EXAMEN LA DREPT CONSTITUŢIONAL ŞI INSTITUŢII POLITICE I

(Sesiunea ianuarie – februarie 2018)

SPECIALIZAREA DREPT,ADMINISTRATIE PUBLICA

ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ
1

I. RĂSPUNDEŢI LA URMĂTOARELE ÎNTREBĂRI:2

Daţi exemple, din Constituţia României, de norme de drept constituţional cu aplicație mijlocită şi
argumentaţi ?

“Normele dreptului constitutional sunt acele reguli de conduita general obligatorii care
reglementeaza relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii
puterii, norme cuprinse in Constitutie, precum si in celelalte acte normative (izvoare ale dreptului
constitutional). Particularitatile normelor de drept constitutional vizeaza clasificarea acestora, dupa
modul lor de aplicare unde intalnim, norme de drept constitutional cu aplicare mijlocita, adica acele
norme ce cuprind reglementari de principiu, aplicarea lor facandu-se prin intermediul altor norme de
drept constitutional sau apartindand altor ramuri de drept”, 1 avand ca exemple:
- norma cuprinsă în constituţie care prevede că statul ocroteşte căsătoria şi familia şi apără interesele
mamei şi copilului este urmată de reglementări date de codul familiei.
-norma cuprinsa in constitutie care prevede dreptul la inviolabilitatea domiciliului care este urmata de
reglementari ale codului penal.
-norma cuprinsa in constitutie care prevede dreptul la mostenire care este urmata de reglemantari ale
codului civil.
-norma cuprinsa in constitutie stabileste ca salariatii au dreptul la greva pentru apararea intereselor
profesionale, economice si sociale, norma care iti gaseste aplicarea prin lege din cadrul dreptului
muncii.

Care sunt trăsăturile raporturilor de drept constituţional ? Care sunt particularitățile normelor de
drept constituțional ?

„Principalele trasaturi ale acestor raporturi de drept constitutional sunt: a) sunt raporturi juridice
fundamentale, reglementate de constituție și de alte norme ale dreptului constituțional; b) iau naștere, se
modifi că și se sting în sfera instituirii, menținerii și exercitării puterii publice ca putere statală; c) cel
puțin unul dintre subiectele raporturilor de drept constituțional deține o competență specifi că de drept
constituțional și este un subiect calificat, fi e prin această competență de care dispune, fi e prin prioritatea
de competență acordată de constituție față de un alt subiect de drept constitutional.” 2
Particularitatile normelor de drept constitutional se gasesc si in sanctiuni care par ca nu exista in
normele drepului constitutional aceastea prezentand urmatoarele particularitati (Ioan Muraru, Antonie
Iorgovan):
1
Bianca Selejan-Guţan, Drept constituţional şi instituţii politice, ediția a treia, revazuta si adaugita vol. I, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2015

2
Bianca Selejan-Guţan, Drept constituţional şi instituţii politice, ediția a treia, revazuta si adaugita vol. I, Editura Hamangiu,
Bucureşti, 2015

1
-pentru mai multe dispoziții poate exista o singură sancțiune;
– sancțiunile unor norme de drept constituțional (normele-principii) pot apărea în alte ramuri de drept,
atunci când este vorba de norme cu dublă natură juridică;
– există și sancțiuni specifi ce de drept consti tuțional: declararea neconsti tuționalității unui act
normativ; declararea neconstituționalității unui partid politic; revocarea din funcție; suspendarea din
funcție a Președintelui României etc.
Particularitatile normelod de drept constitutional vizeaza si clasificarea acestora dupa modul lor de
aplicare, astfel ele sunt:
- cu aplicaţie mijlocită, adică acele norme ce cuprind reglementări de principiu, iar aplicarea lor se face
prin intermediul altor norme de drept constituţional sau aparţinând altor ramuri de drept.
-cu aplicare nemijlocita, adica acele norme care nu au nevoie de alte norme pentru a fi puse in aplicare.

Care este deosebirea dintre legi, ordonanţe și tratate internaționale, ca izvoare de drept
constituţional? Care este poziția jurisprudenței Curții Constituționale a României în ierarhia
izvoarelor dreptului constituțional ?

In privinta distinctiei dintre Legi, Ordonantele Guvernului si Tratatele Internationale trebuie

precizat faptul ca legiile sunt de doua feluri: legi organice si legi ordinare, acestea avand la baza
atat criteriul material cat si cel formal. Astefel potrivit criteriului material este determinant
continutul regelmentarilor pentru a califa o lege ca fiind organica sau ordinara. In Constitutie la
art.73 alin (3), enumera legiile organice dupa obiectul lor de reglementare. Acest Criteriu
material are prioritate, in dreptul nostru fata de cel formal, sau al procedurii de adoptare a legii
care apare ca o consecinta a celui dintai, conform art 76 alin. (1), legiile organice indentificate
dupa criteriul material se adopta cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camere( majoritate
absoluta, raportata la un numar fix de membri ) in timp ce legiile ordinare se adopta cu votul
majoritatii membrilor prezenti din fiecare Camera (majoritate relativa raportata la un numar
variabil de membri, cel putin egal cu cvorumul legal prevazut de ar 67 din Constitutie ), ele fiind
adoptate de Parlament, fata de Ordonantele Guvernului care sunt acte adoptate de Guvern pe
baza unei delegari legislative (institutie regelmentata de Constitutia Romaniei revizuita in art
115). Pe calea delegarii legislative, Guvernul se substituie in mod exceptional Parlamentului,
astfel incat prin Ordonanta, el poate sa reglementeze primar, sa modifice sau sa abroge
reglementarea existenta. Ordonanta este asadar un act asimilat, ca forta juridical si ca efecte,
legii, chiar daca ordonanta nu este expresia unei puteri leguitoare ea isi pastreaza natura juridical
a actelor emise de Guvern in cadrul competentei sale. Analizand definitia, Tratatelor
Internationale putem spune ca ele pot fi izvoare ale dreptului constitutional odata ce au fost
ratificate de Parlament conform art. 11 din Constitutie. De asemenea, pentru a avea aceasta
calitate, tratatele internationale trebuie sa fie de aplicatie directa si sa reglementeze raporturi
specifice dreptului constitutional, o alta conditie fiind ca tratatul sa fie licit si sa indeplineasca
celelalte cerinte ale dreptului international public, astfel putem spune ca sunt izvoare ale
dreptului constitutional: -tratatele international bilaterale privind reglementarea cetateniei,
privin frontierele, etc. Ca deosebire a Tratetelor Internationale fata de Legi si Ordonantele
Guvernului trebuie sa precizam ca in Constitutia Roamaniei este consacrat principiul prioritatii
tratatelor internationale din domeniul dreputrilor omului la care Romania este parte, aceasta
2
prioritate aplicandu-se la legiile interne dar nu si la reglementarile 3constitutionale privind
drepturile si libertatile fundamentale, insa acestea din urma vor fi interpretate si applicate in
concordanta cu ‘Declaratia Universala a Drepturilor Omului’ si cu celelalte pacte si tratate privind
drepturile omului, la care Romania este parte.

Pozitia jurisprundentei Curtii Constitutionale:

“Un rol aparte il are, in dreptul constitutional contemporan jurisprundenta Curtii

constitutionale. Potrivit art.147 din Constitutie, in cazul constatarii de catre Curtea
Constitutioanala, a neconstitutionalitatii unor dispozitii dintr-o lege sau ordonanta, aceasta isi
inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei daca, in acest interval,
Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pun de accord prevederile neconstitutionale cu
dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind
neconstitutionale sunt suspendate de drept. Fara a constitui, prin aceasta, izvoareale dreptului
constitutional, deoarece Cutea Constitutionala nu poate abroga, modifica sau complete, prin
decizia sa, dispozitiile care fac obiectul acesteia, deciziile Curtii Constitutionale constituie sursa
de inspiratie a leguitorului in modificarea prevederilor legale in vederea punerii lor de accord cu
Constitutia. De asemenea, deciziile interpretative ale Curtii Constitutionale constituie un
important indiciu in adoptarea si interpretarea legilor si, deci, pot oferii o noua perspectiva
asupra problematicii izvoarelor dreptului constitutional.” 3

4
Definiţia şi sensurile noţiunii de „constituție” ?

„Constituţia este legea fundamentală a statului, adică actul normativ cu forţă juridică superioară
tuturor celorlalte acte normative, care reglementează acele relaţii sociale fundamentale, esenţiale în
procesul de instaurare, menţinere şi exercitare a puterii statale”
Sensurile notiunii de Constitutie: lege fundamentală, forţă juridică superioară, principiile organizării
puterii şi a statului, etc.

Care sunt principalele elemente de rigiditate a Constituţiei României?

“Constituţiile rigide sunt cele a căror modificare nu poate fi realizată decât de o anumită autoritate,
după o procedură diferită de cea de modificare a legilor ordinare. Majoritatea constituţiilor scrise
fac parte din această categorie. “ 4
Principalele elemente de rigiditate sunt stipulate la art 152- Limitele Revizuirii:
1) Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi
indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului,
independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
(2) De asemenea, nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea
drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
(3) Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi
nici în timp de război.

3
Bianca Selejan-Guţan, Drept constituţional şi instituţii politice, ediția a treia, revazuta si adaugita vol. I, Editura Hamangiu,
Bucureşti, 2015

4
Bianca Selejan-Guţan, Drept constituţional şi instituţii politice, ediția a treia, revazuta si adaugita vol. I, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2015

3
Ce este supremaţia Constituţiei? Care sunt consecinţele sale şi garanţiile sale juridice?

„Supremaţia Constituţiei implică subordonarea autorităţilor publice, în special a

legiuitorului, faţă de constituţie, ceea ce îi conferă acesteia eficienţa necesară realizării
imperativelor statului de drept, cu precădere a celui privind garantarea drepturilor şi
libertăţilor fundamentale. Aceasta pentru că, “pentru a fi în prezenţa unui stat de drept,
este necesar să existe un sistem legislativ călăuzit de preocuparea constantă de a ocroti
personalitatea umană în integralitatea ei” (Tudor Drăganu). „Principiul supremaţiei
constituţiei implică o serie de consecinţe de ordin juridic, atât în ceea ce priveşte
constituţia însăşi, cât şi întregul sistem normativ.
Supremaţia constituţiei, ca principiu structurant al întregului sistem de drept,
beneficiază şi de o serie de garanţii juridice extrem de importante într-un stat de drept.
Subordonarea tuturor autorităţilor publice faţă de dispoziţiile constituţionale este
garantată de existenţa unui control general al aplicării constituţiei, prin instituirea unor
modalităţi de verificare a condiţiilor de fond şi de formă ale actelor emise de aceste
autorităţi. „

Expuneţi câteva trăsături comune ale constituţiilor comuniste ale României.

-Toate constitutiile comuniste incalcau principiul separarii puterilor in stat.

-Monopartidism politic, intreaga putere avand-o un singur partid.
- Toate constitutiile incalcau dreptul la proprietate privata.

Care sunt condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională?

Conform art 146 din Constitutia Romaniei privind atributiile Curtii Constitutionale lit. e) soluţionează
conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României,
a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior
al Magistraturii;
Conditiile existentei unui conflict juridic de natura constitutionala apara tunci cand:
-Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, se constata ca fiind
neconstituţionale
-Atunci cand una dintre instituii precum parlamentul isi depaseste atributiile.

Caracterizaţi controlul constituţionalităţii legilor în România potrivit Constituţiei din 1991.

4
 „Controlul constituţionalităţii legilor poate fi definit ca activitatea organizată de verificare a
conformităţii legilor cu Constituţia. Controlul constituţionalităţii legilor se poate clasifica utilizând mai
multe criterii.
-După criteriul organelor competente a exercita controlul, distingem următoarele forme de control:
controlul exercitat de un organ politic, controlul exercitat de către instanţele judecătoreşti şi controlul
exercitat de un organ unic, special şi specializat. Într-o altă opinie, după acest criteriu distingem două
forme: controlul exercitat de un organ politic şi controlul exercitat de un organ jurisdicţional.
-După criteriul momentului în care se exercită controlul, putem vorbi despre control anterior 5intrării în
vigoare a legii sau control posterior acestui moment.
-După criteriul subiectelor cu drept de sesizare a jurisdicţiei constituţionale, distingem controlul la
iniţiativa autorităţilor publice şi controlul la iniţiativa particularilor. Într-o altă opinie, se disting trei forme
de control: acţiunea populară, controlul la sesizarea unei instanţe ordinare şi controlul la sesizarea
autorităţilor politice.
-După criteriul modului de control, distingem controlul pe cale de acţiune şi controlul pe cale de
excepţie.
-După criteriul reglementării, distingem controlul explicit şi controlul implicit.”

5
 II. REZOLVAŢI URMĂTOARELE TESTE GRILĂ:

1. Nu sunt izvoare ale dreptului constituţional :

a) Constituţia
b) Legea cetăţeniei române
c) Codul muncii
d) Hotărârile de Guvern
e) Regulamentele Parlamentului

2. Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de:

a) Guvern
b)Preşedinte
c)Avocatul Poporului
d)Curtea Constituţională

3. Constituţia poate fi revizuită în ce priveşte:

a) suprimarea dreptului la circulaţie
b) interzicerea înfiinţării de noi partide politice
c) procedura legislativă
d) desfiinţarea Curţii Constituţionale

4. Potrivit Convenţiei de la Paris, Principatele Române aveau în comun:

a) limba oficială
b) Curtea de casaţie şi justiţie
c) serviciile de poştă şi telegraf

5. Curtea Constituţională a României este:

a) o instanţă judecătorească
b) o autoritate administrativă
c) o autoritate independentă
d) un organ legislativ

6. În România, forma de guvernământ republicană datează din:

a) 1938
b) 1918
c) 1947
d) 1989

7. În cadrul modelului american, deciziile de neconstituţionalitate au:

a) efecte erga omnes
b) efecte post factum
c) efecte inter partes
d) efect de recomandare

6
8. Deciziile Curţii Constituţionale prin care constată neconstituţionalitatea a posteriori au ca
efect:
a) abrogarea legii
b) modificarea legii
c) modificarea Constituției
d) lipsirea de efecte juridice

9. Pentru a dobândi cetăţenia română, un cetăţean străin trebuie, între altele:

a) să participe la competiții sportive în loturile olimpice ale României
b) să aibă 500.000 euro în cont
c) să cunoască limba română
d) să fie căsătorit cu o persoană de cetăţenie română

10. Dreptul internațional are:

a) prioritate față de Constituție
b) este egal cu Constituția, ca forță juridică
c) prioritate față de legile interne, atunci când acestea nu prevăd o situație mai favorabilă
d) prioritate în interpretarea și aplicarea Constituției în materia drepturilor fundamentale

11. Revizuirea Constituţiei se aprobă de:

a) Preşedinte
b) către un număr de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot
c) Curtea Constituţională
d) popor
e) Parlament

12. În România, controlul jurisdicţional de constituţionalitate a apărut:

a) în 1989
b) în 1923
c) în 1912

13. Curtea Constituţională a României poate fi sesizată de:

a) orice persoană, în mod direct
b) orice persoană reprezentată de un avocat
c) orice instanţă judecătorească
d) orice persoană care a împlinit vârsta de 18 ani

14. Curtea Constituţională poate controla constituţionalitatea:

a) tratatelor internaţionale
b) ordinelor de ministru
c) hotărârilor de Guvern
d) hotărârilor judecătoreşti

15. Elementul personal al statului este:

a) poporul
b) populaţia
c) suveranitatea
d) cetățenia

16. Copilul găsit pe teritoriul României dobândeşte cetăţenia română:

a) prin aplicarea lui ius loci
b) prin aplicarea lui ius sanguinis

7
17. Acordarea cetăţeniei române se face de către:
a) Parlament
b) instanță judecătorească
c) Președintele României
d) Guvern
e) Autoritatea Națională pentru Cetățenie

18. Din prima generaţie de drepturi fundamentale fac parte:

a. dreptul la muncă
b. libertatea de exprimare
c. dreptul popoarelor la autodeterminare

19. Cetăţenii români pot fi expulzaţi din România:

a. adevărat
b. fals

20. Supremaţia Constituţiei este garantată de:

a) Parlament
b) Curtea Constituţională
c) instanţele judecătoreşti
d) Avocatul Poporului

21. Ultima constituţie comunistă a României datează din:

a) 1974
b) 1965
c) 1952

22. Constituţia de la 1923 consacra:

a) monarhia constituţională
b) republica parlamentară
c) monarhia absolutista

23. Curtea Constituţională a României poate fi sesizată de:

a) Primul ministru
b) Preşedintele României
c) Liderii partidelor politice
d) Plenul Parlamentului

24. Prin constituţie sunt garantate:

a. drepturile omului
b. drepturile fundamentale ale cetăţeanului
c. toate drepturile subiective

Raspunsurile marcate cu culoarea rosie indica raspunsul ales (corect)!

8
 III. BIBLIOGRAFIE:

Bianca Selejan-Guţan, Drept constituţional şi instituţii politice, ediția a treia, revazuta si adaugita vol. I,
Editura Hamangiu, Bucureşti, 2015

Cristian Ionescu, Drept constituţional şi instituţii politice, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1997;

Antonie Iorgovan, Drept constituţional şi instituţii politice. Teoria generală, Editura Galeriile J.-
L.Calderon, Bucureşti, 1994.

Ioan Muraru, E.S.Tănăsescu, Constituţia României. Comentariu pe articole. Editura C.H.Beck, 2008

Ioan Muraru, Elena-Simina Tănăsescu, Drept constituţional şi instituţii politice, vol. I, vol. II,
Bucureşti, Editura C.H. Beck, 2003, 2005, 2008, 2011, 2013

Ioan Muraru, Gh. Iancu, Constituţiile române, Editura R.A. Monitorul Oficial, Bucureşti, 1995;