Cursul 2

CONSIDERAII! PRIVIND DREPTULOBIECTIV CIVIL:

a)No~iunea ~i prezentarea izvoarelor dreptului civil;

b) Problema izvoarelor indirecte ale dreptului civil;

c) Consideratii privind aplicarea legii civile:

- Aplicarea legii civile in timp;

- Aplicarea legii civile in spatiu:

- Aplicarea legii civile asupra persoanelor.

a) Notiunea ~i prezentarea izvoarelor dreptului civil

Norma juridica: regula de conduita generala, impersonala ~i obligatorie, care exprirna volnta
electoratului infati~ata de organullegislativ al tarii, al carei scop este acela de a asigura ordinea
sociala, politica ~i econornica, care poate fi adusa la lndeplinire, in caz de nevoie, cu ajutorul
fortei coercitive a statului.

Norma [urldlca civila: regula generala ~i abstracta care reglernenteaza conduita subiectelor in
raporturile juridice civile.

Izvoarele dreptului civil constituie un subsistem al izvoarelor dreptului roman. Notiunea de

izvoare ale dreptului civil are 2 sensuri:

- izvoare ale dreptului civil In sens moterial: totalitatea conditiilor materiale de existents ce
genereaza normele dreptului civil.

- izvoare ale dreptului civil In sens formal: formele specifice de exprimare a normelor de drept
civil (actele normative)

Izvoarele dreptului civil, in sens formal, sunt, potrivit art.1 alin (1) Cod Civil: "legea (!), uzantele
~iprincipiile genera Ie ale dreptului". Art. 1 alin (2) Cod Civ. stabileste ca: "in cazurile
neprevazute de lege se aplica uzantele, iar in lipsa acestora, dispozitiile legale privitoare la
situatli asernanatoare, iar cand nu exista asemenea dispozitii, principiile generale ale dreptului".

Reglementiirile internationa!e (pacte, tratate conventii): intra in categoria izvoarelor dreptului

civil (e.g.: Pactul international privind drepturile civile ~i politice ale omului(1966), Conventia cu
privire la drepturile copilului (1989) etc).

Reqlementiiri!e institutiilor europene: actele normative ale instltutiilor europene, inclusiv

Conventia europeana a drepturilor omului (1950) sunt izvoare ale dreptului civil in rnasura in
care contin norme de drept civil.

1
 Suprernatia reglernentarilor lnternaticnale ~i europene asupra legislatiei interne este prevazuta
de Constitutia Rornaniei ~i Codul Civil.

Constitutia prevede la art. 11 alin (2): Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte
din dreptul intern, iar la alin (3) prevede ca: 'in cazul in care un tratat la care Romania urmeaza sa
devina parte cuprinde dispozitii contrare Constitutiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa
revizuirea Constitutiel. La art. 20 se prevede, de asemenea: (1) Dispozitiile constitutionale
privind drepturile ~i libertatile cetatenilor vor fi interpretate ~i aplicate 'in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele ~i cu celelalte tratate la care Romania
este parte.(2) Daca exista neconcordante lntre pactele ~i tratatele privitoare la drepturile
fundamentale ale omului, la care Romania este parte, ~i legile interne, au prioritate
reglernentarile internationale, cu exceptia cazului 'in care Constitutia sau legile interne contin
dispozitii mai favorabile.

Codul Civil prevede la art. 4 urrnatoarele: (1) In materiile reglementate de prezentul cod,
dispozitiile privind drepturile ~i libertatile persoanelor vor fi interpretate si aplicate 'in
concordanta cu Constitutia, Oeclaratia Universals a Drepturilor Omului, pactele si celelalte
tratate la care Romania este parte.
(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale
omului, la care Romania este parte, si prezentul cod, au prioritate reglernentarile internationale,
cu exceptia cazului in care prezentul cod contine dlspozitii mai favorabile. Aplicarea prioritara a
dreptului Uniunii Europene este prevazuta la art. 5: Tn materiile reglementate de prezentul cod,
normele dreptului Uniunii Europene se apliea in mod prioritar, indiferent de calitatea sau
L statutul partilor.

f- Conform Noului cod civil, uzantele, sunt izvor de drept daca:

- Nu contravin ordinii publice ~i bunelor moravuri (art. 1 alin (4));

- si doar daca partea interesata face dovada existentei lor (art. 1 alin (5) teza I );

- art. 1 alin (5) teza a II-a din cod stabileste 0 prezurntie relative 'in ceea ce priveste existents
uzantelor publicate 'in culegeri de catre entitatile/organisrnele autorizate.

Uzantele se aplica 'in cazurile neprevazute de lege ~i 'in materiile care cad sub incidenta unor
dispozitii legale, dar numai 'in rnasura 'in care legea face trimitere la acestea.

Exemple de trimiteri directe catre uzante 'in legislatia noastra:

- Art. 44 alin (7) din Constitutie si Art. 603 Cod Civil: Dreptul de proprietate obliga la respectarea
sarcinilor privind protectia mediului ~i asigurarea bunei vecinatati, precum ~i la respectarea celorlalte
sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.

/
 Reqiernentiiri!e interne: acestea sunt legile (stricto sensu) ~i alte acte normative ale organelor
statului.

- Legile sunt: Constitutia ~i legile constitutionale, legile organice ~i legile ordinare;

- Alte acte normative sunt: Hotararile ~i ordonantele Guvernului, decretele presedintelui,

oridnele, regulamentele ~i regulamentele conducatorilor organelor administratiei centrale, actele
normative emise de organele administratiei publice locale.

Uzante!e: Potrivit art. 1 alin (6) din Codul Civil prin uzante se inteleg obiceiul (cutuma) ~i uzurile
profesionale.

Obiceiul(cutuma} reprezintii 0 practicii tndetunqa, 'inradacinata ~i continua, pe care cei ce 0

aplkii 0 considerii obligatorie. Conform codului civil de la 1864 cutuma(obiceiul) nu constituia
prin el lnsusi izvor de drept, ci numai in rnasura in care se integra in ipoteza ~i dispozitiile normei
juridice civile, prin trimiterile exprese facute in lege (ex. art. 607 -arborii pe granita -, art. 970
alin.2 -executarea conventiilor cu buna credinta -, art. 980 -interpretarea indoioasa a executarii
conventiilor - ).

Uzurile profesionale sunt acele requli care reqlementeaza raporturile stabilite intre membrii unei
profesii sou, dupii caz, intre membrii ~i clienti, cu ocazia exercitiirii profesiei.

110
 - Art. 1349 alin (1) Cod Civil: Orice persoana are Indatorirea sa respecte regulile de conduita pe
care legea sau obiceiullocului Ie impune ~i sa nu aduca atingere, prin actiunile ori inactiunile sale,
drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane.

Principiile generale ale dreptului: Vor constitui izvor de drept numai In acele situatii
nereglementate de lege ori de uzante In care nu exista dispozitii legale asernanatoare.

b) Problema izvoarelor indirecte ale dreptului civil;

Tn aceasta categorie intra morala ~ijurisprudenta.

Morala (regulile de convietuire socialo sau bunele moravuri): nu reprezinta un izvor de drept
distinct, dar In masura In care legea face trimitere la ea, atunci este incorporata In actul juridic
respectiv. Totusi, chiar daca legea nu prevede trimitere expresa, dar circurnstantele spetei
permit Incorporarea acesteia, completarea dispozitiilor legale cu regulile In discutie se va face In
baza Art. 11 cod civil: "Nu se poate deroga prin conventii sau acte juridice unilaterale de la legile
care intereseaza ordinea publica sau de la bunele moravuri".

Iurisprudenta (precedentul judiciar, practica judiciara} NU constituie In sistemul de drept

rornanesc un izvor de drept (civil).

Hotararea judecatoreasca I~i produce efectele doar asupra partilor din proces, ca atare NU are
un caracter general ~i impersonal. (Art. 9 alin (3) Interpretarea legii de catre Instants se face
numai in scopul aplicarii ei in cazul dedus judecatii. ). Art. 124 alin (3) din Constitutie:
"Judecatorii sunt independenti ~i se supun numai legii" - judecatorii nu creeaza lege.

Deciziile Curtii Constitutionale (In special cele privind neconstitutionalitatea textelor de lege) ~i
ale Tnaltei Curti de Casatie ~i Justitie (recursul in interesullegii): au un rol important In aplicarea
unitara a legii, fiind publicate In Monitorul Oficial, fiind obligatorii de aplicat ca atare.

Jurisprudents Curtii de Justitie a Uniunii Europene ~i jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor

Omului constituie izvoare pentru dreptul civil roman.

Consideratii privind aplicarea legii civile

Legea (clvlla) actioneaza concomitent sub 3 aspecte: 0 anurnlta perioada de timp, pe un anume
teritoriu si cu privire la anume persoane.

Aplicarea legii In timp: Legea civila se aplica atat timp cat este In vigoare, delimitat de 2
momente: momentul intriuii In vigoare a legii civile (art. 78 Legea se publica In Monitorul Oficial
al Romaniei ~i intra In vigoare la 3 zile de la data publicarii sau la 0 data ulterioara prevazuta In
textul ei) ~i momentul final allegii care apare cand legea este abrogate, ajunge la termen, este
declarata neconstitutionala sau, conform unelor parerl din doctrina, cade In desuetudine.

Atat timp cat legea este In vigoare nimeni nu se poate prevala de necunoasterea ei (nemo
censetur ignorare legem)

I
 Art. 6 alin. (1) teza I Cod civil prevede ca legea se aplica In intervalul de timp cat este In vigoare.
In caz de succesiune a legilor civile, pentru rezolvarea potentialelor probleme, se aplica doua
principii:

- principiul neretroactivitiuii legii civile noi;

- principiul apliciuii imediate a legii civile noi, acesta cunoscand exceptio uttraactivitiitli
[supravietuirli) legii civile vechi.

Prin principiul neretroactivitiitii legii civile noi se intelege regula juridica conform carela 0 lege
civila se aplica doar situatiilor care se ivesc In practice dupa intra rea ei In vigoare, nu ~i situatiilor
anterioare

Acest principiu era prevazut de art. 1 Cod Civil din 1864, care a fost preluat ~i de art. 6 alin. (1),
teza a II-a din noul Cod civil ~i este un principiu constitutional din 1991 (Art. 15 alin (2) "Legea
dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile").

Prin principiul apliciirii imediate a legii noi se intelege acea regula de drept potrivit careia legea
noua se aplica imediat ce a intrat In vigoare, tuturor situatiilor ivite dupa acest moment,
excluzand aplicarea legii civile vechi.

Tnainte de codul civil din 2009 acest principiu nu era consacrat expres, dar odata cu intrare In
vigoare a acestuia si-a gasit reglementarea In art. 6 alin. (5) ~i (6): "(5) Dispozitiile legii noi se
aplica tuturor actelor si faptelorlncheiate sau, dupa caz, produse ori savarsite dupa intrarea sa
in vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intra rea sa in vigoare. (6) Dispozitiile legii
noi sunt de asemenea aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior
intrarii in vigoare a acesteia, derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, flliatie,
adoptie ~i obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general
al bunurilor, si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea
in vigoare a legii noi. "

Acest principiu are ca fundament regula de interpretare conform careia legea trebuie
interpretata In sensul aplicarii ei, nu in sensul neaplicarii acesteia (Actus interpretandus est
potius ut valeat quam pereat).

De la acest principiu al apllcarii imediate a legii noi exista exceptio ultraactivitiuii sau
supravietuirii legii vechi, ceea ce presupune aplicarea In continuare a legii vechi pentru anumite
situatii juridice, desi a intrat In vigoare 0 lege noua. Aceasta exceptie se aplica nu numai
cazurilor prevazute expres de lege, dar ~i normelor juridice supletive care au stat la baza
Intocmirii unui act juridic.

Daca un act juridic s-a nascut, ~i-a produs efecte ~i a incetat sub imperiullegii vechi, dar este
adus judecatii In timpullegii noi, legea aplicabila este legea veche, aplicandu-se principiul
tempus regit actum ~i nefiind yorba de ultraactivitatea legii vechi (ex. copilului nelegitim).

t:
 Pentru deosebirea dintre neretroactivitate ~i aplicarea imediata a legii noi ex. privind situatia
capacitatii femeilor conf. vechiului cod civilinainte de legea din 1932 privind suprimarea
incapacitatii femeii rnaritate.

Pentru a stabili un criteriu abstract al neretroactivitatii, cea mai complete teorie priveste, pe de-
o parte diferitele perioade prin care timpul poate fi considerat (trecut, prezent ~i viitor}, iar pe
de alta parte, elementele pe care 0 situatie juridica poate fi legata de una din aceste perioade
(fie constituirea, modificarea sau stingerea situatiei juridice, fie efectele pe care Ie produce).

Exista 3 categorii de situatii juridice:

- facta proeteria (fapte constitutive, modificatoare sau extinctive de situatii juridice, realizate in
intregime inainte de intrarea in vigoare a legii civile noi, cat ~i efectele produse inainte de acest moment.
Le este aplicabila doar legea veche).

- facta pendentia (situatii juridice in curs de formare, modificare sau stingere la data intrarii legii
noi in vigoare. In acest caz se va aplica legea noua, fara a fi considerate retroactive, dar legiuitorul poate
opta pentru ultraactivitatea legii vechi. Daca Insa elementele ce alcatulesc constituirea sau, dupa caz,
modificarea sau stingerea au individualitate proprie, atunci pentru fiecare element se aplica legea in
vigoare la care s+a produs).

- facta futuro (situatiile juridice care se vor naste, modifica sau stinge dupa intrarea in vigoare a
legii noi, precum ~i efectele viitoare ale situatiilor juridice trecute.ln acest caz se va aplica legea noua,
fara a fi considerata retroactive, dar legiuitorul poate opta pentru ultraactivitatea legii vechi -de regula
Noul cod civil a preferat aceasta solutie-]

Aplicarea in timp a Codului civil din 2009: Conform acestuia ~i a legii 71/2011, procesele ~i
cererile in materie civila sau cornerclala in curs de solutionare la data intrarii in vigoare a
acestuia se solutioneaza in conformitate cu dispozitiile legale, materiale ~i procedurale in
vigoare la data cand aceste procese au fost pornite, afara de cazul in care exista dispozitii in
legea 71/2011 care prevad altfel.

- Legea aplicabi/o actului juridic: regula este a aplicarii legii in vigoare la data incheierii actului
juridic, nu numai in privinta conditiilor de validitate (si pe cale de conseclnta a nulitatli), dar ~i pentru
alte aspecte ce privesc incheierea actului juridic, pentru alte clauze de ineficacitate, pentru regulile de
interpretare a actului, pentru efectele actului (inclusiv a celor produse dupa intra rea In vigoare a noii
legi), pentru executa rea obligatiilor asumate de parti.pentru incetarea actului juridic.

- Legea aplicabilii prescriptiei extinctive: este legea in vigoare la data la care prescriptia a inceput
sa curga.

Legea aplicabi/o accesiuni imobiliare, uzucapiunii si posesiei: aplicabila este legea in vigoare la
data inceperii situatiei juridice respective.

5
Legea aplicabila dezmembriiminteior dreptului de proprietate privata: se aplica legea de la data
Inceperii situatiei juridice respective.

Legea In materie de carte [unciarii: caracterul constitutiv allnscrisurilor de carte funciara se

aplica doar dupa finalizarea lucrarilor de cadastru din unitatea teritorial administrative
respective, pana la acel moment Inscrierea avand doar caracterul de opozabilitate fa~a de terti,

Legea apticabilo faptelor juridice licite ca izvor de obliqatii: obligatiile nascute din fapte juridice
extracontractuale sunt supuse dispozitiilor legii In vigoare la data producerii lor, ori, dupa caz, a
savar?irii lor. Exceptie sunt obligatiile extracontractuale nascute inainte de intrarea In vigoare a
Codului civil care sunt supuse modurilor de stingere prevazute de acesta.

Legea aolicobilii faptelor ilicite ca izvor de obtiqaiii (rasounderii civile delictuale): este legea In
vigoare la momentul savarsirii faptei ilicite.

Legea aplicabilii In materie de mostenire: legea In vigoare la data deschiderii succesiunii. Pentru
validitatea testamentului se aplica legea In vigoare la Intocmirea actului respectiv.

Legea aoticabila ejectelor viitoare ale altor situatii juridice trecute: legea In vigoare la data
savar~irii sau producerii lor, cu exceptii prevazute expres de lege.

Legea aplicabilii qarantiilor: constituirea garantiilor este guvernata de legea In vigoare la data
constituirii.

Aplicarea legii In spatiu : prezinta doua aspecte, unul intern ~i altul international.

Aspectul intern vizeaza situatia raporturilor juridice stabilite, pe teritoriul Romaniei, intre
persoane de cetatenie sau nationatitate romans. aplicarea legii realizandu-se conform art. 7 alin
(1) din Codul Civil: "Actele normative adoptate de autoritatile si institutiile publice centrale se
aplica pe Intreg teritoriul tarii, afara de cazul in care se prevede altfel." Exceptii: actele
normative care vizeaza regimul zonelor libere sau dezvoltarea regionala In Romania). De
asemenea,"actele normative adoptate, in conditlile legii, de autoritatile si institutiile
adrninistratiei publice locale se aplica numai in raza lor de competenta teritoriala" (art. 7 alin (2)
Cod civil).

Aspectul international vizeaza ipoteza raporturilor civile cu element de extraneitate,

determinarea legii civile aplicabile urrnand a se realiza tinandu-se seama de normele conflictuale
ale dreptului international privat cuprinse In cartea a VII-a a Codului Civil (art. 8 Cod Civil)

Aplicarea legii civile asupra persoanelor: Destinatarii legii civile sunt persoanele fizice ~i
persoanele juridice. Principiul egalitatii In fata legii civile nu trebuie sa duca la concluzia ca toate
normele civile sunt aplicabile, In aceeasi masura ~i uniform, tuturor subiectelor de drept civil.
Din punct de vedere la sferei careia i se aplica, normele de drept civil se Impart In trei categorii:

- norme aplicabile persoanelor fizice ~i juridice;

6
 - norme aplicabile doar persoanelor fizice (e.g. O.G 41/2003 privind dobandirea ~i schimbarea pe
cale adrninistrativa a numelui persoanelor fizice, cu modificarile ~i cornpletarile ulterioare);

- norme aplicabile doar persoanelor juridice (e.g. art. 200 Cod civil, care reglernenteaza
inregistrarea persoanelor juridice)