Legistica formala Legistica formala=stiinta elaborarii legii In elaborarea legii exista 2 componente: -material (se ocupa legistica reala)

-formal(se ocupa legistica formala) Procesul de creare este un process complex Deosebiri intre legistica formala si legistica materiala: -dpvd stiintific, legistica reala nu poate fi definitive(deoarece aceasta vizeaza un anumit domeniu de activitate); legistica reala este aproape nedeterminabila; imbraca toate formele stiintei. Legistica formala este usor de denumit, are o viata de sine statatoare, a aparut in occident: este stiinta elaborarii legii, face parte din stiintele guvernarii. Exista 3 planuri de actiune: 1.plan politic se stabilesc obiectivele politice a conducerii societatii 2.planuri juridice-are loc stabilirea solutiilor normative necesare pt atingerea acestor obiective politice 3.planuti juridice-formalizarea solutiilor normative necesare pt atingerea acestor obiective politice. In plnul politic se stabileste de la bun inceput cum trebuie condusa societatea si obiectivele care trebuie indeplinite. Dupa adjudecarea valorilor se trece la determinarea obiectivelor juridice, legistica formala stabileste cum se transpun proiectele juridice in norme juridice. Unele acte juridice care s-au nascut in imperiul vechii legi isi continua efectele in noua reglementare. Definirea legislatiei formale: Legistica formala poate fi privita din 3 puncte de vedere: 1.este o ramura de drept, in sensul ca contine norme juridice care reglementeaza aceasta materie 2.este o stiinta;aceasta are ca obiect norme juridice care formeaza obiectivele ramurii de drept anumita legistica formala 3.este o disciplina didactica, o ramura de invatamant.

Legistica formala a fost privita ca tehnica legislative(tehnica elaborarii actelor normative),dar si ca procedura legislativa. Legistica formala nu se confunda cu tehnica legislativa deoarece se refera la norme metodologice de redactare a actelor normative,dar si la reguli de procedura dupa care se desfasoara procesul de adoptare al legii. Legistica formala nu poate fi tratata ca un ansamblu de reguli cu caracter metodologic. Adoptarea unui act normativ:de ordin metodologic, de ordin politic Legistica formala are ca obiect atat metodele elaborate a actelor normative cat si regulile procedurilor legislative, ambele categorii de norme au caracter formal, respectarea lor face ca o idee juridica sa se transforme in proiectul de lege. Conditii pentru a fi in prezenta unei ramuri de drept: -sa existe un obiect de reglementare(sa se grupeze prin omogenitatea lor) -sa existe o metoda specifica de regelementare -sa existe principii specifice acelei ramuri de drept Legistica formala este o ramura de drept de sine statatoare pt ca este formata dintr-un ansamblu de norme juridice care reglementeaza un grup omogen de relatii sociale pe baza unui .................................. Pentru definitia specifica , normele juridice care fac obiectul legisticii formale facem urmatoarea distinctie: -specificul normelor juridice a legisticii formale este faptul ca ele sunt normele care concura la elaborarea celorlalte norme juridice -aceste norme juridice nu fac obiectul altor ramuri de drept -apartenenta unorn norme juridice la legistica formala nu schimba cu nimic faputl ca legistica formala este o ramura de drept. Legistica formala dispune de o metoda distincta: Metoda autoritar descriptiva: -specificul rezida in caracterul descriptiv al drumului care urmeaza sa-l parcurga participantii la procesul legislativ -normele legisticii formale nu cuprind in toate cauzele sanctiunii distincte, directe si imediate.

Principiile specifice legisticii formale: 1.principiul fundamentarii stiintifice a actelor normative: -in virtutea lu procesul de elaborarea a legii trebuie sa se sperijime pe datele si concluziile cercetarii stiintifice, pe adevar. 2.principiul echilibrului dintr dinamica si statistica dreptului: -are in vedere asigurarea stabilitatii legii(ea este facuta de regula ,pentru a dura in timp) 3.principiul corelarii actelor normative: -isi propune ca in sistemul dreptului sa se asigure non-conformitatea normelor juridice(intrenorme juridice trebuie sa fie o deplina armonie). 4.principiul accesibilitatii si economiei de mijloace in elaborarea actelor normative: -ne obliga sa creea acte juridice suple ,clare, practicabile, care sa fie apte de o respectare liber consimtita. Izvoarele formale a legisticii formale: -sunt date de legea fundamentala,de diferite legi organize de ordonante,de reglementari si cutumele parlamentare, de hotarari de guvern. In randul acestor norme intra in primul rans constitutia, apoi legi organice(legea 73/1993 pt infiintarea, organizarea si functionarea Consiliului legislativ), legi ordinare (legea 202/1998, legea 24/2000 orivind normele de tehnica legislativa pt elaborarea actelor normative, legea 189/1999), ordine ale guvernului(ordinul guvernului 85/1998 privind plata colaboratorilor externi folosite de ministere pt elaborarea de coduri si alte coduri normative). Regulamentele si cutumele parlamentare sunt izvoare deoare aici sunt cuprinse cele mai multe norme juridice; descriu drumul pe care il urmeaza proiectul de lege; regulamentul camerei deputatilor; regulamentul camerei senatului; regulamentul sedintelor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului. Cutumele parlamentare sunt reguli ale vietii parlamentare, nescrise, nasterea se bazeaza pe unanimitatea fortelor juridice si pe aplicarea lor in timp. Hotararile camerei deputatilor si senatului sau ale parlamentului(hot guv 561/2009 pt aprobarea regulamentului privind procedura la nivelul guvernului pt elaborarea,avizarea si prezentarea proiectelor) Hotararile birourilor permanente: (hot 1/1996) Ordinele secretarului genereal al camerei deputatilor:deciziile curtii constitutionale a romaniei: prin care sunt declarate neconstitutionale anumite prevederi a

regulamentelor parlamentare in masura in care aceste privesc norme specifice tehnicii legislative sau proceduri legislative. Prescriptii: 1. Legiuitorul trebuie sa dea dovada de spirit de moderatie,binele politic se afla intotdeauna intre aceste doua limite 2. Cei care dispun de cunostinte vaste pt a putea crea legi pt poporul lor trebuie sa acorde o anumita atentie si modului de a le alcatui 3. Stilul legilor trebuie sa fie concis 4. Stilul legilor trebuie sa fie simplu,exprimarea fireasca este totdeauna bine inteleasa decat cea elaborata 5. Este foarte important ca termenii legilor sa trezeasca la toti oamenii aceleasi idei 6. Atunci cand o lege trebuie sa stabileasca o sanctiune este de dorit sa evite sa o exprime in bani 7. Atunci cand intr-o lege ideile au fost precizate nu trebuie sa se foloseasca dupa aceea expresii vagi 8. Legile nu trebuie sa fie subtile, ele sunt facute de oameni cu intelegere medie, nu sunt expresia artei logice 9. Atunci cand intr-o lege exceptiile, limitarile nu sunt necesare, este mai bine ca ele sa nu aiba loc 10.O lege nu trebuie motivata fara motiv intemeiat 11.Dupa cum legile inutile slabesc pe cele necesare, cele care pot fi eludate, sprijinesc legislatia 12.Trebuie avut in vedere ca legile sa fie astfel concepute incat sa nu fie in contradictie cu natura lor 13.Rareori este nevoie sa se interzica o fapta care nu este rea 14.Legea trebuie sa aiba o anumita puritate menite sa pedepseasca rautatea oamenilor, trebuie sa fie lipsite ele insele de rautate Legistica formala trebuie sa puna in evidenta drumul pe care il parcurge o idee legislativa la o lege si in cele din urma la un proiect de lege.

Functia legislativa a parlamentului

Guvernarea unei tari pe baza principiului democratiei este insolubil legata de manifestarea poporului ca titular al puterii politice al suveranitatii nationale. Exprimarea puterii publice politice a poporului este dependenta de reprezentarea,care la randul ei reprezinta creatia vointei corpului electoral. Poporul prin alegeri directe, organizate la o perioada de timp determinata isi stabileste reprezentantii sai in organele reprezentative care exprima vointa generala a poporului si o materializeaza in lege. Suveranitatea:-populara -nationala

Poporul=generatia care traieste pe teritoriul statului in acest moment Natiune=inglobeaza atat generatia actuala, dar si generatiile trecute si cele viitoare Suveranitatea nationala ar trebuii sa reprezinte totalitatea puterilor unei natiuni. Suveranitatea poporului ar trebuii sa reprezinte idealurile poporului. Suveranitatea nationala apartine poporului care o exercita prin organele sale reprezentative. Principala functie a parlamentului o constituie FUNCTIA LEGISLATIVA: -se concretizeaza in activitatea parlamentara de examinare si dezbatere asupra proiectelor de lege si propunerilor legislative si votarea legii -se concretizeaza in activitati parlamentare distincte cum ar fi examinarea principalelor proiecte de lege primite de la Guvern. -examinarea amendamentelor formulate de catre Guvern sau parlamentari -votarea proiectelor de lege sau propunerilor legislative si a propunerilor formulate. -reexaminarea legii ca urmare a solicitarii presedintelui Romaniei -reexaminarea legii in virtutea deciziei Curtii Constitutionale prin care se declara neconstitutionalitatea unei dispozitii ale acelei legi. Parlamentul stabileste limitele abilitarii Guvernului de a emite ordonante simple. -exercitarea controlului asupra legislatiei delegate,asupra unor reglementari juridice emise in temeiul unei legi de abilitare sau a delegarii legislative constitutionale -cenzurarea decretelor prezidentiale prin care se instituie norme juridice, de exemplu decretul prin care se instituie starea de urgenta

In forma sa initiala din 1995, constitutia a proclamat principiul bicamerismului(reprezentarea poporului se face prin deputati si senatori) Medierea exista doar in cazul legilor constitutionale. Problema sferei acestei functii legislative: -parlamentul poate legifera in orice domeniu al relatiilor sociale -functia legislativa a parlamentului nu este exercitata exclusiv de Parlament, la exercitarea ei participa si Guvernul, Curtea Constitutionala, Presedintele. Guvernul participa prin faptul ca el este creatorul proiectelor de lege. Curtea constitutionala participa prin faptul ca ea exercita controlul constitutionalitatii legilor prin 2 etape: - trimite la secretarul general al camerei deputatilor si senatorilor -dupa promulgarea lor Legi ERGA OMNES=nu mai pot fi infrante de Parlament Presedintele participa prin cererea de reexaminare a legii pe care trimite parlamentului; are posibilitatea sa ceara Curtii Constitutionale reexaminarea legii Ierarhia legilor: Parlamentul trebuie sa aleaga actul care se potriveste pentru solutionarea in virtutea art. 67 din Constitutia Romaniei, camera deputatilor si senatului adopta legi, hotarari si motiuni. Legea din puncte de vederea formal este actul normativ emis de Parlament in conformitate cu normele de procedura stabilite de Constitutie si de regulamentele parlamentare. Aceasta definitie are in vedere legea in sens restrans,dar prin lege in sens larg se intelege orice act normativ de la legile adoptatea de Parlament si pana la hotararile consiliilor locale. In cadrul legilor exista mai multe categorii: Potrivit constitutiei Romaniei, Parlamentul adopta legi constitutionale,legi organice si legi ordinare,dar el mai adopta si alte categorii de legi care nu sunt prevazute in constitutie. Legi constitutionale-art 73 alin. 3 din constitutie : legile constitutionale sunt legi de revizuire a constitutiei.; au in vederea faptul ca modifica legea fundamentala; se caracterizeaza prin faptul ca pot fi initiate la cererea unei treimi din nr deputatilor si senatorilor; legile constitutionale sunt supuse unui dublu control de constitutionalitate(proiectul legii de revizuire al constitutiei, inainte de a fi examinate de adunarea constituanta trebuie sa primeasca avizul Curtii

Constitutionale. Este un control prealabil(este necesar deoarece pe parcursul procedurii parlamentare de adoptare a legii de revizuite pot sa apara elemente de neconstitutionalitate). Legi organice: sunt considerate de puterea constituanta ca un fel de prelungire; proiectele de lege provin de la Guvern,dar pot fi si opera deputatilor/senatorilor care pot face propuneri si in domeniul legilor organice; ele nu pot intervenii decat in acele materii expres precizate de constitutie; prin lege organica se reglementeaza sistemul electoral, organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente, statutul deputatilor si senatorilor, stabilesc indemnizatii si alte drepturi ale acestora, organizarea si desfasurarea referendumului (art 73 alin 3 din constitutie); se adopta cu majoritate absoluta a membrilor a fiecarei camere; nu pot intervenii in materia legilor constitutionale si nici legilor ordinare. Legi ordinare: intervin in alte domenii decat cele rezervate legilor constitutionale si legilor organice; domeniul nu este identificat de constitutie, ele pot intervenii in orice domeniu al relatiilor sociale care reprezinta interes pt legiuitor; pot fi initiate de catre Guvern, deputati, senatori, cetateni; se adopta cu votul majoritatii relative; nu poate sa contrazica niciodata o lege constitutionala sau o lege organica. Aderarea Romaniei la NATO si la UE se face prin lege. De aceea exista o lege pt NATO si o lege pt UE. Cele 2 legi se adopta in sedinta comuna a celor 2 camere cu votul majoritatii calificata a a doua treimi; nu sunt nici legi constitutionale,nici legi organice; ar putea intra in categoria legilor ordinare, dar sunt legi ordinare adoptate dupa o procedura speciala.

Bibliografie: 1. Sorin Popescu si Viorica Tandareanu : Probleme actuale ale tehnicii editura Lumina Lex 2004 2. Jean Louie Perger: Teoria Generala a Dreptului editia a 3-a 3. Victor Dan Slatescu: Introducere in legistica formala a dreptului editura RomPit, Bucuresti 1995 4. Ilarie Mrejeru: Tehnica legislativa editura Academiei 1979 5. Hanz henzel : Teoria pura a dreptului 6. M.I. Mandrescu: idei din problematica tehnicii juridice 7.