Drept

Civil
 CURS-1
Caracterizarea generală a Dreptului Civil

**DREPT CIVIL**
= drept subiectiv civil= element al raportului juridic civil (ex: drepul la proprietate)
= drept civil obiectiv = un ansamblu de norme juridice care reglementează relații sociale
**legile*=ansamblu de norme juridice
= știința juridică care se numește Doctrina Dreptului Civil
I rap => a
relative intre pers, intre AB de Dr airl

**Dreptul civil ca ramură de drept**= ansamblu de norme juridice care reglementează raporturi patrimoniale
si nepatrimoniale stabilite între persoane fizice și persoane juridice, aflate pe poziție de egalitate juridică.
discriminare
he

**raporturi patrimoniale*= raporturi care au conținut economic, ce pot fi exprimate în bani (ex: raport de
propietate)
**raporturi nepatrimoniale*= raporturi care nu pot fi exprimate în bani (ex= dreptul la demnitate,viata)
*încălcarea unui drept nepatrimonial nu exclude o :
**persoană fizică*= om privit în mod individual ca titular de drepturi și obligații civile;
**persoană juridică*= colectiv de oameni care este constituit potrivit legii, are organizare proprie, un scop și
este patrimoniu și care este subiect de drept distinct de calitatea de subiect de drept a membrilor
persoanelor juridice=ficțiune juridică (ex: societate comercială)

Clasificare a ramurilor de Drept

**Drept Obiectiv**: public și privat → diferența dintre ele este poziția de egalitate juridică [polițist și
contravenient(subordonat polițistului)]
**drept privat*→ ex: vânzător-cumpărător→poziția de egalitate
Există principii ale fiecărei ramuri de drept precum principiile ramurii de drept civil: principiul proprietății;
instit. de drept civil: pr. consualismului.
*instituția juridică= ansamblu de norme juridice
ramura de drept= ansamblu de instituții publice precum drept civil, constituțional, muncii, penal .

Principii generale ale Dreptului Civil

1. Principiul propietății
2. Principiul egalității în fața legii civile (art 4. al 2 lea alineat și art 16 din Constituție) rediscriminar
3. Principiul îmbinării intereselor generale cu interesele individuale (art 11 din Codul Civil)
4. Principiul garantării și ocrotirii drepturilor subiective civile (art.1 alin.3, art 18 din Constituție și art 26
din Codul Civil)
5. Principiul bunei credințe (art. 6 alin.1 CV)

**Norme ale Dreptului civil**

***Izvoare de drept civil***
- În sens formal= forma specifică de exprimare a normelor de drept civil
- În sens material= condițiile materiale existente la momentul adoptării normelor juridice, condiții materiale
care generează aceste norme juridice
*Izvoarele formale ale Dreptului Civil*
1. Legea sau actele normative (Constituția, Codul Civil )
2. Dreptul UE- Declarția universală a drepturilor omului, convenția europeană a drepturilor omului
3. Legea în sens restrâns
4. Legea în sens larg= orice act normativ
CURS-2

UZANTELE
Sunt de 2 tipuri: Obiceiul și Cutuma
Obiceiul sau cutuma sunt o practica îndelungată, înrădăcinată și continuă, pe care cei care o aplică o
consideră obligatorie.
Uzurile profesionale= acele reguli care reglementează raporturile stabilite între membrii unei profesii sau între
membrii unei profesii și clienți cu ocazia exercitării profesiei.
**Condiții** ce trebuiesc îndeplinite pentru ca o uzanța să fie izvor de drept civil:
1. Art.1 alin. 4 În Codul civil: Uzanța să nu încalce ordinea publică îi bunele moravuri;
2. Uzanțele trebuie să fie dovedite, în ceea ce privește existența conținutul lor, de către cel care le invocă;
3. Uzanțele constituie izvor de drept numai în măsura în care legea face trimitere la ele (art 1 alin 3 CV);
Concluzia= Uzanțele sunt izvor de drept numai dacă îndeplinesc toate condițiile menționate mai sus .
Exemple în care legea face trimitere la uzanțe:
- Art 44 alin 7 din Constituție;
- art 603 din CV ;

-In cazul unui litigiu, un judecator isi poate intemeia decizia judecatoreasca pe baza unui izvor de drept.
Valorile moralei nu constituie un izvor de drept, dar rolul lor este de a circumstantia normelor juridice.
**Jurisprudenta**= hotarari jud. enuntate de instantele de judecata intr-o anumita materie.
**Judecatorul nu creeaza legi, nu este atributul lui. Nu este LEGIUTOR. Judecatorul doar aplica legea.
Jurisprudenta reprezinta izvor de drept.
Legea nr. 47 din 1992 : Deciziile curtii constitutionale au putere general obligatorie si au putere numai
pentru viitor.

**Normele juridice civile**

Clasificare
1. Dupa caracterul conduitei prescrise
- normele dispozitive si normele imperative
Normele dispozitive se subclasifica in: norme permisive si norme supletive
*Norme permisive**= permit o anumita conduita fara sa o impuna
ex: art.1698 alin. 1 din codul civil
art.1780 alin. 1 din codul civil
**Normele supletive** = stabilesc o anumita conduita care este obligatorie pentru parti in cazul in care
acestea nu au stabilit prin vointa lor o alta conduita. interzic

Art.1670 din codul civil

Normele imperative se subclasifica in :
- norme onerative = impun partilor sa aiba o anumita conduita ( ex : art. 1204 din codul civil )
- norme prohibitive = interzic o anumita conduita a partilor ( ex: art .1634 alin.6 )
2. In functie de finalitatea textului legal / finalitatea normei juridice/ in functie de natura interesului ocrotit
distingem intre norme de ordine privata (care ocrotesc un interes individual) si norme de ordine publica
( care ocrotesc un interes general ).
!!Observatii!! Normele juridice civile imperative pot fi atat de ordine publica, cat si de ordine privata.
Normele de ordine publica sunt intotdeauna norme imperative.
3.In functie de intinderea campului de aplicare distingem intre norme de drept civil generale si norme de
drept civil speciale.
Normele generale = se aplica in toate cazurile si in orice materie daca o dispozitie legala nu prevede altfel.
Normele speciale = se aplica numai in cazurile expres prevazute de lege.
Principiu: Norma generala nu deloga de la norma speciala, dar norma speciala deloga de la norma
generala.
Exceptie art. 1868 din codul civil
specialia generalis derogant specialis special deroga de la
general
Aplicarea normelor de drept civil
1. Aplicarea legii civile in timp
2. Aplicarea legii civile in spatiu
3. Aplicarea legii civile asupra persoanelor

A. Aplicarea legii civile in timp

Art. 6 alin. 1 teza. 1 din codul civil : Legea civila este aplicata atata timp cat este in vigoare.
Abrogare = scoaterea unei legi din vigoare
Principii : 1. Principiul neretroactivitatii legii civile noi
- Principiul aplicarii imediate a legii civile noi ( Exceptie: Exceptia ultraactivitatii legii vechi - A supravietuirii
legii vechi )

Principiul nr. 1 = ! Art. 6 alin. 2 ! Este regula juridica potrivit careia o lege civila se aplica numai in situatii
juridice care s-au nascut numai dupa intrarea in vigoare ( ex : Art. 15 alin. 2)
Principiul nr. 2 = Legea civila se aplica tuturor situatiilor juridice nascute cu intrarea lor in vigoare;
excluderea aplicarii legii vechi ( ex : Art. 6 alin. 4 din codul civil )
CURS-3
- Tinand cont de principiul nerectroabilitatii si de optiunea legiuitorului de a aplica legea civila veche sau
noua avem 3 categorii de situatii juridice :

1. Facta praetarita - acele fapte care sunt constitutive, modificatoare sau extinctive de situatii jurid realizate
in intregime inaintea de intrarea in vigoare a legii noi si efectele produse insiste de acest moment. Acestora
li se aplica intotdeauna numai legea veche, adica legea in vigoare la data producerii faptelor si efectelor lor.
2. Facta pendentia - acele situatii jur in curs de formare, modificare sau stingere la data intrarii in vigoare
a legii noi. Acestora li se va aplica legea noua fara a se considera ca are putere retroactiva ,dar legiuitorul
poate sa opteze pt supravietuirea legii vechi.
3. Facta futura - acele situatii jur care se vor naste, modifica sau stinge dupa intrarea in vigoare a legii
noi, precum si efectele viitoare ale situatiilor jur trecute. Acestora li se va aplica legea noua sau in cazul in
care legiuitorul opteaza pt aplicarea legii vechi.
B. Aplicarea legii civile in spatiu
-INTERN: vizeaza situatia rap civile stabilite pe teritoriul Ro intre subiecte de dr de cetatenie sau nationalitate
romana.

!!! Obs. Pe cale de exceptie, anumite acte normative se aplica doar pe o anumita parte a terit national (legea
84/1992- privind regimul zonelor libere)

-INTERNATIONAL: se refera la rap jur civile cu element de extraneitate

Art. 8 din CV -exterioritatea legii civile

C. Aplicarea legii civile asupra persoanelor ( fizice si juridice )

Din acest pdv, legile civile se impart in 3 categorii:

**Norme de dr civ cu vocatie generala (se aplica atat pers jur cat si fizice)**
Ex. Art 1357 si urm din CV - Raspunderea pt faptele proprii
**Norme aplicate pers fizice**
(ordonanta guv nr 41 pe 2003 dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelui pe pers fizica)
**Norme de dr civil care se aplica numai pers juridice **
(Titlul 4 din CV care reglementeaza pers jur)

Interpretarea normelor de drept civil

-acea operatiune de stabilire a continutului si sensului normelor de dr civil
- scopul interpretarii este acela al determinarii situatiilor, de fapt, concrete, carora norma jur civila li se aplica

Imprejuriarile care determina necesitatea interpretarii:

1. Oricat de buna este o lege la data adoptarii ei, ulterior ea poate fi depasita de dinamica vietii sociale,
aparand situatii noi care nu au fost aduse in vedere de legiuitor.

2. Normele jur utilizeaza formulari generale pt a nu scapa nereglementate anumite situatii din practica
Ex. In materia repunerii termenului de prescriptie, se foloseste sintagma “motive temeinice”

3. Termenii folositi de legiutor nu au intotdeauna intelesul din vorbirea obisnuita.

Ex: sunt fol cuvinte care in limbajul juridic au un sens mai las decat cel din vorbirea curenta
*In ceea ce proveste notiunea de bun mobil
*Cuvintele care in limbajul civil au un sens specific: obligatia de a da
*Exista termeni folositi care au un caracter juridic (sezina, fideiusiune- garantie personala)

4. Interpretarea este necesara si din cauza ca norma jur are o formulare ambigua, imprecisa sau neclara
Clasificarea interpretarii :
A. In functie de organul sau persoana de la care provine interpretarea respectiva, distingem intre :
* interpretarea oficiala = cea care provine de la organul care a elictat norma impusa interpretarii ( art. 9 alin.
1 din codul civil ) Aceasta interpretare este obligatorie, la fel ca actul normativ interpretat. In cazul legilor
interpretative acestea produc efecte NUMAI pentru viitor ( art.9 alin. 2 din codul civil )
* interpretarea jurisdictionara = provine de la un organ de jurisdictie care de regula este o instanta de
judecata
*interpretarea doctrinara care se face de catre doctrina si de catre avocati in pledoarie in fata instantei. Nu
are caracter obligatoriu
In functie de rezultatul interpretarii:
*interpretare literara =se face atunci cand exista o concordanta deplina intre formularea textului legal si
situatiile practice care se incadreaza in ipoteza acestuia
*interpretare extensiva = se face atunci cand intre formularea textului legal si cazurile din practica nu exista
concordanta deoarece formularea textului legal este mai restransa de catre intentia legiuitorului (Art 1198
din vechiul CC - reglementa imposibilitatea materiala ); nu pot fi reglementate extensiv normele jur civile ce
contin enumerari limitative, exceptii sau prezumtii precum si cele care restrang exercitiul unor drepturi civile
sau prevad sanctiuni civile (art 10 din CC)
*interpretare restrictiva = atunci cand formularea textului este prea larga fata de ipotezele ce se pot incadra
in text ( Art. 1182 din vechiul CC)
CURS-4
B. In funcție de procedeele cu care se face interpretarea distingem mai multe tipuri de interpretare
1. Gramaticală

3
2.Sistematica
3. Istorică teologica
4. Logica
5. Prin analogie

1.Folosirea regulilor gramaticii, analiza morfologică si sintactica ținându-se cont de întelesul Termenilor
utilizați in textul respectiv art.26 dreptul la viata intimă, familială și privată
2. A interpreta o norma având in vedere locul pe care acea norma îl ocupa in actul normativ din care face
parte precum și locul actului normativ in sist normativ (art. 39, alin. 1 CV )
3. Istorica-teleologica se tine seama de scopul sau finalitatea urmarita de legiuitor la edictarea legii
respective. (CC 1864)
4. Logica prevede utilizarea logicii formale la interpretarea unei norme juridice
 bare
☆
a da -
a
preda are

concrete
a
face existent
a

Regulile de interpretare logica :

-

** exceptia este de stricta interpretare

** se exprima astfel: unde legea nu distinge, nici noi nu putem distinge ( art 92, alin 1 CC)
** o norma jur trebuie interpretata in sensul aplicarii ei si nu in sensul de a nu fi aplicata (art 1253 alin. 3)
Argumentele de interpretare logica
**argumentul peracontrario** (argumentul de interpretare al tertului exclus)
- neaga contrariul : Cine afirma ceva, inseamna ca neaga contrariul (art 11 CC)
**argumentul afortiori** (cu atat mai mult)
- o norma jur se aplica la un caz nereglementat expres deoarece ratiunile avute in vedere de legiuitor la
edictarea normei se regasesc cu atat mai mult in cazul dat (numele dobandit prin casatorie de catre soțul
supravietuitor in cazul decesului celuilalt soț)
**argumentul reducerii la absurd**
- o anumita solutie propusa prin interpretarea normei, este singura posibila deoarece orice alta interpretare
ar conduce la consecinte inadmisibile
Interpretarea prin analogie potrivit careia unde exista ac ratiuni, trebuie aplicate ac norme jur

Completarea lacunelor (lipselor) unei norme jur se poate face fie prin analogia legii (apelul la o alta norma
jur) fie prin analogia dr (apelul la principiile generale ale dreptului)

RAPORTUL JURIDIC CIVIL

- este o rel sociala patrimoniala sau nepatrimoniala care este reglementata de o norma de dr civil
- are un caracter social
-are un caracter volitional: o rel sociala devine rap jur civil deoarece legiuitorul a voit lucrul acesta prin
edictarea normei jur civile de regulai dubhevolitional
- exista in rap care izvorasc din actele jur civile care iau nastere prin vointa autorilor lor
- in acest rap juridic, partile se afla pe pozitie de egalitate juridica
** are 3 el constitutive: partile, continutul si obiectul
+ Partile pers fizice si juridice care sunt titulare de dr si obligatii civile
+ Continutul este reprezentat de totalitatea dr subiective civile si a oblig civile pe care le au partile rap jur
civil
+ Obiectul reprezinta conduita partilor, actiunile sau inactiunile la care sunt indreptatite, respectiv sunt tinute
sa le respecte partile rap jur civil
Izvoarele raportului juridic civil concret : imprejurarea (un act sau un fapt) de care legea leaga nasterea unui
rap jur civil concret
** Pentru rap jur civil ABSTRACT sunt necesare. 2 premise : subiectele si norma jur
** Pentru rab jur civil CONCRET sunt necesare cele 2 premise si un izvor al acestuia (act/fapt)
In consecinta, corelatia intre cele 2 tipuri de rap jur civile este : norma jur reprezinta premisa necesara si
obligatorie pt ambele tipuri de rap jur
- rap jur abstract reprezinta tiparul rap jur civil concret.
- Izv rap jur civil concret genereaza o situatie jur determinata intre anumite sb de dr civil

Acted coastline
•
o
manifest
are
demoing sale
deeper car
,
acord de
voiiytajñcutae intention
de a
produce gate for
Clasificarea izvoarelor rap jur civil
**dupa cum sunt sau nu independente de vointa omului, distingem intre fapte omenesti si evenimente
1. Fapte omenesti = actiuni sau inactiuni care sunt savarsite cu sau fara intentia de a produce efecte jur
Efecte jur =de a da nastere la dr si obligatii civile
Fapte omenesti : - acte jur civile care sunt savarsite cu intentia de a produce efecte jur (contractele)
- actiuni omenesti care sunt savarsite fara intentia de a produce efecte jur, efecte care se
produc insa in temeiul legii, acestea se numesc fapte juridice in sens restrans

Fapte jur LICITE +gestiunea de a face

+ plata lucrului nedatorat
+imbogatirea fara just temei.
3 intercarite we exist
obligati
Fapte jur ILICITE (raspunderea civ delictuala)

2. Evenimentele = imprejurari care se produc indiferent de vointa omului de care legea leagă nasterea de
raporturi juridice civile.

OBS! Evenimentele impreuna cu faptele juridice stricto sensum alcatuiesc faptele juridice lato sensum.
-

Drepturile subiective civile alcatuiesc latura activa iar obligatiile alcatuiesc latura pasiva.

DREPTUL SUBIECTIV CIVIL

Def !!! : Posibilitatea subiectului activ in limitele normelor juridice civile de a avea o anumita conduita si de
a permite subiectului pasiv o conduita corespunzatoare, respectiv de a da, a face si a nu face ceva
putand apela in caz de nevoie la forta COERCITIVĂ (forta de constrangere) a statului.

↑ Dr c obligative sent corelative

 CURS-5
Clasificarea drepturilor subiective civile:

!!!! Nu exista drept subiectiv fara obligatie corelativa !!!!!

!
TERT-podthanones
rap. Yur

1. In functie de opozabilitatea lor distingem intre:

Drepturi absolute si drepturi relative
* Drepturi absolute = drepturi subiective civile in care titularul lor poate sa aiba o anumita conduita, fara a
avea nevoie de concursul altei persoane pentru a-l exercita.
ex: dreptul de proprietate dr real so absolut
-

* Drepturi relative = sunt acele drepturi in temeiul carora titularul poate sa pretinda subiectului pasiv o
anumita conduita fara de care dreptul NU se poate realiza.
ex: dreptul vanzatorului de a primi pretul bunului vandut
2. In functie de natura continutului distingem intre:
Drepturile patrimoniale si drepturile nepatrimoniale
* Drepturi nepatrimoniale :
- privind integritatea fizica si psihica a persoanei fizice ( ex: dreptul la viata, dreptul la sanatate, dreptul la
onoare, dreptul la reputatie )
- care privesc identitatea persoanei fizice (ex: dreptul la nume, dreptul la domiciliu) si juridice ( ex: dreptul la
sediu, dreptul la nume )
- aspectul nepatrimonial al creatiei intelecte ( ex: dreptul de autor )
* Drepturi patrimoniale :
- Drepturi reale ( latina. ius inre) = sunt drepturi subiective civile absolute in care titularul isi exercita in mod
direct si nemijlocit prerogativele asupra unui lucru, fara concursul altor persoane !!!! Drepturi absolute !!!!
Prerogative :
1. Prerogativa urmaririi = posibilitatea titularului dreptului real de a urmari bunul in mainile oricui s-ar afla
2. Prerogativa preferintei = posibilitatea titularilui dreptului real de a isi realiza dreptul subiectiv cu prioritate
fata de titularii altor drepturi
- Drepturi de creanta ( latina. ius at persona) = subiectul activ care se numeste creditor poate pretinde
subiectului pasiv care se numeste debitor sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva sub sanctiunea fortei de
constrangere a statului !!!! Drepturi relative!!!!!
3. In functie de corelatia intre drepturile subiective civile distingem intre:
Dreptul subiectiv civil principal si dreptul subiectiv civil accesoriu
* Dreptul subiectiv civil principal = are existenta de sine statatoare
* Dreptul subiectiv civil accesoriu = depinde de existenta altui drept

Drepturi reale principale ( ex: sunt limitate ca numar si sunt expres prevazute de lege, mai exact de codul
civil- dreptul de proprietate ) ----drepturi reale accesorii( ex: dreptul de ipoteca, dreptul de gaj, privilegiile si
dreptul de retentie )
Drepturi de creanta principale ( ex: dreptul vanzatorului de a primi pretul bunului ) ---- drepturi de creanta
accesorii.
4. In functie de gradul de certitudine pe care il confera distingem intre :
Drepturi subiective civile pure si simple si drepturi subiective civile afectate de modalitati( = termenul,
conditia si sarcina )

Exercitarea drepturilor subiective civile

- Principiul nr.1 : Dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu respectarea legii si a moralei ( Art. 14 alin. 1)
- Principiul nr. 2: Dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale externe care pot fi materiale sau
juridice
- Principiul nr.3 : Dreptul subiectiv civil trebuie exercitat in limitele sale interne, potrivit scopului
economic si social pentru care este recunoscut de lege
- Principiul nr. 4 : Dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu buna-credinta

!! Abuzul de drept = exercitarea dreptului civil cu incalcarea principiilor care stau la baza exercitarii lui.

Abuzul de drept are doua elemente :

1. Subiectiv : exercitarea cu rea credinta
2. Obiectiv: incalcarea limitelor interne
Obligatia civila ( art. 1164 din codul civil ) = obligatia de a avea o anumita conduita corespunzatoare
dreptului subiectiv corelatia de a da, de a face sau a nu face ceva putut fi pusa impusa forta coercitiva
a statului.

Obligații de a da, a face sau a nu face: saw transmite

* Obligațiile de a da: obligațiile de a constitui un drept real sau o garanție reala.

* Obligatiile de a face = obligatiile de a executa o lucrare sau de a preda un bun => Toate actiunile care
exclud obligatiile de a da ( ex: obligatia vanzatorului de a preda bunul vandut catre cumparator )
* Obligatiile de a nu face = acele obligatii prin care constau intr-o inactiune si se spune ca este
obligatia de a nu face din ceea ce debitorul ar fi putut sa faca daca nu s-ar fi obligat

Corelativ acestei clasificari avem :

1. Obligatiile pozitive = de a da, de a face
2. Obligatiile negative = de a nu face

Obligatii de rezultat/ determinate si obligatii de mijloace/ de diligenta

* Obligatiile de rezultat = debitorul se obliga sa atinga un rezultat determinat ( Art. 1481 alin. 1 din codul
civil )
* Obligatiile de mijloace = debitorul se obliga sa depuna toate eforturile pentru atingerea unui rezultat,
fara a se obliga sa atinga rezultatul respectiv ( Art. 1481 alin. 2)

Obligatii civile obisnuite, obligatii civile scriptea in rem ( opozabile tertilor ), obligatii propter rem
•Majoritatea obligatiilor civile sunt obligatori.
- Obligatile obisnuite = sunt opozabile debitorului (
opoaabieeintrepart.it
- Obligatile scriptea in rem = opozabile tertilor, sunt atat de stranse de un lucru incat creditorul isi va
realiza dreptul numai in situatia in care actualul detinator al dreptului va fi obligat sa respecte acest drept,
desi nu a participat la nasterea raportului obligational
- Obligatile propter rem = obligatii reale, acele indatoriri legale sau conventionale prin care detinatorul unui
lucru pentru anumite ratiuni trebuie sa respecte anumite obligatii
CURS 6

O ultima clasificare a obligațiilor

**Obligații perfecte. Obligații imperfecte.

••Obligațiile perfecte sunt acele obligații care se ocupa de sancțiune juridică, de posibilitatea de a fi duse la
îndeplinire prin executare silită.
••Obligațiile imperfecte sunt acele obligații care nu se bucura de sancțiune, dar care îndeplinite de buna voie
nu sunt supuse restituirii sau repetițiunii. Art.2506 alin.3 CC

Obiectul raportului juridic civil-este rep de conduita a părților.

**Bunurile au un sens larg și un sens restrâns
•Sens larg: prin “ bun”înțelegem atât lucrurile cât și drepturile privitoare la aceste lucruri
•Sens restrâns: numai lucrurile asupra cărora pot exista dr patrimoniale
Art.535 CC

Clasificarea bunurilor:
1. In funcție de natura lor și calificarea data de lege : bunuri imobile și bunuri mobile
•Bunuri imobile :
A) prin natura lor: bunuri care nu pot fi mutate nici prin forta proprie nici cu forta externa.
B) prin destinație: sunt acele bunuri care prin Nat lor sunt bunuri mobile, dar ele sunt destinate utilizării
unui bun
C) prin determinarea legii :art.542
•Bunurile mobile:
A) prin Nat lor: acele bunuri care pot fi mutate din forta ext sau forta bruta. Art.539 CC

B) prin anticipație: sunt acele bunuri care sunt bunuri imobile prin Nat lor, dar care sunt considerate bunuri
mobile prin ceea ce vor deveni in viitor. Art.540 CC

C) prin determinarea legii:dr reale mobiliare, de creanța, de proprietate intelectuala și acțiunile in justiție
privitoare la aceste drepturi
 2. După criteriul regimului circulațiilor
A)bunuri aflate in circuitul civil:acele bunuri care pot face obiectul unor acte de dispoziție(juridice) ale
părților. Exista niște bunuri care sunt supuse unui regim special in ceea ce privește transferul de
proprietate asupra lor.( ex.:dr armelor și muniției, stupefiantelor)
B)bunuri scoase din circuitul civil
-nu pot forma obiectul unui act juridic constitutiv al dr. Bunuri care nu sunt susceptibile de apropiere sub
forma unui dr real.(ex.:aer, lumina soarelui)
-bunurile care aparțin domeniului public sunt inprescriptibile, insesizabile

3. In funcție de cum pot fi sau nu pot fi înlocuite in executarea obligației

A) bunuri fungibile: bunuri Determinabile după nr, măsura sau greutate a.î. Pot fi înlocuite in executarea unei
obligații
B) bunuri nefungibile: bunuri care nu pot fi înlocuite in executarea unei obligații

4.După cum fol bunurilor implica consumarea subst lor sau nu

A) bunuri consumptibile: își consuma subst la prima utilizare( banii, alimentele, combustibilul)
B) bunuri necomsumptibile:pot fi fol in mod repetat fără a își termina subst(terenuri, clădiri, autoturisme).
•Prin vointa părților, un bun consumptibil sau necomsumptibil poate fi schimbat in ceea ce privește acest
aspect. (Art.554 CC)

5. După cum sunt sau nu producatoare de fructe .

A) bunuri frugifere: produc fructe
B) bunuri nefrugifere: nu produc fructe

•Fructe
A) Nat: produse directe și periodice ale unui bun fără sa fie nevoie de intervenția omului (ex.:fructe de
padure )
B)industriale: produse directe și periodice ale unui bun cu intervenția omului (ex.:Recoltele)
C) civile: veniturile rezultate din folosirea unui bun de către o alta persoana in virtutea unui act juridic civil.
(ex.:chiriile, dobânzi, arenzi etc.)
••Fructe și producte
Productele sunt acele produse obținute dintr-un bun cu consumarea substanței acestuia. (Ex.: cărbunele
dintr-o mină)

6. După criteriul modului lor de percepere

A) bunuri corporale: au o existența materială, pot fi percepute prin simțurile omului
B) bunuri incorporale:au existența ideală, abstractă.
Ex.:-Dr reale altul decât dr de proprietate,
-proprietățile incorporale(ex.: dr de proprietate intelectuala)
-titlurile de valoare
-Dr de creanța
 7. După cum sunt sau nu divizibile fără a își schimba natura. Art.545
A)bunuri divizibile:
B) bunuri indivizibile:ex.:animal

8. In funcție de corelația dintre ele, distingem intre bunuri:

A) principale: bunuri care pot fi fol independent fără a fi destinate întrebuințări unui alt bun
B) accesorii:bunurile care sunt destinate pentru a servi întrebuințări unui alt bun. Bunul respectiv este
accesoriu atâta timp cât satisface aceasta utilizare. (Ex.: cureaua pt un ceas, telecomanda pt televizor)
Art.546 al.2 CC
CURS7
Subiectele raportului juridic civilA
ADeterminarea, pluralitatea si schimbarea subiectelor rap jur civil
•Determinarea: prin determinare înțelegem cunoașterea părților rap juridic civil
•Pluralitatea: trebuie sa facem distincție in ceea ce privește pluralitatea in cazul rap reale și in cazul rap de
creanța
Masara in
->

obligatia edivezibila in care

partite a
all exceptio
A. Pluralitatea in cazul rap reale:acea situatie in care dr real e exercitat in același timp de către mai mulți
titulari(ex.: dr de proprietate comuna)

B. Pluralitatea în cazul raporturilor de creanță

- schimbarea
Excepție de la principiul divizibilității:
**Solidaritatea => obligația in care fiecare debitor este ținut și poate fi obligat la plata întregii datorii

**În cazul solidarității active => fiecare creditor poate cere de la debitor plata întregii creanțe iar plata făcută
de debitor îl liberează pe acesta față de toți ceilalți creditori solidari iar creditorul care a primit plata trebuie
să o împartă cu ceilalți creditori (art. 1434 CV)

**Solidaritatea pasivă => creditorul pote cere oricăreia dintre debitori executarea integrală a prestației (plata
întregii datorii)
-Plata făcută de către unul dintre co-debitorii solidari îi liberează pe ceilalți co-debitori față de debitori

**Co-debitorul care a plătit întreaga datorie are dreptul să se îndrepte împotriva celorlalți co-debitori și să le
pretindă ceea ce a plătit peste partea sa, obligația co-debitorilor fiind în acest caz co-divizibilă (art 1443
CV)

**Obligația indivizibilă→ este aceea care datorită expresiei părților care prin natura sa nu este susceptibil de
divizare materială sau intelectuală nu poate fi împărțită de creditori (indivizibiltatea activă) sau între debitori
(indivizibilitate pasivă)

-Un prim criteriu de diferențiere între divizibilitate și indivizibilitate este izvorul→ ambele se pot naște din
convenția părților, dar există și izvoare
-Un al doilea criteriu→ sub aspectul întinderii solidarității si indivizibilității= solidaritatea funcționează numai
între cei între care s-a născut iar față de succesori obligația se transmite divizibilă, pe când în cazul
indivizibilității aceasta se transmite și succesorilor.
↑ În cazul indivizibilității pasive debitorul chemat în judecată poate să solicite chemarea în cauza a celorlalți
debitori pentru a fi chemați împreuna pe când în cazul solidarității co-debitorul ce l-a chemat în judecată se
poate întoarce împotriva celorlalți co-debitori numai pentru partea datorată de fiecare dintre ei.

**Schimbarea subiectelor raportului civil și raportului de creanță**

Se pune problema schimbării numai a subiectului activ întrucât cel pasiv este nedeterminat (art 557 din Cv)
eldare
- -datorie
Cesiunea de creanță schimbarea creditoruli (art. 1593(V)
- Subrogația personală în drepturile creditorului prin plata creanței
- Novația prin schimbare de creditor și novația prin schimbare de debitor
al care
precia canta-> CESTDNAR
-

Actul juridic civil→ manifestare cu voință făcută să producă efecte juridice(= de a da naștere, a modifica sau
stinge un raport juridic civil)

Accepțiunile actului juridic:

1. Act juridic în sens de operațiune juridică (negoziun iuris)
2. În scrisul constatator al manifestării de voință (suportul material care înglobează operațiunea juridică=
instrumentum probationis)

**Clasificarea actelor juridice civile**

A. După nr părților:

- acte juridice unilaterale→ sunt rezultatul voinței unei singure părți (art 1324 CV) Ex. Oferta de a
contracta, testamentul, acceptarea moștenirii, denunțarea unui contract de către una dintre părți
- bilaterale→ acord de voință a 2 părți (=contracte, de ex de vânzare cumpărare) (acord de voință)
- plurilaterale (încheiate în 3 sau mai multe părți) Ex. Contractele de societate , de partaj

! Nu trebuie puse semnul egalității între parte si persoană

! nu trebuie să confundăm această clasificare cu clasificarea contractelor bilaterale și unilaterale. Clasificarea

se face în funcție de obligațiile în care se nasc în funcție de sarcina unei părți sau a mai multor părți

Se face dinstincție între regimul juridic al viciilor de consimțământ

B.După scopul urmărit la momentul încheierii lor :

- acte juridice cu titlu oneros→ părțile urmăresc ca în schimbul folosului pe care îl procură celelalte părți sa
obțină un contrafolos
- cu titlu gratuit→ cu scopul de a procura celorlalte părți un beneficiu fără a obține un avantaj
Exemplu: contractul de donații, de comodat
 Actele juridice cu oneros se subclasifică în:

- acte juridice cu titlu oneros comutative→ existența și întinderea obligațiilor sunt cunoscute de părți în
momentul încheierii contractului actului juridic
- acte juridice cu titlu oneros aleatoriu→în care existența sau obținerea obligațiilor depinde de hazard
Ex: contract de asigurare, de întreținere

Acte juridice cu titlu gratuit se subclasifică în :

- liberalități→ acele acte juridice prin care se diminuează în mod irevocabil patrimoniul dispunătorului
Ex: contractul de donație
- acte juridice dezinteresate→ sunt acele acte juridice prin care se procură un folos unei persoane fără ca
să se realizeze o diminuare a patrimoniului dispunătorului Ex: mandatul gratuit neremunerat, comodatul,
depozitul neremuterat
Importanța distingerii: exista un regim distinct
Gratuit - A procura părți în avantaj. (Ex.donații, contractul decomodat prin excelenta cu titlu gratuit)
↳ in cadrul actor acte
juridice, Ugla
este mai
exigenta
C.După criteriul efectelor:

- Acte juridice constitutive (de drepturi)→ prin care iau naștere drepturi subiective civile care nu au existat
anterior Ex: contract de gaj, de ipotecă
- Translative→ presupun transferul unui drept dintr-un patrimoniul unei persoane în cel al unei alte
persoane Ex: contractul de vânzare cumpărare. de donație
- Declarative→ care au ca efect consolidarea(definitivarea) unui drept subiectiv civil preexistent Ex:
contractul de tranzacție

!Acte juridice constitutive și translative produc efecte pentru viitor (exnunc)

!Declarative=efect retroactiv (extunc)

D.În funcție de importanță:

- acte juridice de conservare→ se preîntâmpină pierderea unui drept subiectiv civil Ex: scrierea unei
pierderi imobiliare în cartea funciară
- de administrare→ actele juridice prin care se urmărește punerea unui patrimoniu Ex: contractul de
închiriere
- dispoziție→ acele acte prin care un bun sau un drept iese din patrimoniu sau grevarea unui bun cu
sarcina reală Ex. Ipoteca ->
iisiva bunului
din intrainarea hi
patrimonie; definitival
 25.11.

E. In functie de modul lor de formare:

-Acte jur consensuale : se incheie prin simpla manifestare de vointa a partilor fara sa fie nevoie de o forma
speciala

! In Dreptul Civil Român exista principiul consensualismului

- Acte jur solemne : a caror incheiere valabila, legea prevede o anumita forma L extrasarcapart ofape
- Acte jur reale : iau nastere in mod valabil prin remiterea materiala a bunului ce formeaza obiectul actului
juridic. (Ex. Contractul de imprumut, de gaj)

In cazul tuturor acestor acte, ele iau nastere in cazul remiterii bunului

F. Dupa criteriul continutului

- Acte jur patrimoniale
-Acte jur nepatrimoniale

G. In functie de momentul in care isi produce efectul:

- Intre vii : isi produc efectele in timpul vietii autorilor
- Mortis cauza : isi produc efectele dupa decesul autorului

H. In functie de rolul vointei partilor in continutul actelor juridice civile :

- Subiective : continutul este stabilit prin vointa autorului
-Conditie : partile isi exprima vointa numai in privirea nasterii actului jur, continutul acestuia fiind
predeterminat de norme de la care partile nu pot deroga

! O categorie intermediara este contractul de adeziune al carui continut este redactat de catre una dintre
parti, cealalta parte manifestandu si vointa in sensul incheierii de neincheierii lui.

I. In legatura lor cu modalitatile (termeni, conditie, sarcina)

-Actul juridic pur si simplu : neafectat de modalitati
-Actul juridic afectat de modalitati ( prevede un termen, o conditie, o sarcina )

J. Dupa rap dintre ele :

- Actul juridic principal: au existenta de sine statatoare
- Actul juridic accesoriu : depinde de existenta actului jur principal
Acusoium sequitur principalar-acasrial emana
principalal/waza art
tour
a
principaliti dearece me are a
existenta
K. Dupa legatura cu cauza/scopul :
- Actul jur cauzal a carui valabilitate presupune analiza cauzei sau a scopului (daca cauza sau scopul
lipseste, actul jur este afectat de nulitate)
- Actul juridic abstract a carui valabilitate nu implica analiza cauzei ( titlurile de valoare)

!!! Majoritate actelor juridice sunt acte cauzale

 L. In functie de modalitatea incheierii :
- Acte jur strict personale ( intuitu persone) - casatoria, testament
- Acte jur care pot fi incheiate prin reprezentant

M. Dupa cum au sau nu reglementare legala :

- Acte jur numite/tipice
- Acte jur nenumite/atipice
CURS8
Conditiile actului juridic civil ( cerintele/ elementele actului juridic civil)
=> acele componente care trebuie sau pot sa intre in structura actului jur civil

Clasificarea conditiilor actului juridic civil

1. In functie de aspectul la care se refera :

- Conditii de font (intrinseci) : privesc continutul actului jur civil => capacitatea, consimtamantul,
obictul si cauza
- Conditii de forma : se refera la exteriorizarea vointei => forma ceruta advaliditaten, forma ceruta
adprobationem, forma ceruta pentru opozibilitatea fata de terti a actului jur civil

2. Dupa criteriul obligativitatii

- Conditii esentiale indeplinite : trebuie in mod obligatoriu, iar lipsa uneia dintre ele atrage
nevalabilitatea actului jur civil
- Conditii neesentiale : cele care pot sa lipseasca fara sa afecteze valabilitatea actului jur civil

3. Dupa sanciunea in care intervine in cazul nerespectarii lor

- Conditii de validitate (valabilitate) - in cazul nerespectarii conditiilor de validitate atrage nulitatea
- Conditii de eficacitate - ineficacitatea actului jur civil

4. In functie de vocatia lor

- Conditii generale : se refera la toate actele jur civile
- Conditii speciale : se refera la anumite acte jur civile

Consimtamantul actului jur civil

=> exteriorizarea hotararii de a incheia un act jur civil
=> o conditie de font esentiala, de validitate si generala a actului jur civil

! Exteriorizarea dorintei se poate face in mod expres sau tacit :

*Manifestare expres de dorinta : vointa se exteriorizeaza prin modalitati de natura a o face
cunoscuta in mod nemijlocit
*Tacita : deoarece ea se deduce
 Corelatia dintre consimtamant si vointa juridica

Principiul libertatii actelor jur civile (principiul de autonomie)

- este consacrat expres in art 1169 din CC ( partile sunt libere sa incheie orice contracte; sa determine
continutul acestora; pot desfiinta actul jur civil cu acordul partilor)
- principiu fundamental in dr civil

Principiul vointei reale (al prioritatii vointei interne asupra vointei declarate)
CUR8 9
Principiile voinței juridice (1270 alin1)

o Contractul valabil încheiat are *_PUTERE DE LEGE* (obligatoriu) intre partile contractate.
- "Contractul este legea partilor".

Principiul voinței reale

-Dacă exista identitate între vointa interna a partilor si vointa exteriorizata, ne aflam în situația unei
singure voințe.
- Însă în măsura în care difera vointa interna (reala) de vointa declarata (exteriorizata) în dreptul român
primează vointa reala aplicandu-se *PRINCIPIUL VOINTEI REALE*.
- Argumentul principal in susținerea acestui principiu emana din dis art.1266:
Vointa concordanta a partilor, iar nu după sensul literal al cuvintelor.

!! Exista 2 exceptii de la vointa reala, respectiv simulatia în raport terți de buna credinta cărora nu le
poate fi opus actul juridic secret, precum si dis art 309/alin 5 Cod Procedura Civila.

Cerințele conform consimatantului trebuie sa fie serios, liber și exprimat în cunoștințe de cauza.
Rezulta niște condiții ce deriva din lege necesar a fi intrunite cumulativ ptr valoarea consimțământului.

1. Sa fie exprimat în cunoștințe de cauză, adică sa provină de la o persoana cu discernământ.

Discernământul reprezinta aptitudinea psihica a unei persoane fizice de a înțelege semnificația faptelor
sale și de a aprecia asupra efectelor juridice ce se produc urmare manifestării de voințe.
! Nu trebuie confundat discernamantul care este o stare de fapt cu capacitatea care este o stare de
drept.

- Capacitatea are ca izvor legea, respectiv ca regula vârstă unei persoane (minor, MAJOR) ce determina
capacitatea acesteia, pe când orice persoana cu capacitate de exercițiu poate avea momente, intervale de
timp în care din diverse motive (emoții puternice, alcool sau alte substanțe ingerate, oboseala etc.) sa își
piardă discernământul.

- Lipsa discernământului unui act juridic atrage sanctiunea unității relative a acelui act.
2. Consimțământul sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice.

Consimțământul nu poate fi exprimat cu intentia de a produce efecte juridice:

1. Manifestarea care a fost făcută în gluma (Jocani Causa)

2. S-a făcut sub condiție pur protestativa
!! MA OBLIG DACA VREAU !!
3. Manifestarea de vointa e prea vaga. x.
licitafia
4. Manifestarea s-a făcut cu o rezerva mentala cunoscuta de destinatarul acesteia.
5. În cazul în care consimțământul a fost exprimat fără intentia de a produce efecte juridice, sanciunea
este *NULITATE ABSOLUTA*
6. CONSIMȚĂMÂNTUL LIBER sa nu fie alterat de niciun viciu de consimțământ acestea fiind:
Eroarea
Dolul
Violenta
Leziunea
Y
- Eroarea reprezinta dispozițiilor legale falsa reprezentare a realității la momentul încheierii actului.

- De reținut ca eroarea viciului de consimțământ nu este provocata de cealaltă parte, de co-

contractant, ci tine exclusiv de subiectiv, de acea parte care se afla în eroare.
- Eroarea poate fi esențială sau neesențiala și în acest context doar eroarea esențială poate atrage
nulitatea actului.
- În esenta, eroarea e esențială atunci cand cade asupra unui element care dacă eroarea pe care
partea dacă l ar fi cunoscut în mod real și nu în mod eronat nu ar fi eronat.
- Eroare e esențială dacă falsa reprezentare a realității vizează:
- Natura sau obiectivul juridic, adică o parte crede ca incheie act juridic, iar cealaltă parte crede ca
încheie alt act juridic (erori în negotium).
- Eroarea vizeaza identitatea fizica a obiectului, adică o parte crede ca contractează cu privire la un
bun, cealaltă crede ca contractează cu privire la alt bun (eroare incorpore).
- Eroarea vizează calitățile substanțiale, esentiale ale obiectului prestației ori alta imprejurare
considerata esențială de catre părți în absenta careia nu ar fi încheiat actul respectiv (erori
insubstantia).

! A nu se confunda erorile insubstantia cu viciile bunului ptr care legiuitorul a reglementat un altfel de
răspundere juridica.

- Eroarea asupra identității unei persoane sau a unei calități a acesteia în lipsa careia nu ar fi
contractat.
De regula vizează livrarea de servicii precum angajarea unui medic, avocat, constructor etc.

Eroarea esențială atrage unitatea relativa a actului.

 Eroarea neesentiala vizează imprejurari neesențiale, mai puțin importante ale actului care nu sunt
determinante ptr intentia de a contracta.

Prin urmare, eroarea neesentiala nu va atrage nulitatea actului, ci, cel mult posibil o diminuare sau majorare
a valorii prestației dacă este cazul.

Eroare de fapt și eroarea de drept.

Eroarea de fapt reprezinta falsa reprezentare a unei stări sau situatii faptice la încheierea actului,
Eroarea de drept reprezinta falsa reprezentare la momentul încheierii actului asupra unei norme juridice
determinante în vederea încheierii actului.

Viciile de consimtamant

Dolul este viciul de consimtamant care consta in inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace viclene
pentru a o determina sa incheie un act juridic civil, daca in ceea ce priveste eroarea

Structura dolului are doua elemente:

- elementul material obiectiv, ce consta in utilizarea de mijloace viclene (manopere frauduloase, siretenii etc.)
pentru a induce în eroare o persoana
- elementul intentional subiectiv, ce consta in intentia de a induce in eroare o persoana pentru a o determina
sa incheie un act juridic

In ceea ce priveste actiunea, respectiv faptul comisiv in materia liberalitatilor, discutam despre sugestii sau
captatie

In ceea ce priveste inactiunile, prin reticenta ne aflam intr un fapt omisiv

Simpla neglijenta fara rea credinta nu constituie dol

Cerintele dolului
Exista o singura cerinta respectiv manoperele frauduloase ale celorlalte parti

Dolul de asemenea exista si atunci cand acesta provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor
celorlalte parti sau chiar de la un tert dar cu conditia ca cealalta parte sa fi cunoscut sau sa fi trebuit sa
cunoasca existenta dolului.

Art. 1039 alin. 2 cod civil

Nulitatea relativa a actului juridic civil este sanctiunea

Victima dolului poate opta intre anularea contractului si mentinerea acestuia cu echilibrarea corespunzatoare
a contraprestatiilor

In ceea ce priveste proba dolului aceasta poate fi facuta prin orice mijloc de proba
Dupa natura raului cu care se ameninta distingem intre:
-Violenta fizica (vis) care priveste integritatea fizica a persoanei sau bunurile
-Violenta morala (metus) amentintarea cu un rau care se refera la onoarea, cinstea sau reputatia,
integritatea unei persoane
Dupa caracterul amenintarii distingem intre:
-Amenintarea legitima sau justa
-Amenintarea nelegitima sau injusta care reprezinta viciu de consimtamant

Structura violentei:
-Element obiectiv, exterior care consta in amenintarea cu un rau
-Element subiectiv, intern, ce consta in insuflarea unei temeri victimei
Art. 1216

Cerintele violentei:
-Temerea trebuie sa fie determinanta pentru incheierea actului juridic civil -Amenintarea trebuie sa fie
injusta sau nelegitima
-Sa provina de la cocontractant sau daca provine de la un tert cocontractantul sa cunoasca violenta
savarsita de tert, art. 1219

Criteriile sunt varsta, starea sociala sanatatea sau orice alta imprejurare

Starea de necesitate, art 1218

Leziunea, prejudiciul material suferit de una dintre parti ca urmare a incheierii unui contract, consta in
disproportia vadita de valoare intre contraprestatie

Termentul de leziune provine din limba latina, vedere lezio care inseamna a ranii

Structura leziunii, doua conceptii:

O conceptie subiectiva, structura leziunii are doua elemente:
- Un element obiectiv care consta in disproportia de valoare intre prestatii
- Un element subiectiv respectiv de a profita de starea de nevoie, lipsa de experienta si lipsa de cunostina
ale celailalte parti, aceasta conceptie o regasim in cazul leziunii majorului
O conceptie obiectiva, structura sa are un singur element, disproportia vadita intre contraprestatie in cazul
leziunii minorului, art. 1221 alin. 3 cod civil

Domeniul de aplicare a leziunii in cazul minorului:

Sa ne aflam in prezenta unui act de administrare
Actul juridic sa fie comutativ si cu titlu oneros
Sa fie incheiat de minorul cu varsta intre 14 si 18 ani, singur, fara incuvintarea ocrotitorului legal
Sa fie pagubitor pentru minor
In ceea ce priveste leziunea majorului, ea se aplica in cazul actelor juridice bilaterale, comutative si cu
titlu oneros
Art. 1922 alin. 2 cod civil

De asemenea contractul poate fi mentinut la fel in cazul echilibrarii contraprestatiilor, respectiv

reducerea sau majorarea prestatiei cocontractantului

Invocarea nulitatii relative pe cale de exceptie, aceasta nu este posibila daca invocarea nulitatii pe cale
de actiune este prescrisa

Leziunea nu poate fi invocata in ceea ce priveste contractele aleatorii, tranzactia si alte contracte
prevazute de lege

Obiectul actului juridic civil

Se face distinctie intre obiectul contractului si obiectul obligatiei

Conditii de valabilitate ale obiectului contractului

Sunt expres prevazute in codul civil

A doua conditie este ca obiectul trebuie sa fie licit

Art. 11 cod civil
- O alta conditie este ca obiectul sa existe
Art. 1228 cod civil
- Obiectul trebuie sa fie posibil
- Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil
- Obiectul trebuie sa fie o fapta pesonala a celui care se obliga, exceptia o reprezinta promisiunea
faptei altuia
- Existenta autorizatiei oficiale

Cauza sau scopul actului juridic civil este motivul care determina o parte sa incheie un act juridic civil
Cauza imediata este aceasi in cardul pentru fiecare categorie de acte juridice civile
Scopul mediat difera de la un act juridic civil la altul chiar in cadrul aceleasi categorii
-cauza trebuie sa existe, sa fie licita si morala
Cauza reprezinta un element psihologic
Forma actului juridic civil

Felul de forma:
Forma ceruta pentru valabilitate
Forma ceruta pentru probare
Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti

Principiul consensualismului, de regula se incheie in mod valabil prin simpla manifestare de vointa a
partilor fara sa existe vreo forma speciala

Forma solemna
Cerinte:
-atunci cand legiuitorul prevede forma solemna, aceasta trebuie indeplinita de intreg actul juridic
- actul jur. interdependent trebuie sa imbrace aceasi forma ca si actul jur. principal
-modificarea unui act jur. Solemn se face tot printr-un act jur. Solemn
- actul care determina ineficienta unui act solemn de asemenea trebuie sa imbrace forma solemna

Al doilea fel al formei, ad probationem (forma scrisa) forma ceruta pentru probarea actului jur. Civil

Forma pentru opozabilitatea fata de terti al actului juridic civil