Teme Drept civil

1. Ce este dreptul civil? + art. 1

2. De ce este important dreptul civil? + art 1240
3. Care sunt caracterele raportului juridic civil? + art 1412
4. Ce sunt normele supletive? + art 1236
5. Ce parere aveti despre neretroactivitatea legii civile? + art 1403
6. Care dintre formele de interpretare oficiala a legii civile vi se pare mai interesanta? + art 1221
7. Care metoda de interpretare a legii civile vi se pare mai interesanta? + art 1401
8. Care vi se par cele mai importante principii ale dreptului civil? + art 1216
9. Ce este faptul juridic? +art 1400
10. Ce este actul juridic? + art 1214
11. Ce sunt drepturile patrimoniale? + art 1399
12. Care este corelatia dintre drepturile reale si dr. de creanta?+ art 1207
13. Ce sunt obligatiile pozitive? +art 2537
14. Ce sunt obligatiile de diligenta? + art 2532
15. Ce sunt obligatiile imperfecte? + art 2529
16. Ce sunt obligatiile conjuncte?+ art 1180
17. Ce sunt bunurile imobile? + art 2522
18. Ce sunt bunurile fungibile? + art 14
19. Ce sunt bunurile insesizabile? + 2512
20. Ce este actul juridic civil? + art 12
21. Care acte juridice va plac mai mult, cele cu titlu gratuit sau cu titlu oneros? + art 2506
22. Ce sunt actele juridice de administrare? + art 9
23. Ce parere aveti despre principiul consensualismului in privinta formei actului juridic? + art 2503
24. Ce parere aveti despre eroarea obstacol? + art 7
25. Care viciu de consimtamant vi se pare mai grav? Dolul sau eroarea? + art 2502
26. Ce parere aveti despre dolul "bun"? + art 6
27. Care este justificarea principiului irevocabilitatii actului juridic civil? + art 2500
28. Care dintre exceptiile de la principiul relativitatii efectelor actului juridic civil vi se par cele mai
interesante? + art 5
1

29. De ce nulitatea este mai importanta decat alte moduri de incetare a efectelor actului juridic
civil? + art 1266
30. Vi se pare ca nulitatea absoluta este mai aspra decat nulitatea relativa? + art 4
31. Ce este prescriptie extinctiva? + art 1248
32. Cum se invoca prescriptia extinctiva? + art 3
33. Cand incepe sa curga termenul de prescriptie extinctiva? + art 1247
34. Cum se calculeaza termenele de prescriptie extinctiva? + art 2
35. Cum opereaza suspendarea cursului prescriptiei extinctive? + art 1246
36. Cum se intrerupe cursul prescriptiei extinctive? + art 1

REZOLVARI TEME
1. Ce este dreptul civil?
a. Ramura a stiintei juridice care cerceteaza dreptul civil ca ramura de drept
b. Drept subiectiv, element al continutului raportului juridic civil, corelativ obligatiei civile
Posibilitatea subiectului activ de a avea sau de a pretinde o anumita conduita subiectului
pasiv o conduita corespunzatoare, in caz de nevoie putand recurge la forta coercitiva a
statului
c. Drept obiectiv, ca ramura de drept
DEF. Ansamblul normelor juridice care reglementaza raporturile patrimoniale si nepatrimoniale
stabilite intre persoane fizice si persoane juridice aflate pe pozitii de egalitate juridica.
* art. 2 ajuta la def dr civil ca ramura de drept= dispozitiile codului reglementeaza raporturile
patrimoniale si nepatrimoniale dintre persoane ca subiecte de drept civil
ELEMENTELE DEF
I.
Continutul dreptului civil= ansamblu de norme juridice
II.
Obiectul dreptului civil= raporturi juridice patrimoniale si nepatrimoniale ;
III.
Subiectele raporturilor de drept civil= persoanele fizice si juridice
OBIECTUL
Rap juridic patrimonial = raport social evaluabil in bani, pecuniar( EX: raportul nascut din
contractul de vanzare)
In fct de natura si continut
raport juridic patrimonial:
-real( contine drepturi subiective reale-exercitate fara concursul altei persoane)
-obligational(raporturi care au in continut drepturi de creanta)
2

Rap juridic nepatrimonal= rap social cu continut neevaluabil in bani(EX: rap care au in continut
dr la nume, la viata, sanatate, domiciliu)
SUBIECTELE
-partile rap juridic, pot fi
Fizice= pers fara o calitate speciala, fiind suficienta conditia de fiinta umana
Juridice= entitata organizata cu patrimoniu propriu si scop determinat
Dupa felul subiectelor , deosebim 3 categ de rap j :
Raporturi juridice intre persoane fizice, intre persoane juridice, intre pers fizice si juridice
Indiferent de natura si coninutul raportului juridic de drept civil, subiectele se afla pe picior de egalitate
juridica, niciuna dintre parti nu se subordoneaza celeilalte. Egalitatea partilor este numai de ordin
juridic.
Egalitatea juridica= trasatura raportului juridic civil, cat si metoda de reglementare specifica dr civil
*art. 3 dispozitiile CC se aplica si raporturilor dintre profesionisti si alte subiecte de drept civil;
alin 2 al aceluiasi articol consid ca profesionisti pe toti cei care exploateaza o intreprindere
2. De ce este important dreptul civil?

rol deosebit in sist dreptului romanesc

contribuie prin normele sale la:

1.ocrotirea valorilor(drepturilor subiective) patrimoniale si nepatimonale ale pers fizice si juridice

2.garantie a formarii unei constiinte juridice corecte, respectarii si intaririi moralei

functia de drept comun fata de alte ramuri de drept:

daca o ramura de drept invecinata nu contine norme juridice proprii care se reglementeze un
anumit aspect al unui raport juridic, sau sunt insuficient, se va recurge la norma corespunz din
dreptul civil
*art. 2 C Civ stab ca prezentul cod contine un ansamblu de reguli ce constituie dreptul comun pt
toate domeniile la care se refera litera sau spiritul dispozitiilor sale
-unele ramuri prevad expres imprumutarea unor norme juridice de la dr civil- vezi codul muncii

8. Care vi se par cele mai importante principii ale dr. civil?

Orice sistem de drept este guvernat de anumite principii fundamentale
In acelasi timp fiecare ramura de drept cuprinde reguli de baza, idei calauzitoare pt intreaga legislatie
din domeniul respectiv
3

In dreptul civil isi gasesc aplicare 3 categorii de principii

1. principii fundamentale ale dreptului roman(idei de baza ce se regasesc in intreaga legislatie, fiind
consacrate de Consistutie, sunt aplicabile tuturor ramurilor de drept)
2. Principiile generale ale dreptului civil(idei calauzitoare pentru legislatia civila, au vocatie generala pt
intreaga ramura de drept civil)
3.Principiile institutiilor dreptului civil(idei de baza care se aplica in anumite instititutii, materii ale
dreptului civil: EX: Principiul consesualimsului in ceea ce priv forma actului juridic civil, prin chemarii la
mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali)
PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI CIVIL
1. Principiul proprietatii
Consacrat in Constitutie(art 44. Protectia proprietatii private) , dezvoltat de normele dr civil.
Normele civile reglementeaza aspecte referitoare la dreptul de proprietate, mijloace de ocrotire a
lui=actiunea in revendicare
2.Principiul egalitatii in fata legii civile
Proclamat si in Constitutie, cu caracer general, egalitatea in fata legii(art4 si 16)
art 30 C CIV Rasa, culoarea, limba, religia, sexul, orientarea politica sau sexuala nu au nicio influenta
asupra capacitatii juridice
-toate persoanele se supun in mod egal normelor juridice edictate!
3. Principiul imbinarii intereselor individuale cu interesele generale
Consacrat pentru persoanele fizice si juridice
Nimeni nu se poate deroga de la legile care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri
*art 14 C CIV dispune ca orice pers fizica sau juridica trebuie sa-si exercite drepturile si sa isi execute
obligatiile civile cu buna-credinta in acord cu ordinea publica si bunele moravuri
4.Principiul bunei-credinte
Consacrat in *art 14. Acest principiu e reglementat in privinta exercitarii drepturilor cat si a executarii
obligatiilor!
*Art 14, alin (2) instituie prezumtia legala relativa a bunei credinte care poate fi rasturnata prin proba
contrarie
5. Principiul garantarii si ocrotirii drepturilor subiective civile
Consacrat de o serie de dispozitii in Constitutie, dar si in codul civil
In cazul incalcarii dreptului subiectiv civil se poate obtine restabilirea acestuia prin intermediul
procesului civil

Pentru 1 si si 36 IZVOARELE DREPTULUI CIVIL *art.1

Izvorul de drept civil= forma specifica de exprimare a normelor de drept civil
Izvoarele dreptului civil in sens formal sunt potrivit art 1, alin 1 :
LEGEA, UZANTELE, PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI
Ordinea de aplicare a izvoarelor dreptului civil art. 1, alin 2
1. LEGEA/ ACTELE NORMATIVE:Constitutia, legile constit, organice, ordinare, OUG SI
OG,HG,actele administr centrale sau locale
2.UZANTELE art 1. Alin6= obiceiul(practica indelungata inradacinata si continua cu caract
obligatoriu) si uzurile profesionale(reguli ce reglement raporturile
stabilite intre membrii unei profesii sau intre membri si clienti) .
-sunt rec ca izvor de drept in masura in care nu contravin ordinii publiceart1 alin 4
-daca partea interesata face dovada existentei si continutului lor art1 alin 5=>Consacra
PREZUMTIA RELATIVA A EXISTENTEI UZANTELOR
-Se aplica in cazurile neprevazute de lege cat si in cazul in care legea trimite in expres la ele (art1
alin 6) VEZI ART 603, 607 610 C CIV MATERIA DE SERVITUTI SI RAP DE VECINATATE
3. DISPOZITII LEGALE PRIVITOARE LA SITUATII ASEMENATOARE(ANALOGIA JURIS)
5. PRINCIPIILE GENERALE ALE DREPTULUI: constituie izvor de drept numai in situatiile
nereglementate de lege, ori in care nu se pot efectua analogii
Pentru 22 PRECIZARI PRIVIND MORALA SI JURISPRUDENTA *art 9
*ART9 Jurisprudenta nu constituie izvor al dreptului civil. Organul jurisdictional are atributia de a
solutiona pricina prin aplicarea normelor, nicidecum de a edicta norme.Argument care se opune rec
jurisprudentei ca izv de drept este art. 9 alin 3=interpretarea legii de catre instanta se face numai in
scopul aplicarii ei si in cazul dedus judecatii. Exista totusi exceptii: deciziile CCR SI ICCJ=decizii cu caracter
obligatoriu; Jurisprudenta Curtii de Justitie a UE SI a CEDO= constituie izvoare de drept pt dreptul civil
roman

4. Ce sunt normele supletive?

Dupa caract conduitei prescrise, dupa cum partile se pot deroga de la ele, normele se clasifica in norme
dispozitive si imperative
1.Normele dispozitive= care ingaduie
Norme permisive= permit subiectelor sa aiba o conduita
5

Normele supletive stabilesc o anumita conduita care este obligatorie pt parti parti numai in cazul in
care partile nu au stabilit prin vointa lor o alta conduita.
2. norme imperative=impun o conduita,prevad o sanctiune,nu accept derogarea
Onerative= prevad expres obligatia de a avea o conduita
Prohibitive= interzic expres o conduita
Dupa criteriul finalitatii textului legal, al interesului ocrotit de norma pt 33. / *art 1247
Norma de drept civit de ordine privata= urmareste ocrotirea unui interes individual
Norme de ordine publica=ocrotirea unui interes, public, general
*art 1247, alin 4 norma de ordine publica, imperativa derogarea nu e admisa de lege nici dupa
incheierea actului juridic

5. Ce parere aveti despre neretroactivitatea legii civile?

APLICAREA LEGII CIVILE IN TIMP ART 6
LEGEA CIVILA SE APLICA IN INTERVALUL CAT ESTE IN VIGOARE
PROBLEMELE REFERITOARE LA APLICAREA IN TIMP SE REZOLVA TINANDU-SE CONT DE 2 PRINCIPII
PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGII CIVILE NOI
PRINICPLIUL APLICARII IMEDIATE A LEGII CIVILE NOI CU EXCEPTIA ULTRAACTIVITATII LEGII VECHI
PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGII CIVILE= regula juridica se aplica numai situatiilor care se ivesc
in practica dupa intrarea ei in vigoare nu si situatiilor anterioare. Acest principiu e consacrat in Codul
civil in art6, precum si in Constitutie in art 15.
Este un principiu fundamental pentru buna functionare a sistemului de drept si pastrarea ordinii si
sigurantei in circuitul juridic.
Este o regula justa si utila. E contra ratiunii ca o lege sa condamne sau sa permita ceva pentru trecut,
este utila fiindca insufla increderea in lege,impune stabilitate si predictibilitate.
Legea activeaza imediat odata intrata in vigoare si dispune pt viitor conform regulii tempus regit
actum.
PRINCIPIUL APLICARII IMEDIATE A LEGII CIVILE NOI= legea civila noua se aplica de indata ce a fost
adoptata, se aplica tuturor situatiilor dupa intrarea ei in vigoare, excluzand aplicarea legii civile vechi

Reprezinta consecinta fireasca a principiului neretroactivitatii

Prezumita ca legea noua reprezinta un progres tehnic fata de legea veche
Exceptie de la aplicarea imediata a legii noi= ULTRAACTIVITATEA, supravietuirea legii vechi in 2
cazuri :cand legea noua prevede expres acest lucru si in cazul normelor supletive
6

Art 6 alin 2 constituie aplicarea principiului neretroactivitatii pt efectele juridice din trecut si o
aplicatie a ultraactivitatii legii vechi pt efectele juridice care s-ar produce dupa intrarea in
vigoare a legii noi.
APLICAREA LEGII CIVILE IN SPATIU, ART 7 PT SUB 24
Aplicarea legii civile in spatiu prezinta un aspect intern si internatinal
Aspectul intern vizeaza situatia raporturilor civile stabilite pe teritoriul Rom intre sub de dr civil.
Art 7 dispune ca actele normative emise se aplica pe intreg teritoriul tarii in afara de cazul in care se
prevede altfel .sfera teritoriala difera de dispozitiile actelor normative
Aspectul international vizeaza ipoteza raporturilor civile cu element de extraneitate, determinarea legii
aplicabile urmand a se realiza tinanduse seama de normele dreptului international privat.
6. Care dintre formele de interpretare oficiala a legii civile vi se pare mai interesanta?
Operatiunea de stabilire a continutului si intelesului normelor de drep civil
In functie de organul de la care provine: interpretare oficiala, jurisdictionala, neoficiala(doctrinara)
Interpretarea oficiala autentica,= provine de la insusi organul care a edictat norma supusa interpretarii,
concretizandu-se in norme interpretative art 9
Are caracter general si obligatoriu
Interpretarea jurisdictionala= provine de la un organ de jurisdictie, instanta de judecata
Interpretarea priveste numai speta respectiva, a cazului dedus judecatii
Exceptie in recurs in interesul legii ICCJ si in cazul deciziilor CCR reprezinta interpretari obligatorii pt
instanta
Interpretarea neoficiala, doctrinara, apartine avocatului. Nu are caract obligatoriu.

7. Care metoda de interpretare vi se pare mai interesanta?

In fct de procedeele folosite de interpretul normei juridice in procesul de interpretare
1. interpretare gramaticala= pe baza regililor gramatice, analiza morfolgica, sintactica
2.interpretarea sistematica=interpretare tinandu-se cont de legaturile cu alte norme juridice cuprinse
din acelasi act normativ sau altul (ex capacit de exercitiu, dobandirea la 18 ani sau prin casatorie la 16)
3.interpretarea istorico-teleologica- stabilirea sensului normei tinandu-se cont scopul, finalitatea
urmarita de legiuitor si de contextul istoric= se tine cont de lucrarile de redactare, de normele juridice
anterioare, abrogate
4.interpretarea logica= pe baza rationamentelor logice

5. interpretarea prin analogie= completarea lacunelor legii gasirea unui text care sa fie aplicabil la
situatia neprevazuta de lege *interpretare extensiva

3. Care sunt caracterele raportului juridic civil?

Raport juridic civil= relatia sociala patrimoniala sau nepatrimoniala reglementata de norma de drept civil
PREZINTA 3 CARACTERE
1. RAPORT SOCIAL- raport ce se stabileste intre oameni
2. RAPORT VOLITIONAL= EXPRESIE A VOINTEI LEGIUITORULUI PRIN EDICTAREA NORMEI/ DUBLU
VOLITIONAL IN CAZUL RAPORTURILOR JURIDICE IZVORATE DIN ACTELE JURIDICE CIVILE; ESTE
EXPRIMATA SI VOINTA AUTORULUI
3.PARTILE AU POZITIA DE EGALITATE JURIDICA= reprez caract propriu rap juridic, cat si metoda de
reglementare

Structura:
Partile= subiectele
Continutul= totalitatea drepturilor si obligatiilor
Obiectul= conduita partilor
CONDITII PT NASTEREA RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
Pentru a exista un raport juridic abstract avem nevoie de subiecte si de norma juridica care
reglementeaza relatia sociala
Pentru un raport juridic concret avem nevoie de subiecte, de reglementarea juridica si de imprejurare, o
anumita fapta
9. Ce este faptul juridic?
Izvor al raportului juridic civil, al 3lea element al raportului juridic concret
Faptul juridic poate fi o fapta omeneasca, sau naturala= eveniment
Acestea pot fi licite sau ilicite, neconforme cu legea
Evenimentele sunt imprejurari care se produc independent de vointa subiectului de drept si care dau
nastere unor raporturi juridice civile

fapte juridice, mprejurri care, potrivit legii, determin apariia, modificarea sau stingerea
raporturilor juridice i odat cu aceasta naterea, modificarea sau ncetarea unor drepturi
subiective sau obligaii. Fapta juridic se grupeaz n dou categorii distincte:
8

1. Evenimente, mprejurri ce se produc independent de voina omului, dar crora legea le

atribuie totui anumite efecte juridice (spre ex. naterea unei persoane semnific apariia unui
nou subiect de drept; moartea unei persoane comport ncetarea calitii de subiect de drept a
defunctului;
2. Aciuni, fapte voluntare ale persoanelor fizice sau juridice a cror svrire n condiiile
prevzute de lege, antreneaz consecine juridice.
La rndul lor, unele dintre acestea sunt svrite far intenia de a produce efecte juridice, dar
acestea se realizeaz totui, ntruct ele sunt prevzute de lege. De ex., faptele ilicite genereaz
rspunderea juridic, alte aciuni i fapte voluntare sunt svrite cu intenia de a produce efecte
juridice i, n general au caracter licit, purtnd denumirea de acte juridice. Faptul juridic
constituie izvorul principal al raporturilor juridice.
fapte juridice civile lato sensu = toate aciunile omeneti sau faptele voluntare ale omului, de
svrirea crora legea leag anumite efecte juridice, constnd n naterea, modificarea sau
stingerea de raporturi juridice civile.
Faptele juridice, stricto sensu= constau n toate aciunile omeneti licite sau ilicite svrite
far intenia de a produce efecte juridice, efecte care totui se produc n temeiul i puterea legii,
chiar mpotriva voinei autorului lor.
11. Ce sunt drepturile patrimoniale?=> continutul rap juridic= drepturi si obligatii
Despre continutul raportului juridic civil
Drepturile subiective cive formeaza latura activa a continutului raportului juridic, iar obligatiile, latura
pasiva
Cele doua laturi sunt in stransa corelatie, deoarece pentru orice raport juridic civil(real, obligational sau
nepatrimonial) nu exista drept subiectiv civil fara obligatie corelativa si nici obligatie careia sa nu-i
corespunda un drept subiectiv civil.
1. RAPORTUL JURIDIC REAL(patrimonial)= raport simplu
Titularul dreptului real are numai drepturi, iar subiectului pasiv nedeterminat ii revine obligatia generala
si negativa de a nu-i aduce atingere exercitiului dreptului acestuia
2.RAPORTUL JURIDIC NEPATRIMONIAL =se prezinta la fel
3. RAPORTUL JURIDIC OBLIGATIONAL(patrimonial)
Fiecare parte a raportului juridic are drepturi si obligatii civile

DREPTUL SUBIECTIV CIVIL

Posibilitatea subiectului activ de a avea o anumita conduita, de a pretinde subiectului pasiv o conduita
corespunzatoare, iar in caz de nevoie de a solicitia concursul fortei coercitivie a statului
CLASIFICARE

Dupa criteriul opozabilitatii; exercitarea dreptului cu sau fara concursul altei persoane
1. Dreptul subiectiv civil absolut
Titularul poate avea o anumita conduita fara a avea nevoie de concursul altuia pentru a si-l exercita
-numai titularul sau este determinat=subiectul activ
Titularul obligatiei corelative= subiect pasiv nedeterminat caruia ii corespunde obligatia generala si
negativa de a nu I se aduce atingere
-dreptul civil absolut este opozabil erga omnes= incumba tuturor

2. Dreptul subiectiv civil relativ

Acel drept in temeiul caruia titularul poate sa-I pretinda subiectului pasiv o conduita fara de care dreptul
nu se poate realiza
-sunt cunoscute ambele subiecte: pasiv si activ
-ii corespunde o obligatie corelativa ce poate consta intr-o actiune sau abtinere
-obligatia corelativa este opozabila numai subiectului pasiv,= incumba numai subiectului pasiv

Dupa criteriul naturii continutul drepturilor subiective civile

3. Dreptul subiectiv civil nepatrimonial(neevaluabile in bani)
-drepturi care privesc existenta si integritatea fizica sau morala a persoanei
- drepturi care privesc identificarea persoanei
-drepturi decurgand din creatia intelectuala
4. Dreptul subiectiv civil patrimonal(continut cu val pecuniara)
-drepturi reale(ius in re)
Titularul isi poate exercita dreptul nemijlocit fara concursul altei persoane
-drepturi de creanta(ius ad personam)
Drept subiectiv patrimonial in temeiul caruia subiectul activ, numit creditor, poate pretinde
subiectului pasiv, debitorul sa dea sa faca sau sa nu faca ceva sub sanctiunea constrangerii de
catre stat.
Creditorul NU isi poate exercita dreptul sau fara concursul altei persoane(debitorul)
Drepturile de creanta izvorasc din acte juridice(contracte sau acte juridice unilaterale) si din
fapte juridice (gestiunea de afaceri, plata nedatorata, imbogatirea fara justa cauza)

10

12.Care este corelatia dintre dr. reale si dr. de creanta?

Dreptul real
ASEMANARI

Dreptul de creanta
Drepturi patrimoniale

Subiectele active sunt cunoscute

Subiect pasiv NEDETERMINAT

Obligatia negativa de a nu i se aduce atingere

DEOSEBIRI

LIMITATE
1. dreptul de proprietate
2. drepturi reale asupra bunurilor
altuia/dezmembramintele dr de propr: dreptul
de superficie, uzufruct, uz, abitatie,servitute,
de administrare,concesiune, folosinta
DREPTUL REAL ESTE INSOSTIT DE
1. Prerogativa urmaririi(posibilitatea
titularului de a-si revendica bunul de la orice
persoana l-ar detine)

Subiect pasiv DETERMINAT

Debitorul caruia ii revina obligatia
corelativa este cunoscut
Obligatia de a face, a nu face, a da,
a nu da
NELIMITATE

2.Prerogativa preferintei: titularul are dreptul

de a-si realiza dreptul respectiv cu
prioritate(fata de titularii altor drepturi:
creditorul ipotecar isi va satisface creanta
inainte creditorului chirografar al debitorului)
Drepturi subiective civile principale si drepturi subiective civile accesorii
Dreptul subiectiv principal are o existenta de sine statatoare, soarta sa nu depinde de alt drept
Dreptul subiectiv accesoriu fiinteaza pe langa un alt drept subiectiv, principal.
Drepturi principale:

drepturile nepatrimoniale
Drepturile reale principale: dreptul de proprietate si dreptul real asupra lucrurilor altuia
Unele drepturi de creanta pe langa care s-au nascut drepturi de creanta accesorii

Drepturi accesorii

Drepturi reale accesorii: dreptul de gaj(amanetul), dreptul de ipoteca, dreptul de

retentie

11

Drepturi de creanta accesorii: dreptul creditorului de a pretinde de la debitor dobanda

aferenta creantei principale, dreptul de a pretinde arvuna, fideiusiune, clauza penala din
conventia accesorie

Pt sub 18, pt art 14 Exercitarea drepturilor subiective civile. Abuzul de drept

Exercitarea dreptului subiectiv civil dreptul subiectiv civil in sine
Exercitarea nu este obligatorie
Exercitarea este guvernata dupa urmatoarele principii conform art 14. Din Codul Civil
- dreptul tb exercitat cu respectarea legii si a moralei
-tb exercitate in limitele sale externe atat de ordin material( nu poti construi dincolo de linia vecinatatii)
cat si de ordin juridic(creditorul nu poate pretinde debitorului mai mult decat acesta ii datoreaza)
-dreptul tb exercitat in limitele sale interne=potrivit scopului economic si social in vederea caruia este
rec legea
-dreptul subiectiv civil tb exercitat cu buna-credinta- convingerea intim a unei persoane c ceea ce face
este bine, conform legii; obligaie de comportare conform cu regulile de convieuire, care revine prilor
la ncheierea i executarea unei convenii.

13. Ce sunt obligatiile pozitive?

14. Ce sunt obligatiile de diligenta?
15. Ce sunt obligatiile imperfecte?
16. Ce sunt obligatiile conjuncte?
Obligatia civila= indatorirea subiectului pasiv de a avea o anumita conduita corespunzatoare dreptului
subiectiv corelativ, ce poate consta in a da, a face, a nu face ceva si in caz de nevoie poate fi impusa prin
forta coercitiva a statului
13. Ce sunt obligatiile pozitive?
Obligatiile pozitive= sunt acelea care implica o actiune, in aceasta categorie intra obligatia de a da si de a
face.
Obligatia de a da= indatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real(transmiterea unui bun real
prin contract, indatorirea debitorului de a constitui un drept de ipoteca in favoarea creditorului pt a
garanta dreptul de creanta al acestuia)
Obligatia de a face= indatorirea de a executa sau de a presta un serviciu sau de a preda un
lucru(obligatia locatorului de a pune la dispozitie locatarului lucrul inchiriat)

12

Obligatiile se mai pot clasifica si in

-obligatii de rezultat( obligatii determinate, constau in indatorirea debitorului de a obtine un rezultat
bine stabilit)
-obligatii de mijloace(obligatii de diligenta, obligatii de prudenta si diligenta)
14. Ce sunt obligatiile de diligenta?
- e o obligatie de mijloace ce consta in indatorirea debitorului de a depune toata staruinta pentru
atingerea rezultatului promis, urmarit
-neatingerea rezultatului urmarit nu inseamna neaparat neindemplinirea obligatiei
EX: cazul medicului caruia ii revine datoria sa depuna toate eforturile in vederea vindecarii pacientului
Obligatia asumata de avocat fata de clientul sau
In stabilirea tipului de obligatie se va tine cont de: modul in care obligatia e stipulata in contract, gradul
de risc, influenta pe care cealalta parte o are asupra obligatiei
15. Ce sunt obligatiile imperfecte?
Obligatia civila imperfecta(naturala)= obligatie juridica a carei executare nu se poate obtine pe cale
silita, dar in masura in care obligatia este executata de bunavoie de catre debitor, acesta din urma nu
are dreptul sa pretinda restituirea prestatiei
Protectia juridica a obligatiei civile imperfecte nu poate fi obtinuta pe calea actiunii, ci doar pe calea de
exceptie(defensiva, de aparare)- debitorul unei obligatii imperfecte desi nu putea fi constrans prin forta
de coercitie a statului a executat totusi de bunavoie obligatia, el nu va mai putea sa actioneze in
judecata pe fostul sau creditor pt a obtine restituirea prestatiei.
Pt. 21 art 2506
Ca exemplu de obligatie civila imperfecta, art 2506 stipuleaza ca cel care a executat de bunavoie
obligatia dupa ce termenul de prescriptie s-a implinit nu are dreptul sa ceara restituirea prestatiiei chiar
daca la data executarii nu stia ca termenul prescriptiei era impliniti(prezumtia absoluta de cunoastere a
legii)

16. Ce sunt obligatiile conjuncte /divizibile?

PLURALIATEA SUBIECTELOR IN CAZUL RAPORTURILOR DE CREANTA
Intra in categoria obligatiilor complexe, cu pluralitate de subiecte
Exista 3 tipuri: obligatii divizibile, solidare si indivizibile

raportul obligaional =legtur juridic ce se stabilete ntre dou persoane, un creditor i un

debitor.
13

In cazul raporturilor juridice civile obligationale(numite si de obligatii sau de creanta)

pluralitatea de subiecte poate fi: activ - mai multi creditori ; pasiv - mai multi debitori ; activ
i pasiv - doi sau mai muli creditori i debitori.
Obligatia divizivila sau conjuncta este acea obligatie care leaga mai multi creditori sau mai
multi debitori intre care creanta/ datoria este divizibila.
In dreptul civil divizibiliatea este regula in materia de obligata, deci nu tb prevazuta in mod
expres. Exceptii: solidaritatea pasiva sau activa: x si y il imprumuta pe z cu 10 lei. La data
scadenta fiind prevazua solidaritatea activa, oricare dintre cei 2 creditori poate sa-I cerea lui z
intreaga suma, care dupa cele plateste unuia dintre ei se libereaza si fata de celalalt
Solidaritate pasiva= posibilitatea creditorului de a cere unuia dintre ebitori sa plateasca intreaga
datorie atat a lui cat si a codebitorului, cel care a platit liberandu-i pe ceilalti de datorie, si are
dreptul sa le pretinda tot ceea ce a platit peste partea sa. Insa datoria acestora fata de el nu mai e
solidara, ci divizibila.
Efectele
a) dac sunt mai muli debitori, fiecare este inut i poate fi urmrit numai pentru plata prii sale
din datorie
b) dac sunt mai muli creditori, fiecare poate urmri pe debitor numai pentru partea sa din
crean
d) insolvabilitatea unuia sau unora dintre debitori este suportat de creditor. El nu poate pretinde
de la ceilali debitori i partea din datorie aparinnd debitorului sau debitorilor insolvabili;
EXCEPTII
n cazul pluralitii pasive, prezint numeroase inconveniente pentru creditor.
-creditorul este inut s-i divid urmrirea, ceea ce presupune pierdere de timp i cheltuial
considerabile
- creditorul suport riscul insolvabilitii unora dintre debitori;

17. Ce sunt bunurile imobile?

18. Ce sunt bunurile fungibile?
19. Ce sunt bunurile insesizabile?
DEF Bunurile sunt lucrurile susceptibile de apropiere sub forma dreptului de proprietate.
Lucrurile corporale sau incorporale care constituie obiectul unui drept patrimonial
17. Ce sunt bunurile imobile?
14

Bunuri imobile=lucruri care au o aezare fix ,nu pot fi mutate dintr-un loc n altul, fr s-i piard
destinaia iniial sau identitatea.

In dreptul civil sunt de 3 feluri

1. imobile prin natura lor: trstur ce ine de specificul existenei lor( terenurile, constructiile,
pamantul si tot ce este incorporat lui, conducte de apa sau gaze naturale, arborii si fructele lor
neculese
2. imobile prin destinatie: sunt bunuri mobile prin natura lor, insa data fiind destinatia lor
stabilita de proprietar, legea le considera imobile(animalele ntrebuinate la munca cmpului,
uneltele de munc folosite n agricultur, utilajele)
3. imobile prin determinarea legii: sunt drepturile reale imobiliare: dreptul de uzufruct,
abitatie, superficie, servitute
18. Ce sunt bunurile fungibile?
dup cum pot fi nlocuite sau nu, unele cu altele, n executarea unei obligaii civile, bunurile sunt
fungibile i nefungibiie.
Bunurile fungibile= acele bunuri determinabile dup numr, msur sau greutate, astfel nct pot
fi nlocuite unele prin altele n executarea unei obligaii.
Sunt bunuri de gen, determinate generic, se individualizeaza prin trasaturile speciei, categoriei
din care fac parte- sunt bunuri fungibile. Importanta bunurilor fungibile importanta in materia de
riscuri. Bunurile de gen nu pier.
19. Ce sunt bunurile insesizabile?
Bunurile insesizabile sunt bunurile care nu pot face obiectul executarii silite.
Acestea nu pot fi urmarite silit pentru realizearea unei creante banesti. Sunt bunuri neurmaribile,
stabilite prin lege EX: bunurile de uz personal sau casnic strict necesare, INDISPENSABILE debitorului
i familiei sale, alimentele, combustibilul

Ex: cand creditorul are impotriva debitorului o creanta avand ca obiect remiterea unei sume de
bani, iar debitorul nu plateste de bunavoie,el va putea trece la executarea silita a bunurilor
debitorului sau.:
Aceasta categorie de bunuri prezinta importanta in dreptul procesual.
20. Ce este actul juridic civil?
DEF. Manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice(de a naste, modifica
sau stinge un raport juridic concret).
15

Elemente caract.
1. prezenta unei manifestari de vointa concordante din partea mai multor persoane
2.manifestarea de vointa este exprimata cu intentia de a produce efecte juridice(prin acest
element se distinge de fapta juridica fiind savarsita fara intentia de a se produce efecte, insa care
se produc in temeiul legii)
3.efectele juridice pot consta in a da nastere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
Actul juridic civil cuprinde 2 intelesuri
1. manifestare de vointa/ operatiune juridica
2.inscris constatator al manifestarii de vointa= suportul material
Clasificarea actelor juridice
In fct de numarul partilor:
Unilaterale= testamentul, acordarea sau renuntarea la mostenire
Bilaterale= contractul de vanzare, contractul de locatiune
! a nu se confunda actele cu contractele unilaterale(prevad obligatie de o singura parte) si
contractele bilaterale/sinalagmatice=> acestea sunt clasific dupa continut. Contractele unilaterale
fac parte din categ actelor bilaterale. Contractul e un acord de vointa
21. Ce acte juridice va plac mai mult?Cele cu titlu gratuit sau cu titlu oneros?
Dupa scopul urmarit la incheierea lor deosebim
-actele juridice civile cu titlu oneros = prin care fiecare parte urmareste sa-si procure un avantaj
in schimbul obligatiilor asumate
-actele juridice civile cu titlu gratuit=un dintre parti urmareste sa-i procure celeilalte parti un
beneficiu fara a obtine in schimb vreun avantaj(donatia, imprumutul de consumatie fara dobanda,
comodatul)
1. legea e mai exigenta cu actele juridice cu titlu gratuit- nu pot fi incheiate de persoane cu
capacitate de exercitiu restransa nici cu autorizarea prealabila a ocrotitorului sau legal
2.in cazul actelor cu titlu oneros obligatiile partilor sunt reglementate cu mai multa severitate- de
exemplu garantia impotriva evictiunii si a viciilor
16

Actele juridice cu titlu oneros se impart

Acte juridice comutative= la mom incheierii lor existenta drepturilor si obligatiilor e certa si
intinderea lor determinata CERT
EX: contractul de locatiune, de vanzare
Acte juridice aleatorii= prin natura lor sau prin vointa partilor ofera sansa de castig sau expun o
parte la pierderi, ce depind de un eveniment viitor si incert INCERT no pain, no gain
EX:contractul de renta viagera, contractul de intretinere

Actele juridice cu titlu gratuit se impart in

Acte dezinteresate= acte juridice cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un beneficiu
cuiva fara sa isi micsoreze patrimoniul
EX: mandatul gratuit, comodatul(folosinta gratuita), depozitul neremunerat
Liberalitatile= act juridic cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoareaza patrimoniul cu
folosul patrimonial procurat gratificatului
EX: legatul(dispozitie din testament ca lasi cuiva mostenirea), contractul de donatie, mecenatul
Conditiile de forma sunt mai restrictive in cazul liberalitatilor, in general ele sunt acte solemne
In functie de modul de formare
Actele juridice consensuale= ia nastere prin simpla manifestare de vointa a partilor neinsotita de
nicio forma/ pot conveni sa redacteze un inscris dar nu pt validitatea actului ci pt a asigura un
mijloc de proba privind continutul si incheierea acestuia=> dpdv al formei actul juridic
consensual reprezinta regula vorbindu-se despre principiul consensualismului
Actele juridice formale/solemne=manifestare de vointa care imbraca si o forma prescrisa de
lege= testamentul, contractul de donatie
Actele juridice reale= nu se poate forma valabil decat daca manifestarea de vointa e insotita de
remiterea/predarea bunului
22. Ce sunt actele juridice de administrare?
Dupa criteriul importantei avem:
acte juridice de conservare(a unui drept subiectiv): somatia
17

acte juridice de administrare(de punere in valoare a unui bun sau patrimoniu) : asigurarea unui
bun, locatiunea unui bun
acte juridice de dispozitie(are ca rezultat iesirea din patrimoniu a unui drept sau
grevarea/impovararea unui bun cu sarcini reale= uzufruct, ipoteca, gaj)
ACT DE ADMINISTRARE, act juridic civil care se ndeplinete pentru ca bunurile ce
alctuiesc patrimoniul unei persoane fizice sau juridice s-i realizeze destinaia prin utilizarea
lor n limitele unei exploatri normale i meninerea lor n stare de funcionare, ele rmnnd de
regul n proprietatea titularului, libere de orice sarcini (de ex.: ncasarea veniturilor, nchirierea
unor bunuri, contractarea reparrii lor etc.).
Acte de administrare prin care se tinde la punerea n valoare, la normala folosire i
exploatarea unui bun sau a unui patrimoniu, fr pierderea (nstrinarea) lui; ele folosesc
pentru a-1 fructifica i presupun o gestionare normal i curent.
Exemplu: a nchiria un imobil pe o perioad mai mic de 5 ani (art. 1419 C.civ.), a valorifica
recoltele, a ncasa dobnzile sumelor datorate, a ncheia acte privind ntreinerea unui imobil, a
unor ameliorri, ncheierea unei asigurri, a ncheia un contract de arendare pe un termen
obinuit etc.
Conditiile actului juridic civil
Elementele din care este alactuit actul juridic
Conditii de fond- ce privesc continutul actului juridic* consimtamantul e o conditie de fond
Conditii de forma= cele care se refera la exteriorizarea vointei
Conditii esentiale=care tb indepl in mod obligatoriu, altfel atrag nevalabilitatea actului
Conditii neesentiale=nu afect valabilitatea pot sau nu sa fie prezente in act
Conditii de validitate= atrag sanctiunea. nulitatea
Conditii de eficacitate= nerespectarea atrage alte sactiuni in afara de nulitate= inopozoabilitea
fata de terti
CAPACITATEA DE A INCHEIA UN ACT JURIDIC
PT 16 art 1180 Capacitatea de a contracta. Pentru ca acordul de voine s poat conduce la
ncheierea valabil a unui contract, consimmntul fiecrei pri trebuie s emane de la o
persoan care are capacitate de a contracta. Aceast capacitate este, n baza art. 1179
NCC, o condiie de fond, esenial i de validitate a contractului, iar prin ea se nelege
aptitudinea izvort din lege a subiectului de drept de a deveni titular de drepturi i
obligaii prin ncheierea de acte juridice bilaterale (contracte)
18

Capacitate= aptitudinea subiectului de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin

incheierea actelor juridice civile
Capacitatea este o conditie de fond esentiala in momentul incheierii actelor juridice. Reprezinta
numai o parte a capacitatii civile
Pentr a incheia un contrat e nevoie de capacititate de folosinta si capacitiate de exercitiu
Regula e consacrata in art 1180
Nerespectarea incapacitatii de a incheia un act juridic duce la nulitate
Nulitate absoluta= incapac de folosinta impusa pt ocrotirea unui interes general
Nulitate relativa= incap de folosint instituita pt ocrotirea unui interes individual sau nesocot
regulilor ref la capacitatea de exercitiu
Pt 2 art 1240
Consimtamantul= exteriorizarea hotararii de a incheia un act juridic; e o consecinta de fond,
esentiala, de validitate a actului juridic
Manifesterea de vointa/consimtamantul poate fi exterorizata
tacit(implicit) -in cazul in care o persoana dispune de un bun succesoral, se considera ca acesta a
acceptat mostenirea
explicit= manifestarea expresa a vointei= actele solemne, acceptarea donatiei
Conform art 1240 modalitatile de exteriorizare a consimtamantului poate fi exprimat verbal, in
scris sau prin gesturi ori fapte concludente
=> principiul consensualismului=> acte juridice consensuale=VERBAL, formale=SCRIS si
reale=FAPTE CONCLUDENTE reitarerea principiului consensualismului!
Articolul 1240 are rolul de a stabili valoarea juridic a diferitelor moduri posibile de manifestare
a consimmntului n scris, verbal, tacit, gesturi etc. oferind rspuns la ntrebarea dac
prile pot alege oricare dintre aceste moduri sau, dimpotriv, trebuie s-i exteriorizeze acordul
de voin ntr-o anumit form cerut de lege. Din interpretarea alin. (1)-(2) ale textului legal
analizat, rezult c legiuitorul a reinut trei forme sau modaliti de exprimare a
consimmntului: verbal, n scris sau comportamental [n accepiunea alin. (2)], stipulnd
totodat, regula libertii de alegere a acestora.

Corelatia dintre consimtamant si vointa juridica

19

Vointa este indispensabila incheierii oricarui act juridic. Poate fi descompusa in 2 elemente:
consimtamant si cauza/scopul.
Principii: principiul libertatii de vointa,principiul vointei reale
Pt 29 ART 1266 Codul civil a consacrat in ac articol, ce-i drept nu in mod expres, principiul
vointei reale, adica vointa interna.
Exista 2 tipuri de vointe
-vointa reala sau interna= operatiunea intelectuala
- vointa declarata sau exteriorizata= exteriorizarea acesteiea

CERINTELE VALABILITATII CONSIMTAMANTULUI

Pt 5 art 1403
1. sa fie exprimat in cunostinta de cauza de la o persoana cu discernamant
2. sa fie serios, sa exprime intentia de a produce efecte juridice
3. sa fie liber, sa nu fie alterat de niciun viciu de consimtamant
Consimtamantul sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice, aceasta cerinta se
desprinde din esenta actului juridic civil ca o manifestare de vointa cu intentia de a prduce efecte
juridice.
2.Consimtamantul nu este considerat a fi exprimat cu intentia de a produce efecte juridice
atunci cand
-E facut in gluma
-e prea vag
-S-a facut sub conditie suspensiva pur potestativa din partea celui care se obliga(art 1403)
conditie de amanare dupa cum voieste una din partile contractante
VICIILE DE CONSIMTAMANT
Def Viciile de consimtamant= imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al
vointei de a incheia un act juridic
Caracteristici:
20

Existenta manifestarii de vointa care este alterata

fie in continutul sau intelectual, constient(dolul si eroarea)

fie in caracterul sau liber (violenta si leziunea)

24. Ce parere aveti despre eroarea obstacol?

Pt 12 Art 1207
1. EROAREA= falsa reprezentare a unor imprejurari la incheierea actului juridic
Este o imagine subiectiva, deformata a realitatii, care insa nu e provocata de cineva, ci se
datoreaza celui aflat in eroare. Eroarea este spontana
Eroarea obstacol cuprindea in reglementarea veche error in negotium si error in corpore,
aratandu-se ca eroarea obstacol e mai mult decat un viciu de consimtamant, ci o lipsa a
consimtamntului fiindca partea nu si-a dat consimtamantul pt incheierea actului juridic in
cauza. Sanctiunea pt lipsa totala a consimtamantului era nulitatea absoluta. In actuala
reglementare nu mai prezinta importanta distinctia dintre eroarea obstacol si eroarea
grava(error in substantiam si error in personam), deoarece in ambele cazuri intervine ca
sanctiune nulitatea relativa
Vechea clasificare Eroare obstacol,Eroare grava, Eroare neesentiala
Clasificare
In functie de consecinte:

Eroarea esentiala
Eroarea neesentiala

Din art 1207 rezulta ca eroarea este esentiala daca falsa reprezentare cade asupra:

1. Naturii sau a obiectului juridic care se incheie(o parte crede ca incheie un contract de
locatiune, iar cealalta crede ca incheie un contrat de vanzare)= error in negotium
2. Identitatii fizice a obiectului prestatiei(o parte vrea sa vanda un imobil din provincie,
iar cealalta parte accepta crezand ca e vorba de un imobil din Bucuresti)= error in
corpore
3. Calitatilor substantiale ale obiectului prestatiei ori alte imprejurari consid esentiale= error
in substantiam
4. Asupra identitatii persoanei error in personam
Cand falsa reprezentare cade asupra valorii economice contraprestate, vorbim despre
eroare lezionara/ alt viciu de consimtamant
21

Eroare neesentiala
Poate atrage o diminuare sau majorare valorica a prestatiei, au poate ramane fara
consecinte juridice.
Cazurile in care legea califica eroarea ca neesentiala
Art 1207: eroare care priveste simple motive ale contractului, simpla eroare de
calcul(rectificarea contractului)
In functie de natura realitatii fals reprezentate

Eroare de fapt=falsa reprezentare a unei stari/situatii faptice la mom incheierii actului

juridic
Eroare de drept=falsa reprezentare a existentei sau continutului unei NORME juridice

Art 1207Eroarea de drept este esentiala atunci cand priveste o norma juridica determinata
potrivit vointei partilor(prezumtia absoluta de cunoastere a legii)
Cerintele erorii esentiale
Pentru ca falsa reprezentare a realitatii la incheierea actului juridic civil sa fie viciu de
consimtamant tb intrunite
1. Eroarea sa fie esentiala
2. Eroarea sa fie scuzabila
3. Elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fie determinant
Eroarea esentiala si scuzabila in oricare dintre formele sale atrage nulitatea relativa a
actului juridic art 1207 ca sanctiune

2. DOLUL PT 10 ART 1214

Def Viciu de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace viclene, pt
a o determina sa incheie un act juridic
Dolul este o eroare provocata, nu spontana (ca eroarea propriu-zisa)
Sfera de aplicare a dolului este mai larga decat cea a erorii, avandin vedere art 1214

Ca viciu de consimmnt, dolul este alctuit din dou elemente:

- un element obiectiv (material), ce const n utilizarea de mijloace viclene (manopere
frauduloase, iretenii etc.) pentru a induce n eroare;

22

- un element subiectiv (intenional), ce const n intenia de a induce n eroare o persoan, pentru

a o determina s ncheie un anumit act juridic.
Sanctiunea pentru dol este nulitatea relativa.

25. Care viciu de consimtamant vi se pare mai grav? Dolul sau eroarea?

DEF

Clasificare

EROARE
falsa reprezentare a realitatii cu privire la
incheierea unui act
EROARE SPONTANA

DOL
inducerea in eroare a unei persoane prin
mijloace dolosive (viclenie)
EROARE PROVOCATA

Eroare esentiala

Dol principal
Dol secundar

Eroare neesentiala
Eroare de fapt
Eroare de drept
STRUCTURA Element psihologic= falsa reprezentare a
realitatii

Element material= folosirea mijloacelor viclene

Element intentional/subiectiv= intentia de a
induce in eroare, de a insela

CONDITII

EFECTE
PROBA

1. Eroarea sa fie esentiala

2. Eroarea sa fie scuzabila
3. Elementul asupra caruia cade
falsa reprezentare sa fie
determinant

1. dolul sa fie determinant pentru incheierea

actului
2. sa provina de la cealalta parte

NULITATEA RELATIVA
Se pot solicita si despagubiri prin act de
raspundere delicuala= elem mat
fiind alcatuita dintr-un element
psihologic este foarte greu de probat

fiind un fapt juridic, poate fi probat prin orice

mijloc legal de proba

23

26. Ce parere aveti despre dolul bun?

In dreptul roman dolul desemna mijloacele viclene prin care una dintre parti o determina pe cealalta
parte sa incheie contractul.initial nu a fost sanctionat, ulterior dreptul pretorian a admis anularea
contractului. Ei distingeau intre dolul bun si dolul rau. Dolul bun se refera la anumite fapte, mai putin
grave ca laudarea exagerata a marfii, care nu erau sanctionate cu toate ca puteau fi considerate
mijloace viclene.
Distinctia aceasta, veche, se facea in functie de consecintele care apasau asupra valabilitatii.
Dolul principal= pt fapte determinante ducea la nulitatea absoluta.
Dolul incident viza imprejurari nedeterminante , neatragand nevalabilitatea acestuia.

Pt 8 art 1216
3. VIOLENTA
Violenta consta in amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa-i insufle o temere care
sa o determine sa incheie un act juridic pe care ALTFEL nu l-ar fi incheiat.

In functie de natura raului, violenta este:

a. violenta fizica =vizeaza integrit fiz a pers si a bunurilor sale
b. violenta morala= se refera la onoarea, cinstea ori sent unei pers
Dupa caracterul amenintarii,se distinge:
a. amenintare legitima=nu constituie viciu de consimtamant(creditorul
care isi da debitorul in judecata fiindca nu isi executa obligatia)
b. amenintare nelegitima= injusta, urmareste inducerea temerii fara
drept
Structura
Violenta sa analizeaza sub doua elemente:un element subiectiv (stare psihologica) constand in
insuflarea temerii de natura a constrange victima la incheierea actului
un element obiectiv, exterior, constand in constrangerea persoanei care poate fi de natura fizica
(amenintare cu torturi, mutilare), de natura patrimoniala (distrugerea bunurilor) sau de natura morala
(onoare, cinste etc.).
CONDITII
1. Temerea sa fie determinanta pt incheierea actului juridic civil
24

2. Amenintarea sa fie injusta/nelegitima

Art 1216 prevede ca provocata celui amenintat sa fie justificata, hotaratoare pt incheierea actului
Conform alin 4, criteriul de apreceiere este unul subiectiv, iar nu obiectiv
Sanctiunea care intervine in cazul violentei este nulitatea relativa.
Datorita existentei elementului obiectiv, material pot fi cerute si despagubiri.

4. LEZIUNEA
PT 6 ART 1221
Leziune= prejudiciul material suferit de una dintre parti ca urmare a incheierii unui contract
Leziunea consta in disproportia vadite de valoare intre prestatii
Leziunea are un domeniu restrns de aplicare, att din punctul de vedere al persoanelor care o pot
invoca drept cauz de anulare (minorii ntre 14-18 ani), ct i din acela al actelor susceptibile de anulare
pentru leziune - actele de administrare care au fost ncheiate de minor fr ncuviinarea ocrotitorului
legal

Structura : n cadrul concepiei subiective, leziunea presupune dou elemente: un element

obiectiv, ce const n disproporia de valoare ntre contraprestaii; un element subiectiv, constnd
n profitarea de situaia special n care se gsete cocontractantul.
n cadrul concepiei obiective, leziunea are un singur element, i anume prejudiciul material egal cu
disproporia de valoare ntre contraprestaii.
in ceea ce privete leziunea n cazul minorului, are la baza doar conceptia obiectiva, cel ce invoca tb sa
dovedeasca doar paguba suferita de minor
Leziunea poate fi invocata pt
un act juridic civil de administrare;

-act juridic bilateral, cu titlu oneros i comutativ;(comutativ=exist dr si oblig e certa)

-s fie ncheiat de minorul ntre 14 i 18 fr ncuviinarea ocrotitorului legal;
- s fie pgubitor pentru minor, n sensul c prin acel act minorul i asum o obligaie excesiv prin
raportare la starea sa patrimonial, la avantajele pe care le obine din contract ori la ansamblul
circumstanelor art. 1221
Ct privete leziunea n cazul majorului, ca regul, pot fi atacate actele juridice bilaterale, cu titlu
oneros i comutative, indiferent dac sunt de administrare sau de dispoziie, dac, aa cum prevede art.
1221 alin. 1
leziunea poate conduce la dou sanciuni alternative:
25

1. nulitatea relativ;
2. reducerea sau, dup caz, mrirea uneia dintre prestaii.

Pentru 4 art 1236

Cerintele valabilitatii cauzei actului juridic civil
Cauza= scopul, obiecivul urmarit
Indeplinirea cumulativa a urmat conditii: sa existe, sa fie licit sa fie moral
1. sa existe= subiectul tb sa aiba aptitudinea de reprezentare a faptelor sale si a consecintelor->
tb sa aiba discernamant; totusi textul nu preciz in ce tb sa constea cauza
2. sa fie licita= sa nu contravina legii si ordinii publice. Cauza ilicita atrage nulitatea absoluta
3.sa fie morala= sa nu contravina bunelor moravuri. Cauza imorala atrage nulitate
23. Ce parere aveti despre principiul consensualismului in privinta formei actului juridic?
Forma actului juridic= modalitatea de exteriorizarea a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea,
modifica sau stinge un raport juridic concret.
Cele 3 cerinte de forma ale actului juridic, in sens larg
1. Forma ceruta pentru validitatea actului juridic( forma ad validitatem sau ad solemnitatem)
2. Forma ceruta pentru probarea actului juridic(forma ad probationem)
3. Forma ceruta pentru opozabilitatea actului juridic fata de terti
Privita in sensul ei restrans, forma actului juridic civil este guvernata de principiul consensualismului
care reprezinta o aplicare a principiului libertatii actelor juridice civile
Prin principiul consensualismului se intelege= simpla manifestare de vointa este suficienta pentru ca
actul juridic civil sa fie valabil si sa produca efecte juridice
Conform principiului in cazul contractului de vanzare de ex proprietatea se stramuta de drept
cumparatarului in mom incheierii contractului, chiar daca bunul nu a fost predat sau pretul nu a fost
inca platit.

MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL; art 1399 ,1400, 1401, 1403, 1412
TERMENUL si CONDITIILE= modalitati
Termenul= eveniment viitor si sigur ca realizare, pana la care este amanata inceperea sau stingerea
exercitiului drepturilor si obligatiilor civile.
26

Conditia= eveniment viitor si nesigur ca realizare de care depinde insasi existenta actului juridic
ART 1412 Categorii de termene
termenul suspensiv amn pn la mplinirea lui exigibilitatea (scadena) obligaiei;
termenul extinctiv acel termen care amana pana la implinirea lui stingrea dreptului si a
obligatiei. Marcheaz, prin mplinirea lui stingerea obligaiei.
in cazul termenului suspensiv, creditorul nu poate proceda la acte de executare silit i nici la
chemarea n judecat a debitorului, dar poate exercita aciunea paulian Ct timp termenul nu s-a
mplinit creana poate s produc anumite efecte, cum ar fi dobnzile.
ART. 1399 Obligaia condiional stricto sensu este cea afectat de condiie i care este
corelativ unui drept condiional Condiia este legat de incertitudine. Ea are o origine voluntar
i vizeaz un eveniment viitor cu realizare aleatorie. Condiia ofer subiectelor raportului juridic
posibilitatea de a anticipa evenimentul viitor cu privire la care sper c se va realiza sau nu se va
realiza, fr a dobndi certitudinea n aceast privina. De realizarea evenimentului depinde fie
eficacitatea/nasterea (condiia suspensiv) fie desfiinarea obligaiei(condiia rezolutorie)
Art 1400Conditia suspensiva e aceea de a carei indeplinire depinde nasterea/eficacitatea
drepturilor subiective civile si a obligatiilor corelative. De ex: iti vand garsoniera mea, daca voi
fi transferat in alta localitate- contractul sta in suspensie pana atunci in aer. Obligaia (datoria
debitorului) se nate la momentul ndeplinirii condiiei, concomitent nscndu-se i dreptul
subiectiv corelativ. Astfel, raportul juridic obligaional devine eficace.
ART 1401 Conditia rezolutorie e aceea de a carei indeplinire depinde desfiintarea drepturilor si
obligatiilor civile corelative. Ex: iti vand autoturismul meu, dar daca nu mai plec in afara,
vanzarea se desfiinteaza. Eveniment viitor i nesigur de care depinde desfiinarea retroactiv a
raportului juridic obligaional. E o prezumtie legala relativa.
ART 1403Conditia pur potestativa este aceea a carei realizare depinde exclusiv de vointa
uneia dintre parti. Releva lipsa vointei debitorului de a se angaja din punct de vedere juridic.
Din aceasta cauza nu produce NICIUN EFECT. Obligatia afectata de o conditie potestativa
a carei realizare depinde de vointa creditorului e admisa.(fiindca el detine si dreptul!)

PT 27, 28 PRINCIPIILE EFECTELOR ACTULUI JURIDIC CIVIL= reguli care arata modul in
care se produc aceste efecte, in ce dontiii si fata de cine se produc.
1. Principiul fortei obligatorii
2. Principiul irevocabilitatii
3. Principiul relativitatii
27. Care este justificarea principiului irevocabilitatii actului juridic civil?
=consecinta si garantie a principiului fortei obligatorii a actului juridic

27

=principiu al efectelor actului juridic

Actului juridic bilateral sau plurilateral nu i se poate pune capat prin vointa numai a unei
dintre parti, iar actului juridic unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de
vointa , in sens contrar, din partea autorului acestuia.
Existenta acestui principiu este justificiata de
1. necesitatea asigurarii stabilitatii si sigurantei raporturilor juridice generate de actele
juridice civile si pe de alta parte
2. de imperativul moral al respectarii cuvantului dat.
Forta obligatorie e exprimata prin adagiu pacta sunt servanda, potrivit caruia actul civil legal
incheiat are forta de lege.
28. Care dintre exceptiile de la principiul relativitiatii efectelor actului juridic civil vi se par
cele mai interesante?
Relativitatea efectelor contractului= contractul produce efecte numai intre parti, daca prin
lege nu se prevede altfel. Rezult c relativitatea efectelor contractului nu este un principiu
absolut, ns excepiile sale sunt stabilite exclusiv pe cale legal.
Chiar i n lipsa unei consacrri legale, principiul relativitii ar putea fi dedus din existena
principiului obligativitii=> drepturile i obligaiile nscute dintr-un contract nu incumb dect
prilor contractante.
EXCEPTII = se poate pune capat unui act juridic bilateral, multilateral, precum si unilateral prin
vointa uneia dintre parti, mai multor parti, dar nu a tuturor si prin vointa autorului lui
Denuntarea contracului de locatiune incheiat pe durata nedeterminata
Revocarea donatiei intre soti care poate avea loc numai in timpul casatoriei(se revoca pt
ingratitudine, daca bunul a fost instrainat de catre sotul donatar unui tert; actiunea in
revendicare nu va putea fi intentata asupra tertului ci doar asupra sotului donatar vcare va
tb sa plateasca val bunului mobil; aceeasi sit se intampla si in cazul bunurilor imobile daca
tertul invoca uzucapiunea)

29. De ce nulitatea este mai importanta decat alte moduri de incetare a efectelor actului
juridic civil?
Orice act incheiat cu incalcarea conditiilor cerute de lege pt incheierea sa valabila este
supus nulitatii
NULITATEA= sanctiunea care lispeste actul juridic civil de efectele sale in cazul in care nu se
respecta dispozitiile legale referitoare la conditiil de validitate ale actului juriric
Functiile nulitatii: rol preventiv si represiv/sanctionator

28

Prin nulitate se restabileste legalitatea incalcata la incheierea actului juridic

Nulitatea presupune un act juridic nevalabil! Spre deosebire caducitate sau revocare
PT 35 Art 1246 putem defini nulitatea ca fiind (doar) una din sanciunile de drept civil care
afecteaz un contract ncheiat cu nclcarea dispoziiilor legale reglementnd condiiile de form
i/sau de fond ale valabilitii acestuia. Noul Cod civil prevede expres i alte sanciuni care pot
interveni pentru nerespectarea cerinelor de valabilitate ale unui contract, i care, spre
deosebire de nulitate, se caracterizeaz prin meninerea sau, mai exact, prin salvgardarea
relaiei contractuale: adaptarea contractului n caz de eroare, reducerea prestaiilor n caz de
leziune, daune-interese i reducerea prestaiilor n caz de violen i dol Pn la apariia noului
Cod civil era doar implicit recunoscut opiunea victimei erorii sau dolului ntre aciunea n
anulare sau n despgubiri, fr s fie consacrat, n mod expres, domeniul sanciunilor permind
prezervarea contractului.
Clasificarea nulitilor.
Conveniile asupra nulitii. Alineatul (2) i alin. (3) introduc n legislaia civil conveniile de
constatare sau declarare a nulitii, prin care prile unui contract convin s recunoasc cauza de
nulitate i s-i stabileasc efectele, fr a recurge la instana de judecat

De ce e mai importanta?
Nulitatea se aplica oricarui act juridic fata de alta sanctiuni/cauze de ineficacitate
1. Rezolutiunea(desfiintarea retroactiva a unui contract bilateral/sinalagmatic)
2. Rezilierea care intervine in cazul neexecutarii obligatiilor dintr-un contract bilateral cu
executare succesiva(ca de ex plata lunara a chiriei)- rezilierea opereaza numai pt viitor,
nulitatea opereaza retroactiv
3. Revocarea(inlaturarea efectelor liberalitatilor din cauza ingratitudinii gratificatului)=
revocarea presupune un act juridic valabil incheiat, pe cand nulitate presupune un act care
nu a respectat conditiile de validitate
4. Caducitatea= lipsirea actului juridic de efecte datorita intervenirii unei imprejurari
ulterioare. Devine desuet= presupune un act juridic valabil care a f incheiat; produce
efecte numai pt viitor; cauza e straina de vointa autorului actului
5. Inopozabilitatea sanctiune care intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate
fata de terti
6. Reductiunea

29

30. Vi se pare nulitatea absoluta mai aspra decat nulitatea relativa?

In functie de interesul ocrotit prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic
deosebim nulitatea absoluta si nulitatea relativa= art 1246
DEFINITIE

CAUZE

REGIMUL JURIDIC

PRESCRIPTIE

ACOPERIREA NULITATII
PRIN CONFIRMARE

Nulitate absoluta
Sanctioneaza nerepsectarea
la incheierea actului juridic
a normelor care ocrotesc
un interes general.
Incalcarea normelor
imperativede ord publica
Casatoria fictiva, casatoria
incheiata de o pers minora,
vanzarea de persoane,
adoptia fictiva -> nerespect
dispozitiilor care ocrotesc
interesul general
Poate fi invocata de oricine
are interes, de procuror, de
alte organe, de instanta din
oficiu pe cale de
actiune(ofensiv) sau de
exceptie(defensiv)
Afirmatie permisiva
Imprescriptibila pe cale de
actiune si pe cale de
exceptie
Nu poate fi acoperita prin
confirmare

Nulitate relativa- anulabilitate

Sanctioneaza nerespectarea a
unor norme juridice care
ocrotesc un interes
individual/particular.
Incalcarea normelor imperative
de ordine privata
Nesocotirea dispozitiilor
privitoare la capacitatea de
exercitiu, vicii de consimtamant

Poate fi invocata numai de cel

al carui interes a fost nesocotit
Nu poate fi invocata din oficiu
de instanta
Afirmatie restrictiva

Imprescriptibila pe cale de
exceptie
Supusa prescriptiei extinctive pe
cale de actiune
Poate fi acoperita prin
confirmare expresa sau tacita

(CONFIRMARE= ACTUL DE
CONFIRMARE PRIN CARE SE
RENUNTA LA DREPTUL DE
INVOCARE A NULITATII)
Consolidarea actului jurid anulabil

EFECTE DE REGIM JURIDIC

In ambele cazuri actul juridic e lovit de nulitate

ART 1247 reprezint sediul legal al nulitii absolute, reglementnd aspecte referitoare la
criteriul de evideniere a nulitii absolute, persoanele care o pot invoca, modalitile de invocare
i interdicia confirmrii de principiu a contractelor lovite de nulitate absoluta
ART 1248 nul rel

30

32. Ce este prescriptia extinctiva?

Prescripia extinctiv poate fi definit ca fiind acea sanciune care const n stingerea, n
condiiile stabilite de lege, a dreptului material la aciune neexercitat n termen.

ART 2500 Obiectul prescriptiei extinctive

Elemente definitorii. prescripia extinctiv a fost definit ca fiind acel mod de nlturare a
rspunderii civile, constnd n stingerea dreptului material la aciune neexercitat n termenul
stabilit de lege Ea apare ca o sanciune a creditorului nediligent care a lsat mai mult timp s
treac, fr a-i valorifica dreptul subiectiv
Dreptul material la aciune Dreptul subiectiv civil cuprinde dreptul subiectului activ de a
pretinde subiectului pasiv s aib o conduit corespunztoare, precum i dreptul subiectului activ
de a recurge la fora de coerciie a statului, n caz de neexecutare din partea subiectului pasiv.
Dreptul la aciune va putea fi exercitat numai n cadrul termenului de prescripie. stingerea
dreptului la aciune n sens material, ca urmare a intervenirii prescripiei extinctive, va determina
o respingere a aciunii civile ca prescris.
ART 2502 imprescriptibilitatea drepului la actiune
legea poate prevedea anumite situaii n care dreptul la aciune, viznd protejarea unui
drept subiectiv, s fie imprescriptibil extinctiv. Astfel, spre exemplu, dreptul la aciunea n
stabilirea paternitii nu se prescrie n timpul vieii copilului., dreptul la aciunea n stabilirea
filiaiei fa de mam este imprescriptibil, actiunea in revendicare, dreptul la nume- apararea dr
nepatrimoniale
ART 2503 Prescriptia dreptului la actiune privind drepturile accesorii
Principiul prescrierii dreptului la aciune privind un drept accesoriu odat cu prescrierea
dreptului la aciune privind un drept principal. Acest principiu reprezint o aplicaie a regulii
accesorium sequitur principale i, n consecin, odat cu stingerea dreptului la aciune privind
un drept de crean principal, se stinge i dreptul la aciune privind eventuale dobnzi, garanii
reale
Principiul stingerii printr-o prescripie deosebit a dreptului la aciune pentru fiecare
prestaie datorat, n cazul obligaiilor cu executare succesiv. Al doilea principiu al efectului
prescripiei extinctive i gsete aplicare ori de cte ori debitorul este inut la prestaii succesive
(cum sunt chiriile)

31

32. Cum se invoca prescriptia extinctiva?

ART 2512
Persoana ndreptit s invoce prescripia: poate fi invocat numai de persoana n favoarea
creia curge. De persoana interesata! (de exemplu: debitorul). Organul de jurisdicie competent
nu poate invoca, din oficiu, prescripia extinctiv, chiar dac aceasta ar fi n interesul statului.
Modaliti procesuale de invocare a prescripiei extinctive. n ce privete modul de invocare a
prescripiei extinctive, n cursul unui proces, este de subliniat c aceasta poate fi invocat de
ctre prt fie n mod expres, fie n mod implicit, cu condiia ca termenii s fie neechivoci.
Atitudinea subiectiv a debitorului. Mai trebuie subliniat totodat c nu intereseaz buna sau
reauacredin a debitorului i nici faptul dac a dobndit un titlu contrar (prin transmiterea
cesiunii aceluiai drept ctre o ter persoan), deoarece prescripia sancioneaz lipsa de
aciune ori neglijena proprietarului.
Prescripia poate fi opus numai n prim instan, prin ntmpinare sau, n lipsa invocrii cel mai
trziu la primul termen de judecat la care prile sunt legal citate.

33. CAND INCEPE SA CURGA TERMENUL DE PRESCRIPTIE EXTINCTIVA?

In ceea ce privete nceputul prescripiei extinctive, aceasta ncepe s curg de la data cnd titularul
dreptului la aciune a cunoscut sau, dup mprejurri, trebuia s cunoasc naterea dreptului su.

ART 2522 REPUNEREA IN TERMENUL DE PRESCRIPTIE

Repunerea n termen reprezint un beneficiu legal, lsat la aprecierea organului de jurisdicie
competent, n virtutea cruia o aciune poate fi primit i judecat i dup mplinirea termenului de
prescripie, atunci cnd, din motive temeinic justificate, termenul de prescripie a fost depit. Condiiile
repunerii n termen. Pentru a se dispune repunerea n termen, trebuie s existe cauze temeinice
justificate i introducerea cererii s se realizeze n termen de 30 de zile. Cauze temeinice nejustificate:
necunoaterea de ctre succesibil a decesului lui de cuius datorit faptului c ceilali motenitori i-au
ascuns, cu rea-credin, moartea defunctului; neacceptarea succesiunii de ctre minor din cauza
prsirii lui de ctre reprezentantul legal; existena unei boli psihice grave a creditorului unei creane
Reinerea repunerii n termen de ctre organul jurisdicional competent este condiionat de
formularea cererii n termenul de 30 de zile, care va ncepe s curg din momentul n care persoana a
cunoscut sau trebuia s cunoasc ncetarea motivelor care au justificat depirea termenului de
prescripie.
Efectele repunerii n termenconst n nlturarea efectului extinctiv al prescripiei, ceea ce nseamn c
prescripia va fi socotit ca nemplinit, cu toate c termenul ei a expirat
32

Art 2529 Dreptul la actiunea in anularea actului juridic

Cazuri de nulitate invocate de partea contractant sau reprezentanii si.
n caz de violen prescripia ncepe s curg de la data ncetrii violenei , deoarece, prin ipotez, numai
dup aceast dat victima poate aciona. n cazul dolului, o parte contractant este indus n eroare
pentru a ncheia un act juridic astfel ca legea prevede c termenul de prescripie al aciunii n nulitate
relativ ncepe s curg de la data descoperirii dolului, ntruct, la acel moment, titularul dreptului la
aciunea n nulitate a cunoscut naterea dreptului su.

34. Cum se calculeaza termenul de prescriptie extinctiva?

Termenul de prescriptie este intervalul de timp stabilit de lege sau chiar de pati inauntrul caruia tb
exercitat dreptul la actiune sub sanctiunea stingerii dreptului material la actiune.
Tb facuta distinctia intre termenele legale generale si termenele legale speciale de prescriptie extinctiva.
Potrivit art 2517 termenul de prescriptie extinctiva e de 3 ani daca legea nu prevede alt termen. Acest
termen se aplica tuturor actiunilor personale cu exceptia cazurilor unde exista termene speciae sau
partile au convenit alt termen.
Termeni speciali: 10 ani aplicabil dr la actiune privitior la repararea prejudiciilor aduse mediului
inconjurator
termen de un an aplicabil celor din domeniul hotelier, profesorilor,medicilor, moaselor
In situatiile in care restituirea se va face in "rate", termenul de prescriptie se calculeaza pentru
fiecare rata in parte (!!). Adica, am contractat un imprumut cu plata in rate lunare? Atunci fiecare
scadenta,
la
fiecare
luna,
naste
propria
sa
prescriptie,
de
3
ani.

35.

Cum

opereaza

suspendarea

cursului

prescriptiei

extinctive?

DEF. Prin suspendarea prescriptiei extinctive se intelege acea modificare a cursului

acesteia ce consta in oprirea curgerii termenului de prescriptie pe timpul cat dureaza
situatiile care il pun pe titluarul dreptului la actiune in imposibilitatea de a actiona.
Suspendarea (sau stagnarea) se aplica in cazurile prevazute in art. 2532 NCC:
Orice suspendare a prescriptiei, la momentul la care aceasta oprire a incetat, prescriptia
incepe sa curga de unde a ramas.
Caracterele juridice ale cazurilor de suspendare. Cazurile generale de suspendare a prescripiei
extinctive, prevzute de art. 2532 NCC, prezint urmtoarele caractere juridice: sunt legale (fiind precis

33

determinate prin lege), sunt limitative (nu pot fi aplicate prin analogie n alte cazuri) i i produc
efectele de drept (organul de jurisdicie constat producerea lor).

36. Cum se intrerupe cursul prescriptiei?

prin ntreruperea prescripiei extinctive se nelege acea modificare a cursului
ei constnd n nlturarea prescripiei scurse nainte de apariia unei cauze ntreruptive i nceperii unei
alte prescripii extinctive.
Intreruperea prescriptiei survine in cazurile prevazute de art. 2537 NCC

1. recunoasterea datoriei
2. mijloace procesuale de invocare a dreptului de creanta- inscrierea creantei la masa credala
3. prin constituirea ca parte civil pe parcursul urmririi penale 4. prin orice act prin care cel n folosul
cruia curge prescripia este pus n ntrziere;
5. n alte cazuri prevzute de lege.

Orice intrerupere a prescriptiei presupune inceperea unui nou termen de prescriptie!

Ce inseamna asta?! Inseamna ca, daca sunt intrunite conditiile cerute de lege, chiar daca au trecut pana
in cel mult 3 ani, dreptul material la actiune al creditorului nu este prescris (!) Acesta se "reinnoieste" cu
inca 3 ani.
ART 4 Aplicarea prioritara a tratatelor internat privind drepturile omului
n ordinea juridic intern a Romniei, dispoziiile Conveniei europene au for constituional i
supralegislativPrioritatea reglementrilor internaionale. Eventualele conflicte ntre actele
internaionale privind drepturile omului i noul Cod civil sunt sancionate, pe baza principiului prioritii
reglementrilor internaionale, cu inaplicabilitatea normelor interne contrare, cu excepia celor mai
favorabile
Art 12Puterea i libertatea de a dispune.
Libertatea proprietarului de a dispune de bunurile sale reprezint, ntr-adevr, un drept, distinct ns de
puterea de a dispune, socotit a face parte din categoria drepturilor publice, a facultilor inerente
personalitii umane.
2. Ius abutendi. Puterea de a dispune semnific dreptul de dispoziie material sau juridic drept atribut
esenial al dreptului de proprietate. Acest atribut configureaz prerogativa proprietarului de a hotr
soarta bunului su, att din punct de vedere material, ct i din punct de vedere Material,
proprietarul poate s modifice forma lucrului, s transforme, s distrug sau s consume substana
acestuia, inclusiv prin culegerea fructelor.
34