•••SINTEZA MODULULUI I

1.Sensurile termenului drept.

a) dreptul obiectiv-totalitatea regulilor, a legilor care conduc activitatea omului si care pot fi impuse prin
forta publica la nevoie.
b) dreptul subiectiv-prerogativele persoanei in societate, facultatile care i permit sa se manifeste cumva,
sa faca ceva sau nu
c)dreptul in sens de stiinta-studiaza dreptul obiectiv si cele subiective ce decurc din el.
2. Diviziunile dreptului

Dreptul public- Dreptul privat-ocroteste drepturile private

ocroteste drepturile publice
3.Definitia, locul si rolul dreptului civil
►Notiune. Dreptul civil este acea ramura care reglementeaza raporturi patrimoniale si nepatrimoniale
intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica .( Raporturi patrimoniale = raporturi
juridice cu conținut economic.)
►Dreptul civil si dreptul privat-la origini ambele sunt asemanatoare, insa treptat domeniul dreptului
civil capata o autonomie fata de alte ramuri de drept.(si in prezent)
►Dreptul civil-drept comun- dreptul civil ,,imprumuta,, normele sale juridice din Codul civil si alte
legi, principiile sale din legea civila. El ofera solutiile sale intotdeauna cand o alta ramura de drept nu
contine norme proprii ca sa reglementeze un anumit aspect al unui raport juridic si resimte nevoia de un
imprumut.Dreptul civil ocupa un loc central in sistemul juridic. El tinde sa fie ,,dreptul comun,, fata de
toate ramurile de drept, fie ale dreptului privat, fie public.
4. Principiile dreptului civil- principiile fundamentale ale dreptului civil: 1) principiul proprietatii, 2) p.
Egalitatii in fata legii civile, 3) p. Imbinarii intereselor individuale cu interesele colective, 4) p. Garantarii
si ocrotirii drepturilor subiective civile.
►Principiul Proprietatii este stabilit in Constitutie si dezvoltat de normele dreptului civil. Este
principalul drept real al omului, iar principiul apararii proprietatii exprima orientarea generala a legislatiei
civile.Normele dreptului civil reglementeaza continutul si exercitiul dreptului de proprietate, formele,
modurile de dobandire si stingere, dar si mijlocul specific de ocrotire al acestuia(actiunea in revendicare).
► Principiul egalitatii in fata legii civile- este o aplicatie a principiului egalitatii in fata legii-art. 4
alin.2 si art 16 din Constitutie.
a)persoana fizica-Art. 30 Noul cod civil.
b)persoana juridica-persoanele juridice dintr-o categorie sunt egale dupa legile civile consacrate
reglementarii acelei categorii de persoane.
►Principiul imbinarii intereselor individuale cu interesele colective(si persoane fizice si juridice)-
raspunde nevoii armonizarii intereselor particulare cu cele obstesti.-art 11 Noul cod civil si art 60.
►Principiul ocrotirii si garantarii drepturilor subiective civile-Consacrat de Constitutie si de legea
civila.-art. 26 Noul cod civil:,,Drepturile si libertatile civile…sunt ocrotite si garantate de lege.”
►Principiul ocrotirii bunei-credinte – art. 14 Noul cod civil. Buna credinta este intotdeauna prezumata
si ocrotita in raporturile juridice civile.
5. Delimitarea dreptului civil
a) Obiectul de reglementare juridical
b) Metoda de reglementare
c)caracterul normelor juridice(norme dispozitive, permisive, supletive)
d)natura sanctiunilor(la incalcarea normelor)
e) calitatea subiectelor(persoana fizica/juridica)
f)principiile proprii unei ramuri de drept.
6. Notiunea si prezentarea izvoarelor dreptului civil (,,izvor al dreptului civil,, are 2 sensuri):
1) sens material-ansamblul conditiilor materiale de existenta ce genereaza normele dreptului civil.
2) sens formal-formele specifice de exprimare a normelor dreptului civil(actele normative).
*Acte normative care pot constitui izvor de drept: Constitutia, legile, ordonantele, ordonantele de urgenta
ale Guvernului, hotararile Guvernului, actele normative emise de autoritatile administratiei publice
centrale si locale, reglementarile internationale. Principalul izvor al dreptului civil-Codul civil de la
1864.
7. Izvoarele indirecte ale dreptului civil
►Uzanta(obiceiul juridic sau cutuma) constituie o practica indelungata, inradacinata si
neintrerupta(elemental material), pe care cei care o aplica o considera obligatorie (elemental psihologic).
Uzanta se aplica in cazurile neprevazute de lege sau cand se face trimitere la ea. E izvor de drept doar
daca nu constravine legii si bunelor moravuri.
► Morala-legea uneori face trimitere la regulile de convietuire sociala
►Precedentul judiciar si doctrina- prezinta utilitate in aplicarea corecta a normelor, nu sunt izvoare
8. Aplicarea legii civile-a) aplicarea legii in timp, b) aplicarea legii in spatiu, c) aplicarea legii cu privire
la persoane.
►Aplicarea legii civile in timp-Legea civila se aplica in intervalul de timp cat este in vigoare, delimitat
de 2 momente importante:momentul initial si final.
*Momentul initial-art. 78 din Constitutie
*Momentul final-cand se inceteaza actiunea legii
*Desuetudinea(neaplicarea indelungata a unei legi)
* Aplicarea legii in timp e guvernata de 2 principii:a) p. Neretroactivitatii legii civile noi, b) p. Aplicarii
imediate a legii civile noi.
►Principiul neretroactivitatii legii civile-regula juridical potrivit careia o lege civila se aplica numai
situatiilor ce se ivesc in practiva dupa intrarea ei in vigoare, nu si situatiilor anterioare.
►Principiul aplicarii immediate a legii civile noi- regula de drept potrivit careia legea noua se aplica
cum a intrat in vigoare, excluzand aplicarea legii civile vechi.
*Exceptia ultraactivitatii(supravietuirii) legii civile vechi- aplicarea legii civile vechi, fiind existenta cea
noua.
►Aplicarea legii civile in spatiu=>aspectul intern si international.
* Aspectul intern priveste situatia raporturilor juridice civile stabilite, pe teritoariul Romaniei, intre
subiectele de drept civil de cetatenie ori nationalitate romana si se rezolva astfel: actele normative care
emana de la organelle…administrative teritoriale.
* Aspectul international-raspunde la: Legea nationala civila se aplica in alte state? O lege straina poate fi
aplicata in limitele propriului teritoriu?
►Aplicarea legii civile asupra persoanelor- din punct de vedere al sferei subietelor la care se aplica,
normele civile se impart in 3 categorii: a) norme cu vocative generala de aplicare, b)norme cu norme cu
vocatia aplicarii numai la persoanele fizice, c)legile civile cu vocatia aplicarii numai la persoanele
juridice.
9. Interpretarea normelor de drept civil
►Notiune. –Operatiunea de stabilire a continutului si sensului normelor civile.
►Clasificare-In functie de forta sa-obligatorie sau neobligatorie=>interpretarea oficiala si neoficiala.
***Oficiala-executata de catre un organ de stat apartinand puterii legislative, executive ori judecatoresti.
*Interpretare oficiala autentica-provine d ela organul d estat care a edictat norma
*Interpretare oficiala jurosdictionala- provine de la un organ de jurisdictie.
***Neoficiala-care se da legii civile de catre doctrina, de catre avocat in pledoariile sale in fata instantei,
de persoane care nu reprezinta puterea de stat.
In functie de rezultatul la care se ajunge prin interpretare se deosebesc:
*literala
*extensiva
*restrictiva
In functie de metoda de interpretare folosita exista: interpretare gramaticala, logica, sistematica, istorio-
teleologica.
*gramaticala-folosirea metodtei gramaticale pentru stabilirea sensului normei civile
*sistematica-raportarea normei interpretate la alte norme juridice.
*istorico-teleologica- stabilirea sensului unei dispozitii legale prin luarea in consideratie a finalitatii
urmarite de legiutor atunci cand a edictat actul normativ in care este inserata dispozitia supusa
interpretarii.
*logica-lamurirea intelesului normelor juridice prin folosirea legilor logicii formale generale.
In jurisprudenta si doctrina mai des folosite sunt urmatoarele trei reguli: exceptia este de stricta
interpretare; unde legea nu distinge,nici interpretul nu trebuie sa distinga; legea civila trebuie interpretata
in sensul aplicarii ei, iar nu in sensul inlaturarii aplicarii ei.
*argumentele interpretarii logice: argumentul per a contrario, a fortiori, reducerii la absurd, analogiei.
•••ESEU
Ce este dreptul civil?
,,Ce este dreptul civil?” - o intrebare pe care mi-am pus-o și eu când am ales să cunosc ,,tainele”
acestei facultăți. Nefiind familiarizată cu termenii juridici, intuiția m-a făcut să presupun că ar fi o
activitate juridică care se ocupă, reglementează comportamentul și relațiile dintre cetățenii unui stat.
Informându-mă, mi-am dat seama că definiția standartă nu suferă o mare discrepanță față de ideea mea.
Deci, dreptul civil este acea ramură de drept ce reglementează relațiile social-patrimoniale și nepatrimoniale
stabilite între persoane fizice și/sau juridice ce se află pe poziții de egalitate juridică, chiar când una dintre
părți este statul.
Tind să cred că dreptul civil este cea mai importantă ramură din drept, căci este cu și despre oameni,
cetățenii unui stat, iar majoritatea statelor lumii sunt constituite ca națiuni cumulate în această formă de
organizare politică si administrativă-statul. Din cele mai vechi timpuri, oamenii înțelepți au conștientizat
că odată ce s-a creat o adunătură de oameni, un popor, el trebuie condus de cineva apt, care să ,,impună”
unele reguli, pentru a nu se isca dispute. Iar odată ce au apărut, să existe o legislație în baza căreia,
problemele să se dizolve. Aceste norme juridice, legi au fost însumate într-un Cod civil. Pentru început
exista un singur Cod, acesta insumând mai multe idei, cele ale codului penal, civil etc(Codul lui
Hammurabi, 1760 î.Hr.). Pentru spațiul european, exista Codul Civil Napoleonian(1804), după modelul căruia
a fost elaborat si cel românesc din 1865, Codul Civil al lui Cuza, unul dintre cele mai semnificative,
nesuferind modificări substanțiale comuniste. Ce ar reprezenta un cod civil? Presupun că un ansamblu de legi,
norme juridice după care pot fi judecați, protejați cetățenii statului și reglementate raporturile dintre persoanele
fizice și juridice, inclusiv statul. Acest act normativ stabilește o corectitudine pentru o mulțime de situații:
ocrotirea persoanei fizice(Art. 105, Noul Cod Civil), proprietatea privată etc..
Dreptul civil mai are o multime de particularități: obiectul, metoda de reglementare, principii, funcții.
Obiectul de reglementare constă în relaţiile care sunt exprimate de normele acestui drept. Funcțiile dreptului
civil sunt: ocrotirea valorilor economice, sociale, juridice ,a drepturilor subiective patrimoniale şi personale
nepatrimoniale a persoanelor fizice, juridice.
Dreptul civil are o importanţă mare într-un stat cu economie de piaţă , aceasta reieşind din importanţa
raporturilor juridice patrimoniale şi personale nepatrimoniale pe care le reglementează. Dreptul civil însoţeşte
omul de la naştere pînă la moarte, de aceea cred că importanța sa nu se dezbate!

•••10 exemple de situatii sociale care ar putea cadea sub incidenta dreptului civil

1. Situația căsătoriei. În acel moment, fiecare are mai multe posibilități în privința numelui de
familie, cum ar fi: să ia numele persoanei cu care s-a căsătorit, să își păstreze numele său sau să
aleagă posibilitatea numelor reunite.
2. Situația moștenirii legale. Patrimoniul defunctului se poate transmite soţului supravieţuitor,
rudelor defunctului, şi anume descendenţilor, ascendenţilor şi colateralilor acestuia, comunei,
oraşului sau municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii,
după caz.(Într-o familie, se pune problema moștenirii, în urma decesului tatălui.)
3. Situația liberalității. Se pot face liberalităţi fie prin donaţie, fie prin legat cuprins în testament.
(O persoană dorește să face o liberațiune către o persoană apropiată.)
4. Situația recunoaşterii drepturilor şi libertăţilor civile. Exemplu: încălcarea dreptului la
intimitate, caz ce trebuie vizualizat și lichidată problema prin aplicarea sancțiunilor prevăzute
prin lege persoanei care a încălcat dreptul respectiv.
5. Situația regimului unor acte ale minorului. Minorul poate să încheie acte juridice privind
munca, îndeletnicirile artistice sau sportive ori referitoare la profesia sa, cu încuviinţarea
părinţilor sau a tutorelui, precum şi cu respectarea dispoziţiilor legii speciale, dacă este cazul.
(Minorul dorește să se angajeze legal la un post de muncă).
6. Situația prelevării şi transplantului de la persoanele în viaţă.(O persoană dorește să doneze
un organ vital alteia) Prelevarea şi transplantul de organe, ţesuturi şi celule de origine
umană de la donatori în viaţă se fac exclusiv în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege, cu
acordul scris, liber, prealabil şi expres al acestora şi numai după ce au fost informaţi, în
prealabil, asupra riscurilor intervenţiei. În toate cazurile, donatorul poate reveni asupra
consimţământului dat, până în momentul prelevării.(2) Se interzice prelevarea de organe,
ţesuturi şi celule de origine umană de la minori, precum şi de la persoanele aflate în viaţă,
lipsite de discernământ din cauza unui handicap mintal, unei tulburări mintale grave sau
dintr-un alt motiv similar, în afara cazurilor expres prevăzute de lege.
7. Situația schimbării numelui (O persoană dorește să își schimbe numele de familie
din motive personale)Cetăţenii români pot obţine, în condiţiile legii, schimbarea pe cale
administrativă a numelui de familie şi a prenumelui sau numai a unuia dintre acestea.
8. Situația cetăţenilor străini şi apatrizilor(O persoană străină se stabilește cu domiciliul în
România și dorește să beneficieze de drepturile băștinașilor-exemplu: întocmirea unor acte.)
Cetăţenii străini şi apatrizii sunt asimilaţi, în condiţiile legii, cu cetăţenii români, în ceea ce
priveşte drepturile şi libertăţile lor civile.
9. Situația apărării dreptului de proprietate private(O persoană a fost lipsită ilegal de o
proprietate privată sau proprietatea sa private a fost utilizată fără acordul persoanei-posesor.)
Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl
deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.
10. Situația aderării unei persoane juridice la organele de administrare şi de control (O
persoană juridică dorește să se propună ca oautoritate în organelle de administrare/de control, în
urma condamnării sale la închisoare pentru fraudă etc.) Art. 211: Incapacităţi şi
incompatibilităţi(1) Nu pot face parte din organele de administrare şi de control ale
persoanei juridice incapabilii, cei cu capacitate de exerciţiu restrânsă, cei decăzuţi din
dreptul de a exercita o funcţie în cadrul acestor organe, precum şi cei declaraţi prin lege
sau prin actul de constituire incompatibili să ocupe o astfel de funcţie.

Pîntea Viorica, gr. 9, seria 3