IZVOARELE FORMALE ALE DREPTULUI

CONSTITUŢIONAL
 Aspecte generale
• izvor de drept = modul general, forma de
exprimare a dreptului
• distincţie între izvoarele materiale și izvoarele
formale ale dreptului
• izvor de drept, în sens material = viața socială,
economică, culturală, politică, etc. în
complexitatea ei, progresul social care
determină naşterea unor reguli de drept și
instituţii juridice
 Aspecte generale
• Izvor de drept, în sens formal = regula de
conduită prescrisă și exteriorizată, cuprinsă
într-o anumită haină juridică, care îmbracă o
anumită formă juridică
– este forma prin care conținutul dreptului este
exprimat, este adus la cunoștință tuturor celor
vizați de regulile de conduită stabilite
 Aspecte generale
• criterii de identificare a izvoarelor de drept constituțional:
1. autoritatea publică emitentă – sunt izvoare ale dreptului
constituţional numai actele juridice normative adoptate
de autorităţile publice reprezentative, de regulă;
Exemplu: o lege adoptată de Parlament prin care este
reglementată instituția Avocatul Poporului este izvor
formal al dreptului constituțional, dar o hotârăre de
consiliu local al unei comune prin care se aprobă
regulamentul de funcționare a unei instituții de tip
ombudsman (precum este și Avocatul Poporului) care să
funcționeze la nivelul primăriei din acea comună, nu este
un astfel de izvor
 Aspecte generale
2. conţinutul actului normativ – pentru a fi
izvoare ale dreptului constituţional actele
emise, de regulă, de autorităţile
reprezentative trebuie să conţină norme
juridice care să reglementeze relaţii sociale
fundamentale ce apar în procesul instaurării,
menţinerii şi exercitării puterii.
 Izvoarele formale ale dreptului -
prezentare
• Obiceiul juridic (cutuma)
• Practica judecatorească (jurisprudența).
Precedentul judiciar
• Doctrina
• Contractul normativ
• Actul normativ
 Obiceiul juridic (cutuma) – izvor formal al
dreptului constituțional?
• a fost recunoscut ca izvor de drept sub regimul
constituţiilor din 1866, 1923, 1938
• ca regulă - nu a fost recunoscut ca izvor de drept sub
regimul constituţiilor din 1948, 1952, 1965
• este o pratică socială îndelungată, recunoscută ca
regulă de conduită obligatorie

• trebuie întrunite 2 condiții cumulative:

– condiția obiectivă – apariția regulii de conduită dintr-o
practică îndelungată și constantă
– condiția subiectivă – convingerea că regula de conduită
este obligatorie
Obiceiul juridic (cutuma) – izvor formal
al dreptului constituțional?
• art.44 alin. (7) din Constituţie prevede inclusiv
faptul că “dreptul de proprietate…respectarea
celorlalte sarcini care, potrivit legii sau
obiceiului revin proprietarului”.

• repunerea obiceiului în rândul izvoarelor de

drept
Obiceiul juridic (cutuma) – izvor formal
al dreptului constituțional?
• prevederile art. 44 alin. (7) din Constituție nu
presupun și faptul că obiceiul devine izvor
formal al dreptului constituțional, precum nici
al dreptului public, în general
• caracterul juridic este conferit obiceiului:
– fie de autoritățile competente, prin recunoașterea
acestuia prin acte normative
– fie de instanțele jurdecătorești, prin recunoașterea
acestuia în cadrul soluționării unor cauze
Obiceiul juridic (cutuma) – izvor formal
al dreptului constituțional?
• însă recunoașterea caracterului juridic al
obiceiul se produce foarte rar spre deloc în
dreptul constituțional
 Practica judecatorească (jurisprudența).
Precedentul judiciar - izvor formal al dreptului
constituțional?

• regula din dreptul nostru – practica judiciară,

precedentul judiciar nu sunt izvoare formale
ale dreptului
• regula este valabilă și pentru dreptul
constituțional
 Practica judecatorească (jurisprudența).
Precedentul judiciar - izvor formal al dreptului
constituțional?

• există și excepția = deciziile Curții

Constituționale a României (CCR)
• condiție esențială – relevanța în materia
dreptului constituțional
• argument = art.147 alin.(4) din Constituția,
republicată
 Practica judecatorească
(jurisprudența). Precedentul judiciar?
• Exemplu:
- Decizia CCR nr. 53/25.01.2011, publicată în M.
Of. al României, Partea I, nr. 90/03.02.2011:
- „Principiul supremaţiei Constituţiei şi principiul
legalităţii sunt de esenţa cerinţelor statului de
drept, în sensul prevederilor constituţionale ale
art. 16 alin. (2), conform cărora "Nimeni nu este
mai presus de lege".
 Practica judecatorească (jurisprudența).
Precedentul judiciar - izvor formal al dreptului
constituțional?

• Exemplu:
- Decizia CCR nr. 13/09.02.1999, publicată în M.
Of. al României, Partea I, nr. 178/26.04.1999:
„…statul de drept implică, prioritar,
respectarea legii, iar statul democratic este
prin excelență un stat în care se manifestă
domnia legii.”
 Doctrina – izvor formal al dreptului
constituțional?
• reprezintă opiniile doctrinare exprimate în
literatura de specialitate
• nu izvor formal de drept nici în ramura
dreptului constituțional, precum deloc în
dreptul nostru
• veritabilă sursă de inspirație pentru legiutor,
judecător sau orice practician al dreptului
 Contractul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional?

• Contractul normativ intern

– convenţiile colective (contractele colective de
muncă) - art. 41 alin.5 din Constituţie – da pot fi
izvoare ale dreptului constituţional, doar dacă
reglementează relații specifice dreptului
constituțional
 Contractul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional?
• Contractul normativ extern
– este reprezentat de tratatele internaționale, în
sens larg al termenului
– art. 11 și 20 din Constituția, republicată,

– reguli de respectat:
1. obligaţia statului de a le respecta întocmai şi cu bună
credinţă;
2. tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul
intern;
Contractul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional?
3. interpretarea dispoziţiilor constituţionale se face în
concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor
Omului şi cu celelalte pacte şi tratate precum şi cu
prevederile Tratatului de aderare a României la
Uniunea Europeană, precum si a tuturor normelor
dreptului Uniunii Europene, cu precădere a Tratatului
de la Lisabona (Tratatul privind Uniunea Europeană şi
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene);
4. în cazul unor neconcordanţe cu dreptul intern, în
materia drepturilor omului, prioritatea se acordă
reglementărilor internaţionale sau naționale, după cum
sunt mai favorabile unele sau altele.
 Contractul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional?
• condiţii cumulative pentru ca un tratat
internațional să fie considerat izvor formal al
dreptului constituțional:
1. să fie de aplicaţie directă, nemijlocită;
2. să fie ratificat, conform prevederilor
constituționale și procedurilor legale, de
Parlamentul României;
3. să cuprindă reglementări ale relaţiilor specifice
ale dreptului constituţional;
4. să fie licit.
 Actul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional
1. Constituţia şi legile de modificare (revizuire) a
Constituţiei, legile constituționale conform art. 73
alin. (1) din Constituție
2. Legea, ca act juridic al Parlamentului -condiţie –
reglementarea relaţiilor sociale care apar în procesul
instaurării, menţinerii şi exercitării puterii
- exemple: Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților
și senatorilor, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, sau Legea nr. 47/1992 privind
organizarea și funcționarea Curții Constituționale a
României, republicată, cu modificările și completările
ulterioare
 Actul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional
- Conform art. 73 alin. (1) din Constituție, legile
pot fi nu doar constituționale, ci și organice și
ordinare
- distincția dintre legi organice și legi ordinare
- art. 73 din Constituție
- art. 76 din Constituție
 Actul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional
3. Ordonanțele Guvernului
- art. 108, 115 și art. 146 lit.d) din Constituție
- regimul constituţional al ordonanţelor care
evocă regula abilitării – ordonanțele simple
- obligatoriu – lege de abilitare adoptată de
Parlament
- legea de abilitare cuprinde obligatoriu:
 Actul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional
- legea de abilitare cuprinde obligatoriu:
•domeniile în care Guvernul va putea legifera
prin adoptarea ordonanţei;
•data până la care vor putea fi emise aceste
ordonanţe;
•posibilitatea ca ordonanţele să fie supuse
aprobării Parlamentului, potrivit procedurii
parlamentare, până la împlinirea termenului
de abilitare.
 Actul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional
• Nu se adoptă în domeniul legilor organice, ci
doar al legilor ordinare
• Data intrării în vigoare – asemănător cu cea a
legilor – a se vedea art. 78 din Constituție
• Exemplu:
– Legea 183/2018 privind abilitarea Guvernului de a emite
ordonanţe
– Ordonanta 8/2018 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare
– Legea 83/2019 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2018
pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare
 Actul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional
• regimul constituţional de excepţie –
ordonanţele de urgenţă
– trebuie să fie identificată o situaţie extraordinară a
cărei reglementare nu poate fi amânată,
– trebuie să fie explicată urgenţa acesteia, în mod
obligatoriu, în conţinutul ordonanţei,
– nu este necesară emiterea unei legi de abilitare
prealabilă în acest sens
 Actul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional
– sunt prevăzute expres, în Constituție, domeniile în
care nu pot fi adoptate astfel de OUG – art. 115 alin.
(6) din Constituție
– poate fi adoptată și în domeniul legii organice și în cel
al legii ordinare
– pentru a intra în vigoare trebuie îndeplinite două
condiţii cumulative :
- să fie depusă spre dezbatere în procedură de urgenţă la
Camera competentă să fie sesizată. Dacă nu se află în sesiune,
Camerele vor fi convocate în mod obligatoriu în 5 zile de la
depunere sau, după caz, de la trimitere;
- să fie publicată în Monitorul Oficial.
 Actul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional
• așadar, OUG-urile sunt obligatoriu dezbătute
de Parlament, fiind adoptate sau respinse prin
lege
• exemplu: Ordonanța de urgență 44/2020 privind
prelungirea mandatelor autorităţilor
administraţiei publice locale cuprinse în perioada
2016-2020, unele măsuri pentru organizarea
alegerilor locale din anul 2020, precum şi
modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ
 Actul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional
4. Regulamentele Parlamentului
- sunt izvoare ale dreptului constituţional
întrucât reglementează relaţiile sociale ce apar
în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării
puterii
- Regulamentul Camerei Deputaților
- Regulamentul Senatului
- Regulamentul ședințelor comune ale celor
două camere
 Actul normativ – izvor formal al
dreptului constituțional
Așadar, cât privește actele normative → pot fi izvoare
formale ale dreptului constituțional→ și actele cu putere de
lege dacă reglementează relaţii constituţionale
- ordonanțele guvernamentale
- deciziile CCR
- convenţiile colective (contractele colective de muncă)
- actele juridice inferioare legilor, precum hotărârile de
Guvern, ordinele miniștrilor, ar fi astfel de izvoare doar dacă
ar intervini în domeniul dreptului constituţional – fapt de
dorit a fi imposibil a se întâmpla – element central al
explicației = sunt autorități care trebuie să organizeze
executarea legii, sau chiar să o pună în aplicare.