Universitatea din Craiova

Facultatea de drept

Referat 2
Drept civil. Persoanele

Principiul specialității capacității civile a persoanei juridice

Sudent: Viorica Pîntea, MD, An. I, Seria 3, Gr. 9

Profesor: Sevastian Cercel

Mai 2021

1
• Introducere
Noul Cod Civil propune în reglementările sale anumite principii ce fundamentează normele
de drept. Formând temelia acestora, principiile contribuie la interpretarea normelor.
Articolele Noului Cod Civil sunt create de oameni, existând probabilitatea greșelilor în
formularea și aplicarea acestora. În situații de acest tip, când o normă de drept este greșită sau nu
cuprinde toate ariile necesare, este vag formulată etc, primează interpretarea cu ajutorul
principiilor. Dreptul este bazat pe principii în primă etapă.
De aceea, în sistemul nostru de drept civil există un număr semnificativ de principii civile ce
perfecționează dispozițiile codului, favorizează și condiționează crearea unor norme noi, integre,
bine structurate. Pilonii sistemului de drept sunt principiul proprietății, principiul egalității în fața
legii civile, principiul imbinării intereselor individuale cu cele colective, principiul ocrotirii și
garantării drepturilor subiective civile, principiul ocrotirii bunei-credințe.
Totuși, pe lângă aceste principii generale există altele pentru fiecare materie.
În substanța persoanei juridice, a capacității sale, este prezent principiul specialității
capacității civile a persoanei juridice. Respectiv, interpretarea acestui principiu va constitui tema
principală a referatului .
Obiective:
1. Explicarea conceptelor de persoană juridică și capacitate civilă.
2. Definirea principiului specialității capacității civile a persoanei juridice.
3. Încadrarea principiului specialității capacității civile a persoanei juridice în sistemul de
reglementări.
4. Interpretarea și înțelegerea principiului specialității capacității civile a persoanei juridice.
5. Cunoașterea sancțiunii în caz de nerespectare a principiului specialității capacității civile a
persoanei juridice.
Actualitatea temei:
În primul rând, principiului specialității capacității civile a persoanei juridice este unul
actual, deoarece este prezent în reglementările în vigoare. Legiuitorul a încadrat în dispozițiile
Noului Cod Civil (ultima rectificare) acest principiu.
În al doilea rând, secolul al XXI-lea este ,,al creației, al afacerii”. În zilele de astăzi se
bucură de o popularitate mare ideea gândirii și transformării în realitate a unui bussines. Deseori
afacerile sunt constituite ca persoane juridice. Respectiv, pentru a nu se confrunta cu situații
neplăcute, sancțiuni, e prioritar să se cunoască cadrul normelor, legal. Iar principiului
specialității capacității civile a persoanei juridice face parte din materia persoanei juridice.
Sancțiunea nu se propune ca o plăcere și poate determina alte probleme în consecință. De
aceea, membrii organelor de administrare ai persoanei juridice au o obligație să cunoască cadrul
legal în privința acesteia și să respecte dispozițiile cuvenite.

2
Cuprins:

•Introducere.....................................................................................................................................2
• Bibliografie....................................................................................................................................3
I. Conceptul de capacitate civilă......................................................................................................4
1.1. Capacitatea de folosință........................................................................................................4
1.2. Capacitatea de exercițiu........................................................................................................4
II. Conceptul de persoană juridică...................................................................................................4
III. Capacitatea civilă a persoanei juridice......................................................................................5
IV. Definirea principiului specialității capacității civile a persoanei juridice.................................6
V. Normele ce reglementează principiul specialității capacității civile a persoanei juridice..........6
VI. Principiul specialității capacității civile a persoanei juridice pentru persoanele juridice cu
scop lucrativ.....................................................................................................................................7
VII. Sancțiunea nerespectării principiului specialității capacității civile a persoanei juridice........7
7.1. Sancțiunea pentru persoanele juridice fără scop lucrativ......................................................7
7.2. Sancțiunea pentru persoanele juridice cu scop lucrativ........................................................7
Concluzie:........................................................................................................................................7

• Bibliografie
1. https://legestart.ro/ce-trebuie-sa-stim-despre-personalitatea-juridica-a-unei-entitati/
2. Noul Cod Civil, ediție îngrijită de Dan Lupașcu, septembrie 2020, Editura Pro Lege
3. https://notari.pro/dictionar-juridic-dex/capacitatea-civil
4. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-civil-introducere/persoana-
fizica/
5. https://administrare.info/drept/2796-capacitatea-civil%C4%83-a-persoanei-juridice
6. https://bloghamangiu.ro/principiul-specialitatii-capacitatii-de-folosinta-in-noul-cod-civil/

3
 I. Conceptul de capacitate civilă

Capacitate civilă, capacitatea juridică de drept civil a persoanelor fizice şi juridice,

reprezintă aptitudinea generală a acestor persoane de a avea drepturi şi obligaţii de natură civilă,
de a fi subiecte de drept în raporturi juridice civile. Capacitatea civilă se prezintă sub două
aspecte distincte: capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu.
Capacitatea civilă este recunoscută, potrivit legii, în mod egal tuturor persoanelor; sexul,
naţionalitatea, religia, gradul de cultură sau originea nu au nici o înrâurire asupra capacităţii
civile.
Nimeni nu poate fi îngrădit în capacitatea de folosinţă şi nici lipsit, în tot sau în parte, de
capacitatea de exerciţiu, decât în cazurile şi în condiţiile stabilite de lege.
De asemenea, nimeni nu poate renunţa, nici în tot, nici în parte, la capacitatea de folosinţă sau la
cea de exerciţiu.
Art. 28 Cod Civil spune că: al. 1: ,,Capacitatea civilă este recunoscută tuturor persoanelor”;
al. 2: ,,Orice persoană are capacitatea de folosință și, cu excepția cazurilor prevăzute de lege,
capacitate de exercițiu.”.
I.1. Capacitatea de folosință
Capacitatea civilă de folosinţă a persoanei fizice este acea parte a capacităţii civile care
constă în aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi subiective civile şi obligaţii civile.
Capacitatea civilă de folosinţă a persoanei fizice prezintă următoarele caractere juridice:
legalitate, generalitate, inalienabilitate, intangibilitate, egalitate şi universalitate. În Noul Cod
Civil capacitatea de folosință este reglementată în articolele 34-36.
I.2. Capacitatea de exercițiu
Capacitatea civilă de exerciţiu a persoanei fizice reprezintă acea parte a capacităţii civile
care constă în aptitudinea persoanei fizice de a dobândi şi exercita drepturi subiective civile,
precum şi de a-şi asuma şi executa obligaţii civile, prin încheierea de acte juridice civile.
Capacitatea de exerciţiu a persoanei fizice este reglementată în art. 37-48 din Codul civil. Ca
şi capacităţii de folosinţă, capacităţii de exerciţiu a persoanei fizice îi sunt specifice următoarele
caractere juridice: legalitatea, generalitatea, inalienabilitatea şi intangibilitatea.

II. Conceptul de persoană juridică

Noul Cod Civil conturează conceptul de persoană juridică ca subiect de drept, aceasta
reprezentând orice entitate care întrunește un colectiv de persoane, titular de drepturi și obligații,
fiind supusă unor cerințe pentru crearea sa: Art. 25 al. 2: ,, Persoana juridică este orice formă de
organizare, care întrunind condițiile cerute de lege, este titular de drepturi și obligații civile.”1
Condițiile obligatorii pentru înființarea unei persoane juridice sunt:
a) Organizarea proprie, de sine-stătătoare; în sens că persoana juridică se constituie în baza
statutelor proprii, în baza legii, nu prin lege. Legiuitorul oferă cadrul, dar nu poate dispune
înființarea ei, reglementări directe privitor la desfășurarea activității acesteia;
b) Patrimoniul propriu, distins de cel al altor asociații. Odată ce o caracteristică generală a
persoanelor juridice este independența funcțională unele față de altele, aceastea trebuie să-și
organizeze singure statutul financiar, distinct de celelalte. Altfel spus, să dețină un patrimoniu
propriu, diferit de al celorlalte persoane juridice;
c) Scopul propriu, licit și moral, în acord cu interesul general. Fiecare asociație, persoană juridică
trebuie să își formuleze un scop și să îl declare. Aici intervine problematica referatului respectiv,

1
Noul Cod Civil, ediție îngrijită de Dan Lupașcu, septembrie 2020, Editura Pro Lege
4
și anume faptul că persoanele juridice cu scop lucrativ își pot exercita drepturile și obligațiile
raportându-se la un alt scop, distinct de cel cu care a fost înregistrată persoana juridică. Pe când,
persoanele juridice fără scop lucrativ nu au această posibilitate.
d) *Personalitate juridică proprie. ,,Societatea se poate constitui cu sau fără personalitate
juridică. NU au personalitate juridică sediile secundare – sucursale, agenţii, reprezentanţe sau
alte asemenea unităţi.”2
Deci, potrivit Art. 187 elementele constitutive ale persoanei juridice sunt: ,, Orice persoană
juridică trebuie să aibă o organizare de sine stătătoare și un patrimoniu propriu, afectat realizării
unui anumit scop licit și moral, în acord cu interesul general.”3
În sensul temei referatului respectiv, persoanele juridice se clasifică în persoane juridice cu
scop lucrativ și fără scop lucrativ. Din categoria persoanelor juridice cu scop lucrativ fac parte
societățile. ,,Legea nr. 31/1990, republicată (r2) în Monitorul Oficial nr. 1066/2004, cu
modificările şi completările ulterioare, spune în Art. 2 că dacă prin lege nu se prevede altfel,
societăţile cu personalitate juridică se constituie în una dintre următoarele forme: 
a) societate în nume colectiv;
b) societate în comandită simplă; 
c) societate pe acţiuni; 
d) societate în comandită pe acţiuni şi 
e) societate cu răspundere limitată.”4
Acestea reprezintă societățile comerciale, cele care urmăresc obținerea unui profit, au un scop
patrimonial.
Persoanele juridice fără scop lucrativ promovează interesele culturale, politice, profesionale,
personale, neavând un scop patrimonial. Din această categorie fac parte asociațiile, fundațiile,
partidele politice.

III. Capacitatea civilă a persoanei juridice

Acest concept semnifică aptitudinea persoanei juridice de a fi subiect de drept, adică

aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii civile şi de a încheia acte juridice proprii. În structura
capacităţii civile se disting două elemente : capacitatea de folosinţă şi capacitatea de exerciţiu.
Capacitatea de folosinţă se divide în capacitate de folosinţă deplină şi capacitate de folosinţă
restrânsă. Aceasta din urmă la rândul ei este prezentă sub două forme: capacitate de folosinţă
anticipată şi capacitate de folosinţă reziduală. Prima este atribuită persoanei juridice pentru
dobândirea personalităţii juridice; cea de-a doua, în vederea desfăşurării procesului de desfiinţare
a persoanei juridice. Între aceste două momente, persoana juridică are capacitate de folosinţă
deplină, care este supusă principiului specialităţii, sub sancţiunea nulităţii absolute a actelor
juridice încheiate cu nesocotirea acestuia.
Capacitatea de exerciţiu reprezintă aptitudinea persoanei juridice de a-şi exercita drepturile
şi de a-şi asuma obligaţii încheind acte juridice civile prin organele sale de conducere.  Sediul
materiei îl constituie art. 35 şi 36 din Decretul nr. 31/1954, care, referindu-se la capacitatea de
exerciţiu a persoanei juridice, stabilesc următoarele principii generale:
1. exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor se transpun în viaţă prin organele persoanei
juridice;
2. actele juridice încheiate de organele sale, în limitele abilitărilor conferite, sunt actele persoanei
juridice înseşi;
3. atât faptele licite, cât şi cele ilicite săvârşite de organele persoanei, dacă au fost comise în
exerciţiul funcţiei, obligă însăşi persoana juridică;
4. pentru faptele ilicite, răspunderea celui ce le-a comis este angajată atât faţă de persoana
juridică, cât şi faţă de terţi.
2
https://legestart.ro/ce-trebuie-sa-stim-despre-personalitatea-juridica-a-unei-entitati/
3
Noul Cod Civil, ediție îngrijită de Dan Lupașcu, septembrie 2020, Editura Pro Lege
4
https://legestart.ro/ce-trebuie-sa-stim-despre-personalitatea-juridica-a-unei-entitati/
5
 IV. Definirea principiului specialității capacității civile a persoanei juridice

Principiul specialității capacității civile a persoanei juridice nu este definit expres în Codul
Civil, însă esența sa poate fi înțeleasă din dispozițiile legale care îl reglementează: Art. 206 al.
2: ,, Persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea doar acele drepturi și obligații civile care sunt
necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de constituire sau statut.”. Acest
articol este prevăzut în conținutul capacității de folosință.
Prin urmare, Codul Civil ,,instituie doar aplicabilitatea sa în materia persoanelor juridice fără
scop lucrativ, revenind astfel rolul doctrinei de a-l formula.
Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice a fost definit, prin prisma
dispoziţiilor art. 34 din Decretul nr. 31/1954 (reglementarea anterioară de drept comun în materia
persoanelor fizice şi a persoanelor juridice), ca fiind regula de drept civil potrivit căreia persoana
juridică nu poate dobândi, prin acte juridice, decât acele drepturi şi obligaţii care sunt în
concordanţă cu scopul ei.”5
Actualitatea acestei definiții se încadrează în concordanța Art. 206 al. 2 cu Art. 187 NCC.
Totodată, principiul specialităţii nu acoperă întregul conţinut al capacităţii de folosinţă a
persoanei juridice, ci se limitează la aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii civile care au ca
izvor actele juridice civile.
Prin urmare, acest principiu nu vizează aria drepturilor şi obligaţiilor civile care au ca izvor legea
(care, prin ipoteză, nu pot fi contrare scopului persoanei juridice) şi faptul juridic stricto
sensu (delictul civil, faptul juridic civil licit).
Explicaţia rezidă în faptul că verificarea conformităţii drepturilor şi obligaţiilor cu scopul pentru
care persoana juridică a fost înfiinţată este necesară numai atunci când se au în vedere motivele
pentru care aceste drepturi şi obligaţii sunt exercitate. Or, după cum se ştie, numai în situaţia
actelor juridice există acea condiţie de validitate care este cauza, adică scopul urmărit de
subiectul de drept prin manifestarea sa de voinţă.
Totuși, Art. 208 Cod Civil propune o temperare a principiului pentru persoanele juridice fără
scop lucrativ. Acesta susține posibilitatea persoanei juridice de a primi liberalități: ,, Prin
excepție de la prevederile art. 205 alin. (3) și dacă prin lege nu se dispune altfel, orice persoană
juridică poate primi liberalități în condițiile dreptului comun, de la data actului de înființare sau,
în cazul fundațiilor testamentare, din momentul deschiderii moștenirii testatorului, chiar și în
cazul în care liberalitățile nu sunt necesare pentru ca persoana juridică să ia ființă în mod legal.”6

V. Normele ce reglementează principiul specialității capacității civile a persoanei

juridice

Inițial, principiul specialității capacității civile a persoanei juridice a fost reglementat în

Legea pentru persoanele juridice nr. 21/1924. Apoi a fost instituit în Decretul nr. 31/1954
privitor la persoanele fizice si persoanele juridice în cuprinsul art. 34.
Actualmente, Noul Cod Civil reglementează acest principiu în cadrul conținutului capacității
de folosință a persoanei juridice, referindu-se, în special, persoanelor juridice fără scop lucrativ.
Este vorba despre Art. 206 al. 2: ,, Persoanele juridice fără scop lucrativ pot avea doar acele
drepturi și obligații civile care sunt necesare pentru realizarea scopului stabilit prin lege, actul de
constituire sau statut.”
,,Discutată în literatura juridică mai veche, ideea specialităţii capacităţii de folosinţă a atras
atât aprecieri pozitive, cât şi critici severe, însă fără îndoială, principiul reprezintă şi în prezent
un mijloc eficient de „monitorizare” a activităţii persoanelor juridice, dar şi un criteriu de
apreciere a îndeplinirii cerinţei legale prevăzute de dispoziţiile art. 187 noul Cod civil, care
reglementează elementele constitutive ale oricărei persoane juridice şi care impune existenţa

5
https://bloghamangiu.ro/principiul-specialitatii-capacitatii-de-folosinta-in-noul-cod-civil/
6
Noul Cod Civil, ediție îngrijită de Dan Lupașcu, septembrie 2020, Editura Pro Lege
6
unui patrimoniu care să fie afectat realizării unui anumit scop licit şi moral, în acord cu interesul
general.”7

VI. Principiul specialității capacității civile a persoanei juridice pentru persoanele

juridice cu scop lucrativ

În cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ efectul este permisiunea exercitării oricărui tip
de bussines, societate.
Însă, principiul persistă și în cazul acestor persoane juridice. Distincția asupra căreia se pune
problema este sancțiunea. În cazul nerespectării principiului, pentru persoanele juridice cu scop
patrimonial nu va fi aplicată sancțiunea nulității absolute.
”În aceste condiţii subzistă şi obligaţia ca totalitatea drepturilor şi obligaţiilor persoanei
juridice să fie afectate realizării scopului ei, însă, aşa cum am precizat, sancţiunea în acest caz nu
mai poate fi nulitatea absolută.”8
Motivul pentru care principiul este menținut și pentru aceste persoane juridice este elementul
constitutiv subliniat în Art. 187, și anume, scopul licit și moral. Deci, oricare persoană juridică,
fie ea cu scop lucrativ, fie fără, este ținută la obligația să respecte legalitatea și moralitatea
scopului său. De asemenea, să nu deroge de la el în sensul transformării scopului în unul ce nu
corespunde dispozițiilor Art. 187, printr-o modalitate ascunsă sau deschisă.

VII. Sancțiunea nerespectării principiului specialității capacității civile a persoanei

juridice

7.1. Sancțiunea pentru persoanele juridice fără scop lucrativ

În acest caz intervine sancțiunea nulității absolute, întrucât Art. 206 al. 3 NCC susține: ,,
Actul juridic încheiat cu încălcarea dispozițiilor alin. (1) și (2) este lovit de nulitate absolută.”
7.2. Sancțiunea pentru persoanele juridice cu scop lucrativ
Pentru început, persoanele juridice cu scop lucrativ nu ar fi supuse sancțiunii nulității
absolute dacă vor încălca principiul. Însă actele juridice încheiate de ele pot cădea sub incidența
nulității absolute pentru existența unui scop ilicit sau imoral. ,,Prevederile Codului civil în
vigoare se completează, în această materie, cu cele ale Legii nr. 12/1990 privind protejarea
populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, republicată, şi care interzice „efectuarea de
acte sau fapte de comerţ fără îndeplinirea condiţiilor stabilite prin lege” (art. 1).
Prin urmare, este adevărat că legiuitorul a instituit o excepţie în privinţa aplicării sancţiunii
nulităţii absolute în privinţa persoanelor juridice cu scop lucrativ, însă aceasta nu înseamnă că se
admite desfăşurarea fără limite, cu titlu profesional şi în mod repetat a unor activităţi care nu sunt
înscrise în obiectul de activitate al societăţii comerciale, mai ales dacă acestea nu au legătură cu
scopul statutar.”9

Concluzie:

Principiul specialităţii capacităţii de folosinţă a persoanei juridice este reglementat cu scopul

de a limita infracțiunile, dar și pentru concentrarea persoanei juridice pe scopul propriu,
sporindu-i astfel eficacitatea.
Eliminarea sancţiunii nulităţii absolute în cazul specialităţii capacităţii de folosinţă a
persoanei juridice cu scop lucrativ protejează profesioniştii de bună-credinţă, fiind, practic,
imposibilă verificarea, cu ocazia încheierii fiecărui contract, a obiectului de activitate al tuturor
co-contractanţilor săi.

7
https://bloghamangiu.ro/principiul-specialitatii-capacitatii-de-folosinta-in-noul-cod-civil/
8
https://bloghamangiu.ro/principiul-specialitatii-capacitatii-de-folosinta-in-noul-cod-civil/
9
https://bloghamangiu.ro/principiul-specialitatii-capacitatii-de-folosinta-in-noul-cod-civil/
7