A

DREPTUL SUCCESORAL

Articolul 561. Temeiurile succesiunii

Succesiunea se infaptuieste in virtutea legii (succesiune legala) si
prin testament (succesiune testamentara).
Succesiunea legala are loc daca si in masura in care testamentul nu
contine prevederi contrarii.
Daca nu exista mostenitori legali si nici mostenitori testamentari
sau daca nici unul din mostinitori nu a acceptat succesiunea, sau daca
toti mostenitorii au fost decazuti din dreptul de succesiune de catre
testator, bunurile defunctului trec, pe baza dreptului de succesiune, la
stat.
Articolul 562. Data deschiderii succesiunii
Data deschiderii succesiunii este ziua mortii celui ce a lasat
mostenirea, iar in caz de declarare a mortii lui - ziua aratata in
partea a treia a articolului 21 din prezentul Cod.
Articolul 563. Locul unde se deschide succesiunea
Locul unde se deschide succesiunea este ultimul domiciliu permanent
al defunctului (articolul 17 din prezentul Cod), iar daca acest
domiciliu nu este cunoscut - locul de aflare a bunurilor sau a partii
lor principale.
Articolul 564. Cetatenii care pot fi mostenitori
Pot fi mostenitori:
in cazul succesiunii legale - cetatenii care se afla in viata in
momentul mortii celui ce a lasat mostenirea, precum si copiii celui ce a
lasat mostenirea, care s-au nascut dupa moartea lui;
in cazul succesiunii testamentare - cetatenii care se afla in viata
in momentul mortii celui ce a lasat mostenirea, precum si copiii
conceputi in timpul vietii lui si nascuti dupa moartea lui.
Articolul 565. Cetatenii care nu au dreptul de a succede
Nu au dreptul de a succede nici ca mostenitori legali si nici ca
mostenitori testamentari cetatenii, care prin actele lor nelegale,
indreptate impotriva celui ce a lasat mostenirea, impotriva vre-unuia
din mostenitorii lui sau impotriva infaptuitorii ultimei lui vointe,
exprimate in testament, au contribuit la chemarea lor la succesiune,
daca aceste imprejurari au fost confirmate pe cale judecatoreasca.
Nu pot veni la succesiune ca mostenitori legali parintii dupa copiii
in privinta carora ei au fost decazuti din drepturile parintesti si nu
au
fost repusi in aceste drepturi pina in momentul deschiderii
succesiunii, precum si parintii si copiii majori, care s-au sustras cu
rea vointa de a-si indeplini obligatiile prevazute prin lege de a-l
intretine pe cel ce a lasat mostenirea, daca aceste imprejurari au fost
confirmate pe cale judecatoreasca.
Dispozitiile partii intiia a prezentului articol se aplica si in
materie de legat.
Articolul 566. Mostenitorii legali
In caz de succesiune legala se considera mostenitori in parti egale:
de prima clasa - copiii (inclusiv copiii infiati), sotul si parintii
(infietorii) defunctului, precum si copilul defunctului, care s-a nascut
dupa moartea acestuia;
de clasa a doua - fratii si surorile defunctului, bunicul si bunica

lui atit din partea tatatui cit si din partea mamei;

de clasa a treia - nepotii si nepoatele de frate si de sora
incapabile de munca ale defunctului.
Mostenitorii din clasa urmatoare sint chemati la succesiunea legala
numai in lipsa de mostenitori din clasele precedente sau daca acestea nu
accepta succesiunea. Ei sint chemati la succesiune si in cazul, cind
toti mostenitorii din clasele precedente au fost decazuti din dreptul de
succesiune.
Sint mostenitori legali si persoanele incapabile de munca, care au
fost intretinute de defunct cel putin un an inainte de moartea lui. Daca
exista alti mostenitori, ei vin la succesiune in aceias masura ca si
mostenitorii din clasa chemata la succesiune.
Nepotii si stranepotii defunctului sint mostenitori legali, daca in
momentul deschiderii succesiunii nu mai traia acela din parintii lor,
care ar fi fost mostenitor; ei mostenesc in parti egale partea, care i
s-ar fi cuvenit la succesiunea legala defunctului lor parinte.
Cei infiati si descendentii lor nu vin la succesiune dupa moartea
parintilor celui infiat, a celorlalte rude de singe ale lui pe linie
ascendenta, precum si a fratilor si surorilor lui de singe.
Parintii celui infiat si celelalte rude de singe ale lui pe linie
ascendenta, precum si fratii si surorile lui de singe nu vin la
succesiune dupa moartea celui infiat si a descendentilor lui.
Articolul 567. Trecerea mobilierului din casa si a
obiectelor de uz casnic la mostenitori
Mobilierul obisnuit din casa si obiectele de uz casnic trec la
mostenitorii legali, care au locuit impreuna cu cel ce a lasat
mostenirea cel putin un an inainte de moartea lui, indiferent de clasa
si de cota lor succesorala.
Articolul 568. Succesiunea testamentara
Orice cetatan poate lasa prin testament toate bunurile sale sau o
parte din ele (inclusiv mobilierul obisnuit din casa si obiectele de uz
casnic) uneia sau mai multor persoane, atit celor care fac parte, cit si
celor care nu fac parte din cercul mostenitorilor legali, precum si
statului sau diferitelor organizatii de stat, cooperatiste si obstesti.
Testatorul poate lipsi prin testament de dreptul de succesiune pe
unul, pe citva sau pe toti mostenitorii legali.
Articolul 569. Substituirea mostenitorului
Testatorul are dreptul sa indice un alt mostenitor pentru cazul cind
mostenitorul indicat de el ar inceta din viata inainte de deschiderea
succesiunii sau nu ar accepta-o (substituirea mostenitorului).
Articolul 570. Dreptul la o cota obligatorie din succesiune
Minorii sau copiii
incapabili de munca ai celui ce a
lasat
mostenirea
(inclusiv cei infiati), precum si sotul si
parintii
(infietorii) incapabili de munca si cei ce erau intretinuti de defunct
mostenesc, independent de continutul testamentului, cel putin doua
treimi din cota, ce s-ar fi cuvenit fiecaruia din ei in caz de
succesiune legala (cota obligatorie). La stabilirea marimii cotei
obligatorii ce tine seama si de valoarea bunurilor succesorale, formate
din mobilierul obisnuit din casa si obiectele de uz casnic.
Articolul 571. Trecerea la mostenitori a bunurilor
ramase netestate
Bunurile ramase netestate se impart intre mostenitorii

legali,

chemati la succesiune in ordinea, aratata de articolele 566 si 567 din

prezentul Cod.
Din acesti mostenitori fac parte si mostenitorii legali, carora
restul de bunuri le-a fost lasat prin testament, daca testamentul nu
prevede altfel.
Articolul 572. Legatul
Testatorul poate
pune
in sarcina
mostenitorului
testamentar
executarea vre-unei obligatii (legat) in folosul uneia sau mai multor
persoane (legatari), care dobindesc dreptul de a cere executarea ei.
Legatari
pot
fi atit persoane, care fac parte
din
categoria
mostenitorilor legali, cit si persoane care nu intra in categoria
acestor mostenitori.
Mostenitorul
trebuie sa execute legatul in limitele reale a
bunurilor
succesorale ce au trecut la el, scazindu-se datoriile
defunctului ce cad asupra cotei lui.
Daca mostenitorul testamentar, insarcinat cu executarea legatului,
are dreptul la o cota obligatorie in succesiune, el executa legatul
numai in masura, in care valoarea bunurilor succesorale ce au trecut la
el depaseste cota lui obligatorie.
Daca mostenitorul, care este obligat sa execute legatul, moare
inainte de deschiderea succesiunii sau daca mostenitorul nu accepta
aceasta
succesiune, obligatia de a executa legatul trece asupra
celorlalti mostenitori, care au primit cota lui.
Articolul 573. Punerea in sarcina mostenitorului a
obligatiei de a acorda folosinta pe
viata a unei case
Testatorul poate pune in sarcina mostenitorului, la care trece o
casa de locuit, obligatia de a acorda unei alte persoane folosinta pe
tot timpul vietii a acestei case sau a unei anumite portiuni din ea. In
caz de transmitere ulterioara a dreptului de proprietate asupra casei
sau asupra unei portiuni din ea dreptul de folosinta pe tot timpul
vietii ramine in vigoare.
Articolul 574. Punerea in sarcina mostenitorului a obligatiei
de a savirsi acte de folos obstesc
Testatorul poate pune in sarcina mostenitorului obligatia de a
savirsi acte, indreptate spre realizarea vre-unui scop de folos obstesc.
Daca
aceste
acte
poarta un caracter patrimonial,
se
aplica,
corespunzator,
dispozitiile partii a doua a articolului 572 din
prezentul Cod.
Articolul 575. Forma notariala a testamentului
Testamentul trebuie sa fie intocmit in forma scrisa, cu indicarea
locului si datei intocmirii lui, sa fie semnat cu mina proprie a
testatorului si autentificat pe cale notariala.
Articolul 576. Testamentele asimilate cu cele autentificate
pe cale notariala
Se asimileaza cu testamentele autentificate pe cale notaruala:
testamentele cetatenilor, aflati pentru tratament la spitale, la
alte institutii curativo-profilactice stationare, in sanatorii sau care
traiesc
in casele pentru batrini si invalizi, - certificate de
medicii-sefi, de loctiitorii lor in chestiunile medicale sau de medicii
de garda ai acestor spitale, institutii curative, sanatorii, precum si
de directorii si medicii-sefi ai caselor susaratate pentru batrini si

invalizi;
testamentele cetatenilor, aflati in calatorie cu navele maritime sau
cu navele de navigatie interna, care navigeaza sub pavilionul Uniunii
RSS, - certificate de capitanii acestor nave;
testamentele cetatenilor, aflati in expeditii de prospectiuni,
apctice si in alte expeditii asemanatoare, - certificate de sefii
acestor exspeditii;
testamentele militarilor si ale altor persoane, aflate pentru
tratament la spitale militare, sanatorii si alte institutii curative
militare, - certificate de sefii, loctiitorii lor in chestiunile
medicale, medicii superiori si medicii de garda ai acestor spitale,
sanatorii si ai altor institutii curative militare;
testamentele militarilor, iar la punctele de dizlocare a unitatilor,
formatiilor, institutiilor militare si asezamintelor de invatamint
militar, unde nu exista birouri notariale de stat si alte organe, care
indeplinesc acte notariale, precum si testamentele muncitorilor si
slujbasilor, ale membrilor familiilor lor si ale membrilor familiior
militarilor, - certificate de comandantii (sefii) acestor unitati,
formatii, institutii si asezaminte de invatamint;
testamentele
persoanelor,
aflate in locurile de detinere
certificate de sefii locurilor de detinere.
[Art.576 modificat prin Ucazul din 04.09.75]
Articolul 577. Semnarea testamentului de catre o alta persoana
Daca testatorul, din cauza unor defecte fizice, a unei boli sau alte
motive, nu poate semna cu propria-i miina testamentul, atunci la
rugamintea lui il poate semna pentru dinsul, in prezenta notarului sau a
unei alte persoane cu functii de raspundere, care are dreptul de a
autentifica testamentul (articolul 576 din prezentul Cod) si a cel putin
doi martori, un alt cetatan cu capacitate de exercitiu, nefiind
mostenitor
testamentar, indicindu-se cauzele, in virtutea
catora
testatorul nu a putut sa semneze cu propria-i miina testamentul. Odata
cu aceasta martorii sint, de asemenea, obligati sa-si puna semnatura pe
tastament.
[Art.577 modificat prin Ucazul din 05.07.84]
Articolul 578. Anularea sau modificarea testamentului
Testatorul poate modifica sau anula oricind testamentul facut de el.
Testamentul posterior desfiinteaza testamentul anterior in intrejime
sau in masura in care ii este contrar.
Testatorul poate anula testamentul printr-o cerere depusa la biroul
notarial al locului de pastrare a testamentului.
[Alin.3 art.578 in redactia Legii nr.126 din 30.07.98]
[Partea 3 art.578 modificata prin Ucazul din 04.09.75]
Articolul 579. Executarea testamentului
Testamentul va fi executat de mostenitorii desemnati in
lui.

cuprinsul

Testatorul poate insarcina cu executarea testamentului o persoana,

pe care o va indica in testament, (executor testamentar), chiar daca
acesta
nu este mostenitor. In acest caz se cere consimtamintul
executorului, care se va exprima printr-o mentiune, facuta chiar pe
testament, sau printr-o declaratie anexata la testament.

Articolul 580. Imputernicirile executorului testamentar

Executorul testamentar are dreptul sa savirseasca toate actele,
necesare pentru executarea testamentului.
Executorul testamentar
are dreptul la compensarea, pe
contul
succesiunii, a cheltuielilor suportate de el in legatura cu pastrarea
bunurilor succesorale si cu administrarea lor.
Dupa executarea dispozitiilor testamentare executorul testamentar
este obligat sa prezinte mostenitorilor, la cererea lor, o dare de seama.
Articolul 581. Acceptarea succesiunii
Pentru a dobindi succesiunea mostenitorul trebuie s-o accepte. O
succesiune nu poate fi acceptata sub conditie sau cu rezerve.
Se considera, ca mostenitorul a acceptat succesiunea, daca el a
intrat de fapt in posesia sau administrarea bunurilor succesorale sau
daca a depus la organul notarial al locului deschiderii succesiunii o
declaratie de acceptare a ei.
Actele aratate in prezentul articol trebuie sa fie savirsite in curs
de sase luni din ziua deschiderii succesiunii.
Persoanele, pentru care dreptul la succesiune se naste numai in caz
de neacceptare a succesiunii de catre alti mostenitori, pot declara, ca
consimt sa accepte succesiunea in cursul partii ramase a termenului
pentru acceptarea succesiunii. Daca aceasta parte este mai mica de trei
luni, ea va fi prelungita pina la trei luni.
Succesiunea acceptata este considerata, ca apartine mostenitorului
din momentul deschiderii succesiunii.
Articolul 582. Prelungirea termenului pentru acceptarea
succesiunii
Termenul pentru acceptarea succesiunii, stabilit de articolul 581
din prezentul Cod, poate fi prelungit de catre instanta de judecata,
daca aceasta gaseste, ca el a fost scapat din motive intemeiate.
Succesiunea poate fi acceptata dupa expirarea termenului susaratat si
fara a se cere aprobarea instantei judecatoresti, daca toti ceilalti
mostenitori, care au acceptat succesiunea, isi vor da pentru aceasta
consimtamintul.
In aceste cazuri mostenitorului, care a scapat termenul pentru
acceptarea succesiunii, i se transmite numai acea parte din bunurile ce
i se cuvin, care, fiind acceptata de ceilalti mostenitori sau trecuta la
stat, s-a pastrat in natura, precum si mijloacele banesti realizate in
urma vinzarii celorlalte bunuri ce i se cuvin.
Articolul 583. Transmiterea dreptului de acceptare a
succesiunii
Daca mostenitorul, chemat la succesiunea legala sau testamentara, a
decedat dupa deschiderea ei, fara a dovedi s-o accepte in cursul
termenului stabilit (articolul 581 din prezentul Cod), dreptul de a
accepta partea ce i se cuvine din succesiune se transmite mostenitorilor
lui.
Acest drept al
mostenitorului
decedat poate fi exercitat
de
mostenitorii lui, pe baza dispozitiilor generale, in cursul partii
ramase a termenului pentru acceptarea succesiunii. Daca partea ramasa a
termenului este mai mica de trei luni, ea va fi prelingita pina la trei
luni.
Articulul 584. Drepturile mostenitorului, care a intrat
in posesia sau in administrarea bunurilor
succesorale inainte de prezentarea altor

mostenitori
Mostenitorul care a intrat in posesia sau in administrarea bunurilor
succesorale, fara sa astepte prezentarea altor mostenitori, nu are
dreptul sa dispuna de bunurile succesorale (sa vinda, sa dee in gaj
s.a.) inainte de trecerea a sase luni din ziua deschiderii succesiunii
sau inainte de a fi primit certificatul privind dreptul la succesiune.
Pina la expirarea
termenului
susaratat sau pina la
primirea
certificatului privind dreptul la succesiune mostenitorul are dreptul sa
faca, pe contul bunurilor succesorale, numai urmatoarele cheltuieli:
1) pentru acoperirea sumelor cheltuite in legatura cu ingrijirea
celui
ce
a lasat mostenirea in timpul bolii acestuia,
pentru
inmormintarea
lui, pentru facerea mormintului, precum si
pentru
instalarea monumentului lui funerar cu costul de cel mai mult 500 de
ruble.
[Pct.1 modificat prin Ucazul nr.2950-XI din 04.08.88]
2) pentru intretinerea cetatenilor, care erau intretinuti de cel ce
a lasat mostenirea;
3) pentru satisfacerea pretentiilor privitoare la salarii si a
pretentiilor echivalente cu acestea;
4) pentru paza bunurilor succesorale si pentru administrarea lor.
Articolul 585. Renuntarea la succesiune
In cursul termenului de sase luni din ziua deschiderii succesiunii
mostenitorul legal sau testamentar are dreptul sa renunte la succesiune.
Cu acest prilej el poate mentiona, ca renunta la succesiune in folosul
altor mostenitori legali sau testamentari, in folosul statului sau al
unei organizatii de stat, cooperatiste sau al unei alte organizatii
obstesti.
Renuntarea la succesiune, fara a se arata in folosul cui renunta
mostenitoruil la succesiune, produce aceleas efecte, ca si neacceptarea
succesiunii.
Renuntarea la succesiune se face print-o declaratie depusa de catre
mostenitor la biroul notarial al locului deschiderii succesiunii.
[Alin.3 art.585 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98]
[Partea 3 art.585 modificata prin Ucazul din 04.09.75]
Articolul 586. Sporirea cotelor succesorale
In caz de neacceptare a succesiunii de catre un mostenitor legal sau
testamentar sau de decadere a unui mostenitor din dreptul la succesiune
(articolele 565 si 568 din prezentul Cod) cota lui succesorala revine
mostenitorilor legali si se repartizeaza intre ei in parti egale.
Daca cel ce a
lasat mostenirea a testat toate bunurile
sale
mostenitorilor
indicati de el, cota succesorala a mostenitorului
inlaturat revine celorlalti mostenitori testamentari si se repartizeaza
intre ei in parti egale.
Dispozitiile
acestui articol nu se aplica in cazurile, cind
mostenitorul a renuntat la succesiune in folosul unui alt mostenitor, in
folosul statului sau al unei organizatii de stat, cooperatiste sau a
unei alte organizatii obstesti, sau cind mostenitorului inlaturat i s-a
substituit un mostenitor.
Articolul 587. Trecerea succesiunii la stat
Bunurile succesorale trec la stat in baza dreptului de succesiune:
1) daca bunurile au fost testate statului;

2) daca cel ce a lasat mostenirea nu are nici succesori legali si

nici succesori testamentari;
3) daca toti mostenitorii au fost decazuti din dreptul la succesiune;
3) daca nici
unul din mostenitori nu a acceptat
succesiunea
(articolele 581 si 585 din prezentul Cod).
Daca vre-unul din mostenitori a renuntat la succesiune in folosul
statului, la stat trece cota bunurilor succesorale ce i se cuvenea
acestui mostenitor.
Daca nu exista mostenitori legali si defunctul a testat numai o
parte din bunurile sale, restul bunurilor trece la stat.
In cazurile prevazute de acest articol dreptul de autor, care face
parte din masa succesorala, sau dreptul asupra unei cote din onorarul de
autor ce apartinea mostenitorului, care a renuntat la succesiune,
inceteaza.
Articolul 588. Raspunderea mostenitorului pentru datoriile
celui ce a lasat mostenirea.
Mostenitorul care a acceptat succesiunea raspunde pentru datoriile
celui ce a lasat mostenirea, in limitele valorii reale a bunurilor
succesorale care a trecut la el. Dupa acelas principiu raspunde si
statul,
in cazurile cind iau fost transmise bunuri potrivit cu
prevederile articolului 587 din prezentul Cod.
Daca exista mai multi mostenitori, ei raspund pentru datoriile celui
ce a lasat mostenirea, fiecare - proportional cu cota succesorala
primita de el.
Articolul 589. Prezentarea pretentiilor de catre creditorii celui
ce a lasat mostenirea
Creditorii celui ce a lasat mostenirea au dreptul in curs de sase
luni din ziua deschiderii succesiunii sa prezinte pretentiile lor
mostenitorilor,
care
au
acceptat succesiunea
sau
executorului
testamentar, sau organului notarial al locului deschiderii succesiunii
sau sa intenteze o actiune la instanta judecatoreasca.
Pretentiile vor fi prezentate chiar daca creantele respective nu
sint scadente.
Nerespectarea dispozitiilor prezentului articol are drept consecinta
pierderea de catre creditori a drepturilor lor asupra creantelor
respective.
Articolul 590. Paza bunurilor succesorale
Biroul notarial al locului deschiderii succesiunii ia masuri pentru
paza bunurilor succesorale cind aceasta este necesar in interesul
mostenitorilor, legatarilor, creditorilor sau statului.
[Alin.1 art.590 in redactia Legii nr.126 din 30.07.98]
[Partea 1 art.590 modificata prin Ucazul din 04.09.75]
Paza bunurilor succesorale continua pina la acceptarea succesiunii
de catre toti mostenitorii, iar daca nu a fost acceptata - pina la
expirarea termenului, stabilit pentru acceptarea ei.
Daca in masa
succesorala
exista bunuri care necesita a
fi
administrate (casa de locuit etc.), precum si in cazul intentarii unei
actiuni de catre creditorii persoanei care a lasat mostenirea inainte de
acceptarea succesiunii de catre mostenitori, biroul notarial numeste un
custode al bunurilor.
[Alin.3 art.590 in redactia Legii nr.126 din 30.07.98]

[Partea 3 art.590 modificata prin Ucazul din 04.09.75]

Pina la acceptarea succesiunii de catre mostenitori, iar daca ea n-a
fost acceptata, pina la eliberarea catre stat a certificatului privind
dreptul la succesiune, birourile notariale, in cazurile necesare dau
dispozitia sa se elibereze din bunurile succesorale sumele pentru plata
cheltuielilor de chemare a mostenitorilor, precum si pentru plata
cheltuielilor, aratate in articolul 584 din prezentul Cod.
[Alin.4 art.590 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98]
[Partea 4 art.590 introdusa prin Ucazul din 04.09.75]
Articolul 591. Eliberarea certificatului privind dreptul
la succesiune
Mostenitorii chemati la succesiune pot cere biroului notarial al
locului deschiderii succesiunii sa le elibereze un certificat privind
dreptul la succesiune.
[Alin.1 art.591 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98]
[Partea 1 art.591 modificata prin Ucazul din 04.09.75]
In acelas mod
se
elibereaza certificatul privind dreptul
succesiune si in cazul cind bunurile succesorale trec la stat.

la

Articolul 592. Termenul pentru eliberarea certificatului

privind dreptul la succesiune
Certificatul
privind
dreptul
la
succesiune
se
elibereaza
mostenitorilor
dupa
trecerea a sase luni din ziua
deschiderii
succesiunii.
Atit in cazul succesiunii legale, cit si in cazul succesiunii
testamentare certificatul poate fi eliberat si inainte de implinirea a
sase luni din ziua deschiderii succesiunii, daca biroul notarial dispune
de date, din care rezulta, ca in afara persoanelor, care au cerut
eliberarea certificatului, nu exista alti mostenitori.
[Alin.2 art.592 modificat prin Legea nr.126 din 30.07.98]
[Partea 2 art.592 modificata prin Ucazul din 04.09.75]
Certificatul privind dreptul
elibereaza inainte de expirarea
deschiderii succesiunii.

de succesiune al statului nu se
termenului de sase luni din ziua

Articolul 593. Impartirea bunurilor succesorale

Impartirea bunurilor
succesorale
se face pe
baza
invoielii
intervenite
intre
mostenitorii
care
au
acceptat
succesiunea,
corespunzator cu cotele-parti ce li se cuvin. Daca nu s-a ajuns la o
intelegere, impartirea se face pe cale judecatoreasca.
Daca exista un mostenitor conceput, dar care nu s-a nascut inca,
mostenitorii au dreptul sa procedeze la impartirea bunurilor succesorale
numai dupa separarea cotei-parti ce i se cuvine. Pentru ocrotirea
intereselor mostenitorului, care nu s-a nascut, trebuie sa fie invitat
la impartire un reprezentant al organului de turela si curatela.
Articolul 594. Succesiunea in gospodaria de colhoznic
In caz de moarte a unui membru al gospodarie de colhoznic nu se
deschide succesiunea la bunurile gospodariei.
Daca dupa moartea unui membru al gospodariei de colhoznic nu ramin

alti membri ai gospodariei, fata de bunurile gospodariei se aplica

dispozitiile articolelor 561-593 din prezentul Cod.
Bunurile personale ale membrilor gospodariei de colhoznic trec dupa
moartea lor la mostenitori, in coformitate cu dispozitiile generale.
Dospozitiile, expuse in partile intiia, a doua si a treia ale
prezentului articol, se aplica, de asemenea, in cazul mostenirii
bunurilor din gospodaria cetatenilor, care se ocupa cu activitatea
individuala in cimpul muncii din agricultura.
[Art.594 modificat prin Ucazul din 05.07.84]
Articolul 595. Testarea de catre depunator a sumelor depuse
la casa de economii sau la banca
Cetatenii care au depuneri la casele de economii din munca ale
statului sau la Banca de Stat a Uniunii RSS au dreptul sa dee dispozitii
casei de economii sau bancii, ca in cazul mortii lor sa elibereze suma
depusa oricarei persoane indicate de ei sau statului.
Regulile privitoare la dispozitiile pentru caz de moarte, date prin
indicatiile speciale ale depunatorilor asupra sumelor depuse la casele
de economii din munca ale statului sau la Banca de Stat a Uniunii RSS,
sint stabilite de statutele institutiilor de credit mentionate si de
regulamentele emise conform legii.
Daca depunatorul moare fara sa fi dat dispozitii casei de economii
sau
bancii,
sumele depuse de el trec la mostenitori pe
baza
dispozitiilor generale, conform prevederilor acestui titlu.