Definitia normei juridice reprezinta o regula de conduita cu character general si obligatoriu,

elaborate/recunoscuta de puterea de stat in scopul asigurarii ordinii sociale ce poate fi adusa la

indeplinire la nevoie prin forta de constrangere a statului(sanctionarea).
Sistemul actelor normative din dreptul romanesc :
1- Constitutia
2- Legi constitutionale ( de revizuire a Constitutiei)
3- Legi organice -> tot ce tine de siguranta noastra
-> adoptate cu jum + 1 din totalul parlamentului
-> art. 73 din Constitutie alin.3 (a-t)
4- Legi ordinare
5- Decretele prezidentiale ( doar de presedinte) ex : gratierea
6- Ordonantele Guvernului -> art 115 din Constitutie
 Simple
 Urgenta
7- Hotararile guvernului -> SCOP : punerea in executare a legii
8- Actele adminstratiei publice, centrale si locale
!! Toate actele normative trebuie sa fie in conformitate cu Constitutia !!

1. Locul si rolul TGD in sistemul stiintei dreptului (stiintele juridice)

2. Acceptiunile notiunii de drept( conceptul dreptului)

1.Obiectul de studio al TGD constituie observarea + cercetarea fenomenelor juridice , a legilor

generale ale vietii juridice , a categoriilor si notiunilor generale valabile pt intreaga stiinta
juridica.
TGD face parte din acest system.
Sistemul stiintei dreptului este alcatuit din urmatoarele parti :
 Tgd;
 Stiintele juridice de ramura;
 Stiintele istorice juridice ( cerceteaza istoria dreptului intr-o anumita
tara) ex ISDR
 Stiintele ajutatoare (ex: log. Juridica, medicina legala, criminalistica)
Sistemul dreptului :
Drept public : drept constitutional, administrative, muncii, financiar, penal ,processual , civil
Drept privat : drept international privat, drept commercial
Institutiile juridice – grup unitar de 2 sau mai multe norme juridice care reglementeaza o
categorie distincta de relatii sociale ( institutia proprietatii, inst. Raspunderii penale, inst
mostenirii, inst juridica a casatoriei, adoptiei etc).
Ramura de drept – ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale dintr-un
anumit domeniu al vietii sociale in baza unor metode specifice de reglementare si a unor
principii comune.
2. Acceptiunile notiunii de drept(sensurile dreptului) :
a) Dreptul obiectiv – repr. Ansamblul normelor juridice(iesite si intrate in vigoare) elaborate
de stat in scopul desfasurarii normale a vietii in comun a oamenilor ( format din
totalitatea normelor juridice)
b) Dreptul pozitiv – totalitatea normelor juridice aflate in vigoare la un moment dat in
societate
c) Dreptul subiectiv – reprezinta/desemneaza prerogativa(posibilitatea) recunoscuta unei
persoane fizice/juridice de a dispune de un drept care ii este recunoscut de lege. (ex de dr
subiectiv : dr la viata, la familie, sanatate , educatie , casatorie, proprietate, munca,
domiciliu)
Trasaturile dreptului obiectiv :
- Dreptul obiectiv contine norme juridice obligatorii ce se adreseaza tuturor indivizilor care
au discernamant ;
- Dreptul obiectiv se aplica imediat, continuu si neconditioant ( de la data intrarii in
vigoare-> pana la abrogare -> tuturor cetatenilor fara a impune conditii)
- Regulile de conduita care alcatuiesc dreptul obiectiv au un caracter general si obligatoriu.
- Normele juridice care alcatuiesc dreptul obiectiv au caracter de actualitate, adica se afla
in vigoare( norme juridice active )
- Dreptul obiectiv constituie fundamentul drepturilor subiective, in sensul ca reprezinta
cadrul de recunoastere si de exercitare al prerogativelor subiectelor de drept de a-si
exercita drepturile ce le revin in mod concret.
- Atunci cand se foloseste expresia ,,drept’’ fara alte atribute se are in vedere dreptul in
sens obiectiv, adica drept ca realitate a normelor juridice aflate in vigoare.

Trasaturile dreptului subiectiv:

Toate drepturile sunt subiective.

- Drepturile subiective sunt legate de persoana iar esenta prerogativelor consta in a pretinde
ceva de la altcineva.
 - -Drepturile subiective sunt recunoscute si reglementate de drepturi obiective.(statutul
juridic al persoanei este format din drepturi si obligatii juridice)
- Dreptul obiectiv este cel care recunoaste, consacra si ocroteste drepturile subiective si
totodata confera garantii titularului in exercitarea dreptului subiectiv. Garantarea
drepturilor subiective este obligatorie fiind asigurata atat prin constitutie cat si prin
celelalte acte normative.
- Titularii drepturilor subiective pot fi persoane individuale(pers fizice ) sau pers colective
(juridice, statul si organele statului)
- Unui drept subiectiv apartinand unui subiect determinat de drept ii corespunde o obligatie
corelativa a altui subiect de drept.

d) Drept national: reprezinta dreptul obiectiv al unui stat anume aplicat de autoritatile
statului respectiv.
e) Dreptul international: desemneaza totalitatea normelor juridice care reglementeaza
raporturile dintre state ca subiecte de drept.
f) Dreptul Uniunii Europene reprezinta dreptul aplicabil statelor membre ale uniunii
europene. Acest drept fiind adoptat de institutiile Uniunii Europene
!!Dreptul desemneaza stiinta dreptului, adica totalitatea ideilor, notiunilor, conceptelor si
principiilor care explica dreptul si prin intermediul carora dreptul poate fi gandit!!
g) Dreptul cutumiar(specifice dr civil) reprezinta suma cutumelor existente intr-un anumit
sistem de drept recunoscute ca fiind valabile si cu forta obligatorie.
h) Dreptul canonic desemneaza suma drepturilor si principiilor care guverneaza organizarea
si functionarea bisericii crestine

Definitia dreptului in general: reprezinta totalitatea normelor juridice elaborate sau

recunoscute de puterea de stat care au ca scop organizarea si disciplinarea comportamentului
uman conform valorilor sociale ale societatii respective a caror respectare este asigurata la
nevoie de forta coercitiva a statului.
Factorii de configurare(factori de influenta ai dreptului) a dreptului sunt grupati in 4 categorii:

1) Cadrul natural: mediul geografic, factorul biologic si fiziologic si factorul demografic

2) Cadrul economic, social si politic national
3) Cadrul economic social si politic regional si international
4) Factorul uman

1)Cadrul natural este format din mediul georgrafic.

Factorul biologic si fiziologic -> insusirile naturale ale omului
Capacitatea de folosinta = aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile (art 34
CODUL CIVIL)
(drepturile si obligatiile le am de la nastere, le pot exercita de la 18 ani) -capacitatea de folosinta
incepe de la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moartea acesteia
-drepturile copilului sunt recunoscute de la concpetiune insa numai daca se naste VIU (potrivit
legii se considera ca o persoana s a nascut vie daca a respirat o singura data) --copilul conceput
nu poate dobandi decat drepturi in sarcina lui, neputandu-se angaja obligatii (dreptul la
mostenire)
Capacitatea de exercitiu = aptitudinea persoanei de a inchiea singur acte juridice civile (ART 37
C.C.)
- Capacitatea de exercitiu deplina incepe la data cand persoana devine majora (18 ani)
- Minorul dobandeste prin casatorie capacitate deplina de exercitiu (16 ani *in mod exceptional*)
-> In cazul in care casatoria (minorului) a fost anulata, minorul de buna credinta
pastreaza capacitatea deplina de exercitiu
Capacitatea de exercitiu restransa :
minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitatea de exercitiu restransa (14-18 ani pot
incheia anumite acte juridice dar cu acordul parintilor) (acte de conservare sau de administrare –
contractul de inchiriere) – se pot face fara acordul parintilor
Incapacitati:
urm categorii nu au capacitatea de exercitiu -minorul care nu a implinit varsta de 14 ani
- interzisii judecatoresti (ex: nebun declarat de instant de judecata, fara discernamant) Actele
juridice se incheie in numele acestora de reprezentantii lor legali.

Raspunderea juridical = un raport juridic creat de norma legala intre persoana care a incalcat
dispozitiile legii si stat reprezentat de organele de aplicare a legii

Conditiile angajarii raspunderii juridice – trebuie sa fie toate 3 altfel nu mai exista raspundere
juridica –
conduita ilicita (actiune sau inactiune)
-vinovatia (atit psihica a persoanei care comite o fapta ilicita, fata de fapta pe care o comite
precum si fata de consecintele acestei fapte
Formele vinovatiei : intentia directa– in cazul intentiei faptuitorul prevede rezultatul faptei sale
urmarind producerea lui prin savarsirea faptei
Intentia indirecta – faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu l urmareste accepta
producerea lui
Culpa – intervine atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale dar nu l accepta socotind
fara temei ca el nu se va produce. Exista culpa si cand nu prevede rezultatul faptei sale desi
trebuia si putea sa l produca(nu a vrut)

Legatura de cauzalitate intre fapta si rezultat

Principiile raspunderii penale:
- principiul raspunderii personale – are caracter personal raspunderea penala, se adreseaza numai
persoanei care a savarsit infractiunea.
In dreptul penal nu este acceptata raspunderea pt fapta comisa de alta persoana
Nu poti fi pedepsit de doua ori pt aceeasi fapta

Factorul demografic : o populatie imbatranita => scade forta de munca

1. Dimensiunea morala, istroica si sociala a dreptului

2. Dreptul in sistemul normativ social
 1) Dimensiunea sociala a dreptului
Dreptul -> obiect de studio-> realitate juridica
Realitatea juridica are componetele :
 Cunoasterea juridica(colectiv) – Parlamentul
 Dreptul
 Ordinea de drept
Dreptul inainte de a fi o realitate normativa, acesta este o stare de cunostiinta (constiinta
legiuitorului, constiinta juridica).
Constiinta juridica apare ca RECEPTOR si ca BARIERA
Ordinea de drept = rezultatul desfasurarii raporturilor juridice in conformitate cu prevederile
legale
Esenta dreptului= constituie vointa generala oficializata devenita vointa juridica exprimata in
logic si aparata de stat.
! cand cercetam penal , avem in vedere vointa generala (exprimata in legi/cutume care au ca scop
subordonarea vointei individuale).

VOinta generala = vointa statului ( in acte normative) -> oficializata cand e reglementata ->
vointa juridica
Forta de contragere = coercitie= sanctiunea

Continutul dreptului :
Principala componenta o reprezinta sistemul normelor juridice, totalitatea normelor juridice pe
care statul le elbaoreaza si le reglementeaza
Continutul are o componenta STATICA si DINAMICA;

Forma dreptului se refera la

 Organizarea interioara a strcturii continutului dreptului, precum si la
aspectul exterior acestuia
Acte normative -> aspect exterior
Organizarea interioara :
  Nrome juridice
 Subramuri de drept
 Ramuri de drept
 Toate acestea formeaza sistemul de drept

Codificarea= reprezinta cuprinderea unui act nromativ cu forta juridica a legii a tuturor normelor
juridice care are aceleasi ramuri/subramuri de drept
Incorporarea = repr asezarea actelor normative dupa anumite criterii
 Sunt modalitati de analiza a formei exterioare dpdv al modalitatilor de
sistematizare a legislatiei

Dreptul in sisitemul normativ

orice societate este guvernata de un set complex de norme(reguli) care fac posibila buna
organizare si functionare a societatii
-toate aceste norme alcatuiesc un sistem denumit sistemul normativ social
Sistemul normativ social cuprinde:
-normele etice(morale)(1)
-norme religioase(1)
-normele obisnuielnice(obiceiurile)(1)
-norm tehnice(1)
-norm politice(1)
-n de convietuire sociala(2)
-n juridice(2)
Acestea(1) reprez normativitate nejuridica
(2) reprez normativitate juridical

Toate sunt reguli de conduita (asemanara)

Se face apel la forta de constrangere a statului (deosebire)
-normele juridice se coreleaza cu fiecare categorie din celelelte norme nejuridice
-in fiecare componenta a realitatii sociale(realitatea economica, politica, spirituala, demografica)
se regasesc atat norme juridice, cat si norme nejuridice
-dreptul este cel care confera caracter juridic unor norme nejuridice
Asemanari intre normele juridice si celelalte norme sociale:

-toate normele sociale reglementeaza reguli de conduita

-toate n soc regl situatii sociale
-toate n soc apar intr-o anumita perioada a dezvoltarii societatii

Deosebiri:

-normele soc nejuridice nu sunt unitare asa cum sunt normele de drept
-unele norme nejuridice au caracter spontan, pe cand normele juridice iau nastere in urma unei
creatii constiente(constiinta legiuitorului)
-sanctiunile difera
1)Corelatia normelor juridice cu normele morale

-norma juridica a preluat din valorile morale

-obiectivul moralei il constituie aprecierea faptelor interne de constiinta ale individului, iar
obiectivul dreptului il constituie aprecierea faptelor externe
-pt a fi eficiente, normele juridice trebuie sa se conformeze unor standarde morale care sa fie
acceptate de catre toti destinatarii lor
-dreptul ocroteste si garanteaza valorile morale fundamentale
-si dreptul si morala sunt domenii care vizeaza modalitati dereglementare a conduitei umane
-intre normele morale si cele juridice exista o stransa corelatie, care face ca cele 2 categorii de
norme sa se completeze reciproc si sa imprumute una de la cealalta cele mai importante valori
Deosebirile intre n juridice si n morale:
-separatia dintre drept si morala a av loc la inceputul sec 18
-normele morale privesc intimitatea individului, pe cand n juridice privesc exterioritatea
acestuia, dpdv moral individual se obliga fata de sine, pe cand dpdv juridic, individual se oblige
fata de alt individ
-normele juridice sunt elaborate de organe special abilitate potrivit unor proceduri speicifice, pe
cand normele morale apar in chip spontan si neformal
-atat normele morale, cat si normele juridice sunt repetabile(se aplica ori de cate ori este nevoie
tuturor cauzelor ce se ivesc)
-garantul realizarii celor 2 categorii de norme difera esential, obligativitatea normei morale difera
din forta morala, pe cand obligativit normei juridice rezulta din efectele juridice pe care acestea
le produc
-normele juridice actioneaza in scopul restabilirii situatiei anterioare incalcarii lor, repararii
prejudiciilor materiale sau morale produse;normele morale atrag doar atentia comunitatii fata de
individul in cauza, fara nicio alta consecinta
-normele morale se schimba greu in timp si au cea mai mare durabilitate, pe cand normele
juridice sunt influentate de o serie de factori sociali
-normele juridice au un caracter unitar, ele fiind interpretate atunci cand este cazul doar pe cale
oficiala de catre legiuitor, normele morale in schimb sunt foarte dificil de interpretat unitar
-orice norma juridica trebuie sa sa conformeze unui minim de standarde morale
-regula morala priveste doar fiinta umana(persoana fizica)

-nu toate normele juridice au o semnificatie morala(de ex:unele norme procedurale)

-normele juridice promoveaza si garanteaza valorile morale

2)Corelatia normelor juridice cu n obisnuielnice

Moartea dpdv medical si legal e cunoscuta din mai multe ipoteze :
 Aparenta -situatia in care fct vitale sunt atat de mult slabite incat nu
pot fi percepute decat cu apare speciale
 Izvorul de drept reprezinta forma speciica pe care o imbraca vointa generala a societatii la un
momentdat pentru a impune anumite reguli de conduita obligatorii in desfasurarea
raporturilor juridice
Avem 2 categorii de izvoare :
 Materiale – reprezentate de factorii de configurare ai dreptului
 Formale :
1) Obiceiul juridic
2) Practica judecatoreasca(jurisprudenta)
3) Precedentul judiciar
4) Doctrina juridica
5) Contractul normativ
6) Actul normativ

Actul normativ reprezinta izvorul de drept creat de autoritatile publice investite cu putere de
legiferare( Parlament , Guvern, organele administratiei locale) care cuprind norme general
obligatorii a caror aplicare poate fi realizata prin forta coercitiva a statului.
Sistemul actelor normative in dreptul romanesc este compus din :
- Constitutia
- Legi constitutionale ( de revizuire a Constitutiei)
- Legi organice -> tot ce tine de siguranta noastra
- adoptate cu jum + 1 din totalul parlamentului
- art. 73 din Constitutie alin.3 (a-t)
- Legi ordinare
- Decretele prezidentiale ( doar de presedinte) ex : gratierea
- Ordonantele Guvernului -> art 115 din Constitutie
 Simple
 Urgenta
- Hotararile guvernului -> SCOP : punerea in executare a legii
- Actele adminstratiei publice, centrale si locale

Definitia legii(organica/ordinara) – reprezinta actul juridic normativ cu valoare juridica

superioara, cel mai important izvor al dreptului care emana de la parlament ca unica autoritate
legiuitoare
Legi ordinare= acte normative care reglementeaza orice domeniu al relatiilor sociale cu exceptia
celor rezervate legilor constitutionale si legilor organice. Ele pot fi legi de sinteza( codurile , nu
toate ) si legi speciale(reglementeaza un domeniu particular individualizat de o categorie de
relatii sociale specifice reglementate). Legea speciala poate deroga de la legea generala!!
Legea generala reprezinta dreptul comun in materie sau sediul materiei( codul civil , penal)
Legi excepionale care se emit in situatii deosebite.
Etapele elaborarii actelor normative(legi organice/ordinare) :
1) Initiativa legislativa (art 74 constitutie)
2) Avizarea proiectului de lege sau a propunerii legislative de catre consiliul legislativ( art
79 constitutie)
3) Examinarea si avizarea proiectelor/propunerilor legislative in cadrul comisiilor
permanente ale fiecarei camere
4) Includerea propunerii legislative pe ordinea de zi a sedintei camerei
5) Dezbaterea in plen a propunerii legislative
6) intoarcerea legii la prima camera sesizata
7) Semnarea legii de catre presedintii celor 2 camere
8) Promulagarea de catre presedintele romaniei
9) Puiblicarea in M.O.

Precizari cu privire la actele normative elaborate de actele administratiei publice centrale si

locale
- Pentru a produce efecte juridice aceste acte normative trebuie sa se subordoneze legii,
adica sa nu contina dispozitii contrare legilor constitutionale , organice sau ordinare
- Sa intervina doar acolo unde legea a omis sa reglementeze
- Sa respecte ierarhia fortei juridice a celorlalte acte normative
- Sa fie redactate in forma si potrivit procedurilor prevazute pentru fiecare dintre ele
Doar codul civil face referire si trimite la obiceiul juridic (exemplu articol 613 C.C)
In dreptul penal rolul obiceiului este exclus ca urmare a aplicarii principiului legalitatii
pedepsei si incriminarii. In dreptul penal legea este singurul izvor de drept

Art 73
Tema 6 –principiile si functiile dreptului
Principiile dreptului –notiunea principilor dreputului
Cuvantul principiu deriva din latinescul principium,care se traduce prin element de
inceput ,element conducator ,in esenta cuvantul principiu desemneaza o idee de baza.
Principiile fundamentale ale dreptului reprezinta acele directii fundamentale sau idei generale
care stau la baza organizarii si functionarii unui sistem de drept.Principiile de drept sunt
importante atat din perspectiva elaborarii normelor juridice noi cat si din perspectiva interpretarii
si punerii in aplicare a legii.
 Princ. Fundamentale ale unui system de drept le regasim fie reglementate in mod expres in
normele constitutionale fie le regasim stipulate in doctrina de specialitate fiind extrasepe cale de
interpretare din analiza intregului system de drept.
Din perpectiva teoretica ,princ. Fundamentale ale dreptului sunt importante pt. clarificarea si
intelegerea modului in care funcioneaza sistemul juridic in general dar sunt importante si din
perspectiva practica prin aceea ca ne ajuta in intelegerea ,interpretarea si aplicarea normelor
juridice detaliatoare in activitatea practica.
Principiile fundamentale de drept repr. chintesenta unui system de drept national si nu
numai ,punandusi amprenta pe intreg sistemul de norme juridice propii acelui system de
drept.Principiile fundamentale de drept nu sunt imuabile(care ramane la fel).
Principiile fundamentale de drept au rezultat ca urmare a necesitatiilor practice ce s au
cristalizat la nivelul unei societati.Principiile fundamentale de drept sunt produl nevoilor
societatii respective .In general principiile le regasim reglementate in mod expres in
constitutii ,normele respective purtand denumirea de norme principia sau norme cardinale .
2.Delimitari ale principiilor fata de alte categorii si concepte din zona juridca.
In primul rand ,principiile reprezinta un concept sau o categorie juridical apartedar in acelasi
timp se intemeiaza pe alte concepte si categorii (princ. Libertatii si echitatii,este un concept
juridic in sine,dar aplicarea lui se realizeaza prin analiza conceptelor de egalitate si
libertate,concepte cu vocative teoretica si stintifica mult mai mare decat zona juridical)
Filozoful germna Emanul KHAN in lucrarea Critica natiunii pure ,spune ca principiile trebuie
intemeiate pe concepte ,chiar daca este legaturi intre principii,concepte si categorii ,ele totusi nu
se confunda din perspectiva juridica deoarece conceptele si categoriile reprezinta in practica
juridica aplicatii ale valorilor promovate prin intermediul principiilor fundamentale de drept .
(Folosim aceasta procedura pentru a delimita principiile fundamentale de principiile ramurilor
de drept)
Delimitarea principiilor fundamentale de drept de normele juridice
1In primul normel juridice contin si descriu pricipiu fundamental de drept
2 Principiul fundamental de drept devin viabile prin intermendiul normelor juridice subsecvente
acestora care reprezinta aplicarea in practica a valorilor promovate de catre aceste principia
3.Daca principiile fundamentale de drept au o valoare teoretica si practica mai mare ,normele
juridice isi produc efectele pe arii mult mai restranse ale raporturilor sau relatiilor sociale
4.Principiile fundamentale de drept au o valoare explicativa mult mai mare decat a normelor
juridice si mai mult influenteaza in mod obiectiv chiar intelegerea si aplicarea acestor norme
juridice
Delimitarea principiilor fundamentale de drept fata de axiome maxime si aforisme juridice
Axiomele reprezinta adevaruri fundamentale care nu mai trebuiesc dovedite ,spre deosebire
principiile fundamentale de drept reprezentand un produs al societatii,ele trebuiesc justificate si
demonstrate.
Aforismul repr. o cugetare juridical de esenta prin care se doreste sa se dea spre exemplu o
anumita imagine dreptului sau prin care se exprima succint o idee sau o valoare apreciata in
drept
3 Maxima repr o gandire formulata concis care exprima in mod concret o regula sau o norma de
conduita
Clasificare principiilor dreptului
Dupa importanta lor si dupa sfera de actiune ave principii fundamentale de drept si de ramura
Dupa continutul lor principii de inspiratie filozofica politica sau sociala
Principii exclusive juridice
Principiul legalitatii
Principiul autoritatii lucrului judecat
4.Carateristicile principiilor fundamentale ale dreptului
Fiecare system de drept ,in functie de evolutia istorica isi are propiile principia fundamentale .
Principiile fundamentale de drept se afla intr o permanenta dinamica in functie de evolutia
societatii respective evolueaza si aceste principii.
Principiile fundamentale ale dreptului le regasim exprimate de regula in norme constitutionale
sau in legi constitutionale
Principiile fundamentale ale dreptului au un rol constructive prin aceea ca ele repr.
osatura(scheletul) unui system de drept dar si un rol valorizator prin aceea ca prin intermediul
acestor principii sunt promovate si consfintite principalele valori asumate la nivelul unei
societati.
Spre deosebire de princ, fund, de drept ,princ ram de drept repr o dezvoltare a princ, fund,
instituind reguli generale ce guverneaza sistemul de norme propriu ramurii de drept respective
Partea a doua-Prezentare princ fund ale dreptului
Princ asigurarii bazelor legale de functionare si organizare a statului(Princ, legalitatii) ,conform
acestui principiu toate autaritatile prin care se exercita puterea de stat trebuie sa fie organizate si
sa functioneze doar in parametrii legali si in conformitate cu standardele legale instituite .Princ
legalitatii guverneaza atat activitatea din zona publica cat si activitatea din zona privata sau a
particularilor .In constitutia Ro. Se prevede la art 16 ,al, 2 ca nimeni nu este mai presus de
lege,inseamna ca indifferent de pozitia sociala fiecare persoana trebuie sa si conformeze
comportamentul cu prescriptiile legale
 Principiul libertatii si egalitatii ,il regasim reglementat atat in tratale internationale cat si in
legislatia nationala reprezentand un principiu fundamental care asigura premisele pentru un trai
al cetatenilor bazat pe respectarea drepturilor subiective si pe eliminarea abuzurilor din partea
autoritatilor publice.Conform art.3 din declaratia universala a drepturilor omului,fiecare indivit
are dreptul la viata la libertate si la siguranta personala.
3.Princ responsabilitatii,acest principiu promoveaza ideea potrivit careia responsabilitatea
presupune capacitatea individului de a intelege faptele sale ,urmarile faptelor sale si mai mult sa
si assume efectele pe care legea le genereaza in functie de faptele pe care le realizeaza .
Responsabilitea are legatura cu libertatea ,prin aceea ca pleaca de la premisa ca indivizii au
capacitatea de a intelege care pot fi urmarile faptelor lor soi ca pot actiona in mod responsabil in
relatiile cu ceilalti conformanduse cu dispozitiile sau interdictiile legale .
Responsabilitea se afla in relatie cu notiunea de raspundere juridica in sensul ca
responsabilitatea repr atitudinea psihica a individului de constientizare a faptelor sale si a
urmarilor faptelor sale iar raspunderea juridical este ulterioara responsabilitatii reprezentand un
raport de sanctionare a faptelor contrare legii.
Pe langa reponsabilitatea individuala exista si o reponsabilitate civica tradusa la nivel general
prin procentajul indivizilor care inteleg sa respecte legea si sa se conformeze cu aceasta .Formele
responsabilitatii sociale sunt responsabilitatea civica ,responsabilitatea jurica,responsabilitatea
morala ,responsabilitatea politica .Toate aceste forme ale responsabilitatii influenteaza gradul
mai ridicat sau mai scazut de respectare a legii.
4.Principiul dreptatii echiatatii si justitiei,echitatea repr acea stare prin care se asigura
dreptatea iar Justitia se traduce tot ca echitate sau dreptate dar in mod concret Justitia echivaleaza
mai mult cu activitatea organelor judiciare de solutionare a diferitelor cauze.Nu intotdeauna daca
s a facut justitie s a facut si dreptate ,cu alte cuvinte chiar daca organelle abilitate ale statului isi
desfasoara activitatea nu neaparat la finalul actiunilor ,Solutia este una dreapta din varii motive
(obiective sau subiective).