TEORIA GENERALA A DREPTULUI 1.

Metoda logica, ca metoda a cercetarii juridice, consta in : a) cercetarea a ceea ce este esential prin utilizarea unor reguli de logica, silogisme, concluzii, etc b) analiza normelor juridice prin prisma evolutiei istorice, avandu-se in vedere esenta, forma, functiile dreptului si statului c) operatiunea prin care se realizeaza constatarea unor elemente identice sau divergente a doua norme sau institutii juridice 2. Metoda istorica, ca metoda a cercetarii juridice, consta in : a) operatiunea prin care se realizeaza constatarea unor elemente identice sau divergente a doua norme sau institutii juridice b) analiza normelor juridice prin prisma evolutiei istorice, avandu-se in vedere esenta, forma, functiile dreptului si statului c) cercetarea a ceea ce este esential prin utilizarea unor reguli de logica, silogisme, concluzii, etc 3.Metoda comparativa, ca metoda a cercetarii juridice, consta in : a) cercetarea a ceea ce este esential prin utilizarea unor reguli de logica, silogisme, concluzii, etc b) analiza normelor juridice prin prisma evolutiei istorice, avandu-se in vedere esenta, forma, functiile dreptului si statului c) operatiunea prin care se realizeaza constatarea unor elemente identice sau divergente a doua norme sau institutii juridice 4.Principiul egalitatii si libertatii reprezinta unul din principiile generale ale dreptului care consta in : a) Limitarea exercitarii puterii statului in raport cu subiectele de drept si conferirea unei protectii egale acestora b) Asigurarea unei baze legale in vederea legitimarii puterii si functionarii statului c) Gradul de angajarea al subiectului de drept in cadrul societatii prin transpunerea in practica a prevederilor normelor sociale 5. Principiul asigurarii bazelor legale de functionare a statului reprezinta unul din principiile generale ale dreptului care consta in : a) Limitarea exercitarii puterii statului in raport cu subiectele de drept si conferirea unei protectii egale acestora b) Asigurarea unei baze legale in vederea legitimarii puterii si functionarii statului

c) Gradul de angajarea al subiectului de drept in cadrul societatii prin transpunerea in practica a prevederilor normelor sociale 6. Principiul responsabilitatii reprezinta unul din principiile generale ale dreptului care consta in : a) Limitarea exercitarii puterii statului in raport cu subiectele de drept si conferirea unei protectii egale acestora b) Asigurarea unei baze legale in vederea legitimarii puterii si functionarii statului c) Gradul de angajarea al subiectului de drept in cadrul societatii prin transpunerea in practica a prevederilor normelor sociale

7.Principiile generale ale dreptului sunt definite ca fiind : a) Ideile directoare regasite in continutul normei juridice care cuprind cerintele obiective ale societatii, cerinte cu manifestari specifice in procesul de constituire, dar si de realizare a dreptului b) Directiile fundamentale ale actiunii mecanismului juridic la indeplinirea carora participa intregul sistem al dreptului, instantele special abilitate ori institutiile cu competente in domeniul realizarii dreptului c) Un ansamblu coerent de operatiuni, reguli, mijloace folosite pentru cunoasterea fenomenului de studiat 8.Principiile dreptului se clasifica in: a) principii fundamentale i principii specifice fiecarei ramuri de drept b) principii fundamentale i principii generale c) principii publice i principii private. 9. Functiile dreptului sunt definite ca fiind : a) Ideile directoare regasite in continutul normei juridice care cuprind cerintele obiective ale societatii, cerinte cu manifestari specifice in procesul de constituire, dar si de realizare a dreptului b) Directii fundamentale ale actiunii mecanismului juridic la indeplinirea carora participa intregul sistem al dreptului, instantele special abilitate ori institutiile cu competente in domeniul realizarii dreptului c) Un ansamblu coerent de operatiuni, reguli, mijloace folosite pentru cunoasterea fenomenului de studiat

10. Metoda de cercetare stiintifica consta in : a) Idei directoare regasite in continutul normei juridice care cuprind cerintele obiective ale societatii, cerinte cu manifestari specifice in procesul de constituire, dar si de realizare a dreptului b) Un ansamblu coerent de operatiuni, reguli, mijloace folosite pentru cunoasterea fenomenului de studiat c) Directii fundamentale ale actiunii mecanismului juridic la indeplinirea carora participa intregul sistem al dreptului, instantele special abilitate ori institutiile cu competente in domeniul realizarii dreptului 11.Teoria generala a dreptului este definita ca fiind: a) stiinta ce studiaza din perspectiva maximei generalizari teoretice in raport cu celelate stiinte ale dreptului fenomenul juridic in ansamblul sau, fenomen pe care-l transpune in concepte de insemnatate generala si principala, teoretico-metodologica pentru intreaga cunoastere juridica. b) acel sistem ce reuneste un numar important de metode si factori ce au ca obiect raporturile, legaturile, relatiile ce se stabilesc intre diverse tehnici in procesul cunoasterii fenomenului juridic. c) un sistem de cunostinte despre natura, societate si gandire, cunostinte obtinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni. 12.Metodologia juridica este definita ca fiind: a) stiinta ce studiaza din perspectiva maximei generalizari teoretice in raport cu celelate stiinte ale dreptului fenomenul juridic in ansamblul sau, fenomen pe care-l transpune in concepte de insemnatate generala si principala, teoreticometodologica pentru intreaga cunoastere juridica. b) acel sistem ce reuneste un numar important de metode si factori ce au ca obiect raporturile, legaturile, relatiile ce se stabilesc intre diverse tehnici in procesul cunoasterii fenomenului juridic. c) un sistem de cunostinte despre natura, societate si gandire, cunostinte obtinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni. 13.Noiunea de ,,stiinta este definita ca fiind: a) stiinta ce studiaza din perspectiva maximei generalizari teoretice in raport cu celelate stiinte ale dreptului fenomenul juridic in ansamblul sau, fenomen pe care-l transpune in concepte de insemnatate generala si principala, teoreticometodologica pentru intreaga cunoastere juridica.

b) acel sistem ce reuneste un numar important de metode si factori ce au ca obiect raporturile, legaturile, relatiile ce se stabilesc intre diverse tehnici in procesul cunoasterii fenomenului juridic. c) un sistem de cunostinte despre natura, societate si gandire, cunostinte obinute prin metode corespunzatoare si exprimate in concepte, categorii, principii si notiuni. 14.Din punct de vedere al rezultatelor interpretarii normelor juridice, interpretarea poate fi: a) gramaticala b) istorico-teleologica c) literala(ad literam) 15.In functie de subiectele care interpreteaza norma juridica, interpretarea poate fi: a) oficiala b) sistematica c) logica 16.Dupa modul de redactare, normele juridice pot fi: a) generale b) complete c) de exceptie

17.Dupa gradul de determinare, sanctiunile pot fi: a) sanctiuni absolut determinate b) sanctiuni unice c) sanctiuni multiple 18. Conditiile, imprejurarile, faptele precum i categoria de subiecte la care urmeaza sa se aplice regula de conduita, se stabilesc in: a) ipoteza b) dispoziie c) sanciune 19.Forma de exprimare a continutului si a structurii logice a normei juridice, se regaseste in : a) structura tehnico-juridica b) structura logico-juridica c) dispozitie

20 Normele imperative onerative sunt cele care : a) stabilesc obligaia de a savarsi o anumita actiune b) interzic savarsirea unei actiuni c) nu interzic i nici nu obliga la o anumita conduita 21.Abrogarea este modalitatea de ieire din vigoare a normei juridice prin: a) intrarea in vigoare a unei norme noi b) ajungerea la termen c) caderea in desuetudine 22 La intrarea in vigoare , norma juridica: a) retroactiveaza b) ultraactiveaza c)se aplica pe deplin, pentru viitor 23.Interpretarea realizata de oamenii de stiinta in cuprinsul unor studii, tratate, monografii, este: a. interpretarea doctrinara b. interpretarea oficiala c. interpretarea cauzala 24 Analiza rationala a textului normei juridice cu ajutorul metodelor logicii formale se realizeaza prin interpretarea: a) logico-juridica b) istorica c) sistematica 25. Din punctul de vedere al fortei juridice, principalul izvor de drept este: a) Constitutia b) Ordonanta c) Legea 26.Dreptul se imparte in: a) drept public si drept privat b) drept civil si drept penal c) drept general si drept special

27. In cadrul raportului juridic, drepturile si obligatiile sunt: a) cumulative b) corelative c) supletive 28. Comparatia este o operatie ce urmareste: a) clasificarea instituiilor juridice de drept b) analizarea elementelor caracteristice subiectelor comparate c) constatarea unor elemente identice sau divergente intre doua sau mai multe fenomene 29. Notiunea de ,,responsabilitate reprezinta: a) suportarea, de catre individ, a sanciunilor penale corespunzatoare; b) suportarea, de catre individ, a sanciunilor civile corespunzatoare; c) asumarea, de catre individ, a raspunderii pentru consecinele faptelor sale; 30. Normele juridice ale unui stat actioneaza: a) doar asupra cetatenilor statului b) asupra cetatenilor, strainilor si apatrizilor aflati pe teritoriul statului respectiv c) asupra cetatenilor statului si asupra strainilor 31. Norma juridica actioneaza, in principiu, asupra: a) oricarui teritoriu; b) unui teritoriu aleatoriu; c) teritoriului statului care a adoptat-o. 32. Interpretarea este restrictiva atunci cand sfera cazurilor la care se refera norma juridica: a) este mai larga decat rezulta din formularea ei; b) corespunde cu modul de formulare; c) este mai restransa decat rezulta din formularea ei; 33. Principiul libertatii si egalitatii se afla in stransa legatura cu: a) principiul echitatii si justitiei; b) principiul asigurarii bazelor legale de functionare ale statului; c) principiul prezumtiei de nevinovatie;

34. Norma juridica este activa: a) din momentul publicarii ei; b) din momentul intrarii in vigoare; c) din momentul aducerii ei la cunostinta publicului; 35. Dupa continutul lui distingem: a) drept absolut i drept relativ b) drept patrimonial si drept nepatrimonial c) drept oneros si drept gratuit 36. Toate reglementarile legale interne cuprinse in legi trebuie sa fie: a) conforme cu ordonantele; b) conforme cu Constitutia; c) conforme cu decretele. 37. Dreptul privat are ca obiect de reglementare: a)interesul public; b)interesul privat; c)interesul general. 38. Actul normativ: a) contine norme juridice; b) are si o forma orala; c) este general si abstract; 39. Abrogarea este: a) incetarea temeiului normei juridice; b) intrarea in vigoare a normei juridice; c) incetarea actiunii normei juridice ca urmare a intrarii in vigoare a unei norme juridice noi. 40. Contractul normativ: a) este izvor de drept; b) nu este izvor de drept; c) va fi izvor de drept; 41. Drepturile patrimoniale se impart in: a) drept real si drept de creanta b) drept real si drept abstract c) drept relativ si drept absolut

42. Metoda a interpretarii normelor juridice este: a) metoda gramaticala b) metoda comparativa c) metoda sociologica 43.. Locul central in sistemul actelor normative il ocupa: a) Constitutia b) Ordonanta c) Decretul 44. Funcia normativa a dreptului este indisolubil legata de: a) caracterul normativ al dreptului; b) functia de conducere a societatii; c) functia de conservare, aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii; 45. Partile constitutive ale actului normativ sunt: a) titlul, ipoteza si dispozitiile b) titlul, preambulul si formula introductiva, dispozitii c) expunerea de motive, titlul, preambulul, formula introductiva, partea dispozitiva, formula de atestare a autenticitatii actului si anexele 46. Analogia este un procedeu: a) al interpretarii sistematice; b) al logicii formale; c) al interpretarii gramaticale; 47. Interpretarea neoficiala reprezinta: a)interpretarea efectuata de catre organele de stat cu competente in domeniul elaborarii si aplicarii normelor juridice; b) interpretarea efectuata in afara procesului de emitere si aplicare a dreptului; c) opiniile avocailor. 48. Titlul actului normativ este: a) modul de incadrare al acestuia in ramuri b) elementul de identificare al acestuia c) modul de clasificare al acestuia

49. Interpretarea oficiala reprezinta: a)interpretarea efectuata de catre organele de stat cu competente in domeniul elaborarii si aplicarii normelor juridice; b) interpretarea efectuata in afara procesului de emitere si aplicare a dreptului; c) opiniile avocailor. 50.Dreptul relativ este acel drept care pentru a se realiza: a) trebuie corelat cu un drept de creana b) nu are nevoie de concursul altei persoane in afara subiectului activ c) are nevoie de concursul altei persoane decat subiectul activ 51. Sistemul dreptului reprezinta: a) ansamblul normelor juridice dintr-un stat; b)) totalitatea institutiilor statului; c) normele juridice de drept public si de drept privat. 52.Principiul potrivit caruuia ,,nimeni nu poate invoca necunoasterea legii inseamna: a) nimeni nu poate adopta legi; b) nimeni nu se poate sustrage de la respectarea legii pe motiv ca nu o cunoaste c) nimeni nu poate aplica legi. 53. Partea dispozitiva a actului normativ formeaza: a) elementul de identificare al actului normativ b) obiectul si scopul actului normativ c) coninutul propriu-zis al actului normativ 54. Functiile dreptului reprezinta: a) idei generale care stau la baza sistemului de drept dintr-o ara; b) acele direcii fundamentale ale aciunii mecanismului juridic la indeplinirea carora participa intregul sistem al dreptului i instanele sociale special abilitate cu atribuii in domeniul realizarii dreptului; c) principalele acte normative prin care se implementeaza politicile dreptului in societate.

55. Coninutul raportului juridic reprezinta: a) conduita parilor b) posibilitatea de a avea drepturi i obligaii c) drepturile i obligaiile parilor dintr-un raport juridic determinat 56. Drepturile nepatrimoniale se divid in: a) drepturi principale, accesorii si dependente b) drepturi care privesc existena i integritatea persoanei, identificarea persoanei i drepturi ce decurg din creaia intelectuala c) drepturi pure i simple i drepturi afectate de modalitai 57. Pentru a abroga un act normativ, noul act: a) trebuie sa aiba cel putin aceeasi forta juridica; b) trebuie sa aiba o fora juridica inferioara; c) trebuie sa aiba o fora juridica inferioara. 58. Interpretarea este extensiva: a) atunci cand sfera cazurilor la care se refera norma juridica este mai larga decat rezulta din formularea ei; b) atunci cand sfera cazurilor la care se refera norma juridica este mai restransa decat rezulta din formularea ei; c)atunci cand sfera cazurilor la care se refera norma juridica corespunde cu modul de formulare; 59. Incorporarea este o forma de sistematizare prin care: a) capitolele se grupeaza in acte normative b) alineatele se grupeaza in articole c) actele normative se grupeaza in colecii sau culegeri 60. Codificarea este o forma de sistematizare prin care: a) Se realizeaza cuprinderea totala sau aproape totala a actelor normative dintr-o ramura de drept itr-un singur act normativ nou denumit cod, avand valoarea unei legi b) capitolele se grupeaza in acte normative c) legile se grupeaza in legi organice sau legi ordinare

61. Codificarea este o forma de sistematizare prin care: a) capitolele se grupeaza in acte normative b)actele normative se grupeaza in colecii sau culegeri c)Se realizeaza cuprinderea totala sau aproape totala a actelor normative dintr-o ramura de drept itr-un singur act normativ nou denumit cod, avand valoarea unei legi 62. Rezultatele interpretarii normelor juridice pot fi: a) interpretarea ad literam, interpretarea extensiva i interpretarea restrictiva; b) interpretarea gramaticala, interpretarea extensiva i interpretarea restrictiva; c) interpretarea ad literam, interpretarea extensiva i interpretarea oficiala; 63. Ieirea din vigoare a normei juridice: a) reprezinta momentul din care activitatea normei inceteaza; b) reprezinta lipsa de obiect a normei juridice; c) reprezinta retroactivitatea expresa a normei juridice. 64. Rezultatele interpretarii normelor juridice pot fi: a) interpretarea ad literam, interpretarea extensiva i interpretarea restrictiva; b) interpretarea gramaticala, interpretarea extensiva i interpretarea restrictiva; c) interpretarea oficiala i interpretarea neoficiala. 65. Rezultatele interpretarii normelor juridice pot fi: a) interpretarea ad literam, interpretarea extensiva i interpretarea restrictiva; b) interpretarea ad literam, interpretarea extensiva i interpretarea oficiala; d) interpretarea gramaticala si interpretarea neoficiala. 66. Iesirea din vigoare a normei juridice: a) reprezinta momentul din care activitatea normei inceteaza; b) reprezinta momentul ajungerii la termen; c) reprezinta retroactivitatea expresa a normei juridice. 67. Dupa gradul de opozabilitate distingem: a) drept absolut i drept relativ b) drept complet si drept incomplet c) drept real si drept de creanta

68. Dupa gradul de opozabilitate distingem: a) drept absolut si drept relativ b) drept pozitiv si drept negativ c) drept real si drept de creanta 69. Dupa gradul de opozabilitate distingem: a) drept absolut si drept relativ b) drept pozitiv si drept negativ c) drept complet si drept incomplet 70. Partea dispozitiva a actului normativ formeaza: a)continutul propriu-zis al actului normativ b) elementul de identificare al actului normativ c) scopul actului normativ 71. Preambulul actului normativ constituie: a) elementul de identificare al actului normativ b)motivatia care a condus la adoptarea actului normativ c) continutul propriu-zis al actului normativ 72. Formula introductiva a actului normativ consta in: a) Intr-o propozitie care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a deciziei referitoare la emiterea actului normativ b) elementul de identificare al actului normativ c) continutul propriu-zis al actului normativ 73. Formula introductiva a actului normativ consta in: a) Intr-o propozitie care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a deciziei referitoare la emiterea actului normativ b)motivatia care a condus la adoptarea actului normativ c) continutul propriu-zis al actului normativ 74. Formula introductiva a actului normativ consta in: a) Intr-o propozitie care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a deciziei referitoare la emiterea actului normativ

b) elementul de identificare al actului normativ c)motivatia care a condus la adoptarea actului normativ 75 . Formula de atestare a autenticitatii actului normativ reprezinta: a)asigurarea semnarii lui de catre reprezentantul legal al emitentului, datarea si numerotarea b)elementul de identificare al actului normativ c)motivatia care a condus la adoptarea actului normativ 76. Formula de atestare a autenticitatii actului normativ reprezinta: a)asigurarea semnarii lui de catre reprezentantul legal al emitentului, datarea si numerotarea b)elementul de identificare al actului normativ c) Intr-o propozitie care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a deciziei referitoare la emiterea actului normativ 77. Formula de atestare a autenticitatii actului normativ reprezinta: a)asigurarea semnarii lui de catre reprezentantul legal al emitentului, datarea si numerotarea b)elementul de identificare al actului normativ c) continutul propriu-zis al actului normativ 78. Formula de atestare a autenticitatii actului normativ reprezinta: a)asigurarea semnarii lui de catre reprezentantul legal al emitentului, datarea si numerotarea b) Intr-o propozitie care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a deciziei referitoare la emiterea actului normativ c)motivatia care a condus la adoptarea actului normativ 79. Preambulul actului normativ reprezinta: a)motivatia adoptarii actului normativ b) denumirea autoritatii emitente c) esenialul actului normativ 80.Preambulul actului normativ reprezinta: a)motivatia adoptarii actului normativ b) elementul de identificare al acestuia c) esenialul actului normativ

81. Preambulul actului normativ reprezinta: a)motivatia adoptarii actului normativ b) elementul de identificare al acestuia c) denumirea autoritaii emitente 82. Preambulul actului normativ reprezinta: a)motivatia adoptarii actului normativ b) denumirea autoritaii emitente c)Intr-o propozitie care cuprinde denumirea autoritatii emitente si exprimarea hotararii de luare a deciziei referitoare la emiterea actului normativ 83.In functie de gradul de certitudine conferit titularilor, drepturile subiective se impart in: a) pure si simple si afectate de modalitati b) reale si de creanta c)patrimoniale si nepatrimoniale 84. In functie de gradul de certitudine conferit titularilor, drepturile subiective se impart in: a) pure si simple si afectate de modalitati b)principale si accesorii c)patrimoniale si nepatrimoniale 85. In functie de gradul de certitudine conferit titularilor, drepturile subiective se impart in: a) pure si simple si afectate de modalitati b) reale si de creanta c)absolute si relative 86 In functie de gradul de certitudine conferit titularilor, drepturile subiective se impart in: a) pure si simple si afectate de modalitati b) reale si de creanta c)patrimoniale si relative 87. In functie de corelatia dintre ele, drepturile subiective se clasifica in : a) pure si simple si afectate de modalitati b)principale si accesorii c)reale si de creanta

88. In functie de corelatia dintre ele, drepturile subiective se clasifica in : a) pure si simple si afectate de modalitati b)principale si accesorii c)patrimoniale si nepatrimoniale 89. In functie de corelatia dintre ele, drepturile subiective se clasifica in : a) pure si simple si afectate de modalitati b)principale si accesorii c)absolute si relative 90. In functie de corelatia dintre ele, drepturile subiective se clasifica in : a) absolute si relative b)principale si accesorii c)reale si de creanta 91. In functie de obiectul lor, obligatiile juridice se clasifica in: a) a da, a face si a nu face b)perfecte si imperfecte c) patrimoniale si nepatrimoniale 92. In functie de obiectul lor, obligatiile juridice se clasifica in: a) pozitive si negative b)perfecte si imperfecte c) patrimoniale si nepatrimoniale 93. In functie de obiectul lor, obligatiile juridice se clasifica in: a) de diligenta si de rezultat b)perfecte si imperfecte c) patrimoniale si nepatrimoniale 94. In functie de obiectul lor, obligatiile juridice se clasifica in: a) a da, a face si a nu face b)perfecte si imperfecte c) corelative si conexe 95. Obiectul raportului juridic consta in: a) conduita pe care subiectele de drept o stabilesc in cadrul unui raport juridic ca urmare a exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor b) totalitatea drepturilor patrimoniale c) totalitatea obligatiilor asumate

96. Obiectul raportului juridic consta in: a) conduita pe care subiectele de drept o stabilesc in cadrul unui raport juridic ca urmare a exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor b) totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale c) totalitatea obligatiilor asumate 97. Obiectul raportului juridic consta in: a) conduita pe care subiectele de drept o stabilesc in cadrul unui raport juridic ca urmare a exercitarii drepturilor si indeplinirii obligatiilor b) aptitudinea de a dobandi drepturi patrimoniale c) totalitatea obligatiilor asumate 98. Capacitatea de folosinta a unui subiect de drept consta in: a) aptitudinea de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii b) aptitudinea de a exercita drepturi si de a executa obligatii c) totalitatea obligatiilor asumate 99. Capacitatea de exercitiu a unui subiect de drept consta in: a) aptitudinea de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii b) aptitudinea de a exercita drepturi si de a executa obligatii c) totalitatea obligatiilor asumate 100. Capacitatea de folosinta a unui subiect de drept consta in: a) aptitudinea de a avea drepturi si de a-si asuma obligatii b) aptitudinea de a exercita drepturi si de a executa obligatii c) totalitatea drepturilor patrimoniale

101.Desuetudinea este: a) modificarea normei juridice prin alta norma juridica; b) abrogarea normei juridice; c) incetarea temeiului normei juridice, invechire;

102.Desuetudinea este: a) abrogarea normei juridice; b) incetarea temeiului normei juridice, invechire; c) completarea normei juridice cu alta norma juridica.

103 Desuetudinea este: a) modificarea normei juridice prin alta norma juridica; b) incetarea temeiului normei juridice, invechire; c) completarea normei juridice cu alta norma juridica. 104. Dreptul public are ca obiect de reglementare: a) interesul public; b) interesul privat; c) interesul special; 105 . Dreptul privat are ca obiect de reglementare: a) interesul public; b) interesul privat; c) interesul concret 106.Care norma juridica penala retroactiveaza: a) niciuna b) norma penala mai favorabila; c) toate normele penale; 107. Care norma juridica penala retroactiveaza: a) numai cea cu forta juridica superioara b) norma penala mai favorabila; c) toate normele penale; 108. Dispozitiile finale cuprind: a) sanctiunile actului normativ b) prevederi in legatura cu punerea in aplicare, intrarea in vigoare i relatii cu reglementari preexistente c) prevederi referitoare la cvorumul necesar adoptarii actului normativ 109. Dispozitiile finale cuprind: a) sanctiunile actului normativ b) prevederi in legatura cu punerea in aplicare, intrarea in vigoare si relatii cu reglementari preexistente c) articole considerate principiile actului normativ

110. Dispozitiile finale cuprind: a) prevederi in legatura cu punerea in aplicare, intrarea in vigoare si relatii cu reglementari preexistente b) prevederi referitoare la cvorumul necesar adoptarii actului normativ c) articole considerate principiile actului normativ 111. Dispozitiile tranzitorii cuprind: a) prevederi in legatura cu punerea in aplicare, intrarea in vigoare si relatii cu reglementari preexistente b) articole considerate principiile actului normativ c)masuri care sa asigure pe o perioada determinata corelarea reglementarii vechi cu reglementarea noua 112. Dispozitiile tranzitorii cuprind: a) prevederi referitoare la cvorumul necesar adoptarii actului normativ b) articole considerate principiile actului normativ c)masuri care sa asigure pe o perioada determinata corelarea reglementarii vechi cu reglementarea noua 113. Caracterul impersonal al normei juridice consta in: a) norma juridica nu precizeaza de cate ori se aplica, ci in ce situatii sau conditii, ea avand in vedere un numar nelimitat de cazuri b) aceasta nu se adreseaza unui sau unor subiecte de drept prestabilite, ci tuturor acelora care, adoptand o anumita conduita, se afla in situatiile determinate de norma juridica c) prescrie un model de conduita pentru subiectele de drept 114. Caracterul de repetabilitate si continuitate al normei juridice consta in: a) norma juridica nu precizeaza de cate ori se aplica, ci in ce situatii sau conditii, ea avand in vedere un numar nelimitat de cazuri b) aceasta nu se adreseaza unui sau unor subiecte de drept prestabilite, ci tuturor acelora care, adoptand o anumita conduita, se afla in situatiile determinate de norma juridica c) prescrie un model de conduita pentru subiectele de drept 115. Caracterul tipic al normei juridice consta in: a) norma juridica nu precizeaza de cate ori se aplica, ci in ce situatii sau conditii, ea avand in vedere un numar nelimitat de cazuri

b) aceasta nu se adreseaza unui sau unor subiecte de drept prestabilite, ci tuturor acelora care, adoptand o anumita conduita, se afla in situatiile determinate de norma juridica c) prescrie un model de conduita pentru subiectele de drept 116. Normele principii: a) stabilesc competentele, atributiile unor organe b) precizeaza un sens anume al unor concepte c) stabilesc anumite prescriptii de baza referitoare la intreaga materie, toate celelalte norme trebuind sa fie aplicate si interpretate cu aceste principii 117. Normele sarcini: a) stabilesc competentele, atributiile unor organe b) precizeaza un sens anume al unor concepte c) stabilesc anumite prescriptii de baza referitoare la intreaga materie, toate celelalte norme trebuind sa fie aplicate si interpretate cu aceste principii 118. Normele definitii: a) stabilesc competentele, atributiile unor organe b) precizeaza un sens anume al unor concepte c) stabilesc anumite prescriptii de baza ( principii ) referitoare la intreaga materie, toate celelalte norme trebuind sa fie aplicate si interpretate cu aceste principii 119. Structura logico-juridica ( interna ) a normei de drept a) cuprinde acele elemente componente si reciproc dependente care asigura o organizare logica a prescripiei normei, in scopul intelegerii sale in procesul transpunerii in practica. b) acea operatie prin care se realizeaza constatarea unor elemente identice sau divergente la doua fenomene c) se refera la forma de exprimare a continutului si a structurii logice a acesteia, la redactarea ei. 120. Structura tehnico-juridica ( externa ) a normei de drept: a) se refera la forma de exprimare a continutului si a structurii logice a acesteia, la redactarea ei. b) cuprinde acele elemente componente si reciproc dependente care asigura o organizare logica a prescripiei normei, in scopul intelegerii sale in procesul transpunerii in practica. c) se refera la forma de exprimare a continutului si a structurii logice a acesteia, la redactarea ei.

121. Dupa modul lor de redactare, normele pot fi: a) complete si incomplete b) norme generale si norme de excepie c) norme imperative si norme dispozitive 122. Dupa gradul lor de generalitate, distingem intre: a) norme de trimitere si norme in alb b) ) norme principii si norme mijloace c) norme generale ,norme speciale si norme de exceptie 123. In Romania, intrarea in vigoare a normei de drept are loc: a) fie la trei zile de la data publicarii in Monitorul Oficial, fie la o data ulterioara stabilita de legiuitor in textul ei. b)la 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial c) din ziua publicarii ei in Monitorul Oficial 124. Abrogarea expresa poate fi directa: a) in situatia in care noul act normativ stabileste in mod expres ceea ce se abroga b) atunci cand noul act normativ mentioneaza ca se abroga toate actele normative sau prevederile din actele normative contrare dispozitiilor sale, fara a preciza actul sau prevederile respective. c) in situatia in care noul act normativ nu anuleaza expres pe cel vechi, dar se abate prin prevederile sale de la reglementarile cuprinse in actul vechi. 125. Abrogarea expresa poate fi indirecta: a) in situatia in care noul act normativ nu anuleaza expres pe cel vechi, dar se abate prin prevederile sale de la reglementarile cuprinse in actul vechi. b) atunci cand noul act normativ mentioneaza ca se abroga toate actele normative sau prevederile din actele normative contrare dispozitiilor sale, fara a preciza actul sau prevederile respective c) ) in situatia in care noul act normativ stabileste in mod expres ceea ce se abroga 126. Abrogarea tacita poate fi: a) in situatia in care noul act normativ nu anuleaza expres pe cel vechi, dar se abate prin prevederile sale de la reglementarile cuprinse in actul vechi. b) atunci cand noul act normativ mentioneaza ca se abroga toate actele normative sau prevederile din actele normative contrare dispozitiilor sale, fara a preciza actul sau prevederile respective

c) ) in situatia in care noul act normativ stabileste in mod expres ceea ce se abroga 127. Izvoare materiale ale dreptului ( in sens material ) desemneaza : a) acel ansamblu de realitati sociale care influenteaza vointa sociala generala exprimata prin norme; b) forma prin care se exteriorizeaza izvorul material pentru a se impune colectivitatii c) legi, decrete, hotarari 128. Izvoare formale ale dreptului ( in sens formal ) desemneaza: a) acel ansamblu de realitati sociale care influenteaza vointa sociala generala exprimata prin norme; b) forma prin care se exteriorizeaza izvorul material pentru a se impune colectivitatii c) factorii de configurare a dreptului 129.In functie de modalitatea de aducere la cunostinta publica, distingem intre: a) izvoare scrise si izvoare nescrise b) izvoare directe si izvoare indirecte c) izvoare materiale ale dreptului si izvoare formale ale dreptului 130. Dupa criteriul raportului dintre continut si forma, distingem intre: a) izvoare directe si izvoare indirecte b) izvoare materiale ale dreptului si izvoare formale ale dreptului c) izvoare scrise si izvoare nescrise 131. Obiceiul juridic ( cutuma sau obiceiul pamantului ) este : a)o regula de conduita nescrisa care s-a format prin repetarea unei practici in decursul timpului, fiind acceptata cu rang de lege de comunitate. b) o solutie ( hotarare ) pronuntata de o instanta intr-o speta similara anterioara. c) este formata din totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de catre instante. 132. Practica judiciara ( jurisprudenta ) este : a)o regula de conduita nescrisa care s-a format prin repetarea unei practici in decursul timpului, fiind acceptata cu rang de lege de comunitate. b) o solutie ( hotarare ) pronuntata de o instanta intr-o speta similara anterioara. c) este formata din totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de catre instante.

133. Precedentul judiciar este : a)o regula de conduita nescrisa care s-a format prin repetarea unei practici in decursul timpului, fiind acceptata cu rang de lege de comunitate. b) o solutie ( hotarare ) pronuntata de o instanta intr-o speta similara anterioara. c) este formata din totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de catre instante. 134. Precedentul judiciar este : a)o regula de conduita nescrisa care s-a format prin repetarea unei practici in decursul timpului, fiind acceptata cu rang de lege de comunitate. b) o solutie ( hotarare ) pronuntata de o instanta intr-o speta similara anterioara. c) insusi dreptul scris, adica totalitatea actelor normativ. 135. Practica judiciara ( jurisprudenta ) este : a)o regula de conduita nescrisa care s-a format prin repetarea unei practici in decursul timpului, fiind acceptata cu rang de lege de comunitate. b) insusi dreptul scris, adica totalitatea actelor normativ c) este formata din totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de catre instante. 136. In functie de autoritatea lor juridica in sistemul normativ, facem distinctie intre: a) legi materiale si legi procedurale b) legile generale si legile speciale c) legile constitutionale , legile organice si legile ordinare 137. Legile constitutionale stabilesc : a) acte de delegare legislativa, fiind emise numai pe baza unei legi de abilitare b) reglementeaza modalitatile de desfasurare a unei activitati publice sau private, forma in care trebuie sa fie sanctionati cei care au nesocotit legile materiale. c)principiile fundamentale pentru viata sociala si de stat, organizarea si functionarea ordinii intr-un stat. 138. Are calitatea de izvor de drept: a) doctrina b) contractul c)legea

139. Are calitatea de izvor de drept: a) doctrina b) Precedentul judiciar c)legea 140. Nu are calitatea de izvor de drept: a) doctrina b) contractul normativ c)legea 141. Doctrina desemneaza: a) analizele, interpretarile, opiniile pe care oamenii de specialitate le dau fenomenului juridic b) un acord intre doua sau mai multe persoane c) este formata din totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de catre instante. 142. Nu are calitatea de izvor de drept: a) jurisprudenta b) decretul c)Constitutia 143. Elementele constitutive ale raportului juridic sunt: a)subiectele,continutul si obiectul. b)drepturile si obligatiile partilor c)subiectele, obiectul si cauza 144. Elementele constitutive ale raportului juridic sunt: a) obiectul si cauza b)subiectele,continutul si obiectul. c)obligatiile partilor 145.Principiul prezumtiei de nevinovatie consta in: a)pana in momentul in care o hotarare judecatoreasca ramane irevocabila, cel in cauza este considerat nevinovat chiar daca exista suficiente probe care atesta vinovatia lui. b) cerinta ca proportionarea pedepsei sa se faca in functie de gravitatea faptei comise c) raspunderea juridica este strict legata de persoana care a savarit fapta ilicita

146. Principiul justetei sanctiunii consta in: a)pana in momentul in care o hotarare judecatoreasca ramane irevocabila, cel in cauza este considerat nevinovat chiar daca exista suficiente probe care atesta vinovatia lui. b) cerinta ca proportionarea pedepsei sa se faca in functie de gravitatea faptei comise c) raspunderea juridica este strict legata de persoana care a savarit fapta ilicita 147. Principiul raspunderii personale consta in: a)pana in momentul in care o hotarare judecatoreasca ramane irevocabila, cauza este considerat nevinovat chiar daca exista suficiente probe care vinovatia lui. b) cerinta ca proportionarea pedepsei sa se faca in functie de gravitatea comise c) raspunderea juridica este strict legata de persoana care a savarit ilicita cel in atesta faptei fapta

148. Principiul raspunderii personale consta in: a)pana in momentul in care o hotarare judecatoreasca ramane irevocabila, cel in cauza este considerat nevinovat chiar daca exista suficiente probe care atesta vinovatia lui. b) orice subiect de drept nu poate fi sanctionat decat daca este vinovat si numai in limitele vinovatiei sale c) raspunderea juridica este strict legata de persoana care a savarit fapta ilicita 149. Principiul raspunderii pentru fapta savarsita cu vinovatie consta in: a)pana in momentul in care o hotarare judecatoreasca ramane irevocabila, cel in cauza este considerat nevinovat chiar daca exista suficiente probe care atesta vinovatia lui. b) orice subiect de drept nu poate fi sanctionat decat daca este vinovat si numai in limitele vinovatiei sale c) raspunderea juridica este strict legata de persoana care a savarit fapta ilicita 150. Intentia poate fi: a) cu previziune si fara previziune b) imprudenta si neglijenta c) directa si indirecta

151. Intentia poate fi directa: a)atunci cand subiectul actioneaza deliberat, prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte b)atunci cand subiectul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui. c) atunci cand subiectul de drept prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, considerand fara temei ca el nu se va produce 152. Intentia poate fi indirecta: a) atunci cand subiectul actioneaza deliberat, prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte b)atunci cand subiectul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui. c) atunci cand subiectul de drept prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, considerand fara temei ca el nu se va produce 153. Culpa poate fi cu previziune: a) atunci cand subiectul de drept prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, considerand fara temei ca el nu se va produce b) atunci cand nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada. c) atunci cand subiectul actioneaza deliberat, prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte 154. Culpa poate fi fara previziune: a) atunci cand subiectul actioneaza deliberat, prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte; b) atunci cand subiectul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui. c)atunci cand nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada. 155. Culpa poate fi fara previziune: a) atunci cand subiectul de drept prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, considerand fara temei ca el nu se va produce; b) atunci cand nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada. c) atunci cand subiectul actioneaza deliberat, prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte

156. Intentia poate fi directa: a)atunci cand subiectul actioneaza deliberat, prevede rezultatul faptei sale si urmareste producerea lui prin savarsirea acelei fapte b)atunci cand subiectul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui. c) atunci cand nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada. 157.Culpa poate fi: a)directa si indirecta b)simpla si directa c)cu previziune (imprudenta) si fara previziune(neglijenta) 158. Culpa poate fi: a)directa si indirecta b)patrimoniala si nepatrimoniala c)cu previziune (imprudenta) si fara previziune(neglijenta) 159. Raspunderea civila cunoaste doua forme: a) raspunderea civila delictuala si raspunderea penala b) raspunderea civila delictuala si raspunderea contraventionala c) raspunderea civila delictuala si raspunderea civila contractuala 160. Raspunderea contraventionala: a) consta in obligatia de reparare a prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita b) este atrasa in cazul comiterii unei fapte ( contraventii ) ce prezinta pericol social mai redus ca infractiunea, fapta care este prevazuta ca atare de lege sau alt act normativ si care este savarsita cu vinovatie. c) intervine in situatia incalcarii unei obligatii contactuale