Sunteți pe pagina 1din 8

Căplănuși Alexandra Elena

Grupa 1

LEGISTICĂ FORMALĂ

Partea Teoretică - Procesul Legislativ

Potrivit regimului constituțional din România, Parlamentul este organul reprezentativ


suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării. Legiferarea este cea mai
importantă atribuție pe care acesta o are.

Procesul legislativ al Parlamentului este format din dezbaterea și votarea unui proiect sau
a unei propuneri legislative. Acest proces legislativ se finalizează odată cu trimiterea la
promulgare a proiectului sau propunerii legislative, dar această procedură se poate relua în cazul
în care este solicitată reexaminarea de către Președintele Statului sau de către Curtea
Constituțională.

Acest proces legislativ cuprinde mai multe etape:

 Inițiativa legislativă;
 Avizarea proiectului de lege sau a propunerii legislative;
 Examinarea și avizarea proiectelor și a propunerilor legislative în cadrul
comisiilor permanente;
 Includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a
ședinței;
 Dezbaterea în plen;
 Votarea legii;
 Întoarcerea legii la prima Cameră sesizată;

Pagina 1 din 8
1. Inițiativa legislativă

Procesul legislativ începe odată cu inițiativa legislativă care potrivit Constituției


României aparține:

 Guvernului;
 Deputaților;
 Senatorilor;
 Cetățenilor cu drept de vot – un număr de cel puțin 100.000

Potrivit studiilor de specialitate, „inițiativa legislativă reprezintă dreptul de a sesiza


Parlamentul cu examinarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, drept căruia
îi corespunde obligația corelativă a autorității legiuitoare de a se pronunța asupra proiectului
de lege sau asupra propunerii legislative”.1

Înițiativa legislativă exercitată de către Guvern este posibilitatea oferită acestuia pentru a
putea asigura guvernarea țării și îndeplinirea programului de guvernare. Această inițiativă a
guvernului se concretizează prin proiecte de lege, care sunt trimise Parlamentului.

În ceea ce privește propunerile legislative acestea sunt inițiative legislative provenite din
partea deputaților, senatorilor și a cetățenilor.

Referitor la propunerile legislative venite din partea deputaților și a senatorilor, acestia


pot exercita acest drept fie individual, fie colectiv în grupul parlamentar din care fac parte. În
privința dreptului cetățenilor de inițaitivă legislativă, popunerile legislative trebuie să aparțină
unui număr de minimum 100.000 de cetățeni cu drept de vot , iar aceștia să acopere cel puțin un
sfert din județele țării cu condiția ca propunerea legislativă să fie semnată de cel puțin 5000 de
cetățeni din fiecare județ înregistrat. Există o limitare a acestui drept potrivit normelor art. 74 alin
(2) care nu permite ca o propunere legislativă cetățenească să aiba ca obiect domeniul fiscal,
domeniul internațional, amnistia și grațierea.

1
I. Muraru și E.S. Tănăsescu, Constituția României Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, București 2008,
pg. 697

Pagina 2 din 8
2. Avizarea proiectului de lege sau a propunerii legislative

Această etapă, are loc înainte etapei în care proiectele și propunerile legislative sunt
dezbatute în Parlament și presupune primirea unui aviz din partea Consiliului Legislativ. Pentru
ca inițiativele legislative, indiferent de originea lor, să ajungă la legiferare, trebuie să primeasca
avizul Consiliului Legislativ.

Un aviz consultativ asupra poriectelor de lege și a propunerilor legislative, este dat de


către Consiliul Economic și Social.

3. Examinarea și avizarea proiectelor și a propunerilor legislative în cadrul


comisiilor permanente

Această etapă a procesului legislativ implică analizarea de către comisiile parmanente a


proiectelor de lege și a propunerilor legislative, pentru ca acestea să ajungă să fie dezbătute și
adoptate în plenul camerelor.

Aceste comisii întocmesc rapoarte și emit avize asupra proiectelor sau propunerilor
legislative pe care le axaminează, având posibilitatea să ceară informații suplimentare de la
actorii vizați. Biroul permanent este cel care sesizează comisiile permanente, dar comisia
sesizată poate fi schimbată în cazul în care se consideră că o altă comisie are competență cu
privire la proiectul de lege sau propunerea legislativă, față de cea sesizată de Biroul permanent.

4. Includerea proiectului de lege sau a propunerii legislative pe ordinea de zi a


ședinței

Biroul permanent al Camerei Deputaților și a Senatuli, alături de președinții grupurilor


parlamentare și cei ai comisiilor parlamentare aprobă în plenul fiecărei camere, ordinea de zi a
ședințelor. Există posibilitatea ca la solicitarea Biroului permanent, a unui grup parlamentar, a
unei comisii sau a Guvernului, ordinea de zi să fie modificată numai pentru motive urgente și
bine întemeiate. Această solicitare de moficare se motivează prin luarea de cuvânt.

Pagina 3 din 8
5. Dezbaterea în plen

Dezbaterea cunoaște două etape: Dezbaterea generală și dezbaterea pe texte. Proiectele de


lege și propunerile legislative sunt dezbatute în mod succesiv după cum sunt înscrie pe ordinea
de zi. Inițiatorul proiectului de lege sau al propunerii legislative, ca urmare a dreptului de
inițiativă legislativă, își poate retrage după caz proiectul sau propunerea legislativă până la
momentul începerii dezbaterilor.

a) Dezbaterea Generală

După ce inițiatorul proiectului sau a propunerii legislative, expune motivele pentru care
este necesară legiferarea, se procedează la dezbaterea generală. În cadrul acestei etape, grupurile
parlamentare pot desemna doar un singur reprezentant care a lua cuvântul. Ca o excepție de la
această regulă, este prevăzută posibilitatea luării de cuvânt a mai multor membri ai aceluiași grup
parlamentar, numai dacă primesc un vot favorabil din partea majorității membrilor prezenți.

Parlamentarii care se înscriu la cuvânt vor fi înscriși pe o listă altcătuită de către secretarii
Biroului Peramante, urmând ac aceștia să ia cuvântul potrivit listei.

b) Dezbaterea pe texte

Faza dezbaterii pe texte are loc numai în situația în care, există modificări aduse de către
comisia sesizată. Dacă există modificări sau completări, dezbaterea se va face doar asupra
acestora. Parlamentarii în luarea de cuvânt pot susține anumite amendamente ce au fost respinse
de comisii.

Ordinea dezbaterilor pe texte începe de la propunerile de eliminare a unui text și continuă


cu cele ce prives modificare sau completarea acestora2.

2
Ștefan Deaconu, Instituții Politice, Ed. C.H.Beck, București, 2012, p. 253

Pagina 4 din 8
6. Adoptarea legilor şi a hotărârilor

Pentru ca proiectele de lege și propunerile legislative să fie ridicate la rang de lege este
necesară votarea acestora de către Parlament. Astfel, potrivit art. 76 din Constituția României:

„(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul


majorităţii membrilor fiecărei Camere.

(2) Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din
fiecare Cameră.

(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta
proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit
regulamentului fiecărei Camere”3.

Parlamentarii își exprimă poziția față de proiectele și propunerile legislative prin vot care
poate fi deschis sau secret. Potrivit art. 123 alin. (2) din regulamentului de organizare și
funcționare a Camerei Deputaților „Votul deschis se exprimă prin mijloace electronice,
ridicarea mâinii sau prin apel nominal. Votul deschis se exprimă, de regulă, prin mijloace
electronice. Celelalte modalităţi de vot deschis se aprobă de Cameră, la propunerea
preşedintelui de şedinţă sau a unui lider de grup” 4. În privința votului secret, acesta „ ... se
exprimă prin buletine de vot, prin bile sau prin mijloace electronice„ 5.

Pentru ca o lege să fie adoptată, se impun anumite cerințe în ceea ce privește unui număr
minim de voturi denumită majoritate care poate:

Majoritate simplă – expiramarea votului de către majoritatea ( 50 + 1 ) a parlamentarilor


prezenți;

Majoritatea absolută – exprimarea votului de către majoritatea ( 50+1 ) din numărul


total al parlamentarilor din fiecare cameră;

3
Constituția României revizuită în anul 2003 art. 76
4
Regulamentul Camerei Deputaților, Art.123 alin. (2)
5
Regulamentul Camerei Deputaților, Art.123 alin. (4)

Pagina 5 din 8
Majoritatea calificată – este folosită pentru votarea unor măsuri deosebit de importante
precum Revizuirea Constituției sau punerea sub acuzare a Președintelui. Această majoritate poate
fi de 2/3; 3/4; 5/8 etc.

De altfel, pentru ca procedura votului să se poată desfășura se impune o prezență minimă


a unui număr de parlamentari.

Partea practică – Propunere Legislativă

Vom analiza procesul legislativ prin care a trecut Propunere legislativă pentru
modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 privind educaţia naţională şi a Legii
nr.263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor

1. La data de 01.02.2018 se înaintează Biroului Permanent al Camerei Deputaților


propunerea legislativă inițiată de către parlamentari. Aceasta se înregistrează pentru dezbatere și
se solicită aviz de la Consiliul Legislativ, punctul de vedere al Guvernului și un aviz de la
Consiliul Economic și Social;

2. La data de 14.02.2018 se primește avizul de la Consiliul Economic si Social - cu


nr.660/13.02.2018 (favorabil). Consiliul Economic și Social avizează favorabil prezentul proiect
de act normativ, cu propunerile și observațiile prevăzute în anexă.

3. La data de 26.02.2018 se primește aviz de la Consiliul Legislativ - cu


nr.122/23.02.2018 (favorabil).

4. La data de 05.03.2018 este prezentat în Biroul Permanent al Camerei și se trimite


pentru raport la prezentare în Biroul Permanent al Camerei Deputatilor

Pagina 6 din 8
 Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului
 Comisia pentru învăţământ
 termen depunere amendamente: 15.03.2018
 termen depunere raport: 27.03.2018

5. La data de 13.03.2018 se primește avizul de la Comisia pentru drepturile omului,


culte şi problemele minorităţilor naţionale și de la Comisia pentru sănătate şi familie.

6. La data de 19.03.2018 se primește aviz de la Comisia pentru muncă şi protecţie


socială.

7. La data de 27.03.2018 se primește aviz de la Comisia pentru egalitatea de şanse pentru


femei şi bărbaţi.

8. La data de 04.04.2018 se primește punctul de vedere de la Guvern - cu


nr.3765/04.04.2018 (negativ).

9. La data de 20.04.2018 se primește raportul favorabil (20 amend. admise, 3 amend.


respinse) de la:

 Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului


 Comisia pentru învăţământ

Propunerea legislativă este o lege organiză și este înscrisă pe ordinea de zi;

10. La data de 25.04.2018 propunerea legislativă este dezbătută în ședința Camerei


Deputaților fiind și adoptată de această cameră. (rezultat vot pentru=263, contra=0,
abtineri=0);

Propunerea legislativă fiind adoptată de către Camera Deputaților va fi trimisă Senatului;

11. La data de 27.06.2018 propunere legislativă este adoptată de către Senat. Se depune la
la Secretarul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constitutionalitatii legii.

12. La data de 03.07.2018 Legea se trimite la Președintele României pentru promulgare.

Pagina 7 din 8
13. La data de 19.07.2018 se emite decretul prin care se promulgă legea - Decret
nr.593/2018.

14. La data de 20.07.2018 propunerea legislativă devine Legea nr.201/2018

Pagina 8 din 8

S-ar putea să vă placă și