Teoria generala a dreptului

-tematica-

Partea I
1. Stiinta dreptului in sistemul stiintelor sociale;
2. Sistemul stiintelor juridice;
3. Teoria generala a dreptului – locul si rolul sau in sistemul stiintelor juridice;
4. Definitia TGD;
5. Sistemul dreptului;

Partea a II-a
1. Conceptual dreptului - Acceptiunile notiunii de drept/sensurile dreptului;
- Dimensiunea morala a dreptului;
- Dimensiunea istorica a dreptului;
- Dimensiunea sociala a dreptului;
- Esenta dreptului;
- Continutul dreptului;
- Forma dreptului;
- Definitia dreptului;
2. Factorii de configurare ai dreptului. Tipologia dreptului;
3. Dreptul si statul;
4. Principiile si functiile dreptului;
5. Dreptul in sistemul normative social;

Partea a III-a
1. Izvoarele dreptului;
2. Norma juridical;
3. Realizarea dreptului;
4. Interpretarea normelor juridice;
5. Tehnica elaborarii normelor;
6. Raportul juridic;
7. Raspunderea juridical;

Dreptul = totalitatea normelor juridice sintetizate in legi;

 Norma juridica reprezinta o regula de conduita cu caracter general si obligatoriu, elaborate
sau recunoscuta de puterea de stat in scopul asigurarii ordinii sociale ce poate fi adusa la
indeplinire, la nevoie, prin forta de constrangere a statului(sanctiunea).

Sistemul actelor normative din dreptul romanesc:

1. Constitutia;
2. Legi constitutionale (de revizuire a Constitutiei);
3. Legi organice - tot ce tine de siguranta noastra;
- adoptate cu jumatate + 1 din totalul parlamentului;
- art. 73 din Constitutie alin.3 (a-t);
4. Legi ordinare - adoptate cu jumatate + 1 din cei prezenti;
5. Decretele prezidentiale (doar de presedinte); ex : gratierea
6. Ordonantele Guvernului - art 115 din Constitutie;
 Simple
 Urgenta
7. Hotararile guvernului - SCOP: punerea in executare a legii;
8. Actele adminstratiei publice, centrale si locale;

!!! Toate actele normative trebuie sa fie in conformitate cu Constitutia!

 Locul si rolul TGD in sistemul stiintei dreptului
(stiintele juridice)

Obiectul de studiu al TGD constituie observarea si cercetarea fenomenelor juridice, a legilor

generale ale vietii juridice, a categoriilor si notiunilor generale, valabile pentru intreaga stiinta
juridica.
!!! TGD face parte din acest sistem.

Sistemul stiintei dreptului este alcatuit din urmatoarele parti:

 Tgd;
 Stiintele juridice de ramura;
 Stiintele juridice istorice (cerceteaza istoria dreptului intr-o anumita tara) ex: ISDR
 Stiintele ajutatoare ex: logica juridica, medicina legala, criminalistica

Sistemul dreptului (structura interna a dreptului)

Drept public |Drept privat

Ramuri de drept

Subramuri de drept

Institutii juridice

Norma juridica

Drept maritim: obiect – legile navale

Drept public: constitutional, administrativ, muncii, financiar, penal, procedural, civil;
Drept privat: familiei, international privat, commercial;

Institutiile juridice – grup unitar de 2 sau mai multe norme juridice care reglementeaza o
categorie distincta de relatii sociale ( institutia proprietatii, inst. raspunderii penale, inst.
mostenirii, inst. juridica a casatoriei, adoptiei etc).
Ramurile de drept – ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile sociale dintr-
un anumit domeniu al vietii sociale in baza unor metode specifice de reglementare si a unor
principii comune.
 Acceptiunile notiunii de drept(sensurile dreptului)

1. Dreptul obiectiv - reprezint ansamblul normelor juridice (iesite si intrate in vigoare)

elaborate de stat in scopul desfasurarii normale a vietii in comun a oamenilor (format din
totalitatea normelor juridice);

Trasaturile dreptului obiectiv:

- contine norme juridice obligatorii ce se adreseaza tuturor indivizilor care au discernamant;
- se aplica imediat, continuu si neconditioant (de la data intrarii in vigoare, pana la abrogare,
tuturor cetatenilor fara a impune conditii);
- regulile de conduita care alcatuiesc dreptul obiectiv au un caracter general si obligatoriu;
- normele juridice care alcatuiesc dreptul obiectiv au caracter de actualitate, adica se afla in
vigoare (norme juridice active);
- constituie fundamentul drepturilor subiective, in sensul ca reprezinta cadrul de recunoastere
si de exercitare al prerogativelor subiectelor de drept de a-si exercita drepturile ce le revin in
mod concret;

!!! Atunci cand se foloseste expresia ,,drept’’ fara alte atribute se are in vedere dreptul in sens
obiectiv, adica dreptul ca realitate a normelor juridice aflate in vigoare.

2. Dreptul subiectiv - reprezinta/desemneaza prerogativa(posibilitatea) recunoscuta unei

persoane fizice/juridice de a dispune de un drept care ii este recunoscut de lege (ex: dreptul
la viata, la familie, sanatate, educatie, casatorie, proprietate, munca, domiciliu);

Trasaturile dreptului subiectiv:

- drepturile subiective sunt legate de persoana, iar esenta prerogativelor consta in a pretinde
ceva de la altcineva;
- drepturile subiective sunt recunoscute si reglementate de dreptul obiectiv (statutul juridic al
persoanei este format din drepturi si obligatii juridice);
- dreptul obiectiv este cel care recunoaste, consacra si ocroteste drepturile subiective si
totodata confera garantii titularului in exercitarea dreptului subiectiv;
- garantarea drepturilor subiective este obligatorie fiind asigurata atat prin Constitutie cat si
prin celelalte acte normative;
- titularii drepturilor subiective pot fi persoane individuale (pers fizice) sau persoane colective
(juridice, statul si organele statului);
- unui drept subiectiv, apartinand unui subiect determinat de drept, ii corespunde o obligatie
corelativa a altui subiect de drept;

3. Dreptul pozitiv - totalitatea normelor juridice aflate in vigoare la un moment dat in

societate;

4. Drept national - reprezinta dreptul obiectiv al unui stat anume aplicat de autoritatile statului
respectiv;

5. Dreptul international - desemneaza totalitatea normelor juridice care reglementeaza

raporturile dintre state ca subiecte de drept;

6. Dreptul Uniunii Europene - reprezinta dreptul aplicabil statelor membre ale U.E., acest
drept fiind adoptat de institutiile Uniunii Europene;

7. Dreptul cutumiar(specifice dr civil) - reprezinta suma cutumelor existente intr-un anumit

sistem de drept, recunoscute ca fiind valabile si cu forta obligatorie;

8. Dreptul canonic - desemneaza suma drepturilor si principiilor care guverneaza organizarea

si functionarea bisericii crestine;

!!! Dreptul desemneaza stiinta dreptului, adica totalitatea ideilor, notiunilor, conceptelor si
principiilor care explica dreptul si prin intermediul carora dreptul poate fi gandit.

Dreptul reprezinta totalitatea normelor juridice elaborate sau recunoscute de puterea de stat
care au ca scop organizarea si disciplinarea comportamentului uman conform valorilor sociale
ale societatii respective, a caror respectare este asigurata la nevoie de forta coercitiva a statului.
 Factorii de configurare si evolutie a dreptului

Factorii de configurare a dreptului sunt grupati in 4 categorii:

1. Cadrul natural: mediul geografic, factorul biologic si fiziologic si factorul demografic
2. Cadrul economic, social si politic national
3. Cadrul economic, social si politic regional si international
4. Factorul uman

1. Cadrul natural
b) Factorul biologic si fiziologic (insusirile naturale ale omului);

Capacitatea de folosinta = aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile (art 34

Codul Civil)
- incepe de la nasterea persoanei si inceteaza odata cu moartea acesteia;
- drepturile copilului sunt recunoscute de la conceptiune insa numai daca se naste viu (potrivit
legii se considera ca o persoana s-a nascut vie daca a respirat o singura data);
- copilul conceput nu poate dobandi decat drepturi, in sarcina lui neputand exista obligatii
(dreptul la mostenire);

Capacitatea de exercitiu = aptitudinea persoanei de a inchiea singura acte juridice civile (art.
37 Codul Civil)
- capacitatea de exercitiu deplina incepe la data cand persoana devine majora (18 ani);
- minorul dobandeste prin casatorie capacitate deplina de exercitiu (16 ani, *in mod
exceptional*);
- in cazul in care casatoria minorului a fost anulata, minorul pastreaza capacitatea deplina de
exercitiu;

Capacitatea de exercitiu restransa

- minorul care a implinit varsta de 14 ani are capacitatea de exercitiu restransa (minorul poate
incheia acte de conservare sau administrare, fara acordul parintilor);
Incapacitati
- minorul care nu a implinit varsta de 14 ani;
- interzisii judecatoresti (ex: nebun declarat de instant de judecata, fara discernamant);
Actele juridice se incheie in numele acestora de reprezentantii lor legali.

Raspunderea juridica este un raport creat de norma juridica intre persoana care a incalcat
dispozitiile juridice si stat, reprezentat de organele de aplicare a legii.

Conditiile angajarii raspunderii juridice:

(trebuie sa fie toate 3 altfel nu mai exista raspundere juridica)
1) conduita ilicita (actiune sau inactiune);
2) vinovatia (atitudinea psihica a persoanei care comite o fapta ilicita, fata de fapta pe care o
comite precum si fata de consecintele acestei fapte);

 Formele vinovatiei : - intentia (directa/indirecta)

- culpa;
- Intentia depasita

Intentia directa: faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, urmarind producerea lui prin
savarsirea faptei.
Intentia indirecta: faptuitorul prevede rezultatul faptei sale si desi nu-l urmareste, accepta
producerea lui.
Culpa: intervine atunci cand faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta,
socotind fara temei ca el nu se va produce. Exista culpa si atunci cand nu prevede rezultatul
faptei sale, desi trebuia si putea sa-l previna(nu a vrut).

3) legatura de cauzalitate intre fapta si rezultat;

Principiile raspunderii penale:

- principiul raspunderii personale - raspunderea penala se adreseaza numai persoanei care a
savarsit infractiunea;
- in dreptul penal nu este acceptata raspunderea pt fapta comisa de alta persoana;
- nu poti fi pedepsit de doua ori pt aceeasi fapta;

a) Mediul geografic: spatiul aerian, terenurile agricole, apele,padurile, marea teritoriala;

Primele norme de conduita a oamenilor (norme obisnuielnice) determinate de mediul natural,

s-au referit la vanat si pescuit, la exploatarea pamantului, la apararea impotriva fenomenelor
naturale si a atacului animalelor salbatice.
Multitudinea de probleme pe care le ridica gestionarea mediului inconjurator a impus
elaborarea, de catre fiecare stat, a unor reglementari pe care le gasim in dreptul mediului,
considerat ramura de drept. Astfel, au fost adoptate norme juridice privind urmatoarele:
- protectia mediului inconjurator;
- controlul circulatiei peste frontiere a deseurilor;
- utilizarea rationala a resurselor naturale;
- protectia marilor si apelor curgatoare;
- protectia speciilor rare de flora si fauna;

c) Cadrul demografic

Acesta este determinat de totalitatea locuitorilor unui stat (populatie). Din anumite
circumstante, populatia unui stat poate fi in scadere sau in crestere. Astfel, statele au adoptat o
serie de norme juridice in acest sens, privind:
- cresterea numarului de locuitori (marirea alocatiilor);
- stabilizarea demografica (China a adoptat o serie de masuri din cauza suprapopulatiei si a
limitat cresterea acesteia prin introducerea criteriilor de planning familial);
- adoptia;
- cresterea fortei de munca;
- imigrarea (U.E. se confrunta cu un numar mare de imigranti)
2. Cadrul economic,social si politic national

Componenta economica este influentata de ideologia statului:

- Ideologia marxista propune o economie centralizata;
- Ideologia liberala si neoliberala sustine economia capitalista, fapt ce este surprins in Cartea
Corporatista

Cartea Corporatista reprezinta acordarea de catre stat a unui privilegiu pentru un grup de
investitori in vederea servirii unui scop public.

Structurile organizatorice ale societatii:

- Statul;
- Partidele politice;
- Grupurile de interese;
- Grupurile de presiune;
- Structuri sociale nestatale;
- Societatea civila;

Partidele politice sunt asociatii libere ale cetatenilor prin care se urmareste, pe baza unui
program, definirea si exprimarea vointei publice a cetatenilor, asociatii care au vocatia si
aptitudinea guvernarii. Ele au la dispozitie parghiile puterii, prin care politica lor poate deveni
politica de stat, iar vointa lor va fi impusa ca vointa obligatorie pentru societate, materializandu-
se din punct de vedere juridic in legi si alte acte normative.

Grupul de interes este o structura grupala care cuprinde persoane unite pe baza conceptiilor
si aptitudinilor comune si care actioneaza pentru satisfacerea, pe calea reglementarii juridice, a
intereselor membrilor sai.
 Grupurile de presiune sunt acelea care se afla in zonele in care se elaboreaza deciziile in
plan juridic (sindicatele). Actiunile grupurilor de presiune se materializeaza in greve, meetinguri,
manifestatii pe strada, blocarea cailor de comunicatii.
Grupurile etnice se remarca prin apartenenta membrilor la o anumita etnie. Ele sunt
organizate in partide politice si militeaza pentru folosirea limbii materne in scoli, administratie si
justitie, cresterea gradului de autonomie a localitatilor in care acestia sunt majoritari.

Societatea civila reprezinta ansamblul formelor organizatorice nestatale, apolitice,

fundamentate pe dreptul de la libera asociere consfintit de Constitutie, prin intermediul carora
sunt exprimate public interesele specifice ale opiniei publice.

Functiile societatii civile:

a) Functia de monitorizare (supraveghere) = societatea civila tine sub presiune puterea publica
pentru ca aceasta sa-si onoreze programul de guvernare, sa reglementeze in maniera moderna
institutiile juridice fundamentale (proprietatea, dreptul la munca, la educatie, libera asociere,
familia etc.);
b) Functia de sanctionare a puterii este exercitata de societatea civila prin urnele de vot,
motiuni de cenzura, greve, dezbateri pe probleme de interes public, proteste etc.;
c) Functia educativa isi propune sa constientizeze componentele societatii civile (sindicate,
patronate) asupra rolului si locului lor in societate;

3. Cadrul economic, social si politic regional si international

Prezenta Romaniei in O.N.U. si apartenenta ei la U.E. si N.A.T.O. setermina ancorarea

dreptului romanesc cu dreptul international si cel european.
Viata politica, economica si sociala a Romaniei este conectata la dinamica si evolutia
societatii europene, la schimbarile si realitatile internationale.
Dreptul romanesc are capacitatea de a reglementa in spiritul dreptului international cele mai
importante domenii ale realitatii economice si sociale: economia de piata functionala, sistemul
financiar-bancar modern, combaterea terorismului si criminalitatii organizate, a coruptiei si
spalarii banilor.
4. Factorul uman

Prezinta si pozitia omului in societate, reprezentand elementul central intr-un sistem de drept.
Normele juridice au, dincolo de functia de rglementare, de regularizare a componentului
uman, si rolul de socializare, de modelare si stimulare a comportamentelor corespunzatoare
valorilor aparate de drept.
Dreptul ii propune sau ii ofera omului reguli de conduita obligatorii care se refera la protectia
celor mai importante valori ale societatii. Omul are 2 posibilitati in acest sens:
- sa se conformeze, sa-si modeleze comportamentul, actiunile si totalitatea faptelor sale in
concordanta cu prescriptiile pe care le gaseste in mormele juridice;
- sa prezinte un comportament si atitudini care contravin normelor juridice, suportand
sanctiunea legii, raspunzand juridic pentru infrangerea legii, pentru nesocotirea ei;
 Dimensiunea morala, istroica si sociala a dreptului

Dimensiunea sociala a dreptului

Dreptul -> obiect de studiu -> realitate juridica

Realitatea juridica are urmatoarele componetele:
 Constiinta juridica (colectiv) - Parlamentul
 Dreptul
 Ordinea de drept

Dreptul inainte de a fi o realitate normativa, acesta este o stare de cunostiinta (constiinta

legiuitorului, constiinta juridica).
Constiinta juridica apare ca RECEPTOR si ca BARIERA.
Ordinea de drept este rezultatul desfasurarii raporturilor juridice in conformitate cu
prevederile legale.

Esenta dreptului constituie vointa generala oficializata, devenita vointa juridica exprimata in
logic si aparata de stat.

!!! Cand cercetam penal, avem in vedere vointa generala (exprimata in legi/cutume care au ca
scop subordonarea vointei individuale).
Vointa generala = vointa statului ( in acte normative) = vointa juridica

Continutul dreptului: principala componenta o reprezinta sistemul normelor juridice

(totalitatea normelor juridice pe care statul le elbaoreaza si le reglementeaza).
Continutul are o componenta STATICA si DINAMICA.

Forma dreptului se refera la organizarea interioara a strcturii continutului dreptului, precum si

la aspectul exterior acestuia.
A. Codificarea reprezinta cuprinderea intr-un act normativ, cu forta juridica a legii, a tuturor
normelor juridice apartinand aceleasi ramuri/subramuri de drept.
B. Incorporarea reprezinta asezarea actelor normative dupa anumite criterii (cronologic,
alfabetic etc.).
A si B sunt modalitati de analiza a formei exterioare dpdv al modalitatilor de sistematizare a
legislatiei
 Dreptul in sisitemul normativ

Orice societate este guvernata de un set complex de norme(reguli) care fac posibila buna
organizare si functionare a societatii. Toate aceste norme alcatuiesc un sistem denumit sistemul
normativ social.
Sistemul normativ social cuprinde:
- normele etice(morale);
- norme religioase;
- normele obisnuielnice(obiceiurile); Normativitate nejuridica
- normele tehnice;
- normele politice;
- normele de convietuire sociala;
- normele juridice; Normativitate juridica

Normele juridice se coreleaza cu fiecare categorie din cele nejuridice.

In fiecare componenta a realitatii sociale (realitatea economica, politica, spirituala,
demografica) se regasesc atat norme juridice, cat si norme nejuridice.
Dreptul este cel care confera caracter juridic unor norme nejuridice.

Asemanari intre normele juridice si celelalte norme sociale:

- toate normele sociale reglementeaza reguli de conduita;
- toate normele sociale reglementeaza situatii sociale;
- toate normele socoale apar intr-o anumita perioada a dezvoltarii societatii;

Deosebiri:
- normele nejuridice nu sunt unitare asa cum sunt cele juridice;
- unele norme nejuridice au caracter spontan, pe cand normele juridice iau nastere in urma unei
creatii constiente(constiinta legiuitorului);
- sanctiunile difera;
1) Corelatia normelor juridice cu normele morale
- norma juridica a preluat din valorile morale;
- obiectivul moralei il constituie aprecierea faptelor interne de constiinta ale individului, iar
obiectivul dreptului il constituie aprecierea faptelor externe;
- pentru a fi eficiente, normele juridice trebuie sa se conformeze unor standarde morale care sa
fie acceptate de catre toti destinatarii lor;
- dreptul ocroteste si garanteaza valorile morale fundamentale;
- si dreptul si morala sunt domenii care vizeaza modalitati de reglementare a conduitei umane;
- intre normele morale si cele juridice exista o stransa corelatie, care face ca cele 2 categorii de
norme sa se completeze reciproc si sa imprumute una de la cealalta cele mai importante
valori;

Deosebirile intre normele juridice si normele morale:

- separatia dintre drept si morala a avut loc la inceputul sec al XVIII-lea;
- normele morale privesc intimitatea individului, pe cand normele juridice privesc
exterioritatea acestuia; dpdv moral individual se obliga fata de sine, pe cand dpdv juridic,
individual se oblige fata de alt individ;
- normele juridice sunt elaborate de organe special abilitate potrivit unor proceduri speicifice,
pe cand normele morale apar in chip spontan si neformal;
- atat normele morale, cat si normele juridice sunt repetabile (se aplica ori de cate ori este
nevoie tuturor cauzelor ce se ivesc);
- garantul realizarii celor 2 categorii de norme difera esential, obligativitatea normei morale
difera din forta morala, pe cand obligativit normei juridice rezulta din efectele juridice pe
care acestea le produc;
- normele juridice actioneaza in scopul restabilirii situatiei anterioare incalcarii lor, repararii
prejudiciilor materiale sau morale produse; normele morale atrag doar atentia comunitatii
fata de individul in cauza, fara nicio alta consecinta;
- normele morale se schimba greu in timp si au cea mai mare durabilitate, pe cand normele
juridice sunt influentate de o serie de factori sociali;
- normele juridice au un caracter unitar, ele fiind interpretate atunci cand este cazul doar pe
cale oficiala de catre legiuitor; normele morale, in schimb, sunt foarte dificil de interpretat
unitar;
- orice norma juridica trebuie sa sa conformeze unui minim de standarde morale;
- regula morala priveste doar fiinta umana (persoana fizica);
- nu toate normele juridice au o semnificatie morala (ex: unele norme procedurale)
- normele juridice promoveaza si garanteaza valorile morale
2) Corelatia normelor juridice cu normele obisnuielnice

Moartea dpdv medical si legal e cunoscuta din mai multe ipoteze :

 Moartea aparenta – reprezinta situatia in care functiile vitale sunt atat de mult slabite incat nu
pot fi percepute decat cu apare speciale;