TEMA nr.

2
IZVOARELE DREPTULUI CIVIL

 CUPRINS:

1. Noţiunea de izvor al dreptului civil. Formele de manifestare a izvoarelor
dreptului civil. Clasificarea izvoarelor dreptului civil.
2. Izvoarele formale ale dreptului civil. Acte normative în vigoare ca izvoare
de drept civil. Constituţia Republicii Moldova. Legile. Decretele
Preşedintelui Republicii Moldova. Acte normative adoptate de organele
publice locale. Hotărârile Guvernului Republicii Moldova. Acte normative
emise de ministerele şi departamentele Republicii Moldova. Tratatele
internaţionale. Locul și rolul Hotărîrilor CtEDO în cadrul izvoarelor
dreptului civil. Principii de aplicare a izvoarelor de drept civil în cazul
concurenții de norme.
3. Uzanța – izvor a dreptului civil. Caracterele juridice ale uzanței. Condițiile
și criteriile de aplicare a uzanțelor.
4. Izvoarele neformale ale dreptului civil. Practica judiciară, doctrina, morala.
Însemnătatea practicii judiciare şi a arbitrajului în aplicarea normelor de
drept civil. Corelaţia dintre normele juridice ale dreptului civil şi normele
moral-etice în societate. Noţiunea de drept, de morală şi de politeţe.
 Obiective:


să definească izvoarele dreptului civil;
 să clasifice izvoarele dreptului civil;
 să clasifice izvoarele dreptului civil după forţa lor juridică;
 să stabilească locul actelor internaționale și a Hotărîrilor CtEDO
în cadrul izvoarelor dreptului civil;
 să distingă uzanţele ce pot constitui izvoare de drept civil;
 să formuleze opinii privind utilitatea hotărârilor Hotărîrilor
CtEDO și cele ale Curţii Constituţionale pentru practica de aplicare
a normelor juridice;
 să formuleze opinii privind utilitatea practicii judiciare pentru
stabilitatea legislaţiei;
 să determine rolul și locul Hotărîrilor explicative ale Plenului
Curții Supreme de Justiție în cadrul izvoarelor dreptului civil ;
 Conceptul de izvor de drept
cuprinde mai multe acceptiuni:

 După criteriul raportului dintre conținut și forma,

 după criteriul sursei de cunoaștere a dreptului,

 După obligativitatea izvoarelor de drept,

 După arealul aplicării izvoarelor.

 După criteriul raportului dintre continut și
formă


- material – ansamblul condițiilor vieții
material care generează normele juridice,
(evenimente istorice, revoluții, etc.)
- formal (juridic)- forma prin care se
exteriorizeaza vointa sociala generala pentru
a se impune individului si colectivitatii, altfel
spus: forma pe care o îmbracă o normă
juridică (lege, hotărâre de Guvern)
dupa criteriul sursei de cunoastere a dreptului


- izvoare scrise (legi, HG, HP, DP Hotărâri
CtEDO s.a.)
- izvoare nescrise (uzanța).
 După obligativitatea izvoarelor de drept


- Formale: actele normative și uzanțele,

- Neformale: jurisprudența, doctrina.

 După arealul aplicării izvoarelor:


- Izvoare interne ( legi, HG, HP, DP, AAPL)

- Izvoare internaționale ( tratate)

 ART. 4 și 5 ale Codului civil
enumeră izvoarele formale ale dreptului civil.


 Articolul 4. alin. 1 Legislaţia civilă constă în prezentul
cod, în alte legi, în ordonanţe ale Guvernului şi în acte
normative subordonate legii, ... care trebuie să fie în
concordanţă cu Constituţia Republicii Moldova.
 Articolul 5. Uzanţa
Uzanța este o regulă de conduită care, deși
neprevăzută de legislație, este larg recunoscută și
respectată în mod regulat într-un anumit domeniu al
raporturilor civile.
 IZVOARELE INTERNE:


 ACTELE NORMATIVE

 UZANȚELE
 ACTELE NORMATIVE
totalitatea actelor juridice obligatorii, impersonale,
adoptate de organul competent
cu respectarea procedurilor stabilite de lege


 AN trebuie să fie adoptat de un organ competent.
Art. 60 al Constituției – “Parlamentul este unica autoritate legislativă
a statutului.”
Hotărîrea Curții Constituționale nr. 41 din 20.07.1999 –“ Guvernul
emite Hotărâri și dispoziții doar pentru organizarea executării legilor,
ele nu pot conține norme juridice primare ”
Exepție:
 AN trebuie să fie adoptat cu respectarea procedurilor stabilite
pentru categoria respective de acte normative.
Exemplu: Legea se adoptă de Parlament, se promulgă de Președinte.
Art. 93 al Constituției: “Actele normative departamentale urmeaz ă a fi
supuse expertizei juridice și înregistrării de stat”
 
 AN trebuie publicat în MO ( art. 76 al Constituției
RM)
AN intră în vigoare din ziua publicării sau la data
expres prevăzută în ea
Hotărîrea Curții Constituționale nr. 32 din 29.10.1998 –
“data intrăîrii în vigoare a legii nu poate precede datei
publicării”.
 Să nu conțină dispoziții care să contravină
prevederilor constituționale
 ACTELE NORMATIVE
se clasifică

Legi

Acte subordinate legii

 LEGEA


Principalele trasaturi ale legii:
 Puterea legislativa - ea si numai ea - este competenta sa emita legea.
 legea detine o pozitie ierarhic superioara între izvoarele de
drept, încât celelate acte normative i se subordoneaza;
 criteriul legalitatii lor se configureaza numai în raport cu legea.
 toate celelalte legi trebuie sa se conformeze prevederilor
Constitutiei.
 Doar Parlamentul ofera interpretarea general-obligatorie a
legilor.
 legea are însa un caracter exclusiv normativ. Aceasta rezida în
forta obligatorie si în caracterul ei general.
 LEGILE se clasifică conform mai multor
criterii:


după ierarhicitate (art. 8 - Legea cu privire la actele
normative, nr. 100 din 22.12.2017 )
Legi constituționale (Constituția și de revizuire
a ei),
Legi organice ( Codul Civil, Legea cu privire la
anreprenoriat și întreprinderi, etc.)
Legi ordinare (Legea viei și vinului)
 
După natura lor După conținut pot conține norme:
generale,
 Procedurale (Codul de  speciale - produce o
reglementare aparte,
procedura civilă, particulara
Codul administrativ,  derogatorii.
etc) Codul civil conține atât norme
 materiale (Codul civil, generale cât și speciale. În caz de
Legea SA, Legea SRL). divergenţă între o normă generală
şi o normă specială, care se conţin
în acte normative de acelaşi nivel,
se aplică norma specială. (art. 5
Legea 100)
 În cazul concursului de acte normative
de aceeași categorie se aplică principiile:


LEGEA NOUĂ SPECIALUL
ABROGĂ LEGEA DEROGĂ DE LA
VECHE GENERAL
 art. 7 Legea 100 art. 5 Legea 100
 Acte subordonate legii

 Hotărâri de Guvern (HOTĂRÂRE Nr. 1428 din 16-12-2008 pentru
aprobarea Regulamentului cu privire la vînzarea-cumpărarea şi
locaţiunea/arenda terenurilor aferente),
 ORDIN Ministerului Ecnomiei, Nr. 92 din 20-05-0020 cu privire la
aprobarea documentului normativ NCM A.01.08:2013/A3:2020
„Principiile și metodologia reglementării în construcții. Modul de
determinare a costului elaborării documentelor normative în
construcții”
 actele APL - Metodologia calculării și reglementării tarifelor și
calculelor pentru serviciile de transport de călători, costului unui
vehicul-kilometru și mecanismul de aplicare și reglementare a
abonamentelor de călătorie, aprobat de Consiliul municipal
Chișinău.
ACTELE SUBORDONATE LEGII

ORDONANȚELE GUVERNULUI
DECRETELE PREȘEDINTELUI
HOTĂRÂRI ȘI DECIZII DE GUVERN
ACTELE CU CARACTER NORMATIV
ALE AUTORITĂȚILOR PUBLICE
LOCALE ȘI CENTRALE
 REGULA
TOATE ACTELE NORMATIVE,
INDEPENDENT DE ORGANUL
DE STAT CARE LE-A EMIS
SUNT OBLIGATORII PENTRU
TOȚI SUBIECȚII CĂRORA LI SE
ADRESEAZĂ
 UZANTA (art. 5)
este o regulă de conduită care, deși neprevăzută de
legislație, este larg recunoscută și respectată în mod


regulat într-un anumit domeniu al raporturilor civile.

 sunt izvoare de drept cu caracter obligatoriu,

 Sunt N de conduită cunoscute de membrii societății
 Are o formă nescrisă
 Presupun 2 condiții
a) condiția obiectivă: aplicarea acestor uniformă a N pe
o perioadă nedeterminată.
b) Condiția subiectivă: este recunoscută de toți
Nu contravin legii, ordinii publice și
bunelor moravuri

 Ordine publică-  Bunele moravuri-
normele juridice care se totalitatea regulelor de
impun din motive de conviețuire socială a
moralitate sau securitate căror respectare este
socială. considerată obligatorie
 Nimeni nu este de majoritatea
îndreptățit să aibă un membrilor societății
comportament dăunător
intereselor societății sau
bunăstării publice
 COD CIVIL

 Art. 609, alin. 3
 Art. 617, alin. 2
 Art. 618
 Art. 1031, alin. 3
 Art. 1035
 Art.1042, alin. 1
 Art.1050, alin. 2
 Art. 1116
 Art. 1780, alin 3 (uzanta bancara)
 Speță

 Speța 2. A.R. s-a adresat în instanța de judecată cu cerere privind
recunoașterea dreptului de proprietate în ordine succesorală asupra a 2/3
cotă-parte din casa de locuit situată în com.Băcioi, mun.Chi șinău,
declararea nulă a certificatului de moștenitor eliberate lui A.N. și A.V. În
motivarea acțiunii A.R. a indicat că în urma decesului tatălui lsău, în
calitate de moștenitori ai averii succesorale, care este constituită din casa
de locuit sus indicată, a fost recunoscut reclamantul și cei doi fra ți ai săi,
notarul atribuind la fiecare dintre ei câte 1/3 cotă -parte din averea
succesorală, situație cu care A.R. nu este de acord, deoarece el, fiind
mezinul casei, ar fi fost corect ca casa de locuit rămasă de la părin ți să-i
rămână lui, ținînd cont de obiceiul locului: ,, casa părintească este
moștenită de mezin”.
 Cerinţe:
 Care va fi soluția instanței de judecată, va admite sau nu o asemenea
acțiune? Care sunt condițiile care urmează a fi întrunite pentru ca o
uzanță să fie aplicată?
 Actele normative internaționale
convențiile la care R.Moldova este parte

 ANI trebuie să fie ratificat de parlament
 ANI are supremație față de legislația internă – art. 4
și art. 8 ale Codului civil
 ANI are o aplicabilitate directă, fără a fi necesară
elaborarea, modificarea sau adoptarea unor acte
speciale
 Hotărârile CEDO
hotărîrea CC nr. 10 din 16.04.2010


 În sensul acestei interpretări, în Republica Moldova dreptul
intern şi cel internaţional reprezintă un tot întreg, o structură
unitară. Aşadar, în categoria actelor normative se includ şi
normele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Avînd în vedere că prin interpretarea prevederilor Convenţiei
Europene jurisprudenţa CEDO face parte din dreptul
accesoriu la tratatul internaţional (soft law), ea devine parte a
dreptului intern. De aici, modificarea jurisprudenţei CEDO
echivalează cu modificarea actelor normative, fapt care
permite Curţii Constituţionale, în baza art.72 din Codul
jurisdicţiei constituţionale, să-şi reconsidere propria
jurisprudenţă.
În cauza Aliyeva și alții vs Azerbaijan (cererile nr. 66249/16 și alte 6 cereri,
hotărârea din 21 septembrie 2021), CtEDO a reţinut că:

Totuși, instanțele naționale, și anume Curtea Supremă, care este oganul judiciar
superior la care reclamanții au avut recurs ordinar, au pronunțat hotărâri care
cuprindeau aprecieri contradictorii ale aceleași situa ții în cauzele reclaman ților și
în cauzele inițiate de alte persoane.

Mai mult, în pofida trimiterilor directe ale reclaman ților la hotărârii definitive
anterioare în care pretenții similare au fost admise, Curtea Supremă a păstrat
tăcerea în hotărârile sale din cauzele acestora și nu a adus nicio clarificare
privind motivul din care a ajuns la o concluzie diferită în cauzele de fa ță (vezi
paragraful 47 supra).

Curtea deja a subliniat cu multe ocazii că rolul unei cur ți supreme este anume
de a rezolva asemenea contradicții, și dacă se formează o practică contradictorie
în interiorul aceleiași autorități judiciare supreme dintr-o țară, acea instan ță
devine ea însăși sursa incertitudinii juridice, prin ce subminează principiul
certitudinii juridice și știrbește din încrederea publică în sistemul judiciar
(compară, mutatis mutandis, cu Parohia Greco-Catolică Lupeni și al ții v.
România [GC], no. 76943/11, § 123, 29 noiembrie 2016).
 Curtea de asemenea a reținut că, atunci când asemenea hotărâri vădit
contradictorii comit o ingerință în dreptul la proprietate și nu există nicio explica ție
rezonabilă pentru divergență, asemenea ingerințe nu pot fi considerate legale în
sensul art. 1 al Protocolului nr. 1 al Convenției, fiindcă ele duc la o jurispruden ță
contradictorie căreia îi lipsește precizia necesară de a permite persoanelor să
prevadă consecințele acțiunilor acestora (vezi, mutatis mutandis, Jokela v.
Finlanda, nr. 28856/95, § 65, ECHR 2002șIV; vezi de asemenea Saghinadze ț i alții v.
Georgia, nr. 18768/05, §§ 116-18, 27 mai 2010; și Brezovec, citat supra, § 67).

Având în vedere considerentele supra, Curtea concluzionează că hotărârile

instanțelor judecătorești naționale, și în special hotărârile relevante ale Cur ții
Supreme, prin care s-au respins pretențiile reclamanților, au constituit o ingerin ță
în dreptul la protecția proprietății garantat de art. 1 din Protocolul nr. 1. O
asemenea ingerință a fost incompatibilă cu principiul legalită ții și, prin urmare, a
încălcat art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. Această constatare face să nu mai
fie necesară examinarea faptului dacă s-a atins un echilibru între nevoile interesului
general al comunității și cerințele de protecție a drepturilor fundamentale ale
reclamanților.
 art. 4, alin (4) CC al RM -
La interpretarea și aplicarea legislației civile se
ține cont de nevoia de a promova aplicarea
uniformă a dispozițiilor legale, buna -credință,
precum și certitudnea juridică