiona-lizat, precum si modalitatea de

calcul a modificarilor de curs, sunt stabilite de un organ international specializat, formand o
unitate de cont institutionalizata. Introducerea acestei unitati in practica valutara, rezida in
necesitatea sporirii lichiditati! statelor si de creare a unor instrumente de evidenta i de decontare
cu mai mare stabili-tate. Cele mai cunoscute unitati de cont institutionalizate sunt: D.S.T,
EURO, A.M.U.
D.S.T. (Drepturi Speciale de Tragere/ Special Drawing Rights/ Droit Speciales de Tirage) a
fost introdusa in practica relatiilor valutare de catre Fondul Monetar International, incepand cu
anul 1969. D.S. T. este un ban de cont ce nu are acoperire reala. Este emisa de EM.I. in transe
periodice, alocate in conturile tarilor membre proportional cu cote de participare la fond219.
D.S.T. reprezinta cosul valutelor utilizate cel mai frecvent in operatiunile comerciale
internationale, si anume: dolarul S U.A., marca germana, lira sterlina, francul francez si yenul
japonez. Fiecare din aceste valute are un anumit coeficient de ponderatje in calcularea valorii
unitatii de cont in discutie. Marimea D.S.T. este calculata si publicata zilnic de catre Fondul
Monetar International.
Deoarece D.S.T. reprezinta cosul valutelor utilizate cel mai frecvent ni operatiunile comerciale
internationale, partile unui contract de vanzare internationala pot recurge, in scop de consolidare
valutara. Li circuitul dintre D.S.T. sj moneda tranzactiei.
In cazul unor relatii comerciale cu tarile Uniunii Europene, in locul D.S.T. se utilizeaza EURO,
care a fost lansata la 1 ianuarie 1999, inlocuind E.C.U
In practica internationala se mai utilizeaza sj AM. U. (Asian Mone-lary Unity). Aceasta
constituie unitatea monetara de cont, care se utilizeaza, incepand cu anul 1974, in cadrul Uniunii
Asiatice de Clea-ring. Valoarea A.M.U. este egala cu 1 D.S.T.
Clauza aur. Potrivit acestei clauze debitorul are obligatia sa determimine volumul datoriei in
functie de paritatea metalica in aur a monedei de plata sau sa-si achite datoriile in aur.
Doctrina juridica a remarcat, ca aceasta clauza imbraca doua forme si anume:
clauza valoare-aur (gold-value clause), care se utilizeaza in cazul in care pretul contractual
este exprimat intr-o valuta, iar aural este luat ca etalon al valorii acestei valute sj
clauza moneda aur (gold coin value), caracterizata prin aceea, ca pretul este exprimat direct in
aur si urmeaza a fi platit in moneda de aur.
Dintre acestea numai clauza valoare aur, denumita in continuare clauza aur, se inscrie in
mecanismul clauzelor de mentinere a valorii contractului. Specificul acestei clauze este faptul, ca
moneda de plata se raporteaza la etalonul aur. Conform clauzei aur, moneda de plata are o
anumita paritate oficiala in aur la momentul incheierii contractului. Daca acea paritate se va
modifica (va creste sau va scadea) pana la data platii, pretul contractual se va modifica in mod
corespunzator. Inevitabil acest pret; va fi rectificat in asa fel, incat echivalentul lui in aur de la
data platii sa fie egal cu echivalentul lui in aur existent la data perfectarii contractului.
Stipularea clauzei aur in contractele comerciale internationale este in interesul ambelor parti: ea
il protejeaza pe debitor impotriva revalorizarii monedei de plata, totodata, il ocroteste pe creditor
con-tra riscului de devalorizare a acestei monede.
In majoritatea cazurilor, partile contractuale stabilesc, ca meca-nismul clauzei aur va functiona
automat, din moment ce se produce schimbarea valorii monedei de plata exprimata in aur. Uneori,
insa, partile prevad, ca rectificarea pretului originar se va face numai printr-un nou acord.
Clauza de optiune a locului de plata. Aceasta clauza ii confera creditorului dreptul de a incasa la
scadenta valoarea creantei sale, calculata pe baza unei valute de cont, prestabilita prin contract in
locul ales de acesta (de creditor) dintre cele convenite. Debitorul ete obligat sa efectueze plata in
moneda locului ales de creditor.
Astfel, daca partile au convenit ca pretul sa fie exprimat in dolari S.U.A. sj au stabilit ca locuri
posibile de plata intre care poate alege creditorul Paris i Londra, in cauza vor exista doua
monede de plata: francul francez si lira sterlina. Doctrina a remarcat, ca alegerea de catre debitor a
locului de plata, presupune implicit sj alegerea monedei de plata, care in toate cazurile va fi
moneda locala.
Clauza de optiune a monedei liberatorii. Prin aceasta clauza partile exprima prenil convenit in
doua sau mai multe monede de plata, avand in vedere paritatea existenta intre acestea la data
contractarii si prin care se autorizeaza creditorul, ca la scadenta sa aleaga intre acele monede pe
cea liberatorie si sa pretinda debitorului sa efectueze plata in moneda astfel aleasa.
Partea care beneficiaza de aceasta clauza va astepta un moment apropiat de data scadentei pentru
a decide, in functie de evolutia monedelor in intervalul respectiv, care va fi moneda ce va servi
drept moneda de plata. In literatura juridica s-a relevat, ca asemenea clauze sunt, in general, in
continutul contractelor in favoarea creditorilor carora le confera mari avantaje. Dar, in practica,
tinand seama de inconvenientele corespunzatoare pe care le prezinta pentru debitor, ele nu cunosc
o mare utilizare.
Daca nu este stipulate a cui este alegerea optiunii atunci se prezuma ca ea apartine
creditorului.Clauza de optiune a monedei liberatorii are functia de mentinere a valorii
contractului.
1.3.Recomandati clauzele necesare in CCI
Clauza privind partile contractante identificare partilor contractante constituie conditia de
validitate a raportului juridic respective. Prin urmare in cuprinsul contractului trebuie precizate
atributele de identificare a prtilor: denumirea, sediul si forma de organizare juridical pentru pj,
nume, prenume domiciliul pentu pf.
Clauza referitoare la obiectul contractului obiectul poate fi determinat la momentul
incheierii contractului sau determinabil in viitor. La fel obiectul urmeaza a fi identificat. In
situatia in care partile nu determina obiectul contactului, dar precizeaza elementele suficiente pe
baza carora el va putea determinat ulterior, acest contract este valabil si executabil.
Clause referitoare la cantitatea marfii partile trebuie sa indice cantitatea de marfa care
constituie obiectul contractului sis a preecizeze unitatea de masura, locul, momentul si modul de
determinare a cantitatii, precum si documentul care astesta cantitatea.
Clause referitoare la calitate CCI trebuie sa contina clause privind calitatea marfurilor si
serviciilor care constituie obiectul lui. Este necesar ca partile sa determine in contract calitatea
marfii, locul, momentu si modul de determinare a acesteia, precum si documentul care o atesta.
Pentru a se asigura ca marfa livrata corespunde calitatii prevazute in contract, partile stipuleaza o
clauza prin care exportatorul se oblige sa anexeze marfii livrate atestate de calitate, de garantie,
buletine de analiza sau alte documente de certificare a calitatii.
Clauzele referitoare la reclamatiile de cantitate si calitative partile include in CCI clause
privind conditiile si termenele, modalitatile de soluitionare a reclamatiilor de cantitate si calitate.
Aceste clause vor preciza continutul pe care trebuie sa-l aiba reclamatia, documentele ce i se
anexeaza pentru confirmarea cerintelor, obligatiile ce revin cumparatorului pina la solutionarea
reclamatiilor.
Clause privind ambalajul si marcarea- partile trebuie sa stipuleze in contract o clauza din care
sa rezulte felul ambalajului. Clauzele privind marcarea ambalajului vor preciza continutul
marcajului si limba sau codul in care el se efectuiaza.
Clauzele privind obligatia de livrare a marfii si termenele de livrare se stipuleaza
termenele si conditiile de livrare.
Stabilirea conditiilor de livrare implica in principal indicarea termenului de livrare a
modalitatilor, locului de livrare si modului de suportare a cheltuielilor privin livrarea.
Clause referitoare la expeditia, transportul si asigurarea mrfii in timpul transportuluiaceste clause pot preciza obligatiile partilor fie direct fie prin referire la INCOTERMS sau la alte
uzante comerciale internationale.
Clauza privind obligatia de preluare a marfii clauza care precizeaza obligatia
cumparatorului de a prelua marfa, mentionindu-se conditiile in care preluarea poate fi refuzata.
Clauza referitoare la prt de regula partile determina prin contract pretul ca valoare totala,
dar sip e unitate de produs. Sint frecvente situatiile cind pretul nu este determinat ci determinabil.
Atunci cind pretul este determinabi se stabilesc criteriile pentru calculul definitive al pretului,
indicind limitele maxime si minime intre care se va determina pretul.
Se va stabili si modalitatea de plata a pretului.
Subiectul.2.
2.1.Relatati desprecaracterul complex l contractului international de factoring rin prisma
Conventiei de la Ottawa din 1988 si prevederile CC RM.
2.2.Stabiliti criteriile de clasificare si varietatile contractului international de factoring.

2.3.Argumentati oportunitatea selectarii tipului contractului international de factoring in functie
de volumul prestatiei si de raspunderea factorului.
2.1.Relatati despre caracterul complex al contractului internationala de factoring prin
prisma conventiea de la Ottawa din 1988 si prevedrilor CC al RM
Articolul 1290. Contractul de factoring
(1) Prin contract de factoring, o parte, care este furnizorul de bunuri i servicii (aderent), se
oblig s cedeze celeilalte pri, care este o ntreprindere de factoring (factor), creanele aprute
sau care vor aprea n viitor din contracte de vnzri de bunuri, prestri de servicii i efectuare de
lucrri ctre teri, iar factorul i asum cel puin 2 din urmtoarele obligaii:
a) finanarea aderentului, inclusiv prin mprumuturi i pli n avans;
b) inerea contabilitii creanelor;
c) asigurarea efecturii procedurilor de somare i de ncasare a creanelor;
d) asumarea riscului insolvabilitii debitorului pentru creanele preluate (delcredere).
(2) Contractul de factoring se ncheie n scris.
(3) Cesiunea creanelor trebuie s fie notificat debitorilor.
(4) Prile snt obligate s precizeze mrimea, volumul, domeniul i caracteristicile creanelor
care fac obiectul contractului, precum i elementele pentru determinarea sumei de plat.
(5) Fa de contractul de factoring se aplic prevederile referitoare la cesiunea de crean n
msura n care dispoziiile prezentului capitol nu prevd sau din esena factoringului nu reiese
altfel.
El este un contract complex, incluzind elemente specific creditului, prestarii serviciilor financiare
si cesiunii de creanta. Relatiile de factoring au un caracter mai complicat decit o cesiune de
creanta obisnuita, imbinindu-se nu doar cu relatiile de imprumut si credit, dar si cu posibilitatea
prestarii altor servicii financiare, cum ar fi evident contabila, asigurarea efectuarilor procedurilor
de somare si incasare a creantelor.
2.2.Stabiliti criteriile de clasificare si varietatile contactului international de factoring
n practic se ntlnesc mai multe tipuri de factoring. Din punctul de vedere al momentului
achitrii creanelor cumprate de la aderent i a serviciilor suplimentare oferite acestuia exist: factoring tradiional, clasic (old line factoring)- plata creanelor cesionate de aderent se face de
ctre factor n momentul acceptrii acestora, n momentul n care factorul intr n posesia lor;
astfel, i asum finanarea i gestionarea creanelor preluate, precum i asumarea riscului de
neplat;
- factoring la scaden (maturity factoring)- factorul pltete facturile la momentul
scadenei acestora, asumndu-i gestionarea facturilor i riscul de neplat a acestora de
ctre debitorii cedai; -factoring de agent (agency factoring) factorul cumpr creanele
aderentului, dup ce le accept le pltete anticipat, preia riscul de neplat din partea
debitorilor; gestiunea creanelor rmne ns n sarcina aderentului. Acesta va urmri plata
facturilor i o va ncasa de la debitori, n nume propriu, remind-o de ndat factorului.
Aderentul de comport ca un intermediar, agent, al factorului. Din punctul de vedere al
confidenialitii operaiunii exist: -factoring nchis (scontare confidenial a facturilor)
acest tip de factoring ofer clientului posibilitatea de a pstra confidenialitatea cu privire la
faptul c a apelat la un factor; -factoring deschis prin intermediul cruia aderentul cedeaz
factorului toate creanele, notificnd debitorii n acest sens. Din punctul de vedere al
dreptului de regres pe care banca l poate exercita asupra aderentului, exist: -factoring cu
regres (factoring with recourse) - n caz de neplat, factorul i va recupera sumele
nencasate de la aderent prin exercitarea dreptului de regres, prin debitarea contului curent
al aderentului sau prin valorificarea garaniei; -factoring fr regres (non-recourse
factoring) - factorul pltete aderentului contravaloarea acceptat a facturii sau facturilor, o
parte imediat dup emitere i restul n termen de un anumit numr de zile de la data
scadenei facturii, chiar dac nu ncaseaz (total sau parial) una sau mai multe dintre
facturi. n intervalul respectiv de zile de la scadena facturii(lor), banca ncearc s

recupereze sumele de la debitor sau, eventual, de la societatea de asigurare-reasigurare la
care s-a asigurat mpotriva riscului de nencasare. Factorul nu se ndreapt ctre aderent n
vederea recuperrii contravalorii facturilor, neavnd drept de regres asupra acestuia.
Din punctul de vedere al participanilor la operaiunea de factoring, putem deosebi
ntre: -factoring intern n acest caz, nu putem vorbi despre un contract comercial
internaional; acesta se desfoar pe teritoriul aceleiai ri, n cadrul acestei operaiuni
intervenind un singur factor; -factoring internaional acest tip de factoring presupune
existena unui contract comercial internaional, n cadrul operaiunii intervenind doi factori
(factorul de export i cel de import). Factorul de export achiziioneaz creanele
exportatorului (numit i aderent) asupra importatorului, cedndu-le apoi factorului de
import. Distingem, de asemenea, factoring de tip back-to-back; aceasta constituie o form
specific companiilor care i deruleaz operaiunile de export prin intermediul unor
subsidiare al cror capital i resurse administrative sunt reduse pentru c acestea se bazeaz
exclusiv pe suportul financiar i administrativ al companiei mam/exportatorului.
2.3.Argumentati oportunitatea selectarii tipului contractului international de factoring in
functie de volume prestatiei si de raspunderea factorului
Factoringul evit primirea plii la diferen de cteva sptmni sau chiar luni dup livrare.
Aceast tehnic bancar are avantajul c determin creterea vnzrilor pe pieele strine prin
oferirea unor termeni competitivi de vnzare. De asemenea, ea ofer un nivel de protecie
adecvat n vederea diminurii beneficiului nerealizat pentru clienii din strintate. Comisioanele
pltite factorului se bazeaz pe volumul de vnzri, astfel nct costul fluctueaz n funcie de
vnzri, scznd costurile de operare n timpul perioadelor de vnzri reduse. Prin intermediul
factoringului, se asigur lichiditi pentru mrirea capitalului rulant, importatorii nu trebuie s
deschid o scrisoare de credit i se ofer o putere mrit de cumprare fr blocarea liniilor de
credit existente.
Efectele ntre pri. Dreptul de crean se transfer din patrimoniul aderentului n patrimoniul
factorului pstrndu-i natura, aderentul avnd obligaia de a remite factorului la intervalele
convenite facturile din perioadele respective, garaniile i documentele justificative, precum i
declaraia prin care aderentul transmite factorului n plin proprietate creanele reprezentnd
preul mrfurilor sau prestaiilor, furnizate i acceptate de clieni, cu dispoziia ca plata s se fac
direct factorului. Data cesiunii creanelor difer n funcie de operaiunea de factoring: n cazul
factoringului clasic factorul dobndete proprietatea creanelor transmise de aderent mpreun cu
toate drepturile i garaniile aferente, de la data naterii creanei (sau la cteva zile dup aceasta),
n timp ce n situaia factoringului la scaden dobndirea dreptului de proprietate coincide cu
data exigibilitii creanei. Factorul are dreptul de a percepe comisionul de factoring i, n
anumite cazuri,comisionul de finanare. De asemenea, factorul este nsrcinat cu pstrarea
evidenei operaiunilor de factoring. Ulterior subrogrii, factorul devine singurul creditor, n
aceast calitate putnd intenta aciunile n plat contra debitorului i fiindu-i opozabile toate
excepiile inerente creanelor nscute anterior subrogrii. Factorul dobndete concomitent cu
proprietatea creanelor toate drepturile aderentului fa de debitorii si, pierznd ns aciunea n
regres mpotriva aderentului pltit, cu excepia aciunii n repetiiune a plii nedatorate pentru
inexistena total sau parial a creanei
Efectele fa de debitorul cedat se produc doar n situaia n care debitorul cedat este notificat n
acest sens. Notificarea subrogrii se face de ctre aderent debitorului su pentru a-l ntiina c
plata trebuie efectuat doar ctre factor. Pe aceast cale a notificrii se evit o plat cu bun
credin ctre alte persoane.
Test nr.14
Subiectul 1.Continutul contractului commercial international
1.1Relatati despre forta juridical a clauzelor prestabilite.
1.2.Comparati categoriile clauzelor prestabilite.

1.3.Formulati avantajele pe care le implica clauzele prestabilite.
1.1.Relatati despre forta juridical a clauzelor prestabilite
Clauze contractuale standard snt toate clauzele formulate anticipat pentru o multitudine de
contracte, pe care o parte contractant (utilizator) le prezint celeilalte pri la ncheierea
contractului. Este indiferent dac prevederile formeaz un document separat sau snt parte a
documentului ce reprezint contractul, de asemenea nu import numrul condiiilor i forma
contractului. Nu exist clauze contractuale standard n msura n care condiiile contractului au
fost negociate n particular ntre pri. Condiiile contractuale standard devin numai atunci parte
a contractului cnd partea care le propune le aduce, n momentul ncheierii contractului, n mod
expres la cunotina celeilalte pri sau i asigur n alt mod posibilitatea, lund n considerare i
handicapul acesteia, s ia cunotin de coninutul lor i, cnd cealalt parte este de acord, s le
accepte. Se poate dispune prin lege includerea clauzelor contractuale standard n unele tipuri de
contracte chiar i fr respectarea condiiilor de la alin.(3). Prile contractante pot, pentru un
anumit fel de contracte, s convin asupra validitii unor clauze contractuale standard
determinate, lund n considerare exigenele prevzute la alin.(3).
Clauzele contractuale negociate au prioritate fa de clauzele contractuale standard. Dispoziiile
din clauzele contractuale standard care, n raport de mprejurri, n special n raport cu aspectul
sau aparena exterioar a contractului, snt att de neobinuite nct partea care contracteaz nu
trebuie s presupun existena lor nu devin clauze n contract.
O clauz contractual standard este lipsit de efect dac prejudiciaz disproporionat, contrar
principiilor bunei-credine, cealalt parte a contractului. n acest sens, se iau n considerare
coninutul contractului, mprejurrile n care clauza este inserat n contract, interesele reciproce,
alte mprejurri.
(2) Caracterul inechitabil al clauzelor contractuale standard se prezum n caz de dubiu dac o
prevedere:
a) nu este compatibil cu principiile de baz (eseniale) ale reglementrilor de la care derog;
b) limiteaz drepturile sau obligaiile eseniale, care rezult din natura contractului, de o
manier care pericliteaz scopul contractului;
c) nu este clar.
(3) Aprecierea caracterului inechitabil al clauzelor contractuale standard nu trebuie s se refere
la determinarea obiectului contractului sau la proporionalitatea preului ori a remuneraiei, pe de
o parte, i nici la bunurile sau serviciile furnizate, pe de alt parte, n msura n care clauzele
contractuale snt formulate n mod clar i precis.
1.2.Comparati categoriile clauzelor prestabilite
Articolul 718. Interdicia clauzelor contractuale standard
cu posibilitate de evaluare
n cadrul clauzelor contractuale standard, este nul ndeosebi:
a) clauza prin care utilizatorul i rezerv dreptul la termene nejustificat de lungi sau stabilite
insuficient pentru acceptarea sau refuzarea unei oferte ori pentru executarea unei obligaii.
Excepie face clauza prin care utilizatorul i rezerv dreptul de a executa obligaia abia dup
expirarea termenului de revocare sau de restituire;
b) clauza prin care utilizatorul, prin derogare de la prevederile legale, i rezerv dreptul la
prelungirea nejustificat a termenului stabilit pentru o obligaie pe care trebuie s o execute;
c) clauza privind dreptul utilizatorului de a se elibera de obligaia sa fr un motiv obiectiv
justificat i nemenionat n contract. Aceast prevedere nu se aplic pentru obligaiile cu
executare succesiv;
d) clauza privind dreptul utilizatorului de a modifica prestaia promis ori de a se abate de la
executarea ei dac modificarea sau abaterea nu se poate pretinde celeilalte pri, inndu-se cont
de interesele utilizatorului;
e) clauza conform creia o declaraie a partenerului de contract al utilizatorului se consider
dat sau nedat atunci cnd face sau omite s fac o aciune, cu excepia cazului n care
partenerului de contract i se acord un termen corespunztor pentru a putea emite o declaraie n

mod expres i utilizatorul se oblig s informeze, la nceputul termenului, expres partenerul de
contract cu privire la nelesul previzibil al comportamentului su;
f) clauza prin care o declaraie de importan deosebit a utilizatorului se consider intrat la
cealalt parte contractant;
g) clauza prin care, n cazul revocrii contractului sau al rezoluiunii contractului de ctre o
parte, utilizatorul poate cere o plat necorespunztor de mare pentru utilizarea sau folosirea unui
lucru ori a unui drept sau pentru obligaii executate ori o compensare nejustificat de mare a
cheltuielilor;
h) clauza prevzut n calitate de excepie la lit.c), conform creia utilizatorul i poate rezerva
dreptul de a se degreva de obligaia executrii contractului n cazul indisponibilitii prestaiei,
dac utilizatorul nu se oblig s l informeze imediat pe partenerul de contract despre
indisponibilitate i s i restituie contraprestaiile.
Articolul 719. Interdicia clauzelor contractuale standard
fr posibiliti de evaluare
n cadrul condiiilor contractuale standard, fr a prejudicia dispoziiile care exclud
posibilitatea derogrii de la dispoziiile legale n defavoarea consumatorului, este nul:
a) clauza referitoare la creterea preului la bunurile sau serviciile care urmeaz s fie livrate
sau prestate n termen de 4 luni de la ncheierea contractului. Clauza aceasta nu se aplic la
bunurile sau serviciile care se livreaz sau se presteaz ca obligaii succesive;
b) clauza prin care este exclus sau limitat dreptul, pe care l are partenerul de contract al
utilizatorului, de a refuza executarea obligaiei n conformitate cu art.705 sau prin care este
exclus sau limitat un drept de retenie al partenerului de contract al utilizatorului, n msura n
care se bazeaz pe acelai raport contractual, n special dac dreptul de retenie este fcut
dependent de recunoaterea unor vicii de ctre utilizator;
c) clauza prin care partenerului de contract al utilizatorului nu i se permite efectuarea
compensrii cu o crean stabilit indubitabil i scadent;
d) clauza prin care utilizatorul este degrevat de obligaia legal de a soma sau de a stabili
partenerului su de contract un termen pentru executarea obligaiei;
e) clauza privind evaluarea global a dreptului utilizatorului la despgubiri pentru prejudicii
sau la despgubiri pentru diminuarea valorii dac n cazurile reglementate valoarea global
depete prejudiciile sau diminuarea valorii, care erau de ateptat n condiii obinuite, sau dac
partenerului su de contract nu i se permite s dovedeasc c nu s-a produs nici un prejudiciu sau
nici o diminuare a valorii ori c acestea snt substanial mai reduse dect valoarea global;
f) clauza prin care utilizatorului i se promite plata unei penaliti dac obligaia nu este
executat sau este executat cu ntrziere, dac ntrzie plata sau dac partenerul lui de contract
reziliaz contractul;
g) clauza prin care se exclude rspunderea n cazul vtmrii integritii corporale, al altei
vtmri a sntii i al vinoviei grave;
h) clauza prin care, n cazul rspunderii pentru neexecutarea obligaiei principale a
utilizatorului:
- este exclus sau limitat dreptul partenerului de contract la rezilierea contractului;
- este exclus sau limitat n contradicie cu lit.g) dreptul partenerului de contract la despgubiri
n loc de prestaie.
Prevederile prezentei litere nu se aplic pentru mijloacele de transport i condiiile tarifare
menionate la lit.g) dac nu se dezavantajeaz pasagerul;
i) clauza prin care n contractele de livrare a noilor bunuri i de antrepriz:
- n cazul viciului unui bun, snt excluse, n ntregime sau n ceea ce privete unele
componente ale bunului, drepturile fa de utilizator, snt limitate drepturile la revendicare fa
de teri sau exercitarea drepturilor este fcut dependent de chemarea anterioar n instan a
terilor;
- drepturile fa de utilizator snt limitate doar la un drept n cazul neexecutrii totale sau
pariale, dac partenerului de contract nu i se garanteaz n mod expres dreptul de a cere

reducerea plii sau de a rezilia contractul n cazul unei remedieri nereuite (dac o alt lucrare
dect cea de construcie constituie obiectul rspunderii pentru viciu);
- este exclus sau limitat obligaia utilizatorului de a suporta cheltuielile de remediere,
ndeosebi costurile transportului, drumului, lucrului i materialului;
- utilizatorul condiioneaz remedierea de plata n avans a ntregii sume sau a unei pri
substaniale, nejustificat de mari n condiiile existenei viciului;
- utilizatorul stabilete partenerului su de contract un termen de excludere n ceea ce privete
notificarea despre viciile ascunse ale bunului i termenul este mai scurt dect cel admis conform
urmtoarei liniue;
- termenul de prescripie este redus la mai puin de un an pentru drepturi rezultnd dintr-un
viciu al bunului ori snt reduse termenele de prescripie de la art.269, ori se stabilesc termene mai
scurte dect cele menionate pentru drepturile la reziliere fr reducerea termenului;
j) clauza, n cazul unui raport contractual ce are ca obiect livrarea periodic de bunuri sau
prestarea periodic de servicii de ctre utilizator, prin care:
- partenerul de contract al utilizatorului este obligat pentru o perioad mai mare de 2 ani;
- contractul se prelungete n mod tacit pe un termen mai mare de un an;
- se stabilete pentru partenerul de contract al utilizatorului un termen de reziliere mai mare de
3 luni, nainte de expirarea contractului.
Prevederile prezentei litere nu se aplic n cazul contractelor de livrare a bunurilor cumprate,
de asigurare i nici n cazul contractelor dintre titularii drepturilor de autor i societile
comerciale utilizatoare;
k) clauza din contractele de vnzare-cumprare, de prestri servicii sau de antrepriz, prin care
un ter se subrog sau se poate subroga n drepturile i obligaiile contractuale ale utilizatorului,
cu excepia situaiei n care prevederea:
- conine numele terului;
- stipuleaz dreptul partenerului su de contract la rezilierea contractului;
l) clauza prin care utilizatorul impune reprezentantului care ncheie contractul pentru
partenerul de contract:
- rspundere proprie sau obligaie de garantare fr s existe o declaraie expres i autonom
n acest sens;
- rspundere care, n cazul reprezentrii fr mputernicire, depete cadrul stabilit la art.250;
m) clauza prin care utilizatorul modific obligaia producerii de dovezi n defavoarea
partenerului su de contract, ndeosebi atunci cnd utilizatorul:
- atribuie partenerului obligaia de a produce dovezi care in de rspunderea sa;
- las partenerul s confirme anumite fapte. Aceast prevedere nu se aplic pentru confirmri
de primire semnate separat sau semnate prin nregistrare electronic;
n) clauza prin care notificarea utilizatorului sau a terului, precum i declaraiile fa de
utilizator sau ter, snt condiionate de o form mai strict dect cea scris sau snt dependente de
condiii speciale de acces.
1.3.Formulate avantajele pe care le implica cluzele prestabilite
Subiectul 2.Arbitrajul commercial international
2.1.Identificati conceptiile privind natura juridical a arbitrajului commercial international.
2.2.Stabiliti procedura de constituire a tribunalului arbitral.
2.3.Intocmiti o cerere de arbitraj.
2.1.Identificati conceptiile privind natura juridical a arbitrajului commercial international
Notiunea juridical a arbitrajului commercial international nu a primit o rezovare unitara in
doctrina. Ea a generat o pluralitate de opinii contradictorii, conturindu-se trei conceptii diferite in
aceasta privinta: contractual, jurisdictional si mixta. Conform conceptiei contrcatuale arbitrajul
commercial international este un ansamblu de acte juridice avind o natura contractual. Aceasta
natura juridical rezulta din faptul ca solutionarea litigiului aparut intre partile contractante este
organizata de catrea acestea prin acordul lor in limitele satbilite de lege, astfel incit sa fie
realizata de persoane care le inspira incredere. Prin urmare puterile arbitrilor si competent lor de
a statua isi au sorgintea in vointa partilor litigante. Sentinta arbitrala este declarata irevocabila tot
prin vointa partilor, forta juridical a acestei sentinte rezulta din vointa partilor litigante de a o
adduce la indeplinire.
Conceptia jurisdictional se fundeaza pe premise ca statul este detinatorul puterii legislative si
judecatoresti. Adeptii acestei conceptii invoca asemanarile care exista intre instantele
judecatoresti si cele arbitrale dintre care retiem urmatoarele:
- Si judecatorul si arbitrul au puterea de a statua cu caracter obligatoriu pentru partile in
litigiu asupra temeiniciei si legalitatii pretentiilor formulate de reclamant
- Hotarirea pronuntata stabileste drepturile si obligatiile partilor aflate in lititgiu, care este
susceptibila de executare silita in eventualitatea ca nu este executata voluntary
- Anumite cai de atac impotriva sentintei arbitrale sint de competent exclusive de
solutionare a instantei judecatoresti de drept comun, ceea ce apropie sensibil hotarirea
arbitrala de hotarirea judecatoreasca.
Conceptia mixta sau eclectic considera ca cele doua conceptii mentionate contractual si
jurisdictional se refera la arbitraj in mod unilateral, luin din considerare fie punctual de plecare al
activitatii ce o desfasoara, fie specificul acelei activitati.
2.2.In doctrina juridical s-a mentionat ca in activitatea sa arbitrajul este conditionat atit de
originea sa contractual, exprimata prin conventia de arbitraj, precum si de finalitatea sa
jurisdictional exprimata in sentinta pe care o pronunta si care este definitive si executorie.
Articolul 10. Numrul de arbitri
(1) Prile snt libere s stabileasc numrul de arbitri.
(2) Dac prile nu au stabilit numrul de arbitri, vor fi desemnai 3 arbitri.
Articolul 11. Desemnarea arbitrilor
(1) Nici o persoan nu poate fi privat de dreptul de a fi desemnat arbitru din cauza ceteniei
sale, cu excepia cazului cnd prile au convenit altfel.
(2) Prile snt libere s convin asupra procedurii de desemnare a arbitrului sau arbitrilor cu
condiia respectrii prevederilor alin.(4) i (5).
(3) n lipsa nelegerii de la alin.(2):
a) la constituirea tribunalului arbitral din 3 arbitri, fiecare parte desemneaz cte un arbitru, iar
cei doi arbitri astfel desemnai numesc un al treilea arbitru. Dac o parte nu desemneaz arbitrul
n termen de 30 de zile de la primirea solicitrii celeilalte pri de a-l numi sau dac cei doi
arbitri desemnai nu vor putea numi n termen de 30 de zile din data numirii lor un al treilea
arbitru, acesta este numit, la cererea oricrei pri, de autoritatea indicat la art.6 alin.(1) n
decursul a 15 zile din data primirii cererii;
b) n cazul constituirii unui tribunal arbitral dintr-un singur arbitru, dac prile nu au reuit s
convin asupra arbitrului, acesta va fi numit, la cererea oricrei pri, de autoritatea indicat la
art.6 alin.(1) n decursul a 15 zile din data primirii cererii.
(4) Dac, n cursul desfurrii procedurii de desemnare a arbitrului de ctre pri, o parte nu
respect aceast procedur sau dac prile ori cei doi arbitri nu pot ajunge la un acord comun n
conformitate cu aceast procedur, sau dac un ter, inclusiv o instituie, nu ndeplinete una din
funciile atribuite lui conform acestei proceduri, atunci orice parte poate cere autoritii indicate
la art.6 alin.(1) s ia msurile necesare n cazul n care acordul privind procedura de desemnare a
arbitrilor nu prevede alte modaliti de asigurare a desemnrii.
(5) Decizia asupra oricrei chestiuni conferite, potrivit alin.(3) i (4), autoritii menionate la
art.6 alin.(1) nu poate fi atacat. La numirea arbitrului, aceast autoritate ia n considerare toate
exigenele naintate de pri fa de calificarea arbitrului, precum i considerentele care pot
asigura desemnarea unui arbitru independent i imparial, iar n caz de numire a unui arbitru unic
sau a celui de-al treilea arbitru, este preferabil ca cetenia arbitrului ce urmeaz a fi desemnat s
difere de cea a prilor.
Articolul 12. Temeiurile de recuzare a arbitrului

(1) n cazul n care este notificat despre o eventual numire a ei n calitate de arbitru,
persoana trebuie s informeze asupra tuturor circumstanelor de natur a genera ndoieli
justificate cu privire la imparialitatea sau independena sa. Arbitrul, din momentul desemnrii
sale i pe toat durata procedurii arbitrale, este obligat s informeze prile despre aceste
circumstane dac nu le-a informat anterior.
(2) Arbitrul poate fi recuzat doar dac exist circumstane de natur a ridica ndoieli justificate
asupra independenei sau imparialitii lui sau dac el nu posed calificarea convenit de pri.
Partea este n drept s recuzeze arbitrul pe care l-a desemnat sau la a crui desemnare a participat
doar pentru motive de care a luat cunotin dup desemnare.
Articolul 13. Procedura de recuzare a arbitrului
(1) Prile snt libere s convin asupra procedurii de recuzare a arbitrului, respectnd
prevederile alin.(3).
(2) n lipsa nelegerii consemnate n prezentul articol la alin.(1), partea care intenioneaz s
declare recuzarea arbitrului trebuie s informeze n scris tribunalul arbitral n termen de 15 zile
din data la care a luat cunotin de constituirea acestuia sau din data survenirii circumstanelor
menionate la art.12 alin.(2), notificnd n scris tribunalul arbitral despre motivele recuzrii. Dac
arbitrul cruia i este naintat recuzarea nu se retrage singur sau dac cealalt parte nu este de
acord cu recuzarea lui, asupra cererii de recuzare se pronun tribunalul arbitral.
(3) Dac recuzarea nu poate fi obinut conform procedurii stabilite de pri sau procedurii
stabilite la alin.(2), partea interesat poate, n termen de 30 de zile din data respingerii cererii de
recuzare, s solicite autoritii indicate la art.6 alin.(1) adoptarea unei decizii privind recuzarea,
care nu poate fi atacat. Pn la luarea deciziei de ctre aceste autoriti, tribunalul arbitral,
inclusiv arbitrul cruia i este naintat recuzarea, poate continua procedura arbitral i poate
pronuna hotrrea arbitral.
Articolul 14. ncetarea mandatului de arbitru din cauza
ntrzierii sau a imposibilitii de exercitare
a funciilor
(1) Mandatul de arbitru nceteaz dac arbitrul a devenit incapabil de fapt ori de drept de a-i
exercita funciile sau dac, din motive nentemeiate, tergiverseaz exercitarea lor, sau dac se
retrage, sau dac prile convin asupra ncetrii mandatului su. n caz contrar, dac apare vreo
controvers cu privire la oricare din motivele enumerate, orice parte poate cere autoritii
indicate la art.6 alin.(1) s emit o decizie, care nu poate fi atacat, referitor la ncetarea
mandatului de arbitru.
(2) Retragerea arbitrului sau consimirea unei pri la ncetarea mandatului acestuia n
condiiile prezentului articol ori ale art.13 alin.(2) nu nseamn recunoaterea motivelor
menionate n prezentul articol sau n art.12 alin.(2).
Articolul 15. Desemnarea unui nou arbitru
Dac mandatul unui arbitru nceteaz conform prevederilor art.13 sau 14 ori n urma retragerii
arbitrului din orice alt motiv, ori din cauza revocrii de ctre pri, ori n orice alt caz, noul
arbitru va fi desemnat potrivit regulilor aplicate n cazul numirii arbitrului care se substituie.
2.3.ntocmiti o cerere de arbitraj
C T R E,
CURTEA DE ARBITRAJ COMERCIAL INTERNAIONAL
DE PE LNG CAMERA DE COMER I INDUSTRIE A ROMNIEI
S.C. ATRIMEX AKTUAL S.R.L., cu sediul n Bucureti, Str. Drumul Taberei nr. 90,
bl. C8, sc. D, etaj 3, ap. 131, sector 6, nmatriculat la O.R.C.M. Bucureti sub nr.
J40/22473/1993, Cod fiscal R-4754376, cont bancar nr. 407283486 deschis la BCR - Sector 3,
reprezentat legal de Director Gheorghe Atanasiu,
solicit arbitrarea Curii, n litigiul cu:
S.C. CARDEI SCIM PROD. COM S.R.L. cu sediul n Bistria, Str. Toamnei nr. 2,
Jude Bistria-Nsud, nmatriculat la O.R.C. Bistria-Nsud sub nr. J06/454/1993, Cod fiscal
R-5352571, cont bancar nr. 407231301 deschis la BCR Bistria, reprezentat legal de Director
General Cardei Ileana.
Obiectul cererii de arbitrare l constituie suma de 231.868.376 LEI reprezentnd :
- 95.000.000 lei - avans acordat n contul mrfii, fr ca aceasta s fie livrat;
- 136.868.376 lei - daune interese calculate pe perioada 01.01.2000 - 25.05.2002 conform
dobnzii oficiale a BNR, solicitnd i curgerea n continuare a dobnzii, pn la achitarea
efectiv a sumei datorate.
Temeiul juridic al competenei Curii l constituie clauza arbitral prevzut n
Contractul de comision nr. 19981/24.10.1998 n care este stabilit competena Curii.
n fapt, ntre cele dou pri a fost ncheiat un contract de comision pentru operaiuni de
export nr. 19981/24.10.1998, prelungit prin Addendumuri pn la 31.12.1999 (Anexa nr. 1).
Prin contract, n calitate de comisionar, S.C. ATRIMEX AKTUAL S.R.L. se obliga s
ncheie n nume propriu dar pe seama i n contul comitentului S.C. CARDEI SCIM PROD.
COM S.R.L., contracte externe pentru livrri de buteni, plata mrfii urmnd a se efectua 80% la
prezentarea documentelor ncrcrii, factura extern, specificaia, duplicatul frachtului, diferena
urmnd a fi achitat dup ncasare.
Comisionarul, n cursul anilor 1998 i 1999 a efectuat o serie de exporturi, achitnd marfa
livrat.
La cererea comitentului, comisionarul a acordat acestuia dou avansuri, n contul mrfii
ce urma a fi livrat pentru export, n sum de 65.000.000 lei la data de 22.12.1998 cu O.P. nr.
1009/22.12.1998 i 30.000.000 lei la 01.06.1999 cu O.P. nr. 2033/01.06.1999 (Anexa nr. 2).
Pn la expirarea contractului de comision, respectiv 31.12.1999, comitentul nu a pus la
dispoziia comisionarului mrfuri pentru export care s acopere suma de 95.000.000 lei acordat
ca avans n contul mrfii, neexecutndu-i, din culp, obligaiile contractuale.
Potrivit art. 1073 i urm. Cod civil, creditorul are dreptul la ndeplinirea exact a
obligaiilor i n caz contrar are dreptul la dezdunare, daunele interese, prevzute de art. 1084
Cod civil, reprezentnd pierderea suferit de creditor prin neexecutarea de ctre debitor a
obligaiei, urmnd a fi stabilite pe baza dobnzii oficiale a BNR pe perioada 01.01.2000
25.05.2002.
Calculul daunelor interese este urmtorul:
Ratele lunare ale dobnzii BNR sunt prezentate n Anexa nr. 3.
Ratele medii anuale ale dobnzii BNR sunt de 45,06% / 2000; 47,65% / 2001 i 33,77% /
2002.
Dobnda a fost stabilit astfel:
95.000.000 lei x 0,45 = 42.750.000 lei - pentru anul 2000
137.750.000 lei x 0,476 = 65.569.000 lei - pentru anul 2001

203.319.000 lei x 0,337 x 5 : 12 = 28.549.376 lei - pentru anul 2002
_______________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____________________________________
Total: 42.750.000 lei + 65.569.000 lei + 28.549.376 lei = 136.868.376 lei
Solicitm obligarea prtei la plata cheltuielilor de judecat reprezentnd taxa de arbitrare
i onorariul de avocat.
n drept, ne ntemeiem preteniile pe art. 1073 i urm. Cod civ. i ale contractului de
comision pentru operaiuni de export ncheiat ntre pri.
n susinerea cauzei, nelegem s ne folosim de proba cu nscrisuri, pe care le anexm la
cerere.
Arbitrul ales de noi este Dl Constantin Cunescu, supleantul su fiind Dna. Roxana
Munteanu.
Taxa de arbitrare, n valoare de ________________ lei s-a achitat cu OP nr.
__________________
Bucureti
25.05.2002
S.C. ATRIMEX AKTUAL S.R.L
Test nr. 15
Subiectul 1.Subiectele dreptului comertului international
1.1.Determinati subiectele de drept national, participante la raporturile juridice de comert
international.
1.2.Caracterizati subiectele de drept international, participante la raporturile juridice de comert
international.
1.3.Formulati deosebirile intre statutul juridic al subiectelor ce apartinordinii juridice
international si statutul subiectelor ce apartin ordinii juridice nationale.
1.1.Determinati subiectele de drept national participante la raporturile juridice de comert
international
Participantii cel mai des ntilniti la raporturile juridice de comert international sunt subiectii de
drept national perswoanele fizice si persoanele juridice.
1.2.Caracterizati subiectele de drept international participante la rapoturile juridice de

comert international
Subiecii de drept internaional pot fi clasificai n dou subgrupe, i anume:
Statele i Organizaiile internaionale de stat cu caracter interguvernamental.
Uneori statul particip la raporturile de cooperare economic i tehnico-tiinific internaional.
n cadrul acestor raporturi statul apare n dubla sa calitate de titular de suveranitate i de subiect
de drept civil. Statul nu are calitatea de comerciant i nici nu-i revendic o atare calitate,
deoarece avnd capacitate juridic, el poate s se implice n orice operaiuni economice cu
strintatea.
Statul este o persoan juridic. Raporturile de comer internaional sunt compatibile cu
participarea statului ca titular de drepturi i obligaii. Cu toate acestea Republica Moldova
particip numai rareori n nume propriu la raporturile juridice internaionale. Atunci cnd o face
acioneaz prin intermediul Ministerului Finanelor. Personalitatea juridic a statului nu este
supus regulilor privind dobndirea sau pierderea ei, stabilite de dreptul comun cu referire Ia
celelalte persoane juridice. Deoarece personalitatea juridic a statului are caracter complex,
raporturile juridice internaionale n care se implic statul Sint diferite ca natur: atunci cnd
statul stabilete asemenea raporturi n calitate de titular de suveranitate, acestea sunt de drept
internaional public. Raporturile la care statul particip n calitate de titular al propriului
patrimoniu i n exercitarea gestiunii acestui patrimoniu, sunt de drept al comerului
internaional. Organizaiile interguvernamentale. Organizaiile interguvernamentale sunt create
prin acordul de voin al statelor interesate.
Organizaiile interguvernamentale sunt subieci de drept derivai ai ordinii juridice internaionale.
Chiar de la constituire ele au un statut juridic propriu, care le stabilete competena i genurile de
activitate ce urmeaz s le desfoare pentru atingerea scopurilor propuse de ctre statele
fondatoare ale acestora. Organizaiile interguvernamentale sunt entiti internaionale lipsite de
suveranitate, de teritoriu propriu i de o populaie asupra creia s se exercite atribuii de putere.
1.3.Formulate deosebirile intra statutul juridic al subiectelor ce apartin ordinii juridice
international si statutul subiectelor ce apartin ordinii juridce nationale.
A se deduce din punctual 2
Subiectul 2.Contractul commercial de vinzare-cumparare international
2.1.Definiti contractual commercial de vinzare-cumparare international.
2.2.Identificati modalitatile de stabilire a daunelor-interese in cazul rezolutiunii contractului de
vinzare-cumparare international,prevazute de Convenatia de la Viena asupra contractelor de
vinzare international de marfuri din 11.04.1980.
2.3.Analizati prevederile Conventiei de la Viena asupra contractelo de vinzare international de
marfuri din 11.04.1980 si CC RM referitor la obligatiile vinzatorului.
2.1.Definiti contractul comercial de vinzare cumparare internationala
. In acest sens, putem exemplifica CC German (art. 433)=> contr de vinzare este un contract prin
care vinzatorul este obligat sa livreze marfa si sa transmita proprietatea, iar cumparatorul este
obligat sa plateasca pretul si sa primeasca marfa. CC Brazilian (art. 1122) => prin contract de
vinzare un contractant este obligat sa transmita proprietatea unui bun la altul, contra unui prt
determinat in ches. CC Uniform al SUA (art.2) => def vinzarea ca fiind trecerea titlului de la
vinzator la comparator contra unui pret. CC al RM (art.753) =>CV-C- o parte, vinzator , se
obliga sa predea un bun in proprietate celeilalte parti-cumparator, iar acesta se obliga sa preia
bunul si sa achite pretul stabilit.
2.2.Identificati modalitatile de stabilire a daunelor interese in cazul rezolutiunii
contractului de vinzare cumparare internationala prevazute de Conventia de la Viena
din11.04.1980
1. Rezolutiunea contractului libereaza cele doua parti de obligatiile lor, sub rezerva daunelorinterese care pot fi datorate. Ea nu are efect asupra stipulatiilor contractului referitoare la
rezolvarea litigiilor sau a drepturilor si obligatiilor partilor in caz de rezolutiune.
2. Partea care a executat contractul total sau partial poate cere celeilalte parti restituirea a ceea ce
i-a furnizat sau platit in executarea contractului. Daca ambele parti sint tinute sa efectueze
restituiri, ele trebuie sa le faca in mod simultan.
ARTICOLUL 82
1. Cumparatorul pierde dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului
predarea marfurilor de inlocuire daca lui ii este imposibil sa restituie marfurile intr-o stare
sensibil identica celei in care le-a primit.
2. Paragraful precedent nu se aplica:
a) daca imposibilitatea de restituire a marfurilor sau de a le restitui intr-o stare sensibil identica
celei in care cumparatorul le-a primit nu este datorata unui act sau unei omisiuni din partea sa;
b) daca marfurile au pierit sau sint deteriorate, in totalitate sau in parte, ca urmare a examenului
prevazut de art. 36; sau c) In cazul in care cumparatorul, inainte de momentul in care a constatat
sau ar fi trebuit sa constate lipsa de conformitate, a vindut totul sau o parte din marfuri in cadrul
unei operatiuni comerciale normale sau a consumat ori a transformat marfurile, integral sau
partial, in conformitate cu folosinta lor normala.
ARTICOLUL 83
Cumparatorul care a pierdut dreptul de a declara contractul rezolvit sau de a cere vinzatorului
predarea marfii de inlocuire in temeiul art.82, pastreaza dreptul de a se prevala de orice alte
mijloace care deriva din contract si din prezenta conventie.
ARTICOLUL 84
1.Daca vinzatorul este tinut sa restituie pretul, el trebuie, de asemenea, sa plateasca dobinzi
asupra valorii pretului, calculate din ziua platii.
2. Cumparatorul datoreaza vinzatorului echivalentul oricarui profit care l-a tras din marfuri sau
dintr-o parte din acestea:
a) Cind trebuie sa le restituie in total sau in parte; sau
b) cind este in imposibilitate sa restituie marfurile, integral sau partial sau sa le restituie, integral
ori partial, intr-o stare sensibil identica celei in care le-a primit si cind totusi a declarat contractul
rezolvit si a cerut vinzatorului predarea marfii de inlocuire.
2.3.Analizati prevederile Conventiei de la Viena asupra contractelor de vinzare
international de marfuri din 11.04.1980 si CC al RM referitoare la obligatiile vinzatorului
2. Obligatiile vinzatorului sint reglementate de art. 30 Conv si art. 753 CCRM, sunt: 1.
Predarea marf; 2. Transmiterea propriet; 3. Remiterea documentatiei referitoare la marfa.
Conv. folos. o enumer. diferita, astfel ca nu folos. si nu contine nici o dispozitie cu privire la
transferul de propriet., pe care ea nicci nu-l reglementeaza in schimb, obligatia de remitere a
documentatiei care constituie un accesoriu propriu-zis al livrarii, este reglementat in prima
sectiune, art. 31-34, prin care se considera necesar o analiza a cf marf si a drepturilor si
obligatiilor tertilor.
Referitor la oblig de predare a marfii => din intregu spectrul Conv Viena rezulta ca ob sau de
reglem il constituie vinza de bunuri mobile corporale. In situatia in care CCI are ca obiect
predarea unui bun, individual determinat., vinzatorul trebuie sa predea bunul in starea in care se
gasea cind s-a incheiat CCI, raminind responsabil p/t deteriorarile intervenite, astfel decit ca
urmare a cazului fotuit sau a fortei majore.
Vinzarea poate avea ca ob si un bun determinat prin caractere generice (cintarire, msaurare,
cantitate, calitate); pentru astfel de vinzari , transmit. riscurilor se produce in momentul
individualizarii bunului , indifferent de efectele predarii. La fel Conv Viena consfinteste ca ob al
CVCI pot sa-l form si bunurile viitoare (art. 3 (1)). Totusi cu privire la aceste CCI, Conv Viena
considera ca acestea nu fac ob reglem ei daca partea care le comanda furnizeaza o parte esentiala
din elemtele necesare fabricarii/producerii lor.
In legatura cu oblig de predare a marfii, Conv Viena reglem 3 aspecte: 1. Locul predarii marf; 2.
Anumite obligat ale vinzatorului, adiacente vinz; 3. Moment predarii.
Dispozitia Conv Viena cu privire la data , locul predarii au u rol subsidiar. Rolul important il
ocupa vointa partilor care se poate materialize fie printr-o clasa speciala, fie prin referire la un
contract-tip/ o cl. tip.
Locul predarii marfurilor, precum sic el al transmiterii riscurilor in com intl coincide cu cel in
care marfa vinduta este si individualizata; acolo unde marfurile scapa efectiv de sub controlul
direct al vinzarii lui.
Art. 31 Conv Viena reitereaza aspectul referitor la intelegerea dintre parti cu privire la locul
predarii marfurilor. In lipsa acestei intelegeri, Conv Viena formuleaza 3 reguli: Daca vinzatorul
nu este tinut sa predea consta in: 1. Remiterea marfii primului transportator pentru a le remite
cumparatorului, atunci cind CVCI implica transportarea marfii. 2. Punerea marfii la dispozitia
cumparatorului in acel loc in care marfa este individualizata, cind contr se refera la un bun
individual determinat; la un bun determinat prin caractere generice; care trebuie
determinat/prelevat dintr-o masa determinate sau care trebuie produs ori fabricat sic in, in mom
inche contr , partile stiau ca marfurile se gaseau sau trebuiau fabricate/produse intr-un loc
special; 3. In punerea marfii la dispozitia cumparatorului in locul in care vinzatorul avea la
moment inche CCI.
Conform Conv Viena oblig de predare a marfii este insotita , in fie de imprejurari, de anumite
obligatii adiacente ale vinzator:
- daca , in cf cu CCI/Conv, vinzatorul remite marf unui transport, si daca marf nu sunt clar
identificate potrivit CCI, prin aplicarea unui semn distinctive pe marfuri, prin documente de
transport/ alte mijloace , vinzatorul terbuiesa remita cumparatorului un aviz de expeditie care
specifica aceste marfuri;
-daca vinzatorul este tinut sa i-a masuri p/t transporta marfii , el trebuie sa incheie CCI necesare
p/t ca transportul sa transporte marfurile pina la locul prevazut, cu mijloace de transport adecvate
imprejur. si conditiile obisnuite p/t un astfel de tip de transport;
- daca vinzatorul nu este tinut sa subscribe insusi o asigurare pe timpul transportarii, el trebuie sa
furnizeze cumparatorului, la cerea acestuia , toate informatiile de care dispune si care sunt
necesare inch contr de asigurare.
Art. 33 Conv Viena, art. 757 CCRM, trateaza momentul in care vinzatorul trebuie sa predea
marfurile. Astfel, predarea marfii poate fi:
- la o data fixa/ determinate prin CCI. Ex: la data de 15 august/ ultima zi a lunii. Data poate fi
raportata la un eveniment anumit (eliberarea licentei, efectuarea unei plati).;
-predarea poate avea loc intr-un anumit interval. In com intl se obisnuieste ca data predarii marfii
sa fie fixate in termini de ragaz, p/t a da vinzatorului sufficient timp sa pregateasca marfurile si
sa poata lua toate masurile in vederea transportului. In aceasta ipoteza vinzatorul este cel care
allege mom predarii. Ex: orice moment in decursul acestei perioade.
- predarea marfii in toate celelalte cazuri care nu sunt prevazute in punctual 1 si 2.
Vinzatorul trebuie sa predea marfurile intr-un termen rezonabil calculate de la inch CCI.
Caracterul rezonabl depinde de ceea ce reprezinta un comportament acceptabil in com intl.,
tinind cont de specificul CCi si de natura marfii. Aceasta conditie se gaseste si in CCUniform al
SUA. Atunci cind sunt necesare, premise sau licente de import,export, termenul pentru
indeplinirea obligat de predare incepe sa curga doar din momentu obtinerii autorizatii respective.
- predarea anticipate => Conv Vina , cap Sanctiuni art. 52 deoarece vede in ea o abatere de la
oblig vinzatorului. Astfel, in situatia in care vinzatorul preda marfurile inainte de data stabilita,
cumparatorul are posibilitatea fie de a prelua , fie de a le refuza. De fapt, predarea anticipate
poate sa-I creeze cumparatorului dificultati, cum ar fi lipsa unui spatiu de depozitare, problem
legate de asigurarea marfii, obligatia de preluare/plata a marfurilor.
Obligatiile de remitere a documentatiei. Art. 34 => nu enumereaza docum pe care trebuie sa le
remita cumparatorului. Astfel, pe linga titlurile representative ale marfii, cum ar fi conosamentul,
recipisele, de antredepozit, vinzatorul poate fi obligat prin CCI sa remita certif. de asig, diverse
facturi comerciale, certif. de origine, cantitate/calitate. Documentele terbuie remise la data, locul
si forma prev in CCI. La fel art.- nulimiteaza dr vinzatorului de a pastra docum pina
cumparatorul plateste pretul, atunci cind CCI prevede aceasta.
Obligatiile de cf a marf. Prin cf => ca bunul predate/ predate se afla in cantitatile contractate si
poseda calitatile, proprietatile prev CCI. Conform art. 35 Conv Viena, oblig de conformitate are
ca obiect cantitatea, calitatea si tipul marfii, precum ambalajul acesteia. Conform uzantelor com
cantitatea este atestata de documentatia de transport care insoteste marfa:
- scrisoarea de trasura intl, in cadrul trasnportarii aeriene sip e cale ferata;
- conosamentul- transport pea pa;
- chitanta postal- marfurile se expediaza prin posta;
-certificatul de depozitare- cind marfa a fost depozitata pe contul cumparatorului.
Ceea ce tine de determinarea calitatii, ea poate fi determinate prin diferite documente; caiete de
scrisori contractile care au ca obiect exportul de echipament industrial, utilaje; prin monster
esantioane, modele, este vb de o vinzare tipica comerciala.
Determinarea calitatii prin norme, prin indic tipului de marfa => se utilizeaza p/t bun fungibile.
Determinarea calitatii prin clause uzuale intl., ryc terms (comertul de orez) sau sound
deliverend (marfa scoasa la vinzare, descarcare).
Test nr 16
Subiectul 1. Noiunea i caracterizarea general a contractelor comerciale international
1.1.Descrieti caracterele juridice ale contractelor comerciale international.
1.2.Clasificati contractile commercial international dupa criteria nespecifice,de natura civila.
1.3.Formulati regulile de interpretare a contractelor commercial international.
1.1.Descrieti caracterele juridice ale CCI
Cu toate ca exista o multitudine si o diversitate de CCI acestea au un set de caractere juridice
prin care isi exprima specificitatea in raport cu contractele reglementate de drept comun. Astfel,
CCI snt contracte:
- Cu titlu oneros toate CCI urmaresc ca finalitate obtinerea unui profit.
-
Sinalagmatice perfecte contractul sinalagmatic sau bilateral creaza obligatii reciproce

fiecare parte avind si drepturi si obligatii.
Comutative intrucit existenta si intinderea prestatiilor asumate de parti sint certe si

determinate (sau determinabile) chiar din momentul incheierii contractului. Aceasta este
regula, insa exista si o derogare de la ea. In activitatea de comert international exista si
contracte aleatorii (contractul de asigurare si reasigurare).
Consensuale se incheiei prin acordul de vointa al partilor.
1.2.Clasificati CCI dupa criterii nespecifice de natura civil
1. n raport cu efectele pe care le genereaza:

a) Contracte constitutive de drepturi creaza pe seama partilor sau pe seama unui
tert anumite drepturi subiective, inexistente pina atunci in patrimoniul titularului
b) Contracte translative de drepturi produc efect transmiterea unor drepturi reale de
la un titular la altul.
c) Contractele declarative de drepturi.
2. n functie de modul de executare:
a) contracte cu executare instantanee sau imediata au ca obiect una sau mai multe
prestatii care se indeplinesc imediat.
b) Contracte cu executare succesiva obligatiile ce revin partilor comporta o
executare in timp printr-o serie de prestatii de acelasi fel, repetate la intervale de
timp regulate sau neregulate.
3. Dup corelatia ntre ele
a) Contracte principale sint acele care au valoare juridica de sine statatoare si nu
depind de vreun alt contract.
b) Contractele accesorii sint acele care nu au o existenta si o valoare juridica de sine
stattoare.
4. n functie de obiectul obligatiilor pe care le genereaz:
a) Contracte ce dau nastere la obligatii de a da
b) Contracte ce dau nastere la obligatii de a face
c) Contracte care genereaza obligatii de a nu face.
1.3.Formulati reguli de interpretare a CCI
Interpretarea contractului se face conform principiuluiprioritatii vointei reale a partilor. Daca
intentia reala a partilor nu poate fi stabilita, manifestarea de vointa trebuie interpretata dupa un
criteriu obiectiv. Contractul trebuie interpretat pe principiile bunei-credine. Contractul se
interpreteaz dup intenia comun a prilor, fr a se limita la sensul literal al termenilor
utilizai. La interpretarea contractului se va ine cont de natura lui, de circumstanele n care a
fost ncheiat, de interpretarea care este dat acestuia de ctre pri sau care poate fi dedus din
comportamentul lor de pn la i de dup ncheierea contractului, precum i de
uzane. Contractul produce nu numai efecte stipulate de ctre pri, dar i efecte care, conform
naturii contractului, rezult din lege, din uzane sau din principiul echitii. Clauzele
contractuale se interpreteaz n contextul ntregului contract. Clauzele contractului se
interpreteaz n sensul n care pot produce efecte, dar nu n sensul n care nu ar produce nici un
efect. Termenii polisemantici se interpreteaz n sensul care corespunde mai mult naturii
contractului. Dac prile includ n contract un exemplu pentru facilitarea nelegerii unor clauze,
ntinderea obligaiei nu se limiteaz la exemplul dat. Clauzele contractului se refer numai la
obiectul contractului, orict de generali ar fi termenii folosii n el. Neclaritile din condiiile
contractuale standard se interpreteaz n defavoarea prii care le-a formulat. n caz de dubiu,
contractul se interpreteaz n favoarea celui care a contractat obligaia i n defavoarea celui care
a stipulat-o. n toate cazurile, contractul se interpreteaz n favoarea aderentului sau a
consumatorului.
Subiectul 2.Contractul de transport international auto de marfuri.
2.1.Definiti contractual de transport international de marfuri pe sosele prin prisma Conventiei
CMR din 1956.
2.2.Determinati continutul scrisorii de trasura international.
2.3.Argumentati formele raspunderii carausului.
2.1.Definifi contractul de transport international de marfuri pe sosele prin prisma
Convenliei CMR din 1956.
Art. 1 - 1. Prezenta conventie se aplica oricarui contract de transport de marfuri pe sosele, cu
titlu oneros, cu vehicule, cind locul primirii marfii si locul prevazut pentru eliberare, asa cum sint
indicate in contract, sint situate in doua tari diferite, dintre care cel putin una este tara
contractanta, independent de domiciliul si de nationalitatea participantilor la contract.
2.2.Determinali confinutul scrisorii de trasura internationala.
Proba contractului de transport de face prin scrisoare de trasura. Absenta, neregularitatea sau
pierderea scrisorii de trasura nu afecteaza nici existenta, nici valabilitatea contractului de
transport, care ramine supus dispozitiilor prezentei conventii.
Art. 5 - 1. Scrisoarea de trasura este intocmita in trei exemplare originale, semnate de expeditor
si de transportator, aceste semnaturi putind sa fie imprimate sau inlocuite prin stampilele
expeditorului si transportatorului, daca legislatia tarii in care este intocmita scrisoarea de trasura
o permite. Primul exemplar se remite expeditorului, al doilea insoteste marfa, iar al treilea se
retine de transportator.
2. In cazul in care marfa de transportat trebuie sa fie incarcata de vehicule diferite sau daca este
vorba de diferite feluri de marfa ori de loturi distincte, expeditorul sau transportatorul are dreptul
sa ceara intocmirea de scrisori de trasura pentru fiecare vehicul folosit sau pentru fiecare fel de
marfa ori lot de marfuri.
Art. 6 - 1. Scrisoarea de trasura trebuie sa contina urmatoarele date:
a) locul si data intocmirii sale;
b) numele si adresa expeditorului;
c) numele si adresa transportatorului;
d) locul si data primirii marfii si locul prevazut pentru eliberarea acesteia;
e) numele si adresa destinatarului;
f) denumirea curenta a naturii marfii si felul ambalajului, iar pentru marfurile
periculoase, denumirea lor general recunoscuta;
g) numarul coletelor, marcajele speciale si numerele lor;
h) greutatea bruta sau cantitatea astfel exprimata a marfii;
i) cheltuielile aferente transportului (pret de transport, cheltuieli accesorii, taxe de vama
si alte cheltuieli survenite de la incheierea contractului si pina la eliberare);
j) instructiunile necesare pentru formalitatile de vama si altele;
k) indicatia ca transportul este supus regimului stabilit prin prezenta conventie si nici unei
alte
clauze contrare.
2. Daca este cazul, scrisoare de trasura trebuie sa contina si indicatiile urmatoare:
a) interzicerea transbordarii;
b) cheltuielile pe care expeditorul le ia asupra sa;
c) totalul sumelor ramburs de perceput la eliberarea marfii;
d) valoarea declarata a marfii si suma care reprezinta interesul special la eliberare;
e) instructiunile expeditorului catre transportator cu privire la asigurarea marfii;
f) termenul convenit in care transportul trebuie sa fie efectuat;
g) lista documentelor remise transportatorului.

3. Partile pot insera in scrisoarea de trasura orice alta indicatie pe care ele o considera utila.
crisoarea de trasura face dovada, pina la proba contrarie, a conditiilor contractului si a primirii
marfii de catre transportator.
2. In absenta inscrierii in scrisoarea de trasura rezervelor motivate ale transportatorului, exista
prezumtia ca marfa si ambalajul ei erau in stare aparenta buna in momentul primirii de catre
transportator si ca numarul de colete, cit si marcajele si numerele lor erau conforme cu
mentiunile din scrisoarea de trasura.
In vederea indeplinirii formalitatilor de vama si a altora care trebuie facute inainte de eliberarea
marfii, expeditorul trebuie sa anexeze la scrisoarea de trasura sau sa puna la dispozitia
transportatorului documentele necesare si sa-i furnizeze toate informatiile cerute.
2. Transportatorul nu este obligat sa examineze daca aceste documente si informatii sint exacte
sau suficiente. Expeditorul este raspunzator fata de transportator pentru toate daunele care ar
putea rezulta din lipsa, insuficienta sau neregularitatea acestor documente si informatii, in afara
de cazul in care culpa este a transportatorului.
2.3. Argumentati formele raspunderii carusului.
1. Cap. IV - Raspunderea transportatorului
Art. 17 - 1. Transportatorul este raspunzator pentru pierderea totala sau partiala sau pentru
avariere, produse intre momentul primirii marfii si cel al eliberarii acesteia, cit si pentru
intirzierea in eliberare.
2. Transportatorul este exonerat de aceasta raspundere daca pierderea, avaria sau intirzierea a
avut drept cauza o culpa a persoanei care are dreptul sa dispuna de marfa, un ordin al acesteia
nerezultind dintr-o culpa a transportatorului, un viciu propriu al marfii sau circumstante pe
care transportatorul nu putea sa le evite si ale caror consecinte nu le putea preveni.
3. Transportatorul nu poate invoca, pentru a fi exonerat de raspundere, nici defectiunea
vehiculului pe care-l foloseste pentru efectuarea transportului, nici culpa persoanei de la care
a inchiriat vehiculul sau a prepusilor acesteia.
4. Tinind cont de articolul 18 paragrafele 2 pina la 5, transportatorul este exonerat de
raspundere daca pierderea sau avaria rezulta din riscurile particulare inerente uneia sau mai
multora dintre urmatoarele fapte:
a) folosirea de vehicule descoperite, fara prelate, daca aceasta folosire a fost convenita
intr-un mod expres si mentionata in scrisoarea de trasura;
b) lipsa sau defectuozitatea ambalajului pentru marfurile expuse prin felul lor la
stricaciuni sau avariere, cind aceste marfuri nu sint ambalate sau sint rau ambalate;
c) manipularea, incarcarea, stivuirea sau descarcarea marfii de catre expeditor sau
destinatar sau de catre persoane care actioneaza in contul expeditorului sau al al
destinatarului;
d) natura unor marfuri expuse, datorita cauzelor inerente insesi naturii lor, fie la pierdere
totala sau partiala, fie la avarie in special prin spargere, rugina, deteriorare interna si
spontana, uscare, curgere, pierdere normala sau prin actiunea insectelor sau a
rozatoarelor;
e) insuficienta sau imperfectiunea marcajelor sau a numerelor coletelor;
f) transportul de animale vii.5. Daca in baza prezentului articol, transportatorul nu
raspunde de unii factori care au cauzat dauna, raspunderea sa nu este angajata decit in
masura in care factorii de care el raspunde, in baza prezentului articol, au contribuit la
dauna.
Art. 18 - 1. Sarcina probei ca pierderea, avaria sau intirzierea eliberarii a avut drept cauza
unul dintre factorii prevazuti in articolul 17 paragraful 2 incumba transportatorului.
2. Cind transportatorul stabileste ca, tinind seama de circumstantele de fapt, pierderea sau
avarierea a putut sa rezulte din unu sau mai multe riscuri particulare prevazute in articolul 17
paragraful 4, exista prezumtia ca ea a rezultat din aceasta cauza. Cel in drept poate totusi sa
faca dovada ca dauna nu a avut drept cauza in intregime sau partial unul dintre aceste riscuri.
3. Prezumtia aratata mai sus nu este aplicabila in cazul prevazut de articolul 17 paragraful 4
a), daca este vorba de o pierdere anormala sau o pierdere de colete.
4. Daca transportul este efectuat cu ajutorul unui vehicul amenajat in vederea protejarii
marfurilor impotriva influentei caldurii, a frigului, a variatiilor de temperatura sau a
umiditatii aerului, transportatorul nu poate invoca beneficiul prevederilor articolului 17
paragraful 4 d) decit daca face dovada ca toate masurile care ii incumba, tinind cont de
circumstante, au fost luate in ceea ce priveste alegerea, intretinerea si folosirea acestor
amenajari si ca el s-a conformat instructiunilor speciale care i-au fost date.
5. Transportatorul nu poate invoca beneficiul prevederilor articolului 17 paragraful 4 f) decit
daca face dovada ca toate masurile care ii incumba in mod normal, tinind cont de
circumstante, au fost luate si ca el s-a conformat instructiunilor speciale care i-au fost date.
Art. 19 - Se considera intirziere la eliberare atunci cind marfa nu a fost eliberata in termenul
convenit sau, daca nu a fost convenit un termen, atunci cind durata efectiva a transportului
depaseste timpul care in mod rezonabil este acordat unui transportator diligent, tinindu-se
cont de circumstante si, printre altele, in cazul unei incarcari partiale, de timpul necesar
pentru asamblarea unei incarcaturi complete in conditii normale.
Art. 20 - 1. Cel in drept poate sa considere marfa pierduta, fara a prezenta alte dovezi, cind
aceasta nu a fost eliberata in termen de 30 zile de la expirarea termenului convenit sau, daca
nu a fost convenit un asemenea termen, in termen de 60 zile de la la primirea marfii de catre
transportator.
2. Cel in drept poate, primind despagubirea pentru marfa pierduta, sa ceara, in scris, sa fie
incunostintat imediat, in cazul in care marfa ar fi gasita in cursul anului care urmeaza platii
despagubirii. Confirmarea primirii unei astfel de cereri se comunica in scris.
3. In termen de 30 zile de la primirea unei atari incunostintari cel in drept poate cere ca marfa
sa-i fie predata contra platii creantelor rezultind din scrisoarea de trasura si contra restituirii
despagubirii primite, deducindu-se eventual cheltuielile care ar fi fost cuprinse in aceasta
despagubire si sub rezerva tuturor drepturilor la despagubire pentru intirzierea la eliberare
prevazuta in articolul 23 si, dupa caz, in articolul 26.
4. In cazul lipsei fie a cererii prevazute in paragraful 2, fie a instructiunilor date in termenul
de 30 zile prevazut in paragraful 3, sau daca marfa a fost gasita dupa un an de la plata de
despagubirii, transportatorul poate dispune de aceasta, conform legislatiei locului unde se
gaseste marfa.
Art. 21 - Daca marfa este eliberata destinatarului fara incasarea sumei ramburs care ar fi
trebuit sa fie perceputa de catre transportator in virtutea dispozitiilor contractului de
transport, transportatorul este obligat sa despagubeasca pe expeditor cu suma ramburs,
fara a fi prejudiciat in dreptul sau in regres impotriva destinatarului.
Art. 22 - 1. Daca expeditorul preda transportatorului marfuri periculoase, el ii
semnaleaza acestuia natura exacta a pericolului pe care marfurile il prezinta si ii indica
eventual precautiile care trebuie luate. In cazul cind aceasta semnalare nu a fost
consemnata in scrisoarea de trasura, sarcina de a face dovada, prin orice mijloace, ca
transportatorul a avut cunostinta de natura exacta a pericolului pe care il prezenta
transportul marfurilor sus-mentionate revine expeditorului sau destinatarului.
2. Marfurile periculoase care nu au fost cunoscute ca atare de catre transportator in
conditiile prevazute de paragraful 1 al prezentului articol pot fi, in orice moment si in
orice loc, descarcate, distruse sau facute inofensive de catre transportator, fara nici o
despagubire; expeditorul este in plus raspunzator pentru toate cheltuielile si daunele
rezultind din predarea la transport a acestor marfuri sau pentru transportul lor.
Art. 23 - 1. Cind, in conformitate cu dispozitiile prezentei conventii, este pusa in sarcina
transportatorului o despagubire pentru pierderea totala sau partiala a marfii, aceasta
despagubire este calculata dupa valoarea marfii la locul si in momentul primirii acesteia
pentru transport.
2. Valoarea marfii este determinata pe baza cursului bursei sau, in lipsa acestuia, pe baza
pretului curent al pietei, sau, in lipsa amindurora, pe baza valorii uzuale a marfurilor de
acelasi fel si de aceeasi calitate.
3. Totusi, cuantumul despagubirii nu poate depasi 25 franci per kilogram de greutate
bruta lipsa. Prin franc se intelege francul-aur, cu greutatea de 10/31 grame si continut de
finete de 0,900.
4. In plus, se restituie taxa de transport, taxele vamale si alte cheltuieli ivite cu ocazia
transportului marfii, in totalitate in caz de pierdere totala si proportional in caz de
pierdere partiala; alte daune-interese pentru pierdere nu sint datorate.
5. In caz de intirziere, daca cel in drept face dovada ca din aceasta intirziere a rezultat un
prejudiciu, transportatorul este tinut sa plateasca daune care nu pot depasi pretul
transportului.
6. O despagubire mai mare nu poate fi pretinsa decit in caz de declarare a valorii marfii
sau de declarare de interes special la predare, conform articolelor 24 si 26.
Art. 24 - Expeditorul poate sa declare in scrisoarea de trasura, contra platii unui
supliment de pret convenit, o valoare a marfii care depaseste limita mentionata in
paragraful 3 al articolului 23 si, in acest caz, valoarea declarata inlocuieste aceasta limita.
Art. 25 - 1. In caz de avarie, transportatorul plateste contravaloarea deprecierii marfii,
calculata pe baza valorii stabilite in conformitate cu articolul 23 paragrafele 1, 2 si 4.
2. Totusi, despagubirea nu poate sa depaseasca:
a) daca totalul expeditiei este depreciat prin avarie, suma care ar fi trebuit platita in caz de
pierdere totala;
b) daca numai o parte a expeditiei a fost depreciata prin avarie, suma care ar trebui platita
in caz de pierdere a partii depreciate.
Art. 26 - 1. Expeditorul poate fixa, facind mentiunea respectiva in scrisoarea de trasura si
contra platii un supliment de pret stabilit convenit, suma care reprezinta un interes special
la eliberare, pentru cazul unei pierderi sau avarii si pentru cazul depasirii termenului
convenit.
2. Daca a fost facuta o declaratie de interes special la eliberare, poate fi ceruta independent de despagubirile prevazute in articolele 23, 24 si 25 si pina la concurenta
contravalorii interesului declarat - o despagubire egala cu paguba suplimentara pentru
care s-a facut dovada.
Art. 27 - 1. Cel in drept poate sa pretinda pentru pagubele suferite dobinzi. Aceste
dobinzi, calculate la 5% pe an, curg din ziua reclamatiei adresate in scris
transportatorului, sau, daca nu a existat o reclamatie, din ziua introducerii actiunii in
justitie.
2. Daca elementele care servesc ca baza de calcul al despagubirii nu sint exprimate in
moneda tarii in care se cere plata, convertirea va fi facuta la cursul zilei si locului platii
despagubirii.
Art. 28 - 1. In cazurile in care, potrivit legii aplicabile, pierderea, avaria sau intirzierea
survenita in cursul unui transport supus prezentei conventii, pot da loc unei reclamatii
extracontractuale, transportatorul se poate prevala de dispozitiile prezentei conventii care
exclud raspunderea sa sau care determina ori limiteaza despagubirile datorate.In cazul
cind, pentru pierdere, avarie sau intirziere intervine raspunderea extracontractuala a uneia
dintre persoanele pentru care transportatorul raspunde potrivit prevederilor articolului 3,
aceasta persoana poate, de asemenea, sa se prevaleze de dispozitiile prezentei conventii
care exclud raspunderea transportatorului sau care determina ori limiteaza despagubirile
datorate.
Art. 29 - 1. Transportatorul nu are dreptul sa se prevaleze de dispozitiile prezentului
capitol care exclud sau limiteaza raspunderea sa sau care rastoarna sarcina probei, daca
paguba a fost provocata din dolul sau sau dintr-o culpa care ii este imputabila si care, in
conformitate cu legea tarii careia ii apartine organul de jurisdictie sesizat, este considerata
echivalenta cu un dol.
2. Acelasi lucru este valabil si daca faptele savirsite cu dol sau culpa sint ale prepusilor
transportatorului sau ale oricarei alte persoane la serviciile carora el recurge pentru executarea
transportului, daca acesti prepusi sau persoane lucreaza in exercitiul functiunii lor. In acest caz,
prepusii sau celelalte persoane nu au dreptul de a se prevala, in ceea ce priveste raspunderea lor,
de dispozitiile din prezentul capitol, mentionate in paragraful 1.
Testul nr 17.
Subiectul 1.Efectele contractelor comerciale international
1.1.Relatati efectele specific ale contractelor commercial international.
1.2.Stabiliti cazurile prevazute de principiile UNIDROIT asupra contractelor comerciale, Editia
2010, in care creditorul nu poate cere executarea silita in natura a unei ob. alta decit aceea de
a plati o suma de bani.
1.3.Argumentai efectele neexecutarii contractului de comert international.
1.1.Relatati efecteele specifice al CCI
CCI sint prin excelenta sinalagmatice iar reciprocitatea obligatiilor izvorate din ele tine de esenta
lor. Cauza obligatiei uneia dintre parti este reprezentarea obligatiei celeilate part si invers.
Fiecare contractant cumuleaza in persoana sa dubla calitate de creditor si debitor fata de celalat
contractant. De aici decurg urmatoarele efecte specifice ale CCI:
- Dreptul creditorului de a refuza indeplinirea propriei sale prestatii daca debitorul nu-si
executa prestatia la care s-a angajat. Aceasta situatie este numita exceptio non adimpleti
contractus sau exceptia de neexecutare.
- Debitorul creditorului care si-a executat la timp si integral prestatia la care s-a obligat are
dreptul de a cere si obtine pe cale judiciara sau arbitrala rezolutiunea sau rezilierea CCI
ca sanctiune pentru neindeplinirea obligatiei de catre partenerul sau contractual.
- Distribuirea intre creditor si debitor in armonie cu anumite reguli specifice a sarcinii
riscului decurgind din neexecutarea fortuita a obligatiei contractuale asumate.
1.2.Stabiliti cazurile prevazute de principiile UNIDROIT asupra CCI editia 2010 in care
creditorul nu poate cere executarea silita in natura a unei obligatii
Atunci cnd o parte care datoreaz o obligaie care nu are ca obiect o sum de bani nu
execut aceast obligaie cealalt parte poate cere executarea, cu excepia cazurilor n care
(a) executarea obligaiilor este imposibil n drept sau n fapt;
(b) executarea obligaiilor sau, atunci cnd este relevant, executarea silit este
nerezonabil de oneroas sau de scump;
(c) partea ndreptit poate obine executarea n mod rezonabil din alt surs;
(d) executarea are un caracter exclusiv personal;
(e) partea ndreptit nu cere executarea ntr-un termen rezonabil dup ce a luat la
cunotin sau ar fi trebuit s ia la cunotin de neexecutare.
1.3.Argumentati efectele neexecutarii contractului de comert international

Rezilierea consta in desfiintarea retroactive a contractului commercial international cu titlu de
sanctiune, la cererea partii care si-a executat prestatia pe moticul ca cealalta parte nu si-a
executat culpabil obligatiile ce ii revin. n relatiile comerciale internationale rezolutiunea are un
domeniu mai restrins de aplicare decit in circuitul civil lipsit de elemente de
extraneitate.reducerea se explica prin ponderea masiva a contractelor de lunga durata care
presupun in mod necesar prestatii successive. Desfacere contractului commercial international

prin rezolutiune constituie o sanctiune extrema, prin aplicarea careia finalitatile urmarite de parti
la incheierea contractului sint compromise definitive. Rezolutiunea desfiinteaza efectele
contractului nu numai pentru viitor dar si pentru trecut,partile sint repuse in situatia anterioara.
Contractantul care si-a executat prestatia asumata ori s-a declarat gata sa o execute si poate proba
aceasta imprejurare, este indreptatit sa pretinda sis a obtina despagubiri de la cealalta parte.
Rezilierea contractului constituie sanctiunea concretizata in desfiintarea cu efecte numai pentru
viitor a contractelor sinalagmatice cu executare succesiva, care se aplica in caz de neexecutare
culpabila a obligatiei de catre una dintre parti. Spre deosebire de rezolutiune, rezilierea exclude
efectul retroactive.
n dreptul RM, rspunderea este prevzut la art. 602 alin.1 dac nu se execut obligaia,
debitorul este inut s despgubeasc pe creditor pentru prejudiciul cauzat, astfel, dac nu
dovedete c neexecutarea obligaiei nu este imputabil. n dreptul francez, daunele interese,
art. 1149 CC francez, dispune debitorul care a cauzat prin neexecutarea contractului un
prejudiciu cocontractantului su, este inut s repare pierderile suportate i ctigul de care acesta
a fost lipsit. Daunele interese, pot fi s nlocuiasc cu titlu principal prestaia neexecutat, fie s
completeze alte sanciuni, cum ar fi rezoluiunea, excepia de neexecutare, executarea silit n
natur .a. n common-law acordarea daunelor interese este remediul obinuit n cazul nclcrii
contractului. Dreputl la daune interese al prii lezate exist indiferent de faptul dac contractul a
fost sau nu rezolvit. Aciunea pentru daune-interese se afl de plin drept la ndemna prii lezate
spre deosebire de aciunea pentru executarea silit sau cea pentru restituire care poart mai mult
un caracter restricionar i poate fi executat doar n anumite condiii. Convenia de la Vinea,
principiile dreptului european al contractelor i UNIDROIT stabilesc ca principiu general c
creditorul trebuie s fie pus pe ct este posibil n situaia n care el s-ar fi aflat dac contractul ar
fi fost executat n modul cuvenit. Aceast condiie presupune c creditorul are dreptul la
repararea integral a prejudiciului pe care l-a suportat din cauza neexecutrii. i acest prejudiciu
cuprinde: prejudiciul efectiv i venitul ratat. Art. 74 Conv Viena
2. Prejudiciul
Subiectul 2.Contractul international de transport maritime de marfuri

2.1.Definiti contractual de transport international maritime de marfuri prin prisma Conventiei
de la Hamburg din 1978.
2.2.Enumerati si caracterizati formele contractului de transport international maritime de
marfuri.
2.3.Argumentati rationamentul existentei formelor distinct ale contractului de transport
international maritime de marfuri in functie de tipul navigatiei maritime.
2.1.Definiti contractul de transport internalional maritim de marfuri prin prisma
Conventiei de la Hamburg din 1978.
Contract de transport pe mare nseamn orice contract prin care cruul se obliga, contra plii
unui navlu, sa transporte mrfuri pe mare de la un port la altul; n orice caz, un contract care
implica, pe lng transportul pe mare, i transportul cu alte mijloace, este considerat contract de
transport pe mare n sensul prezentei convenii numai n msura n care are legatura cu
transportul pe mare
2.2.Enumerati si caracterizati formele contractului de transport international maritim
de marfuri.
In intreaga lume, marile companii de transport naval isi organizeaza exploatarea navelor
comerciale, de care dispun, in doua mari categorii de transport si anume:
. transportul cu nave de linie;
. transportul cu nave de tramp.
Transportul marfurilor cu navele de linie este preponderent in transportul marfurilor generale si
aproape in exclusivitate in transportul marfurilor containerizate. Are un caracter regulat si de
permanenta, intre anumite porturi de expediere si de destinatie, dupa un grafic cunoscut.
Transportul cu nave de linie este mai bine organizat decit cel tramp, liniile respective avind
reprezentanti in fiecare port de escala si dane proprii sau inchiriate. Nava soseste si pleaca
indiferent daca este incarcata la capacitate. Deaceia costurile de exploatare sunt mai mari si deci
navlurile sunt ridicate.
Corespunzator celor doua forme de transport (de linie si tramp), contractul de transport maritim
de marfuri poate fi incheiat in urmatoarele forme:
I. O prima forma este aceea a contractului de transport naval propriu-zis, adica pentru
transporturile executate cu navele de linie.
In acest caz contractul se incheie pentru transportul marfurilor determinate cu bucata, pentru
transportul de colete, in containere si palete.
Sunt asimilate transporturilor cu vasele de linie acele transporturi efectuate cu vase, care desi nu
servesc cu regularitate anumite porturi, executa totusi transporturi de marfliri pe baza de
conosament, in care sunt mentionate conditiile vaselor de linie.
II. O alta forma a contractului de transport naval este aceea a contractului de navlosire, prin care
se pune la dispozitia navlositorului pentru transport o nava, parti din ea sau o incapere de catre
navlosant. Acest contract se incheie in cazul navigatiei tramp, care nu are un itinerar fix si un
orar precis. Navele circula in cautarea de marfa si se opresc in acele porturi unde se gasesc
incarcaturi. In temeiul acestui contract se transporta cu precadere marfuri de masa, in vrac, cu
ocuparea spatiului de transport al navei in intregime sau in parte, partile stabilind portul de
incarcare si cel de destinatie.
Atunci cand contractul prevede transportul unei incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a
unei nave in acest scop, contractul de navlosire este incorporat intr-un document numit charterparty.
La transporturile de marfuri cu navele de tramp, charter-party este intotdeauna insotit de un
conosament, la transporturile cu navele de linie este obligatorie insotirea marfurilor de un
conosament, charter-party nefiind obligatoriu.
Contractul de navlosire (charter-party ) se incheie in mai multe forme, dintre care cele mai
importante si folosite sunt urmatoarele:
. Time charter presupune obligatia armatorului de a pune la dispozitia navlositorului nava cu
echipaj, pentru a transporta intr-o anumita perioada de timp o anumita marfa sau calatori, sa
suporte cheltuielile cu intretinerea echipajului, a navei (combustibil, asigurarea navei );
Raspunderea pentru exploatarea tehnica a navei revine armatorului (navlosantului), iar cea
pentru exploatarea comerciala, navlositorului.
Voyage charter se incheie pentru o singura calatorie de la un port la altul, pentru o calatorie in
ambele sensuri, pentru calatorii circulare si pentru voiaje consecutive.Armatorul suporta toate
cheltuielile pentru intretinerea navei si a echipajului si celelalte auxiliare (taxe de canal, portuare
etc.), iar navlositorul se obliga sa plateasca navlul convenit.Raspunderea pentru exploatarea
tehnica si comerciala a navei revine armatorului.
. Demise Charter se foloseste in special in cazul tancurilor petroliere, cind navlositorul devine
armator-chirias, dobindind pe perioada de valabilitate a contractului posesia si controlul deplin al
navei. Armatorul pune la dispozitia navlositorului nava fara echipaj, in buna stare de functionare.
Navlositorul echipeaza nava si plateste anticipat navlul, suportind cheltuielile cu echipajul si
combustibilul, precum si taxele de canal, portuare etc.;
Navlositorul este raspunzator pentru consecintele care rezulta din exploatarea tehnica si
comerciala a navei. El nu poate utiliza nava in afara porturilor stabilite in contract si. nu o poate
incarca cu alte marfuri decit cele stabilite prin acordul partilor.

In practica internationala mai exista si alte tipuri de charter cum:
. charter general - contractul prin care armatorul se obliga sa transporte o cantitate determinata de
marfa intr-o perioada de timp determinata;
. bareboat charter - inchirierea navei fara echipaj - se utilizeaza pentru procurarea navelor cu
plata m rate. La expirarea termenului de chirie nava devine proprietate a navlositorului.
. daily - inchirierea navei pentru deplasarea pe rute necunoscute;
In contractul de transport cu navele de linie nu se pune la dispozitia expeditorului nava, ca in
contractul de navlosire, ci se realizeaza numai efectuarea transportului lotului de marfa contractat
(coletelor, containerelor, paletelor etc.).
In ambele forme de contract se elibereaza de catre compania de transport naval un document de
transport denumit conosament sau polita de incarcare, ce constituie un titlu reprezentativ al
marfii.
Eliberind conosamentul, transportatorul recunoaste in persoana posesorului sau ca fiind
proprietarul marfii ce se transporta si care poate pretinde eliberarea marfii.
Incheierea contractului de transport maritim
Ambele contracte de transport naval (de navlosire si cu navele de linie), se incheie in forma
scrisa, folosindu-se formulare tipizate, care difera in raport de felul navlosirii, de felul marfii
transportate, etc.
Raporturile dintre navlosant si navlositor sunt concretizate in contractul de navlosire, cele dintre
expeditor si compania de transport cu navele de linie, in contractul de transport, precum si, in
ambele cazuri, in conosament. Contractul sub cele doua forme si conosamentul fac dovada
incheierii contractului de transport si a conditiilor de executare a transportului, dar acestea pot fi
dovedite si cu oricare alt mijloc legal de proba.
2.3. Argumentafi rationamentul existenfei formelor distincte ale contractului de
transport interntional maritim de marfuri functie de tipul navigatiei maritime.
Din cele expuse mai sus se face o concluzie
Este importanta existent formelor distinct de transport international maritime de marfuri in
functie de tipul navigatiei deoarece in contractul de transport cu navele de linie nu se pune la
dispozitia expeditorului nava, ca in contractul de navlosire, ci se realizeaza numai efectuarea
transportului lotului de marfa contractat (coletelor, containerelor, paletelor etc.), pe cind in
contractual de nalvasire se pune la dispozitie nava,o parte din ea sau o incapere.
Testul nr.18.
Subiectul.1. Continutul contractului commercial international
1.1.Identificati clauzele ce vizeaza aspectul juridic a contractelor commercial international
1.2.Caracterizati clauzele cu privire la sactiunile aplicabile partilor pentru neexecutarea sau
executarea necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
1.3.Evidentiati in ce conditii pot fi solicitate si primate daune-interes.
1.1Identificati clauzele ce vizeaza aspectul strict juridic al CCI
n aceasta categorie doctrina juridical a inclus clauzele referitoare la raspunderea contractantilor,
la legea aplicabila contractului, la jurisdictia competent sa solutioneze litigiile intre parti.
Omiterea acestor clause din continutul contractului nu duce la nulitatea acestuia, dar poate
determina anumite dificultati in stabilirea raspunderii contractantilor sau in determinarea legii
aplicabile contractului.
1.2.Caracterizati clauzele cu privire la sanctiunile aplicabile partilor pentru neexecutarea
sau executarea necorespunzatoare a obligatiilor asumate.
Clauzele privind raspunderea contractantilor trebuie sa contina precizari referitoare la sanctiunile

aplicabile partilor care nu-si executa obligatiile contractual. Sanctiunile se reprezinta sub forma
de penalitati, despagubiri. n continutul CCI poate fi stipulate o clauza de exonerare de
raspundere, mai ales clauza de forta majora. Partile sint libere sa prevada si clause privin
rezolutiunea contractului pentru neexecutarea obligatiilor de catre oricare dintre ele. In unele
contracte partile prevad o clauza ale carei consecinte se rasfring pe tarimul raspunderii
contractual si anume clauza solve et repete. Conform acestei clause debitorul unei prestatii
contractual nu poate inainta o actiune n rezolutiune si nici opune exceptii bazate pe
neexecutarea obligatiei correlative a celeilate parti, atita timp cit el insusi nu si-a indeplinit
obligatia contractual. Efectul acestei clause consta in stabilirea unei ordini de efectuare a
prestatiilor. Astfel mai intii trebuie platit pretul(solve), si apoi se pot face obiectiuni privind
neexecutarea obligatiei de catre cealalta parte cu posibilitatea celui care a platit pentru a-si
recupera prestatia (repete.)
1.3.Evidentiati in ce conditii pot fi solicitate si primate daune interese
Rspunderea contractual CCI. n dreptul RM, rspunderea este prevzut la art. 602 alin.1
dac nu se execut obligaia, debitorul este inut s despgubeasc pe creditor pentru prejudiciul
cauzat, astfel, dac nu dovedete c neexecutarea obligaiei nu este imputabil. n dreptul
francez, daunele interese, art. 1149 CC francez, dispune debitorul care a cauzat prin
neexecutarea contractului un prejudiciu cocontractantului su, este inut s repare pierderile
suportate i ctigul de care acesta a fost lipsit. Daunele interese, pot fi s nlocuiasc cu titlu
principal prestaia neexecutat, fie s completeze alte sanciuni, cum ar fi rezoluiunea, excepia
de neexecutare, executarea silit n natur .a. n common-law acordarea daunelor interese este
remediul obinuit n cazul nclcrii contractului. Dreputl la daune interese al prii lezate exist
indiferent de faptul dac contractul a fost sau nu rezolvit. Aciunea pentru daune-interese se afl
de plin drept la ndemna prii lezate spre deosebire de aciunea pentru executarea silit sau cea
pentru restituire care poart mai mult un caracter restricionar i poate fi executat doar n
anumite condiii. Convenia de la Vinea, principiile dreptului european al contractelor i
UNIDROIT stabilesc ca principiu general c creditorul trebuie s fie pus pe ct este posibil n
situaia n care el s-ar fi aflat dac contractul ar fi fost executat n modul cuvenit. Aceast
condiie presupune c creditorul are dreptul la repararea integral a prejudiciului pe care l-a
suportat din cauza neexecutrii. i acest prejudiciu cuprinde: prejudiciul efectiv i venitul ratat.
Art. 74 Conv Viena
2. Prejudiciul
1. n dreptul intern i internaional, neexecutarea sau nclcarea contractului este condiia de baz
a sanciunii daune-interese, puse la dispoziia creditorului lezat. Un rol important l ocup
instituia culpei, care totodat este diferit: unele sisteme de drept impun debitorul o
responsabilitate de plin drept; altele cer existena culpei; iar altele au un sistem mixt, n care
debitorul este responsabil de plin drept n unele cazuri i doar pentru culp n alte cazuri. n RM
culpa debitorului este necesar pentru survenirea rspunderii, prin plata daunelor-interese,
potrivit cruia debitorul poart rspundere numai pentru dol sau intenie, sau culp (impruden
sau neglijen) dac legea sau contractul nu prevede altfel, sau dac din coninutul sau natura
contractului nu reiese altfel.
Prejudiciul sistemele naionale i internaionale prevd acordarea de daune-interese numai
atunci cnd creditorului i-a fost cauzat un prejudiciu. Caracterul reparator al daunelor
interese este privit prin prisma principiului general, recunoscut n toate sistemele de drept i
se numete reparare integral a prejudiciului
Subiectul 2.Contractul de transport international multimodal de marfuri

2.1.Definiti caracterile juridice a contractului de transport international multimodal de marfuri
prin prisma Conventiei de la Geneva din 1980.
2.2.Caracterizati regimul juridic a documentului de transport multimodal.
2.3.Analizati obligatiile partilor in contractual de transport international multimodal de marfuri
prin prisma Conventiei de la Geneva din 1980.
2.1.Definiti caracterile juridice a contractului de transport international multimodal de
marfuri prin prisma Conventiei de la Geneva din 1980
Transportul multimodal este transportul de mrfuri efecruat cu, cel puin,dou moduri de
transport diferite, n temeiul unui contract de transport multimodal, pornind de la un loc situat n
statul unde mrfurile sunt preluate de ctre antreprenorul de transport mulimodal pn la
loculdesemnat pentru livrare ntr-un stat diferit.
Contractul de transport multimodal este contractul n baza cruia un antreprenor de transport multimodal se
oblig, n schimbul plii unui navlu s execute sau s fac s se execute un transport multimodal.
Contractul de transport multimodal se ncheie ntre expeditor si antreprenorul de

transport multimodal care acioneaz in numele si pe contul su, asumndu-i rspunderea
executrii contractului
2.2.
Documentul de transport multimodal "nseamn un document care atest certificarea
contractului de transport multimodal, confirmnd acceptarea bunurilor de transportul
multimodal n ntreinerea acestuia, precum i obligaia de a livra mrfuri n conformitate cu
termenii acestui acord. Document de transport multimodal se semneaz de ctre operatorul de
transport multimodal sau unei persoane autorizate de el.
1. Dac documentul este emis ca un non-negociabile transportul multimodal, acesta trebuie s
fie specificat destinatarul. 2. Operator de l transport multimodaeste eliberat de datoria de a
reveni marfa dac el arunc-l la destinatar specificat n astfel de document transportul
multimodal non-negociabile, sau o alt persoan, la care el a fost n mod corespunztor notificat,
de obicei, n form scris.
1. Transportul multimodal documentul trebuie s conin urmtoarele informaii: o) mrfuri
generale majore marcheaz necesare pentru identificarea mrfurilor, instruire direct, dup caz,
natura periculoas a ncrcturii, numarul de locuri sau lucruri i greutatea brut de marf sau de
cantitatea sa marcate altfel, toate aceste date sunt specificate ca acestea sunt reprezentate de
expeditor; b) starea aparent a mrfii; (c)), numele i locaia de principalul loc de afaceri
operatorul transportul multimodal; (d expeditorul nume); (e) numele destinatarului), dac este
furnizat de expeditor; f) locul i data adoptrii operatorul transportul multimodal de mrfuri
peste; g) locul livrarii; h) data sau termenul de livrare a bunurilor la destinaie, dac au fost de
acord n mod expres de ctre pri; i) indicaia dac documentul este negociabil sau nonnegociabile transportul multimodal; j) locul i data eliberrii de transportul multimodal; (k
semntura operatorului de multimodal transport) sau reprezentantul su autorizat; l) de transport
de marf taxe pentru fiecare mijloc de transport, dac nu au fost de acord n mod expres de pri
sau taxele de transport, inclusiv moneda, pltibile de ctre destinatar, sau de orice alt indicaie
c taxele de transport sunt exigibile; (m)) moduri de presupusa traseul folosit de site de transport
i de transbordare, dac este cunoscut n momentul emiterii de transportul multimodal; n) o
indicaie menionate la alineatul (3) din articolul 28; o) orice alte informaii care prile pot
conveni s includ n documentul de multimodal transport, dac acestea nu contravin legile rii
n care documentul este emis pentru transportul multimodal. 2. Lipsa de transportul multimodal
documentul datele menionate la alineatul (1) din prezentul articol nu afecteaz caracterul juridic
al documentului ca transportul multimodal.
2.3.In contract de transport mutimodal va fi supus reglementrii Conveniei de l a

Geneva, daca locul de preluare a mrfii de ctre antreprenorul de transport sau locul de
predare a mrfii de cire acesta stabilite conform acordului prtilor, sunt situate ntr-un stat parte
la Convenie,antreprenorul de transport multimodal este obligat s livreze marfa preluat de la
expeditor la locul stabilit. poart rspundere pentru prejudiciul ce rezult din pierderea
sau avarierea mrfii, precum s din ntrzierea n livrare.
Test nr 19
Subiectul 1.Incheierea contractelor comerciale international.
1.1.Descrieti conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca acceptarea pentru a produce efectele
care ii sunt specific.
1.2.Determinati efectele acceptarii tardive.
1. Decideti asupra momentului incheierii contractelor comerciale international inter absentes
1.1.Descrieti conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca accepatarea pentru a produce
efecte juridice.
Acceptarea reprezinta o manifestare de vointa a destinatarului ofertei de a incheia un contract in
conditiile prevazute de oferta. Pentru a constitui o acceptare ea trebuie sa exprime neindoielnic
vointa destinatarului de a se angaja juridic in conditiile prevazute de oferta publica. Acceptarea
poate fi expresa (scrisa, verbal, prin actiuni concludente), tacita cind se materializeaza printr-un
fapt juridic sau prin alt comportament a destinatarului care exprima vointa sa de a accepta oferta.
Indifferent de tipul de acceptare expresa sau tacita acceptarea ofertei are valoare juridical egala.
Pentru a produce efecte juridice acceptarea trebuie sa intruneasca urmtoarele conditii:
- Sa emane de la destinatarul ofertei sau de la reprezentantul sau legal
- Trebuie sa fie conforma cu oferta
- Sa ajunga la cunostinta ofertantului nauntrul termenului de acceptare, ceea ce inseamna
ca acceptarea sa fie facuta inainte ca oferta sa fi fost revocata sau sa devina caduca.
1.2.Determinati efectele acceptarii tardive
Acceptarea este tardiva in aceea situatie in care a ajuns la ofertant dupa expirarea termenului de
acceptare a ofertei sau in lipsa acetui termen intr-o perioada de timp rezonabila calculate de la
data expirarii ofertei. n principiu acceptarea tardiva este lipsita de efecte juridice. Totusi, ea
poate fi luata in considerare drept acceptare in urmatoarele situatii:
- Ofertantul fara intirziere il informeaza verbal sau prin aviz pe acceptant despre aceasta.
- Acceptarea a fost expediata inauntrul termenului dar a ajuns la cunostinta ofertantului
dupa expirarea acestui termen indifferent de cauzele care au generat aceasta intirziere.
1.3.Decideti asupra momentului incheierii CCI inter absents
sisteme:

ofertant.
Subiectul 2.Contractul international de transport maritime de marfuri
2.1.Definiti contractul de transport internalional maritim de marfuri prin prisma
Conventiei de la Hamburg din 1978.
Contract de transport pe mare nseamn orice contract prin care cruul se obliga, contra plii
unui navlu, sa transporte mrfuri pe mare de la un port la altul; n orice caz, un contract care
implica, pe lng transportul pe mare, i transportul cu alte mijloace, este considerat contract de
transport pe mare n sensul prezentei convenii numai n msura n care are legatura cu
transportul pe mare
2.2.Enumerati si caracterizati formele contractului de transport international maritim
de marfuri.
In intreaga lume, marile companii de transport naval isi organizeaza exploatarea navelor
comerciale, de care dispun, in doua mari categorii de transport si anume:
. transportul cu nave de linie;
. transportul cu nave de tramp.
Transportul marfurilor cu navele de linie este preponderent in transportul marfurilor generale si
aproape in exclusivitate in transportul marfurilor containerizate. Are un caracter regulat si de
permanenta, intre anumite porturi de expediere si de destinatie, dupa un grafic cunoscut.
Transportul cu nave de linie este mai bine organizat decit cel tramp, liniile respective avind
reprezentanti in fiecare port de escala si dane proprii sau inchiriate. Nava soseste si pleaca
indiferent daca este incarcata la capacitate. Deaceia costurile de exploatare sunt mai mari si deci
navlurile sunt ridicate.
Corespunzator celor doua forme de transport (de linie si tramp), contractul de transport maritim
de marfuri poate fi incheiat in urmatoarele forme:
I. O prima forma este aceea a contractului de transport naval propriu-zis, adica pentru
transporturile executate cu navele de linie.
In acest caz contractul se incheie pentru transportul marfurilor determinate cu bucata, pentru
transportul de colete, in containere si palete.
Sunt asimilate transporturilor cu vasele de linie acele transporturi efectuate cu vase, care desi nu
servesc cu regularitate anumite porturi, executa totusi transporturi de marfliri pe baza de
conosament, in care sunt mentionate conditiile vaselor de linie.
II. O alta forma a contractului de transport naval este aceea a contractului de navlosire, prin care
se pune la dispozitia navlositorului pentru transport o nava, parti din ea sau o incapere de catre
navlosant. Acest contract se incheie in cazul navigatiei tramp, care nu are un itinerar fix si un
orar precis. Navele circula in cautarea de marfa si se opresc in acele porturi unde se gasesc
incarcaturi. In temeiul acestui contract se transporta cu precadere marfuri de masa, in vrac, cu
ocuparea spatiului de transport al navei in intregime sau in parte, partile stabilind portul de
incarcare si cel de destinatie.
Atunci cand contractul prevede transportul unei incarcaturi complete sau punerea la dispozitie a
unei nave in acest scop, contractul de navlosire este incorporat intr-un document numit charterparty.
La transporturile de marfuri cu navele de tramp, charter-party este intotdeauna insotit de un

conosament, la transporturile cu navele de linie este obligatorie insotirea marfurilor de un
conosament, charter-party nefiind obligatoriu.
Contractul de navlosire (charter-party ) se incheie in mai multe forme, dintre care cele mai
importante si folosite sunt urmatoarele:
. Time charter presupune obligatia armatorului de a pune la dispozitia navlositorului nava cu
echipaj, pentru a transporta intr-o anumita perioada de timp o anumita marfa sau calatori, sa
suporte cheltuielile cu intretinerea echipajului, a navei (combustibil, asigurarea navei );
Raspunderea pentru exploatarea tehnica a navei revine armatorului (navlosantului), iar cea
pentru exploatarea comerciala, navlositorului.
Voyage charter se incheie pentru o singura calatorie de la un port la altul, pentru o calatorie in
ambele sensuri, pentru calatorii circulare si pentru voiaje consecutive.Armatorul suporta toate
cheltuielile pentru intretinerea navei si a echipajului si celelalte auxiliare (taxe de canal, portuare
etc.), iar navlositorul se obliga sa plateasca navlul convenit.Raspunderea pentru exploatarea
tehnica si comerciala a navei revine armatorului.
. Demise Charter se foloseste in special in cazul tancurilor petroliere, cind navlositorul devine
armator-chirias, dobindind pe perioada de valabilitate a contractului posesia si controlul deplin al
navei. Armatorul pune la dispozitia navlositorului nava fara echipaj, in buna stare de functionare.
Navlositorul echipeaza nava si plateste anticipat navlul, suportind cheltuielile cu echipajul si
combustibilul, precum si taxele de canal, portuare etc.;
Navlositorul este raspunzator pentru consecintele care rezulta din exploatarea tehnica si
comerciala a navei. El nu poate utiliza nava in afara porturilor stabilite in contract si. nu o poate
incarca cu alte marfuri decit cele stabilite prin acordul partilor.
In practica internationala mai exista si alte tipuri de charter cum:
. charter general - contractul prin care armatorul se obliga sa transporte o cantitate determinata de
marfa intr-o perioada de timp determinata;
. bareboat charter - inchirierea navei fara echipaj - se utilizeaza pentru procurarea navelor cu
plata m rate. La expirarea termenului de chirie nava devine proprietate a navlositorului.
. daily - inchirierea navei pentru deplasarea pe rute necunoscute;
In ambele forme de contract (de navlosire si cu navele de linie) se elibereaza de catre compania
de transport naval un document de transport denumit conosament sau polita de incarcare, ce
constituie un titlu reprezentativ al marfii.
Eliberind conosamentul, transportatorul recunoaste in persoana posesorului sau ca fiind
proprietarul marfii ce se transporta si care poate pretinde eliberarea marfii.
Incheierea contractului de transport maritim
Ambele contracte de transport naval , se incheie in forma scrisa, folosindu-se formulare tipizate,
care difera in raport de felul navlosirii, de felul marfii transportate, etc.
Raporturile dintre navlosant si navlositor sunt concretizate in contractul de navlosire, cele dintre
expeditor si compania de transport cu navele de linie, in contractul de transport, precum si, in
ambele cazuri, in conosament. Contractul sub cele doua forme si conosamentul fac dovada
incheierii contractului de transport si a conditiilor de executare a transportului, dar acestea pot fi
dovedite si cu oricare alt mijloc legal de proba
2.3. Argumentafi rationamentul existenfei formelor distincte ale contractului de
transport interntional maritim de marfuri functie de tipul navigatiei maritime.
Din cele expuse mai sus se face o concluzie
Este importanta existent formelor distinct de transport international maritime de marfuri in
functie de tipul navigatiei deoarece in contractul de transport cu navele de linie nu se pune la
dispozitia expeditorului nava, ca in contractul de navlosire, ci se realizeaza numai efectuarea
transportului lotului de marfa contractat (coletelor, containerelor, paletelor etc.), pe cind in
contractual de nalvasire se pune la dispozitie nava,o parte din ea sau o incapere.
Test 20
Subiectul 1.Subiectele dr. comertului international
1.1Identificati categoriile subiectilor dreptului comertului international
Subiectii ce apartin ordinii juridice nationale si internationale:
4. Ordinii juridice internationale snt statele si organismele internationale care particip la
activitatea de cooperare economic si tehnico-stiintifice internationale.
5. Ordinii juridice interne: persoanele fizice/ persoanele juridice ce apartin ordinii nationale.
6. Societtile transnationale acestea din urm snt concepute nct s evite incidenta legii
nationale, ct si jurisdictiei internationale.
1.2Determinati elementele specifice societtii transnationale
n doctrina juridic societtile transnationale sau multinationale au fost definite ca societti
comerciale, care chiar de la constituirea lor se fundeaz pe elemente fr caracter national cum
sunt: capitalul ce provine de la sociati din diferite tri. Stabilirea uneori a mai multor sedii
principale n tri diferite etc. si care snt lipsite de o legtur juridic cu un anumit stat, astfel c
n privinta lor nu primeste vocatie nici una din legile nationale, iar litigiile izvorte din
interpretarea si aplicarea actelor lor constitutive sunt scoase (total sau partial) din componenta
instantelor nationale, pentru a fi date spre solutionare unor instante speciale. Sub aspect
economic societtile transnationale sint entitti econmice formate din unitati legate intre ele prin
relatii de proprietate sau de alt natura, care opereaz in doua sau mai multe state, dupa un sistem
de luare a deciziilor, permitind elaborarea unor politici coerente si a unei strategii comune, in
cadrul carora una sau mai multe dintre respectivele unitati exercita o influenta importanta asupra
activitatii celorlalte. Societatile transotionale isi desfasoara activitatea pe mari spatii,
intensificind procesul de internationalizare a capitalurilot si sporind gradul de concentrare si
centralizare a acestora. Societatile transnationale exercita o influenta deosebita asupra sistemului
economic, social, politic si juridic atit in tarile de origine, cit si in cele in care opereaza. In cazul
unor societati transnationale legea nationala a unuia dintre participanti se aplica numai in
subsidiar. Ezista societati transnationale n ale caror acte constituitive se evit orice referire la
vreun sistem national de drept, in privinta lor primind aplicare numai normele stabilite prin
statute proprii (BIRD, SFI, AID). Unele societati transnationale convin sa-si intregeasca normele
consfintite prin actele lor constitutive apelind la principiile comune ale sistemelor de drept
statelor participante. Dupa cum s-a remarcat in doctrina juridica existenta societatilor
transnationale invedereaza doua aspecte contradictorii: unul pozitiv si altul negativ. Aspectul
negativ consta in sustragerea acestor societti de sub incidenta legislatiilor nationale ale statelor
semnatare ale conventiei de constituire a lor, iar aspectul pozitiv decurge din consecintele
determinate de aceasta imprejurare, concretizat in instituirea normelor si principiilor acceptate de
statele contractante, care ar putea servi drept premise pentru elaborarea unor legi uniforme cu
aplicabilitate mai larga la anumite categorii de raporturi la care d nastere comertul international.
1.3.Analizati modurile n care statul actioneaz n raporturile de comert international
Conceptul de stat are ca elemnt definitoriu calitatea de titular de suveranitate si in aceasta calitate
el se manifesta ca subiect de drept international. Statul nu poate fi asimilat cu nici o alta grupare
de persoane juridice, deoarece in toate cazurile el s-a constituit prin vointa proprie si tot astfel sia sumat calitatea de subiect de drept. In virtutea atributului de legiferare, statul stabileste statutul
juridic al subiectilor de drept national, iar ca titular de suveranitate, statul participa la realizarea
unor conventii internationale prin care se creaz organizatii interguvernamentale ca subiecti de
drept internatioanal. Uneori statul particpa la raporturile de cooperare economic si tehnicostiintific internationala. n cadrul acestor raporturi statul apare in dubla sa calitate de titular de
suveranitate si de subiect de drept civil. Statul nu are calitatea de comerciant si nici nu isi
revindica o astfel de calitate, deoarece avind capacitate juridica el poate sa se implice in orice
operatiuni economice cu strainatatea. Calitatea de titular de suveranitate confera statului un loc

aparte intre ceilalti subiecti de drept international. Fiind o entitate sui generis este inconfundabila
cu vreo alta categorie de participanti la rporturile juridice de comert international. Statuls este o
persoana juridica. Raporturile de comert international sint compatibile cu participarea statului ca
titular de drepturi si obligatii. Personalitatea juridica a statului nu este supusa regulilor privind
dobindirea sau pierderea ei, stabilite de dreptul comun cu referire la celelate persoane juridice.
Deoarece personalitatea juridica a statului are un caracter complex, raporturile juridice
internationale in care se implica statul sin diferite ca natura: atunci cind statul stabileste
asemenea raporturi in calitate de titular de suveranitate, acestea sint de drept international public.
Raporturile la care statul participa in calitate de titular al propriului patrimoniu si in exercitarea
gestiunii acestui patrimoniu sint de drept al comertului international.
Subiectul 2.Contractul international de transport maritim de marfuri

2.1.Relatati particularitatile conosamentului ca forma a contractului de transport international
maritim de marfuri.
2.2.Determinati tipurile conosamentelor conform criteriilor de clasificare ale acestora.
2.3.Argumentati functiile principale ale conosamentului.
2.1.Relatati particularitatile conosamentului ca forma a contractului de transport
international maritim de marfuri.
Ca urmare a ncheierii unui contract de navlosire sau a unui contract de transport cu navele de
linie, primirea la transport a mrfurilor se face pe baza de conosamente.
O definiie a conosamentului se gsete n art. 1 pct. 7 din Convenia Naiunilor Unite privind
transportul de mrfuri pe mare din 1978, care prevede c prin conosament se nelege un
document care face dovada unui contract de transport pe mare i a prelurii sau ncrcrii
mrfurilor de ctre cru, prin care cruul se oblig s livreze mrfurile contra prezentrii
acestui document. O astfel de obligaie se realizeaz prin prevederea expres din document ca
mrfurile s fie livrate la ordinul unei persoane nominalizate, la ordin, sau la purttor. In doctrina
conosamentul este definit ca documentul eliberat de comandantul navei prin care se atesta ca
marfa a fost incarcata pe nava sau a fost preluata de nava pentru incarcare in vederea
transportarii pina la portul de destinatie.
2.2.Determintai tipurile de conosamente conform criteriilor de clasificare a acestora
1. n functie de corelatia lor exist:
- Conosament nominativ este acel conosament care contine numele beneficiarului. Strict juridic
se poate transmite numai prin cesiune.
- Conosamentul la ordin care contine clauza la ordin dupa care urmeaza numele beneficarului
care il poate andosa unei alte persoane
- Conosamentul la purtator cel care contine clauza la purtator fara numele beneficiarului,
beneficiar fiin intotdeauna posesorul.
2. In functie de momentul incarcarii marfii pe nava:
- Conosamentul incarcat la bord se elibereaza in bza ordinului de imbarco emis de ofiterul second
responsabil de incarcarea si descarcarea marfii.
- Conosamnetul primit spre incarcare se utilizeaza mai ales in transpportul marfurilor cu nave de
linie.
3. In functie de distant de transport acoperita
- Conosament direct se utilizeaza pentru transportul din poarta in poarta acoperind intreaga
distant de la expeditor si pina la destinatar, indifferent de modalitatea de transport.
- Conosament de serviciu este eliberat din ordinal carausului principal de catre fiecare participant
la lantul de transport maritime, nu este negociabil.
Conosamentul oceanic sau maritime acopera transportul de la un port maritime sau oceanic la
altul.
4. n functie de continuitatea transportului:
- Conosamentul cu transbordare se refera la loturi de marfuri care urmeaza sa fie duse pina intrun port in care exista un flux mare de transport, de unde urmeaza a fi preluate de alte nave
- Conosamnetul fara transbordare se refera la transportul direct din portul de expeditie la cel de
destinatie fara folosirea unui port intermediary in care marfa sa fie transferata in alta nava.
5. In functie de emitent:
- Conosament eliberat de caraus
- Conosamnet eliberat de agentul carausului
- Conosamentul eliberata de operatorul multimodal si casa de expeditie international
6. In functie de modul de realizare a transportului:
- Conosament conventional care se utilizeaza in cazul transportului cu nave exploatate in
sistemul tramp.
- Conosamentul de linie care se utilizeaza in cazul transportului cu nave de linie, programate cu
orar si rute prestabilite.
-
2.3.Argumentati functiile principale ale conosamentului

Una din functiile traditionale ale conosamentului este aceea de a prezenta cantitatea exacta si
conditia aparenta a marfurilor la momentul preluarii acestora de catre caraus. Odata ce carausul a
mentionat, n conosament, cantitatea si starea aparenta a marfurilor preluate spre transport se
considera ca acestea i-au fost predate carausului n cantitatea si conditia mentionate. n situatia n
care conosamentele au fost eliberate, carausul are dreptul de a dovedi ca marfurile nu au fost
preluate n cantitatea si conditia prevazute n contract doar n situatia n care conosamentul se
afla nca n posesia ncarcatorului.
Aceasta functie a conosamentului are implicatii foarte mari n contextul comertului maritim
international. n momentul n care se afla n posesia conosamentului, ncarcatorul, care este de
cele mai multe ori si vnzatorul ntr-un contract de vnzare internationala, i poate proba
cumparatorului ca a livrat marfurile n conformitate cu prevederile contractului de vnzare.
Conosamentul i permite cumparatorului sa-si ncaseze contravaloarea marfurilor livrate doar
daca acesta este n deplina concordanta cu cerintele impuse prin acreditiv sau scrisoarea de credit
documentar. De aici rezida si importanta pe care o are, pentru ncarcator, obtinerea unui
conosament care sa nu contina remarci cu privire la cantitatea si conditia aparenta a marfurilor.
Aceasta functie a conosamentului este la fel de importanta si pentru cumparatorul marfii care
doreste sa aiba deplina ncredere n continutul conosamentului deoarece pe baza acestuia el
plateste pretul marfii nainte de a primi marfa. n acest context carausul si pierde dreptul de a
demonstra n fata unui posesor al conosamentului, altul dect ncarcatorul, ca marfurile nu au
fost primite spre ncarcare n cantitatea si conditia aparenta mentionata n conosament. n mod
uzual, nainte de ncarcarea marfurilor pe nava, exista negocieri ntre navlositor si armator,
negocieri ce se pot finaliza cu ncheierea unui contract (fie el un contract de navlosire sau
un booking-note) sau doar cu o ntelegere verbala. Conosamentul ce se va emite, dupa preluarea
spre transport a marfurilor de catre caraus sau dupa ce acestea vor fi ncarcate pe nava, trebuie sa
fie n stricta conformitate cu termenii acestei ntelegeri. Deoarece emiterea conosamentului este
ulterioara ntelegerii dintre navlositor si armator se spune ca din punct de vedere legal
conosamentul este o dovada a existentei contractului de transport. Pentru scopuri practice
conosamentul poate fi considerat ca fiind contractul de transport.
Test 21
Subiectul 1.Notiunea si caracteristica generala a dreptului comertului international
DCI este o materie juridic pluridisciplinar reunind norme conflictuale, norme de drept civil,
comercial, precum si norme de drept material uniform, iar ntr-o anumit limit si normele de
drept international public prin care se reglementeaz raporturi de comert international si de
cooperare economic si tehnico-stiintific stabilite ntre participantii la circuitul mondial de
valori si cunostinte.
Tudor Popescu defineste DCI ca un ansamblu de norme care crmuiesc relatiile comerciale ce
depsesc cadrul intern sau national a unui stat si au aderente internationale cu 2 sau mai multe
sisteme de drept national.
V. Vaduh si Gh. Bivol: DCI este stiinta care cuprinde si cerceteaz normele de drept si uzantele
ce reglementeaz institutiile si raporturile juridice care iau nastere n sfera relatiilor de schimb si
economice internationale.
1.2Explicati criteriile de definire a caracterului international al raporturilor juridice, care
constituie obiectul dreptului comertului international
Caracterul de internationalitate al RJ este determinat de prezenta n cadrul acestor raporturi a
unuia sau mai multor elemente de extraneitate. Conventiile internationale stipuleaz pentru
definirea caracterului intern al raportului 2 criterii:
c) Un criteriu subiectiv n sensul c prtile persoanele fizice/ persoanele juridice sa aib
sediu sau domiciliu n state diferite. Conventia de la Viena din 1980 privind vnzarea
international de mrfuri, conventia de la New York 1974.
d) Criteriul obiectiv n sensul c marfa, lucrarea, serviciul, bunul care face obiectul RJ s
se afle ntr-un tranzit international ceea ce presupune c n procesul derulrii raportului
juridic bunul s treac cel putin o frontier. Acest criteriu este stipulat de regul n
conventiile privind transportul international (conventia de la Berna 1956, conventia de la
Varsovia de unificare a unor reguli la transportul aerian international de mrfuri).
n literatura de specialitate s-a artat c cele 2 criterii snt n principiu alternative, fiind suficient
doar unul din ele pentru a constata esenta unui raport de comert international. n practic ns
foarte frecvent snt ntlnite n acelasi timp ambele criterii. De asemnea snt ntlnite si alte
cerinte ale internationalittii n situatiile n care ncheierea, modificarea, executarea AJ are loc n
state diferite. Prestatia caracteristic care face parte din obiectul contractului se desfsoar n
strintate, locul aflrii bunului, locul predrii bunului, locul ncheierii contractului.
1.3Argumentati autonomia dreptului comertului international
n doctrina juridic exist denumirea de drept comercial international sau de DIPrivat comercial.
UNICITRAL comisie specializat a ONU la momentul nfiintrii sale n 1966 a adoptat
denumirea de Drept comercial international si a propus definitia acestuia ca fiind un ansamblu de
reguli care reglementeaz relatiile comerciale de drept privat punnd n cauza mai multe tri.
Aceast definitie a fost oficializat deoarece rezult c raporturile de drept international public
care snt ntr-o legtur strns cu raporturile comerciale internationale rmn n afara domeniului
de actiune a DCI. Cu toate c unii autori consider c DCI este o notiune mult mai descriptiv,
majoritatea ajung la concluzia c este totusi cea mai potrivit deoarece ea constat existenta unui
fenomen comertul international, si realitatea inevitabil a unui drept adecvat. Pe cnd
denumirea DIPrivat comercial indic o restrngere a obiectului de reglementare, obiectul
disciplinei reducndu-se numai la relatiile de drept international privat.
Astfel, conchidem:
privat.
Subiectul 2.Contractemoderne si complexe
2.1.Definiti si descrieti caracterul complex al contractului international de engineering prin
prisma contractelor model al CCI (publicatii nr. 653 si 659).
2.2.Definiti contractul de re-engineering ca forma specifica a contractului international de
engineering caracterizati esenta si varietatile acestuia.
2.3.Argumentati oportunitatea selectarii tipurilor contractului de engineering in functie de
finalitatea urmarita de beneficiar si nivelul raspunderii copaniei de engineering.
2.1. Definite si descrieti caracterul complex al CI de engineering prin prisma contractelor
model al CCI
Consulting-ul const n studierea i cercetarea pentru beneficiar a
posibilitilor tehnice i comerciale, n baza stadiului actual al tiinei i practicii ntrun
anumit domeniu i acordarea corespunztoare de asisten tehnic.
Engineering-ul este un complex de operaiuni, prealabile sau concomitente,
de concepie i elaborare, precum i de coordonare i executare a proiectelor i

lucrrilor pentru realizarea unui obiectiv.
Operaiunile de engineering se ndeplinesc n cadrul a dou faze principale:
faza de studii, ce include cercetrile n baza crora se elaboreaz un proiect, i faza de
executare, ce cuprinde realizarea sau punerea n stare de serviciu a unui obiectiv.
n raport de natura prestaiilor, activitatea de engineering implic urmtoarele
operaiuni: engineering economic, care urmrete stabilirea tiinific, pe baza unor
principii economice, a soluiei optime pentru realizarea unui obiectiv industrial;
engineering de proiectare, care cuprinde lucrrile de proiectare, necesare pentru realizarea fizic
a obiectivului industrial; engineering industrial, care se ocup cu
organizarea i coordonarea activitii oamenilor, utilajelor i materialelor, cu
organizarea conducerii obiectivului industrial.
Noiunile de consulting i engineering se utilizeaz mpreun sau separat.
Fiecare activitate prezint unele trsturi proprii, dar prin coninutul lor, ele se aseamana.
2.2. definite contractual de reengineering ca foma specifica a contractului de engineering,
caractezitai esenta si variettaile acestuia
Recent, pe piaa internaional un nou tip de serviciu - serviciu de re-engineering, care au
reproiectarea o firm strin lui.
Reengineering (englez Re-engineering) - servicii de inginerie de consultanta pentru
restructurarea sistemelor de organizare i de gestionare a proceselor de producie i comerciale i
de investiii ale entitii, n scopul de a mbunti competitivitatea i stabilitatea financiar.
Reengineering este de dou tipuri: criza de re-engineering i reengineering.
Reproiectarea Criza are drept scop rezolvarea problemelor de criz ale unei entiti
economice. Acesta este utilizat n cazurile n care impactul activitilor financiare i comerciale
i industriale i comerciale ale unei entiti economice n continu scdere, competitivitatea
acesteia care intr brusc tendina bankrotstvai nuzhenkompleks msuri pentru a soluiona aceast
criz.
Astzi, n criz trebuie s reorganizeze multe entiti de producie ale Federaiei Ruse.
Acest lucru se datoreaz n urmtoarele motive:
n structura actual de organizare i de gestionare a ntreprinderilor industriale i de afaceri,
exist nc multe lacune lsate de vechiul regim, ceea ce conduce la costuri inutile de munc,
resurse financiare i materiale;
noi elemente ale procesului de afaceri sunt nc n fa i slab dezvoltate.
Reengineering de dezvoltare este utilizat n cazurile n care dinamica redus i structura de
execuie de organizare i gestionare a procesului de producie i de comer i de investiii a atins
deja nivelul maxim de profit.
Acest tip de inginerie invers n Rusia, este tipic pentru firmele comerciale. De exemplu, dac n
1993 situaia a fost considerat o vnzare normal de mrfuri pe prepaid, apoi n 1996 a existat o
tendin clar de parteneriate cu antreprenori, pe baza de credite comerciale, credite comerciale
(de exemplu, plata n rate).
mprumut de mrfuri - este furnizarea de elemente n proprietate de ctre o parte la un alt
partid. mprumut de mrfuri profitabile parteneri en-gros i regionale, care nu au capital de lucru
sau nu doresc s i asume riscuri.
Scheme de credite comerciale i de transport necesit o schema de austeritate mult mai strict i
de contabilitate, ce sistem de plat.
n procesul de reorganizare a unui sistem de management de business entitate bazat pe inginerie
invers de la procesul de tranziie de afaceri pentru reingineria proceselor de afaceri,.
Un proces de afaceri este de aciune a personalului administrativ n procesul
economic.Reproiectarea proceselor de afaceri, - este optimizarea de gestionare a proceselor
economice.
Firme de inginerie implicate n re-inginerie pot fi mprite n patru tipuri.
Primul tip - este de firme strine i consultani. Acestea sunt, n principal, servicii de audit i
servicii de gestionare a informaiilor cu ajutorul computerelor i a software-ul lor.
Al doilea tip - o firm de consultan, care lucreaz ca integratori de sisteme. Aceste firme pot
funciona numai la cel mai nalt nivel de management al agenilor economici i sunt departe de
proceduri contabile i tehnologii pentru punerea lor n aplicare. Sarcina lor principal este de a
construi cele mai bune modele cu ajutorul unor programe strine i introducerea sistemelor de
management al documentelor. Astfel de firme nu au experien n managementul financiar. Ei
lucreaz pe baz de proiect i nu sunt capabili de decizii de larg consum.
Al treilea tip - o firm de design care va proiecta compania perfect, adic problema de afaceri
de design optim. Cu toate acestea, aceste firme s-au nu poate pune n practic acest proiect i s
fac recomandri pentru punerea sa n aplicare.
Al patrulea tip - o companie implicat n punerea n practic a reengineering. Scopul lor
principal - punerea n aplicare rapid a rezultatelor de re-inginerie entitate de afaceri de
management de proiect, n scopul de a elimina criza, doar pentru a oferi un sistem de control mai
optim.
2.3.Argumentati oportunitatea selectarii tipurilor contractului de engineering in functie de
finaliatea urmarita de beneficiar si nivelul de raspundere a companiei de engineering
Obiectul contractului
Obiectul contractului de consulting-engineering l formeaz operaiunile
prestate, de la simple consultaii pn la realizarea unor proiecte sau obiective.
Prestaiile de engineering necesare pentru executarea unui obiectiv industrial cuprind
urmtoarele operaiuni: cercetri i studii preliminare; elaborarea planurilor;
asigurarea materiilor prime i utilitilor; realizarea construciilor civile; furnizarea de
echipamente, utilaje, materiale sau piese de schimb; livrarea documentaiei tehnice;
asigurarea asistenei tehnice.
Efectele contractului
Societatea sau prestatorul de engineering trebuie s-i realizeze misiunea
potrivit prevederilor menionate n contract. n raport de specificul contractului,
prestatorul de engineering poate avea urmtoarele obligaii: efectuarea de studii;
conducerea realizrii obiectivului industrial; prestarea de asisten tehnic;
coordonarea activitii antreprenorilor; verificarea lucrrilor de montaj; predarea
documentaiei obiectivului; garantarea funcionrii i capacitii obiectivului;
pstrarea secretului informaiilor i realizrilor.
Obligaiile clientului sau beneficiarului sunt de a plti preul i de a preda
toate datele i informaiile cerute. Clientul mai poate fi obligat s presteze unele
servicii, s furnizeze anumite bunuri sau s obin autorizaiile necesare.
n determinarea obligaiei principale a clientului, plata preului, se aplic

urmtoarele principii: plata se face numai de ctre client; valoarea retribuiei include
i cheltuielile cu caracter permanent, ntreprinse de societate pentru sporirea
potenialului tehnico-tiinific; modul i condiiile de efectuare a plii sunt stabilite
de catre parti.
Test 22
Subiectul 1.Inceierea contractelor comerciale international
international inter absentes.
1.2.Determinati locul incheierii contractelor comerciale international inter absentes.
1.3.Argumentati importanta determinarii momentului si locului incheierii contractului
commercial international.
internatioanale inter absentes
sisteme:
ofertant.
1.2.Determinati locul ncheierii contractelor comerciale international inter absentes

Atunci cind contractual se incheie intre persoane prezenta locul perfectarii lui este acela unde
are loc semnarea contractului. In cazul perfectarii contractului prin telefon, determinarea
locului incheierii acestuia difera in functi de conceptia adoptata:
- In sistemul emisiunii sic el al expedierii acceptarii, CCi se considera incheiat la locul
unde vorbeste acceptantul.
- In sistemul receptiei acceptarii si cel al informarii, contractual se considera incheiat la
locul unde vorbeste ofertantul.
In cazul contractelor incheiate inter absentes, determinarea locului incheierii acestora difera
in functie de conceptia adoptata cu privire la stabilirea momentului incheierii lor. Astfel in
sistemul emisiunii sic el al expedierii acceptarii, locul incheierii contractului este sediul sau
resedinta acceptantului. In sistemul receptiei acceptarii si cel al informarii contractual se
considera incheiat la locul unde se gaseste ofertantul. In cazurile in care contractual se
incheie fara a fi necesara comunicarea acceptarii, contractual se cosnidera incheiat la locul
unde se afl acceptantul. In situatia acceptarii tardive, locul incheierii contractului este la
sediul sau dupa caz resedinta acceptantului, deoarece aici se receptioneaza comunicare facuta
de ofertant privind valabilitatea acceptarii tardive.
1.3.Argumentati importanta determinarii momentului si locului incheierii CCI

- Momentul perfectarii contractului marcheaza limita in timp pina la care se poate revoca
oferta si acceptare.
- Moartea sau incapacitatea ofertantului sau acceptantului survenita ulterior perfectarii
contractului nu produc consecinte cu privire la existent si efectele cotractului.
- Moarte sau incapacitatea ofertantului sau acceptantului survenita anterior perfectarii
contractului impiedica fomarea acestuia.
- Marcheaza inceputul curgerii termenelor de prescriptive, a efectelor acestora afara de
cazul in care legea sau partile nu au fixat o alta data in acest sens.
- Conflictul legilor in timp se rezolva in raport cu data incheierii contractului.
- Valabilitatea consimtamintului si deci existent viciilor de consimtamint se apreciaza la
momentul incheirii contractului
- In fncti de moment se determina locul incheierii contractului.
Subiectul 2.Contractul de transport international fluvial de marfuri

2.1.Definiti contractual de transport internafional fluvial de marfuri prin prisma
Convenfiei de la Budapesta din 2001.
Contract de transport desemneaza orice contract, oricare ar fi denumirea sa, prin care un
transportator se angajeaza, contra platii unui navlu, sa transporte marfuri pe caile navigabile
interioare.
2.2.Caracterizati regimul juridic a scrisorii de trasura fluviale.
Scrisoarea de trasura desemneaza un document care face dovada unui contract de transport si
care constata luarea in sarcina sau aducerea la bord a marfurilor de catre un transportator.
Scrisoarea de trasura fluvial se intocmeste de catre expeditorul marfii si confirma existent
contractului de transport, insotind marfa pina la destinatie. Aceasta se intocmeste pe exemplare
tipizate si cuprinde anumite mentiuni obligatorii cu privire la conditiile de transport. Documentul
de transport contine, in afara de denumirea sa, urmatoarele indicatii
a) numele, domiciliile, sediile sau locurile de resedinta ale transportatorului si expeditorului;
b) destinatarul marfurilor;
c) numele sau numarul navei, daca marfurile au fost preluate la bord, sau mentiunea, in
documentul de transport, ca marfurile au fost luate in primire de transportator, dar nu au fost inca
incarcate la bordul navei;
d) portul de incarcare sau locul de luare in primire si portul de descarcare sau locul de livrare;
e) specificarea uzuala a tipului de marfuri si ambalajele acestora, precum si, pentru marfurile
periculoase sau poluante, specificarea conform prescriptiilor in vigoare sau, in lipsa acestora,
specificarea lor generala;
f) dimensiunile, numarul sau greutatea, precum si marcajele de identificare a marfurilor
incarcate la bord sau luate in primire in vederea transportului;
g) dupa caz, indicatia ca marfurile pot sau trebuie sa fie transportate pe punte sau in cale
deschise;
h) dispozitiile convenite cu privire la navlu;
i) pentru scrisorile de trasura, precizarea daca este vorba de un original sau de o copie; pentru
conosament, numarul de exemplare originale;
j) locul si ziua emiterii.
Exemplarul original al scrisorii de trasura trebuie sa fie semnat de transportator, de conducatorul
navei sau de o persoana abilitata de transportator. Transportatorul poate pretinde ca expeditorul
sa contrasemneze originalul sau o copie. Semnatura aplicata poate sa fie scrisa de mana,
imprimata in facsimil, aplicata prin perforare sau stampilare, sa se prezinte sub forma de
simboluri ori sa fie reprodusa prin orice alt mijloc mecanic sau electronic, daca legea statului in
care este emis documentul de transport nu o interzice.
Scrisoarea de trasura constituie dovada, pana la proba contrarie, a incheierii si a continutului
contractului de transport, precum si a luarii in primire a marfurilor de catre transportator. Acest
document fundamenteaza in mod special prezumtia ca marfurile au fost luate in primire in
vederea transportului asa cum sunt descrise in documentul de transport.
De obicei scrisoarea de trasura se intocmeste in limba carausului dar poate fi intocmita si intr-o
alta limba.
2.3.Argumentati raspunderea partilor in contractul de transport internafional fluvial
de marfuri.
Carausul raspunde pentru aducerea marfurilor in bune conditii pina la destinatie. De asemenea, el
este obligat la o buna stivuire a marfii si la incaracrea spatiilor goale, facind el incaracrea sais a-l
supravegheze pe expeditor atunci cind operatiile de incarcare sint effectuate de catre acesta.
Conventia de la Bratislava stabileste ca transportatorul raspunde pentru pierderea sau avarierea
marfurilor primate pentru transport. Cuantumul pagubei se stabileste dupa costul real al
marfurilor pornindu-se de la pirderile oficiale angros de la locul de destinatie in ziua predarii
marfurilor. Transportatorul este exonerate de raspundere daca se dovedeste ca pierderea,
avarierea sau scurgerea marfurilor s-a produs in urma unor situatii pe care nu le-a putut evita. De
asemenea, el nu va raspunde in situatia cind avarierea marfurilor este datorata starii ambalajului
al carui caracter necorespunzator nu a putut fi descoperit cu ocazia primirii marfurilor.
Destinatarul este obligat sa primeasca marfurile transportate reclamind imediat transportatorului
pierderea partial sau avarierea acestora. Conventia de la Bratislava prevede termenele in care se
pot formula reclamatiile necesrae, actele necesare, termenele de prescriptive ale acestore
reclamatii sau actiuni. In principiu raspunderea carausului pentru executarea transportatorului
inceteaza in momentul notificarii destinatarului despre sosirea marfii
Test 23
Subiectul 1.Efectele contractelor commercial international.
1.1.Relatati despre pricipiul fortei obligatorii a contractelor comerciale international.
1.2.Determinati conditiile in care devine operata exceptia de neexecutare a contractelor
(exception non adimpleti contractus).
1.3Determinati momentul si locul executarii obligatiei ce rezulta din contractile comerciale
international,prin prisma prevederilor Principiilor UNIDROIT asupra contractelor comerciale
1.1.Relatati despre principiul fortei obligatorii a contractelor comerciale intenationale
contractului.
1.2.Determinati conditiile in care devine operanta exceptia de neexecutare
Exceptia de neexecutare a contractului constituie un mijloc de aprare, care poate fi folosit atit
de vinzator, cit si de cumparator. Doctrina analizeaza exceptia de neexecutare ca fiind un mijloc
juridic cu valenta dubla. Astfel, pe de o parte ea reprezinta un mod de sanctionare a
contractantului care nu si-a executat prestatia asumata, iar pe de alta parte aceasta constituie un
mijloc de aprare de care se poate prevala contractantul caruia i se pretinde executarea prestatiei
ce si-a asumat-o de catre partenerul sau contractual intr-un moment cind nici acesta nu-si
executase propria lui prestatie. Exceptia de neexecutare isi produce efectele in prezenta
urmatoarelor conditii cumulative:
- Sa existe o neexecutare, fie chiar partiala, dar importanta a obligatiilor asumate prin
contract.
- Neexecutarea obligatiilor s nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia de
neexecutare, dar sa fie determinata de o alta imprejurare (de exemplu forta majora) care
nu i este imputabila lui.
- Prin natura sa raportul contractul sa comporte aplicarea regulii executarii simultane a
obligatiilor celor doua parti.
Desi legislatiile statelor nu au o conceptie unitara cu privire la aceasta exceptie, ea este
consacrata unanim in practica si doctrina. Invocarea exceptiei de neexecutare are ca efect
suspendarea executrii contractului. Suspendarea ramne operant pina cind partea care pretinde
executarea obligatiei de catre partenerul sau contractual, fara sa-si fi executat proria sa obligatie,
isi modifica atitudinea, trecind la executarea prestatiei ce ii revine.
1.3.Determinati momentul si locul executarii obligatiei ce rezulta din CCI prin prisma
prevederilor principiilor UNIDROIT asupra CCI editia 2010
O parte este inut s i execute obligaiile:
(a) dac este fixat un termen pentru executarea acelei obligaii ori acesta poate
determinat din contract, la acel termen;
(b) dac este fixat o perioad de timp sau aceast perioad rezult din contract,
fie oricnd pe durata perioadei respective cu excepia situaiei n care circumstanele indic
faptul c momentul executrii obligaiei este la latitudinea celeilalte pri;
(c) n orice alt situaie, n cadrul unei perioade rezonabile de timp dup
ncheierea contractului.
(1) Dac locul executrii nu este fixat i nu este determinabil din contract, executarea
obligaiile se face astfel:
(a) obligaia de a plti o sum de bani, la sediul creditorului;
(b) orice alt obligaie, la sediul debitorului.
(2) Partea care i schimb sediul dup ncheierea contractului trebuie s suporte cheltuielilor
suplimentare pentru executare pe care o astfel de schimbare le-ar putea genera.
Subiectul 2.Contractul international de transport feroviar de marfuri
2.1.Definiti contractual de transport feroviar de marfuri prin prisma Acordului din 1951
referitor la transporturile international feroviare de marfuri si Convenatia COTIF din 1980.
2.2.Caracterizati regimul juridic a scrisorii de tresura feroviara.
2.3.Explicati si argumentati principiul raspunderii solidare a cailor ferate ca trasatura
distinctive a raspunderii caraushului in contractual de transport international feroviar de
marfuri.
2.1.Definite contractual international de transport feroviar de marfuri prin prisma
Acodrului din 1951 referitor la transporturile internationale feroviare de marfuri si
Conventia COTIF din 1980
Varietate a contractului comercial de transport avand ca obiect bunuri mobile a caror cantitate
(greutate sau volum) depaseste limitele admise prin regulamente pentru bagaje sau mesagerii si
presupunand utilizarea ca mijloace de transport a bunurilor respective, vagoanele de cale ferata.
Contractul se incheie intre predatorul marfurilor si intreprinderea de cale ferata din statia de
incarcare, care actioneaza atat in nume propriu cat si in numele cailor ferate ce concura la
realizarea transportului international respectiv; incheierea acestui contract se face sub forma unui
document tipizat, numit scrisoare de trasura internationala.
2.2.Caracterizati regimul juridic al scrisorii de trasura feroviara
Desi la executarea unui transport international contribuie doua sau mai multe intreprinderi de
cale ferata din doua sau mai multe state, contractual de transport se incheiei intra predatorul
marfii si intraprinderea de cale ferata din statia de incarcare care actioneaza atit in nume propriu
cit si in numele cailor ferate care particpica la realizarea contractului international respective.
Contractul de transport se considera incheiat din momentul in care statia a preluat marfa si a
confirmat primirea prin aplicarea stampilei pe scrisoarea de trasura. Contractual de transport
international se incheie sub forma unui document tipizat numit scrisoare de trasura feroviara. Ea
trebuie redactata in limba oficiala a tarii de predare si se traduce in limba franceza, germana,
engleza sau italiana potrivit CIM. Scrisoare de trasura international se intocmeste in mai multe
exemplare si anume:
- Originalul, care insoteste transportul pe tot parcursul impreuna cu documentele
comerciale anexate si se elibereaza destinatarului o data cu marfa si cu documentele
comerciale.
- Foaia de expeditie care e oprita de statia de destinatie si care serveste la decontarea
cheltuielilor de transport in caile ferate. Foaia de expeditie se elibereaza intr0un numar de
exemplare egal cu numarul cailor ferate participante la transport.
- Avizul si adeverinta de primire care insotesc marfa pina la destinatar, pentru notificarea
destinatarului si confirmarea primirii marifii de catre acesta.
- Duplicatul care ramine in posesia predatorului dupa aplicarea stampile statiei de
expeditie.
- Certificatul scrisorii de trasura care insoteste transportul pina la frontier tarii de
expeditie
Copia scrisorii de trasura care ramine la statia de expediere
Inscrisoarea de trasura se contine:Numele si adresa predatorului;Denumirea statiei si al caii

ferate de primire a marfii;Locul si data intocmirii scrisorii de trasura;Nota de
transport;Denumirea statiei de destinatie;Denumirea si adresa destinatarului;Denumirea si
cantitatea marfii;Felul ambalajului;Num Coletelor;Felul vagonului;Enumerarea documentelor
anexate.
2.3.Explicate si argumentati principiul raspunderii solidare a cailor ferate ca trasatura
distinctive a raspunderii carausului in contractual de transport international feroviar
In contractual de transport se aplica regula cu privire la raspunderea mixta sau raspunderea
pentru actiunile tertului, astfel, conform 1022 CC alin 1 daca un transport care constituie obiectul
unui singur contract este realizat de mai multi carausi succesiv, fiecare din ei raspunde pentru
executarea intregului transport. Mai mult daca un caraus este in incapacitate de plata partea care
ii revine din despagubiri sip e care nu a platit-o se suporta de ceilalti carausi, proportional partii
ce le revine din taxa de transport. Precizam ca in contractual de transport se aplica si regula cu
privire la dreptul de regres
Test 24.
Subiectul 1.Incheierea contractelor comerciale internationale
1.1.Definiti oferta de a contracta.
1.2.Argumentati conditiile pe care trebuie sa le indeplinesca oferta de a contracta.
1.Decidet asupra oportunitatii sau imposibilitatii revocarii ofertei.
1.1.Definiti oferta de a contracta
n conformitate cu art. 681 alin (1) CC al RM Ofert de a contracta este propunerea, adresat
unei sau mai multor persoane, care conine toate elementele eseniale ale viitorului contract i
care reflect voina ofertantului de a fi legat prin acceptarea ofertei.
1.2.Argumentati conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca oferta de a contracta
Oferta trebuie s fie:
5. Ferm trebuie sa exprime neindoielnic vointa ofertantului de a se oblige juridic in caz
de acceptare.
6. Precis si complete sa precizeze toate elementele contractului incit sa faciliteze
perfectarea acestuia printr-o simpla acceptare.
7. Univoca nu va fi univoc atunci cind oferta este fcuta cu reserve, fie exprimate de
autorul ei, fie care rezulta din natura contractului.
8. Adresata unei sau mai multor persoane determinate, in caz contrar este considerate numai
o invitatie de a contracta
Referitor la oferta publica legea prevede expres ca expunerea bunurilor cu etichete, publicitatea
bunului, descrierea bunului in cataloage, la expozitie, s.a. propuneri adresate persoanelor
nedeterminate se considera oferta publica indifferent daca se indica pretul bunului si alte clause
esentiale (art.850 CC). distinctia dintre oferta publica si invitatia la negocieri se manifesta prin
aceea ca invitatia la negociere nu creaza obligatia juridical in sarcina initiatorului, chiar daca a
fost acceptata de cel careia i-a fost adresata, pe cind oferta de a contracta fiind acceptata duce la
perfectarea contractului si executarea acestuia.
1.3.Decideti asupra oportunitatii sau inoportunitatii revocarii ofertei
Revocarea ofertei tine doar de ofertele facute persoanelor absente, situatie intilnita des in DCI.
Astfel, legislatia si practica admite doua situatii posibile cind are loc revocarea ofertei:
3. Atita timp cit oferta nu a ajuns la destinatar ofertantul o poate revoca in mod liber fara a
suporta careva consecinte cu conditia ca revocarea sa ajunga cel tirziu odata cu oferta.
4. n cazul in care oferta a ajuns la destinatar aceasta poate fi revocata daca revocarea
ajunge la persoana careia i se face oferta inainte ca aceasta sa fi expediat acceptarea.
De la aceste consitii se admit exceptii cind oferta devine irevocabila:
3. In situatia in care oferta este cu termen pentru acceptare ea devine irevocabila pina la
expirarea termenului
4. Oferta fara termen ramine irevocabila o perioada de timp care in conformitate cu uzantele
comerciale in domeniu este apreciata ca rezonabila pentru ca destinatarul ofertei sa-si
poata exprima vointa de a contracta, iar ofertantul sa poata lua cunostinta despre aceasta
vointa.
n ceea ce priveste revocarea ofertei precizam ca un asemenea demers produce efecte juridice
numai daca a fost facuta inainte incheierii contractului, ulterior va fi lipsita de efecte juridice. De
asemenea revocarea ofertei nu este de natura a produce efecte juridice atunci cind intervine dup
ace propunerea de contractare facuta de ofertant a devenit caduca.
Subiectul 2.Contractul de transport international aerian de marfuri
2.1.Descrieti caracterile juridice ale contractului de transport international aerian de marfuri
prin prisma Conventiei de la Montreal pentru unificarea anumitor reguli referitoare la
transportul aerian international din 28.05.1999
2.2.Caracterizati regimul juridic a scrisorii de trasura aeriane.
2.3.Evidentiati cauzele exoneratoare de raspundere a transportatorului , stabilite de Conventia
pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international de la Montreal
din 28.05.1999.
2.1.Descrieti caracterele juridice ale contractului de transport international aerian de
marfuri prin prisma Conventiei de la Montreal pt unificarea anumitor reguli referitoare la
transportul aerian international
Contractul aerian international de marfuri este un contract in baza caruia o parte numita caraus
se obliga fata de cealalta parte numita expeditor ca in schimbul unei taxe de transport sa
transporte pe cale aerului anumite marfuri la destinatia convenita si sa le elibereze la acea
destinatie. Este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros si conform reglementarilor uniforme are
caracter international. expresia transport internaional nseamn o r i c e transport n care,
conform acordului dintre pri, punctul de plecare i punctul de destinaie, indiferent dac exist
sau nu o ntrerupere a transportului sau o transbordare, sunt situate fie pe teritoriul a dou state
pri, fie pe teritoriul unui singur stat parte, n cazul n care exist o escal stabilit pe teritoriul
altui stat, chiar dac acel stat nu este un stat parte.
2.2.Caracterizati regimul juridic al scrisorii de trasura aeriene
Contractul international de transport aerian se incheie de regula sub forma scrisorii de
transport aerian international cunoscuta sub denumirea de Air Waybill sau Air Consignement
note. Scrisoare de transport are numai o valoare probatorie care confirma incheierea contractului
si primirea marfii de catre caraus. In lipsa ei contractul poate fi dovedit prin mijloace de proba de
drept comun. Scrisoare de transport aerian se incheie in trei exemplare originale si mai multe
copii. Primul exemplar original este semnat de expeditor si ramine la caraus. Al doilea exemplar
original este semnat de expeditor si de caraus insoteste marfa pina la destinatie si se preda
destinatarului. Al treilea exemplar original este semnat de caraus dupa primirea marfii si ramane
la expeditor pentru a fi negociat. Copiile scrisorii de transport sint folosite pentru a confirma
primirea de catre destinatar pentru indeplinirea formalitatilor vamale si pentru realizarea unor
decontari pentru prestatii. Semntura transportatorului i cea a expeditorului pot fi tiprite sau
nlocuite de o tampil.
Scrisoare de transport aerian trebuie sa contina urmatoarele mentiuni principale:
- Punctul de plecare si destinatie
Greutatea, volumul, numarul si dimensiunea coletelor, felul ambalajului, marcajul si

starea marfii predate la transport.
Documentele anexate la scrisoare de trasur necesare indeplinirii formalitatilor vamale,
fiscale, fito-sanitare si de alta natura.
Numele si adresa destinatarului
Mentiuni cu privire la modul de plata a taxelor de transport
Numele si adresa expeditorului.
2.3.Evidentiati cauzele exoneratorii de raspundere a transportorului stabilite de Conventiei

de la Montreal pt unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international
n cazul n care transportatorul dovedete c dauna a fost provocata sau favorizat de
neglijena sau de alt aciune greit sau omisiune a persoanei care reclam despgubirea ori
a persoanei de la care deriv drepturile acesteia, transportatorul este exonerat n ntregime
sau n parte de rspundere fa de reclamant, n msura in car e o astfel de neglijen sau
orice alt aciune greit sau omisiune a provocat dauna sau a contribuit la provocarea
acesteia. Cnd despgubirea este reclamat de o alt persoan dect pasagerul, datorit
decesului sau vtmrii suferite de pasager, transportatorul este n acelai mod exonerat, n
ntregime sau n parte, de rspundere, in msura in care dovedete c neglijena sau orice alt
aciune greit sau omisiune a respectivului pasager a provocat dauna ori a contribui! la
provocarea acesteia

Rezolvate Teste DR Comercial Internat PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezolvate Teste DR Comercial Internat PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Test nr.

denumirea DIPrivat comercial indic o restrngere a obiectului de reglementare, obiectul

Carnetul ATA reprezint un document vamal internaional cu valoare de declaraie vamal

asemenea precizare poate permite evitarea unei ateptri inutile si costisitoare a

Art 20 - Referina obligatorie la valorile predominante ale dispoziiile Conveniei CMR.

determinate de aceasta imprejurare, concretizat in instituirea normelor si principiilor acceptate de

c) cumparatorul poate acorda vanzatorului un termen supli-mentar, de o durata rezonabila,

Uzantele comerciale reprezint niste practici, comportamente cu un grad de vechime si aplicat de

10. La semnarea contractului el se declara solemn ca l ca reprez, distribui, produce,

6. angajarea franchisorului de a acorda asistenta tehnica partii beneficiarului;

1.2.Determinati asemanarile si deosebirile intre DCI si alte ramuri de drept

Corelarea cu Dreptul comercial

1.3.Argumentati principiile fundamentale ale DCI

2.1.Relatati despre caracterul complex al conrtractului international de leasing financiar

nclcarea clauzelor contractuale;

1.1.Definiti oferta de a contracta

arbitral. Convenia de arbitraj exprim voina prilor de a se adresa arbitrajului pentru

un arbitraj de facto, arbitrii neavand obligatia sa aplice normele legale

Acceptarea a fost expediata inauntrul termenului dar a ajuns la cunostinta ofertantului

1.3.Decideti asupra momentului incheierii CCI inter absents

Oneros deoarece un anumit avantaj este urmarit

2.3.Argumentati drepturile si obligatiile prtilor pn la ivirea evenimentului asigurat si

1.1.Distingeti diferite conceptii referitoare la momentul incheierii contractelor comerciale

1.2.Determinati locul ncheierii contractelor comerciale international inter absentes

1.3.Argumentati importanta determinarii momentului si locului incheierii CCI

Marcheaza inceputul curgerii termenelor de prescriptive, a efectelor acestora afara de

Subiectul 2.Contractul international de asigurare.

1.1.Relatati despre pricipiul fortei obligatorii a contractelor comerciale international.

Neexecutarea obligatiilor s nu se datoreze faptei celui care invoca exceptia de

Desi legislatiile statelor nu au o conceptie unitara cu privire la aceasta exceptie, ea este

1.2.Descrieti principiile conform carora se face evaluarea judiciara a despagubirilor

Clauza penala are si o FUNCTIA COMPENSATORIE (raparatorie) deoarece are menirea de a

a) Punctual de plecare si de destinatie;

1.3.Argumentati caracterul esential al neexecutarii obligatiei dintr-un contract commercial

sa le puna in stare de functionare, sa inchida si sa asigure etanseizarea magaziilor vasului si sa

1.3.Evidentiati particularitatile privind conditiile de valabilitate ale contractelor comerciale

Contracte care reglementeaz raporturi juridice translative de drepturi. Aceste se mpart

Contracte ce se refer la tranferarea temporar a dreptului de folosint asupra unui bun

Contracte ce vizeaz executarea de lucrri (contracul de inginering consulting).

Contracte ce vizeaz prestarea de servicii (contractul de intermediere, comisionul,

2. n dependent de subiectul de drept participant la raporturile de DCI:

3. Dup durata contractelor

Marea majoritate a contractelor se ncheie pe termen mediu si lung (contracte de parovizionare

Cu executare succesiv a cror executare se desfsoara n timp. Aceaste la rndul su

Contract cu executare continu ca o prestatie continu (leasing, societate comercial).

Contract cu executare esalonat- se execut sub form de prestatii repetate (contract de

1.3.Evidentiati particularittile privind conditiile de validitate ale CCI

S fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice

Esenta consimtmntului trebuie s fie cert nefiind viciat n continutul su intelectual

Disproportia vdit ntre contraprestatii ceea ce face ca contractul s fie extrem de

Profitarea de starea de nevoie creat de un concurs de mprejurri grele n care se afl

O problem important este determinarea obiectului n care consimtmntul va produce efecte

Cauza reprezint scopul n vederea cruia prtile conractuale si dau consimtamntul. Pt a fi

S fie real. AJ fondta pe o cauz fals nu poate avea efecte juridice.

S fie licit si moral.

Aceste cerinte se apreciaz n functie de legea palicabil contractului. n comertul international

momentul incheierii si executarii contractului au intervenit modificari semnificative ale pretului

Obligatiile caii ferate in vederea executarii transportului

2.3. Analizali scrisoarea de trasura internationala.

denumirea statiei de predare si acelei de destinatie;

numele (denumirea), domiciliul (sediul) si numarul contului bancar al destinatarului.

enumerarea detaliata a documentelor nsotitoare: vamale, fiscale, administrative etc;

numele (denumirea), domiciliul (sediul) si expeditorului si semnatura sa ori aplicarea