TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI

TESTUL 1
1.Definiți noțiunea de răspundere juridică.
Răspunderea juridică este o modalitate a responsabilității sociale,instituită de
regulă de către stat în cazul săvîrșirii faptelor ilicite care se exprimă în aplicarea
unei sancțiuni juridice fată de făptuitor.
2. Numiți obiectul de studiu al științelor juridice.
Științele juridice are ca obiect studiul istoric al dreptului.
Drep civil,drept penal,etc..
3.Enumerați premisele sociale și economice de apariție a
dreptului .
1) economică – odată cu trecerea  de la economia de consum la economia de
producere  se creează piața arhaică, adică teritoriile se unifică economic.
 2) socială – dezvoltarea economică provoacă diferențierea de avere, astfel are loc
diferențierea socială. Se creează categorii care se deosebesc după drepturi și
obligații(se deosebesc după statut). (persoane privilegiate,oameni liberi și sclavi).
4.Enumerați modalitățile de ieșire din vigoare a normelor
juridice.
Există doua moduri de abrogare
1.abrogarea expresă
2.abrogarea tactică
5.Numiți criteriile de clasificare a normelor juridice.
Principalele criterii de clasificare a normelor juridice sunt :
 ramura de drept
 forţa juridică a normei
 modul de reglementare a conduitei
 sfera de aplicare

6.Alegeți varianta corectă. Sistemul dreptului reprezintă

c) Structura internă a dreptului dintr-un stat,grupat pe ramuri și instituții juridice
7.Definiți noțiunea de precedent judiciar.
totalitatea hotararilor judecatoresti, a deciziilor arbitrale prin care s-au aplicat sau
interpretat normele juridice.

8.La ce vîrstă persoana dobîndește capacitatea de folisință.

b) 18 ani
9.Enumerați principiile (cerințele) de elaborare a dreptului.
Principiile dreptului sînt ideile care întemeiază legislația și care
orientează elaborarea și realizarea dreptului.  Principiile dreptului își au
sediul în conștiința juridică a societăți ,în special conștiința juridică a
legislatorului (legiutorului).
1. Principiile generale sunt ideile fundamentale care stau la temelia dreptului și
intemeiază ramurile dreptului (principiul libertății,principiul egalității,principiul
justiției,principiul umanismului).
2. Principiile ramurale sunt ideile care stau la temelia unei ramuri de drept.
Deosebim principiile dreptului constituțional,principiile dreptului
penal,principiile dreptului familiei. Principiile dreptului familiei sunt: egalitate
între soț și soție (în drepturi),principiul fidelității,principiul educării in comun a
copiilor de către părinți).
3. Princiipiile interamurale sunt ideile comune pentru două sau mai multe ramuri
de drept. De exemplu principiile interamurale de drept procesual civil și drept
civil.
4. Principiile instituțiilor juridice sunt acele idei care stau la baza unei instituții
juridice(ansamblu de norme juridice).
5. Principiile generale de drept sunt exprimate în Constituția RM ,în coduri și alte
legi. Totuși ele sunt exprimate fie direct sau indirect . Direct : art 16,alin (II)
principiul general al egalității. Indirect : Principiul libertății este exprimat
indirect în Constituția RM fiind dedus din Titlul II Cap. II al Constituției RM.
6. Principiul general al libertății  exprimă ideea de a face sau de a nu face
ceva,potrivit liberei voințe și conform prevedilor legislației în vigoare.
Libertatea unei persoane încetează acolo unde începe libertatea altei
persoane. “Se permite tot de a face,tot ce nu este interzis direct prin lege,tot ce
nu este obligatoriu de făcut prin lege”.
7. Principiul responsabilitatea este ideea de asumare a conștientă a tuturor
consecințelor,faptelor săvîrșite, dar și pentru emoțiile și stările sufletești. Totuși
pe plan juridic,răspunderea are loc doar pentru faptele săvîrșite.
8. Principiul egalitatea este ideea potrivit căreia toate persoanele sunt pe aceeași
poziție,fără deosebiri în fața legii.
9. Principiul justiția exprimă ideea de echilibru a părților intr-un întreg. De
exemplu ,unitate și egalitate între drepturi și obligații,fapta săvîrșită și pedeapsa
aplicată.
10.Principiul legalității regula esențială care impune respectarea legislației de
către stat și cetățeni.
10.Numiți trăsăturile definitorii ale dreptului musulman.
Familia constituie subiectul essential de drept.

TESTUL 2
1. Enumerați noțiunea de ramură a dreptului.
Ramură a dreptului- reprezintă un ansamblu de instituții și norme juridice legate
între ele (organic, funcțional, structural), prin obiectul comun de reglementare,
prin anumite principii comune, precum și prin unitatea metodelor specifice
folosite.

2. Enumerați principiile generale ale răspunderii juridice.

a) Principiul legalității răspunderii juridice;
b) Principiul răspunderii personale;
c) Principiul unicității răspunderii juridice;
d) Principiul justeței și proporționalității răspunderii juridice;
e) Principiul răspunderii subiective;
f) Principiul celerității și operativității răspunderii juridice;

3. Alegeți varianta corectă. Stabilirea stării de fapt este:

a) o etapă a procesului de elaborare a dreptului;
b. o fază a procesului de aplicare a dreptului;
c) o premisă a raportului juridic;
d) nici o variantă nu este justă;
 4. Enumerați subiectele colective ale raportului juridic.
a) Statul;
b) Organele statului;
c) Persoanele juridice;

5. Numiți excepțiile de extrateritorialitate.

Excepțiile de extrateritorialitate privește persoanele ( imunitatea diplomatică și
regimul juridic al consulilor), regimul juridic al străinilor și apatrizilor,
recunoașterea efectelor juridice pentru acte săvârșite în afara granițelor statului
de origine.

6. Explicați caracterul tipic al normei juridice.

Caracterul tipic al normei juridice reiese din generalitatea normei juridice.
Ca model de conduită, norma juridică urmărește reducerea și respectiv,
egalizarea însușirilor semnificative ale relațiilor sociale, inclusiv izolarea
diferențelor individuale nesemnificative. Pentru a formula tipicul, identicul,
repetabilul într-o normă juridică, legislatorul caută generalul, ceea ce este
universal într-un mănunchi de relații sociale și, în raport cu acesta,
formulează tipul conduitei. Subordonarea față de conduita-tip prevăzută în
norma juridică reprezintă o cale importantă de realizare a socializării
individului, de învățare a modului social de existență. Desigur, dreptul va
putea stabili cu exactitate (și cu eficacitate) principiile formalizate ale
conviețuirii sociale, dacă va lua în considerare, cu ocazia fixării variantelor
de comportament, a tipului de conduită, mecanismele psihologice complexe
implicate în procesul devenirii social-umane a individului, a cooperării lui cu
societatea.

7. Enumerați monumentele legislative intrate în istoria dreptului.

a) Dreptul în Mesopotamia;
b) Dreptul în Egiptul Antic;
c) Dreptul ebraic;
d) Dreptul persan;
e) Dreptul în India Antică;
f) Dreptul chinez;
g) Dreptul în antichitatea greacă;
h) Dreptul roman;
8. Alegeți varianta corectă: Dreptul persoanei la viață face parte
din categoria de drept:
a. subiectiv;
b) pozitiv;
c) obiectiv;
9. Numiți trăsăturile caracteristice ale familiei juridice anglo-
saxone.
În țările familiei juridice anglo-saxone ca izvor de bază a dreptului este norma
formulată de judecători și exprimată în precedente judiciare. Dreptul anglo-saxon
s-a dezvoltat după principiul „Dreptul este acolo unde este apărarea”. Trăsăturile
specifice înțelegerii juridice în acest sistem de drept se explică prin formula:
Mijlocul apărării judiciare e mai important decât dreptul, deoarece greutatea de
bază se reduce la posibilitatea adresării în jurisdicția regulă. În familia juridică
anglo-saxonă se deosebesc grupurile de drept englez și legat de el prin originea sa
– dreptul SUA. Dreptul SUA, având drept sursă dreptul englez, în prezent este
destul independent.
10. Care este elementul de bază al actului normativ?
Elementul de bază al actului normativ este articolul.

TESTUL 3

1.Definiți noțiunea de realizare a dreptului.

Realizarea dreptului poate fi definita ca un proces de a Transpune în viață conținutul

normelor juridice în cadrul căreia oamenii ca subiecte de drept respectă și execută
dispozițiile normative, iar organele de stat aplică dreptul în temeiul competenți ei lor.

2.Apreciați prin “Da” sau “Nu” Justețea următoarele afirmații:” Izvoarele materiale
desemnează faptul social, forțele creatoare sau factorii de configurare ai dreptului,
Geneza dreptului”.

Răspuns:Da

3. Care element al normei juridice prevede drepturile și obligațiile juridice ale

participanților la raportul juridic?

Dacă raporturile politice și morale își extrag conținutul din impactul normelor
politice ore etice asupra conduitei umane raporturile juridice iau ființa prin
acțiunea dreptului. Prescripțiile normative exprimate în mod generic,
Ipotetic,impersonal, Se materializează în raporturi juridice determinate:
Participanții devin purtători sau titulari ai unor drepturi și care relativ ai unor
obligații juridice. S-a avansat punctul de vedere că raporturile juridice acoperea
asamblu al modului de transpunere a dreptului în viața sociala, Ca norma juridică
ar fi litera moartă în afara raportului juridic în care se manifestă concret drepturile
și obligațiile juridice.

4. Ce înțelegeți prin noțiunea de codificare?

Codificarea este o formă superioară de sistematizare. Ca formă de sistematizarea

legislației ea se deosebește de încorporare atât prin obiectul ei,prin subiectele ce o
realizează ,cât și prin forța sa juridică.

5.Alege variantele corecte. În dependență de criteriul sfera de cuprindere,

Normele juridice se clasifică în următoarele categorii:

a)norme juridice complete

c)normele juridice incomplete

d)normele juridice de trimitere

6. Explicați caracterul obligatoriu al normelor juridice.

Fiind destinate stabilirii în societate a unei anumite ordinii de drept regulile de drept
necesită avea un caracter obligatoriu altfel n-ar exista certitudinea că în societate se va
instaura ordinea socială datorită de legiuitor. Normele de drept conținând reguli de
conduită reprezintă o poruncă,un ordin ,o dispoziție obligatorie. Indiferent de nuanța
pe care ar îmbrăca o normele juridice sunt un comandament impus de putere publică a
cărui respectare este obligatorie

Normele juridice asigură trecerea de la indicativ la imperativ. Fără acest caracter

general obligatoriu in operativi esențial pentru norma juridică ca norma socială de
instincte în varietate și multitudinea normelor sociale.

7. Definiți noțiunea de obiceiul juridic

Asamblu normelor sociale drepte buni și sacre pastrate în memoria orală a comunității
poartă denumirea de obiceiul juridic sau cutuma juridic.

8. Care este structura actului normativ?

Norma juridică cu structura sa internă este cuprinsă în articole actului normativ.

Elementul structural de bază al actului normativ în formează articolul. Există însă
cazuri când în cuprinsul actului normativ un articol conține o singură normă sau
dimpotrivă o normă este cuprinsă în mai multe articole.
9. Care este cu raportul dintre principiile generale și principiile de ramură are
dreptului?

Principiile generale nu rămân într-un spațiu suspendat ele nu există mod abstract fără
legătura cu reglementările din ramuri de drept. Cele patru principii fundamentale
guvernează astăzi sistemele contemporanii de drept. Le găsim în legile fundamentale
ale statelor constituții în coduri juridice în legi organice în tratate și convenții
internaționale formulate uneori diferit dar având aceeași esență ,același mesaj ,aceeași
finalitate.

10. Explicați națiune de obiect al raportului juridic.

Prin obiectul raportului juridic se înțelege acțiunea sau in acțiunea pe care subiectul
activ dintr-un raport juridic o poate pretinde subiectului pasiv din același raport
juridic. Aceasta înseamnă că subiectul activ pretinde subiectului pasiv o anumită
conduită.

TESTUL 4
1. Definiţi noţiunea de tehnică legislativă.
Tehnică legislativă reprezintă totalitatea normelor, metodelor şi procedeelor care
definesc părţile constitutive ale actului normativ, structura, forma şi modul de
sistematizare a conţinutului acestuia, procedeelor tehnice privind modificarea,
publicarea şi republicarea, rectificarea actului normativ, normelor care
reglementează intrarea în vigoare, încetarea acţiunii actului normativ, precum şi
normelor privind limbajul şi stilul actului normativ.

2. Enumeraţi funcţiile de bază ale dreptului.

1. Funcția normativă
2. Funcția de conservare, apărare și garantare a valorilor fundamentale ale
societății
3. Funcția informativă
4. Funcția educativă
5. Funcția preventivă a dreptului

3. Explicați principiile asigurării echilibrului între stabilitatea şi mobilitatea

unui sistem de drept.
a) Principiul fundamentării ştiinţifice a activităţii de elaborare a normelor juridice
- Opera legislativă trebuie să se inspire dintr-o cunoştință profundă şi exactă a
trebuințelor sociale şi naţionale şi dintr-o perspicacitate clară a sesizării faptelor
reale şi, numai după ce aceste operaţii vor fi terminate, se vor construi, prin
imaginaţia constructivă a legiuitorului, soluţiile normative.

b)Principiul asigurării unui raport firesc între dinamică şi statică dreptului - în

procesul elaborării normative, legiuitorul se confruntă cu presiuni sociale dintre
cele mai variate (economice, politice, culturale, ideologice), iar rolul regulii de
drept este acela de a ordona aceste raporturi, de a le garanta securitatea şi siguranţă
juridică, de a calma posibilele conflicte, conferind sentimentul de linişte şi relativă
stabilitate. În relaţiile sale cu politica dreptul apare mai conservator, el caută să
apere şi să asigure unitatea dintre existenţa şi norma, dintre fapt şi valoare. Avînd
un caracter organizatoric, dreptul îşi perfecţionează necontenit tehnica de
reglementare. Ca produs al activităţii sociale a oamenilor, prin elementele sale
tehnice, dreptul poate atinge nu numai grade relativ mari de independență, dar
poate circula de la о societate la alta, dînd naştere la difuziune şi la tradiţie.
c)Principiul accesibilităţii şi al economiei de mijloace în elaborarea actelor
normative - Acest principiu aduce în discuţie în mod nemijlocit elemente care
subliniază contribuţia mijloacelor de tehnică legislative în fizionomia actului
normativ. Legiuitorul trebuie să aibă în vedere faptul că destinatarii normelor
juridice sînt oameni cu nivele culturale diferite, cu posibilităţi diferite de receptare
a unui mesaj normativ, ca derularea concrete a relaţiilor de viaţă poate conduce la
situaţii dificile în aplicarea normei. Arta sa constă în a construi norme care se
previne asemenea dificultăţi.
D)Principiul corelării sistemului actelor normative sau, mai numit, şi al unităţii
actelor normative. - Legea, ca şi oricare alt act normativ, nu poate fi concepută ca o
entitate izolată de restul actelor normative,18 iar, la intrarea sa în vigoare, ea
trebuie să se integreze în mod armonios în ansamblul legislativ. Acest ansamblu,
mai numit şi sistemul legislaţiei sau sistemul legislativ, implică multiple legături
între părţile care îl compun. După cum menţionează Ilariu Mrejeru,19 o lege nouă
nu poate să acţioneze cu prejudicierea prevederilor unui alt act normativ. Ea „îşi
face intrarea“ într-un sistem legislativ unitar, se alătură actelor normative existente,
pe care nu trebuie să le „jeneze“, creînd discrepanţe şi necorelări, care pot să
conducă la spargerea unităţii sistemice a actelor anterioare ei.

1. Ce înţelegem prin noţiunea de interpretare extensivă?

Interpretarea extensivă sau lărgită – atunci cînd textul actului normativ
prevalează asupra sensului ,interpretul constată că norma sau normele
juridice pot fi aplicate și în alte cazuri decît cele expres prevăzute în textul
actului normativ.Interpretarea extensivă se face în cazul textelor care nu sunt
complete ,exprimîndu-se în cuvintele (alte împrejurări,cazuri,domenii).
5. Enumeraţi criteriile de clasificare a drepturilor subiective şi a obligaţiilor
juridice.
a) După criteriul conținutului dreptului subiectiv civil
b) După modul de realizare
c) După relația dintre drepturile subiective
d) După gradul de certitudine a existenței și a eficacității dreptului subiectiv

1. Care este principiul ce reglementează acţiunea normelor juridice în

timp?
Orice normă juridică are limite temporale, un început şi un sfârşit.
Norma juridică se înscrie în timp şi produce efecte juridice odată cu intrarea
în vigoare şi încetează să mai aibă eficienţă juridică, să mai producă efecte,
la ieşirea din vigoare. O normă nouă exclude , în principiu , aplicarea în
continuare a normei vechi, dar nici nu operează asupra trecutului. Prefacerile
determinate de cerinţele sociale implică succesiunea normelor edictate la
date diferite . In acţiunea normei juridice în timp interesează trei momente
importante: intrarea în vigoare a normei de drept, acţiunea normei şi ieşirea
din vigoare a normei de drept.

1. Completaţi propoziţia: „În dependenţă de gradul de determinare

sancţiunile se clasifică în următoarele categorii: a).....; b).....;
c).....; .......; n)..... .”
a) Relativ determinate
b) Absolut determinate
c) Alternative
d) Cumulative

8. Verificaţi justeţea următoarei afirmaţii. Corectaţi greşelele (dacă sunt):

„Normele morale reprezintă o totalitate de reguli elaborate de puterea de stat
cu privire la bine şi rău, corect şi incorect, just şi injust”.
Normele morale reprezintă o totalitate de reguli prin care se indică ce trebuie să
facă sau să nu facă un individ conştient, pentru ca felul comportamentului său să
fie apreciat ca bun de către semeni sau comunitate.” Acestea sunt „valori
culturale, consacrate prin tradiţie şi educaţie, respectarea lor fiind impusă de opinia
publică”.

9. Definiţi noţiunea de organ de stat.

Un colectiv format dintr-o categorie anume de persoane, investite cu atributii pe
care nu le au ceilalti cetateni, atributii care le confera posibilitatea de a lua hotarari
generale obligatorii pentru cei carora li se adreseaza, hotarari care, daca nu sunt
respectate de buna voie, pot fi aduse la indeplinire prin forta de constrangere a
statului.

10. Alegeţi varianta corectă: „Norma tehnică are un caracter:

a)subiectiv; c) obiectiv şi subiectiv;

b) obiectiv; d) nici un răspuns nu este corect.

TESTUL 5
1. Definiţi noţiunea de funcţie a dreptului.
Funcțiile dreptului sunt acele direcții (orientări fundamentale) ale acțiunii
mecanismului juridic la a căror realizare participă întregul sistem al
dreptului (ramurile , instituțiile,normele dreptului) precum și instanțele
sociale cu atribuții în domeniul realizării dreptului. P204

2. Alegeţi variante corecte: Planul relaţiilor sociale cuprinde:

a) dreptul obiectiv; d) dreptul pozitiv;

b) dreptul subiectiv: e) faptele juridice;
c) ideile, teoriile despre drept; f) obligaţiile juridice.

3Enumeraţi principiile generale ale dreptului.

Principiile generale ale dreptului sunt:
1.Principiul executarii suverane
2. principiul pluralismului politic
3. principiul separatiei puterilor
4. principiul egalitatii juridice
5. principiul deplinei protectii juridice
6.principiul umanismului juridic
7. principiul apararii ordinii de drept si a legalitatii. P191

4.Ce categorii de norme juridice conţine clasificarea bazată pe criteriul

naturii conduitei pe care o prescriu normele juridice?
 1.Normele juridice onerrative
2.Normele prohibitive
3.Normele juridice permisive
4.Normele onerative si prohibitive p.243

5.Dezvăluiţi esenţa noţiunii de lege.

Legea este un act normativ adoptat de Parlament în temeiul normelor
constituţionale, conform procedurii stabilite de Constituţia Republicii Moldova,
de Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr. 797/1996, precum şi de
prezenta lege.

6 . Numiţi modalităţile de interpretare neoficială a normelor juridice.

O primă modalitate de interpretare de acest gen este cea doctrinară realizat în cadrul
studiilor consacrate investigatiei juridice. Concluziile desprinse din această interpretare
pot fi impuse și organelor de drept prin forța argumentării științifice.
O a doua modalitate de interpretare neoficiala dreptului este cea oficioasă , fără
efecte obligatorii, Dar care rezultă din opiniile unor persoane oficiale, exprimate
cu ocazia participării la dezbaterea proiectelor de acte normative. Interpretarea
neoficială cuprinde și forma specială -interpretarea comună a dreptului realizată de
cetățeni mass-media factori politici. P-395

7. În ce condiţii o relaţie socială devine un raport juridic?

Raporturile juridice iau naștere pe baza normei de drept ele reprezentând norma
juridică în dinamică. Raportul de drept este o realitate concretă ce constă într-o
legătură juridică drepturi și obligații reciproce între două sau mai multe subiecte și
ele individuale sau colective . P-306

8. Ce forme de răspundere juridică cunoaşteţi?

-răspunderea juridică cu caracter politic (răspunderea Constituțională a
Parlamentului)
-răspunderea penală
-răspunderea civilă (contractuală și delictuală)
-răspunderea administrativă
-răspunderea disciplinară
-răspunderea de drept international. P-444
9. Enumeraţi modalităţile de intrare în vigoare a normelor juridice.

Actele normative intră în vigoare la data publicării acestora în monitorul Oficial sau la
data pe care actul normativ prevede expres în conținut. P-247

10. În ce act normativ îşi găsesc reflectare principiile generale ale dreptului?
Principiile generale ale dreptului de regula de regasesc si pot fi formulate in textele
actelor normative , de regula in Constitutie. P-188

TESTUL 6
1. Definiţi noţiunea de tehnică juridică.
Tehnica juridică este un ansamblu de metode, procedee și reguli care, îmbinate și
având o anumită măiestrie personală a celui ce le execută, sunt aplicate în vederea
executării unei lucrări, în practicarea unei profesii oarecare. Tehnica juridică
cuprinde anumite reguli, procedee, metode, principii în vederea executării
operațiilor juridice și în vederea elaborării actelor normative, în general, și de
sistematizare a dreptului. Ea are sarcina de a găsi mijloacele optime de transpunere
în drept și în norme juridice voința de stat, adică ea ne prezintă modul cel mai
potrivit în care decizia organului de stat trebuie formulată, pentru a deveni general
obligatorie în societate. (pag.342-343)

2. Ce înţelegeţi prin capacitate de exerciţiu?

Capacitatea de exerciţiu  constă în aptitudinea unei persoane de a dobândi şi
exercita drepturi civile şi de a-şi asuma şi executa obligaţii civile prin încheierea de
acte juridice civile.

3. Enumeraţi principiile generale ale răspunderii juridice.

- principiul angajării răspunderii doar în temeiul legii
- principiul răspunderii pentru fapta săvârșită cu vinovăție
-principiul răspunderii personale
- principiul- o singură violare a normei, o singură răspundere
-principiul prezumției de nevinovație în stabilirea răspunderii juridice
-principiul unicității răspunderii
-principiul justeței sau proporționalității sancțiunii
-principiul umanismului răspunderii
-principiul perseverenței prin răspundere
-principiul celerității tragerii la răspundere juridică
(pag. 427-429)

4. Descrieţi structura tehnico-juridică a normei juridice.

Structura tehnico-juridică a normei juridice trebuie să prevadă permanent aspectul
cantitativ de reglementare a comportamentelor printr-un act normativ succint.
Deseori putem întâlni situații în care un întreg act normativ cuprinde reguli ce
obligă anumite comportamente, dar nu prezintă consecințele neconformării,
sancțiunile fiind cuprinse la sfârșit, într-un paragraf aparte, materialul fiind
sistematizat în așa fel încât sancțiunea care poate fi prevăzută pentru mai multe
fapte reglementate în reguli diferite să nu mai fie prevăzută în fiecare normă
juridică.. De obicei, un articol de lege formulează o regulă. Dar există și situații în
care același articol formulează 2 norme distincte, într-un prim alineat formulând o
relugă generală, iar în cel de-al doilea- o excepție de la regulă. Elementele normei
juridice se întâlnesc de multe ori dispersate în articole aparte ale aceluiași act
normativ, sau chiar în articole curpinse în acte diferite. Indiferent de felul în care
este formulată o normă, ea trebuie să prevadă o conduită de urmat, drepturile și
obligațile acelui aflat în situația descrisă în ipoteză. Singurul element ce nu poate
lipsi dintr-o normă este dispoziția. (pag. 238-240)

5. Enumeraţi subiecţii care au dreptul de iniţiativă legislativă.

Dreptul de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor în Parlament, Preşedintelui
Republicii Moldova, Guvernului, Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome
Găgăuzia.

6. Alegeţi varianta corectă: Sancţiunea indică:

a) conduita ce trebuie urmată în prezenţa ipotezei;

b) urmările nerespectării dispoziţiei normei juridice.
c) împrejurările sau faptele în prezenţa cărora se cere o anumită
conduită;

7. Ce înţelegeţi prin abrogarea tacită?

Anulare, suprimare a unei legi sau a unei alte dispoziții legale. Ea are ca rezultat
scoaterea din vigoare, total sau în parte a unui act normativ printr-un alt act
normativ de aceeași valoare juridică superioară. Abrogarea poate fi expresă, când
actul nou o pronunță direct, sau tacită (implicită), când dispozițiile din actul
anterior devin incompatibile cu cele din actul nou.

8. Enumeraţi teoriile referitoare la originea şi esenţa dreptului.

- originea divină, confirm căreia normele obligatorii de comportare socială au fost
stabilite de forțele supranaturale.
- originea naturală, care considera normele de drept ca făcând parte dintr-un
ansamblu de reguli de comportare proprii tuturor viețuitoarelor.
- originea socială, care considera că nu poate exista o societate organizată decât pe
baza unor norme juridice.
- originea politică, preconizată încă de filozofii greci
- originea rațională, susținută de filozofii idealiști care considerau ideile ce stau la
baza normei juridice ca fiind înnăscute odată cu omul.
- originea axiologică, pune accentul pe valoarea normelor juridice. (pag.55)
Esența dreptului constă în generalitatea normativă a ordinii de conviețuire a
oamenilor. (pag. 103)

9. Enumeraţi trăsăturile caracteristice familiei de drept anglo-saxon.

În tările familiei juridice anglo-saxone, ca izvor e bază al dreptului servește norma
formulată de către judecători și exprimată în precedente judiciare. Dreptul comun
anglo-american s-a dezvoltat după principiul: dreptul e acolo unde este apărarea.
Stuctura dreptului în familia juridică anglo-saxone, însăși concepția dreptului,
sistemul de izvoare ale dreptului, limbajul juridic- totul este doferit de cele din
sistemele juridice ale altor familii. (pag. 135-136)
10. Alegeţi variantele corecte: Organele de stat care elaborează acte
normative sunt:

a) organele legislative;
b) organele executive;
c) organele judecătoreşti
TESTUL 7
1. Definiţi noţiunea de drept.
Drept - reprezintă totalitatea regulilor și normelor juridice care reglementează
conduita oamenilor în relațiile sociale, într-o colectivitate politic determinată,
susceptibile de a fi impuse prin forța coercitivă a statului.

2. Enumeraţi metodele de cercetare ştiinţifică a fenomenului juridic.

A.Metoda logică de cercetare juridică
B.Metoda istorică de cercetare juridică
C.Metoda comparativă
D.Metoda serologică de cercetare juridică
E.Metoda cantitativă de cercetare juridică
F.Metoda experimentală
G.Metode prospective
H.Metoda statistică

3. Prin ce se deosebeşte norma juridică de dispoziţia juridică individuală?

Actul individual este acea categorie de acte care urmăresc stabilizarea unei situații
juridice premise în raport cu un număr relativ restrâns și determinat de
subiecții,însă norma juridică este o regulă de conduită,instituită de puterea publică
sau recunoscută de aceasta a cărei respectare este asigurată,la nevoie,prin forța de
constrîngere a statului.

4. Apreciaţi prin „Da” sau „Nu” justeţea următoarei afirmaţii: „Regimul politic
democratic se caracterizează prin inexistenţa atât a condiţiilor juridice formale cât
şi a condiţiilor reale de participare a maselor la conducerea statului”.

5. Enumeraţi asemănările şi deosebirile dintre norma socială şi norma

tehnică.
Norma socială este o regulă ce stabilește felul în care să acționeze sau să se
comporte un individ în condiții determinate,pentru ca intervenția să fie eficientă și
să se bucure de o calificare favorabilă,iar norma tehnică presupune
comportamentul omului în raport cu natura sau obiectele exprimate de legiile
naturale.

6. Numiţi ramurile dreptului ce fac parte din dreptul public.

a)Relațiile sociale din domeniul organizării puterilor publice
b)Raporturile sociale din domeniul administrații publice organizarea puterii
executivla nivel central și local.
c)Apărarea împotriva faptelor considerate periculoase,considerate infracțiuni
d)Relațiile de muncă și protecție socială
e)Relații financiare

7. Alegeţi variantele corecte: Conţinutul dreptului îl constituie:

a) voinţa generală oficializată;
b) ansamblul elementelor, laturilor şi conexiunilor care formează
conturul voinţei;
c) modul de exprimare al normelor juridice.

8. Care este forma de realizare a normelor prohibitive de cetăţeni?

Sunt acele norme care interzic săvîrșirea unei acțiuni sau fapte,aparțin normelor de
drept penal,numeroase de drept administrativ ,ele depind din ce punct de vedere
abordăm norma pentru a înțelege dacă întîrzie nu la săvîrșirea unei acțiuni.

9. Enumeraţi premisele necesare pentru apariţia şi desfăşurarea unui raport

juridic.
1.Existența normei juridice
2.Existența faptelor juridice (premisă specială sau concretă)
3.Existența subiectelor de drept(premise generale,abstracte)

10. Explicaţi caracterul general şi impersonal al normelor juridice.

Prin natura sa, norma juridică este o regulă cu caracter general şi impersonal, fapt
din care reiese că regula de conduită prescrisă de normă are menirea de a fi aplicată
unui număr nedefinit de cazuri și de persoane. Conduita tipică prescrisă de norma
juridică stabileşte drepturile și obligațiile participanților la viața juridică, ale
subiecților raporturilor juridice, în general. Astfel, norma juridică devine un
criteriu unic de indrumare şi apreciere a conduitei oamenilor, un veritabil etalon
sau standard, în functie de care o anumita conduită este definită ca fiind licită sau
ilicită.
Norma juridică este, de asemenea, impersonală, aceasta subliniind neadresarea
unei sau unor anume persoane, prestabilite şi identificate ca atare. Caracterul
impersonal nu inseamnă însă că fiecare normă vizează absolut toată lumea.
Referindu-ne la caracterul general și impersonal, profesorul Gh.Mihai pre cizează
că norma juridică are citeva trăsături comune cu norma morală şi cea religioasă:
- în generalitatea ei cere o conduită-tip unui subiect generic - funcționarul, so- ful.
comerciantul, agentul de circulație, contractantul etc., la fel ca norma morală (orice
fiu trebuie să-și salute părinții, orice om trebuie să spună adevărul etc.) ca norma
religioasă (orice creştin trebuie să-şi iubească aproapele, orice creştin trebuie să-şi
stăpînească poftele etc.); totuşi norma religioasă este generală pen- tru orice
creştin, norma morală - pentru orice membru al comunității, pe cind generalitatea
normei juridice este diferențiată.

TESTUL 8
1. Definitiv noțiunea de norma juridică

Norma juridică - regula de conduita generală și impersonala cu caracter tipic,

prescriptivă instituită de puterea publica sau recunoscuta de aceasta , a cărei
respectare obligatorie este asigurata , la nevoie , de forța coercitivă a statului .

2. Alegeți varianta corecta : ,,Dreptul obiectiv reprezintă …’’

a) prerogativa dreptului ce aparține unei persoane fizice sau juridice
b) totalitatea normelor juridice din societate
c) totalitatea normelor juridice in vigoare +

3. Care sunt condițiile necesare pentru angajarea răspunderii juridice ?

Răspunderea juridică nu poate opera decât în condițiile sau cazurile prevăzute de
lege , în forma și limitele stabilite de aceasta , conform unei anumite proceduri
desfășurate de organele special abilitate în acest sens .
4. Enumerați actele normative subordonate legii .
Acte normative ale șefului statului : decretele normative și decretele individuale .
Acte ale Guvernului : hotărârile și ordonanțele
Acte normative ale administrației publice locale sub forma de decizii și dispoziții
in limitele competenței lor teritoriale și de specialitate

6. Completați propoziție cu varianta corecta: ,, Interpretarea autentica este ..

a) o interpretare efectuată de toții cetățenii
b) atunci când organul emitent își interpretează propriul act +
c) o interpretare a Constituției și a legilor constituționale înfăptuită de către șeful
statului

7. Care este conținutul raportului juridic ?

Conținutul raportului juridic este format din ansamblu drepturilor și al obligațiilor
subiectelor într-un raport juridic determinat , drepturi și obligații prevăzute de
norma juridică . În conținutul raportului juridică se reflecta legătura indisolubilă
dintre norma agendi și facultas agendi.
8. Ce înțelegeți prin abrogarea directă?
Prin abrogarea directă se înțelege faptul ca în textul actului legislativ de abrogare
se indica in oricine cronologica toate prevederile și actele legislative care se abroga
9. Alegeți varianta corecta : ,, Decretul Președintelui R.Moldova privind
abordarea gradului militar general de brigada d-lui I . Corobcian este …
a) un act normativ +
b) un act de aplicare
10 . Ce este morala ?
Morala poate fi definita ca știință binelui și a fericirii , știință moravurilor ,
ansamblul regulilor care guvernează raporturile dintre oameni . ( P.Sollier)
În concepția lui Ștefan Odobleja , morala este știință profilaxiei și terapeuticii
răului, filozofia și igiena fizica și psihică a vieții sociale.
5. Explicati principiul neretroactivitätii legii.
Actiunea actelor normative în timp este guvernatã de principiul neretroactivitàtii
legii, consacrat constitutional. Esenta principiului neretroactivitâtii este cã
legea noua (actul normativ), intrat in vigoare, se prezuma mai buna decât legea
(actul normativ) veche (anterioarã), cea dintâi reglementând relatiile sociale
din prezent si pentru viitor, de la intrarea ei in vigoare si pâna la iesire.

TESTUL 9
1) Izvor de drept- formule de exprimare ale normelor juridice în cadrul unui sistem
de drept în diverse epoci și țări. Modalitatea de instruire sau recunoaștere de către
puterea de stat a normelor juridice în procesul de creare a dreptului.

2) Factorii de configurare a dreptului

a) cadrul natural
B) cadrul istoric
c) cadrul social-politic
d) cadrul social-economic
e) cadrul cultural - ideologic
f) factorii umani
g) factorii internaționali

3) Funcția normativa a dreptului

F.normativa exprima ca dreptul este destinat sa asigure subordonarea acțiunilor
individuale fata de o conduita-tip
Exprima poziția specifica a dreptului in viata socială calitatea sa de a fi un mijloc
eficace cele mai importante relații sociale
4) Regulele care trebuie respectate la aplicarea metodei comparative de cercetare a
fenomenului juridic
1) Prima regula impune a compara numai ceea ce este comparabil
2) O alta regula obliga sa se considere termenii supuși comparației in conexiunile
lor reale supușii comparației in conexiunile lor reale in contextul social politic
cultural din care au rezultat
3)Trebuie cercetate apoi sistemul izvoarelor dreptului care oferă imaginea poziției
diferite a formelor de exprimare a dreptului de la un sistem juridic la altul
4) sa se țină seama nu numai de sensul inițial al normei ei și de evoluția acestuia in
timp in procesul aplicație normei

5. Clasificarea normei juridice in baza criteriului structurii logice

Norme juridice complete
Norme juridice incomplete
a) de trime tere
B) in alb

6. Suveranitate in conținutul noțiunii de suveranitate distingem supremația și

independența puterii publice. Supremația se referă la latura interna a puterii de stat
ea exprima faptul ca puterea publica este superioară oricărei altei puteri in
interiorul statului doar ea are calitatea de a omite acte generale obligatorii legi
decrete și acte normative
7. Cum se va numi interpretarea normelor juridice efectueatq de avocat in timpul
ședinței juridecatoresti
a) oficioasă
8) Etapele procesului de elaborare a dreptului
Elaborarea sau inițierea actelor normative
Dezbaterea actelor normative
Adoptarea actelor normative
Promulgarea și publicarea actelor normative

9) Capacitatea juridică aptitudinea generală și abstractă a persoanei de a avea

drepturi și obligației in cadrul raportului juridic este reglementată de normele
juridice in cadrul fiecărei ramuri de drept

10. Ce element al normei juridice prevede condițiile împrejurării raportului juridic.

Elementul normei juridice care prevede condițiile împrejurării raportului juridic

este ipoteza.
 TESTUL 10

1) Principiul fundamental al dreptului idei fundamentale diuguitoare ale sistemului

de drept și ale compartimentelor acestuia precum și modalitatea de coordonare a
normelor juridice in jurul unei idei călăuzitoare

2) Cauzele care înlătura răspunderea penală sunt:

a) amnistia
B) grațierea

3) Metodele de interpretare a normelor juridice

A.M gramaticală
BM sistematica
C.M istorică
DM logica
E.M teologica
4) Structura logico-juridică a normei juridice
Norma juridică are o organizare logica indiferent care ar fi formularea ei textuală
sau ramura de drept având 3 elemente : ipoteza dispoziția și sancțiunea
Aceasta componenta teihotimică corespunde conceptului logic potrivit căruia orice
regula pentru a avea Semnificația unei norme de drept trebuie sa prevadă
împrejurările sau condițiile in care unele subiecte de drept vor avea o anumită
conduita
Orice normă jur prescriind in mod necesar o conduita anume dispoziție in același
timp sa arate ipoteza in care se aplică dispoziția precum și consecințele
nerespectării ei sanctiunea
5. Încorporarea o forma interioara cea mai simpla și cea mai veche forma de
sistematizarea a actelor normative și consta in gruparea principalelor actel legi
decrete hotărâri in diferite Colecții ori culegeri

6) Părțile constitutive ale actului normativ

-titlul
Preambulul și formula
Dispoziția generală
Dispoziții de conținut
Dispoziții finale și tranzitorii

7) Criterii care stau la baza împărțirii dreptului pe ramuri și instituții

Obiectul reglementarii juridice
Metoda de reglementare
8) Planul normativ al dreptului prinde
a) dreptul obiectiv
B) dreptul pozitiv
9) Dreptul subiectiv ca element al Conținutului raportului juridic
Putința subiectului activ de a pretinde subiectului pasiv intreprinderea
actiuniii propuse sau impuse sau obținerea de la a face ceva așa cum
părțile au înțeles ca trebuie sa se comporte atunci când au intrat in raportul
juridic
10) De obicei regula de conduita care se formează in mod spontan ca
urmare a aplicării repetate a unei conduite acesta devenind o regula intrata
in viata pe care oamenii o respecta ca o deprindere
TESTUL 11
1. Definiţi noţiunea de precedent judiciar.
Precedent judiciar-hotărâre judiciară anterioară care, chiar dacă nu poate constitui
izvor de drept penal, are rolul de a orienta practica judiciară la un moment dat.

2. Enumeraţi monumentele legislative intrate în istoria dreptului.

a)Codul lui Hammurabi;
b)Vechiul Testament, Talmud;
c)Legile lui Manu;
d)Legile lui Dracon;
e)Legea celor XII table.

3. Alegeţi varianta corectă: Dreptul persoanei la viaţa face parte din categoria
de drept:
a) subiectiv;

4. Ce înţelegeţi prin noţiunea de codificare?

Codificarea este o formă superioară de sistematizare.Codificarea se realizează prin
cuprinderea unitară a tuturor sau aproape a tuturor actelor normative ce alcătuiesc
o ramură de drept,prin prelucrarea lor și constituirea unui singur act normativ
nou,denumit cod,avînd valoarea unei legi.
5. Enumeraţi criteriile de clasificare a drepturilor subiective şi a obligaţiilor
juridice.
-Drepturi absolute si relative;
-drepturi patrimoniale și nepatrimoniale;
-drepturi reale și drepturi de creanță.

6. Numiţi ramurile dreptului ce fac parte din dreptul public.

-Drept constituțional;
-drept administrativ;
-drept fiscal;
-drept penal.

7. Alegeţi varianta corectă: Sancţiunea indică:

b) urmările nerespectării dispoziţiei normei juridice.

8. Ce forme de răspundere juridică cunoaşteţi?

-Răspunderea juridică cu caracter politic;
-răspunderea penală;
-răspunderea civilă(contrctuală și delictuală);
-răspunderea administrativă;
-răspunderea disciplinară;
-răspunderea de drept internațional;
-răspunderea față de întreaga societate(răspunderea penală);
-răspunderea față de un organ al statului;
-răspunderea față de o colectivitate mai restrânsă de indivizi;
-răspunderea față de persoana vătămată în drepturile ei legitime;
-răspunderea cu caracter reparativ;
-răspunderea patrimonială și răspunderea materială;
-răspunderea represivă sau sancționatorie.
9. Alegeţi varianta corectă: „Decretul Preşedintelui R. Moldova privind
abordarea gradului militar de general de brigadă D-lui I. Corobcian este ... „
b) un act de aplicare.

10. Ce element al normei juridice prevede condiţiile şi împrejurării acțiunii

dispoziției normei juridice?
Ipoteza.

TESTUL 12
1. Definiţi noţiunea de obicei juridic.

Obiceiul este cel mai vechi izvor de drept . Ca regulă socială , obiceiul
precede dreptul și apare în treapta primitivă de dezvoltare a societății , fiind
expresia unor necesități pe care orice societate le resimte, necesități legate de
conservarea valorilor comunității . ( pag.278) .

2. Explicați elementele normei juridice.

Norma juridică are trei elemente : ipoteza , dispoziția , sancțiunea .

Ipoteza este partea normei juridice care stabilește condițiile , împrejurările sau
faptele în prezența cărora se cere o anumită conduită , precum și categoria
subiecților la care se referă prevederile dispoziției .

Dispoziția este acel element al normei juridice care prevede conduita ce trebuie
urmată în prezența ipotezei date , mai exact care sunt drepturile și obligațiile
corespunzătoare ale subiectelor vizate de norma juridică respectivă .

Sancțiunea reprezintă component normei juridice care enunță urmările

nefavorabile suportate de cel (cei) care încalcă dispoziția . (pag. 234-235-236).

3. Ce înţelegeţi prin abrogare directă?

Abrogarea expresă directă constă în desființarea efectelor vechii norme juridice

prin precizarea în detaliu , în conținutul noului act normativ , a actelor normative
scoase din vigoare . De exemplu , la data intrării în vigoare a prezentei legi ( decret
, hotărâre , ordonanță , decizie ) se abrogă legea nr... , decretul nr... ,etc ., cu
indicarea anului apariției fiecăreia . (pag.251).
4. Alegeţi variante corecte: Planul relaţiilor sociale cuprinde:

a) dreptul obiectiv; d) dreptul pozitiv;

b) dreptul subiectiv: e) faptele juridice;
c) ideile, teoriile despre drept; f) obligaţiile juridice.

5. Enumeraţi principiile generale ale dreptului.

Putem considera ca fiind principii generale ale dreptului contemporan următoarele

reguli de bază :

1. Principiul exercitării suverane .

2. Principiul pluralismului politic .
3. Principiul separației puterilor în stat .
4. Principiul egalității juridice .
5. Principiul deplinei protecții juridice.
6. Principiul umanismului juridic .
7. Principiul apărării ordinii de drept și a legalității . (pag.191).

6. Alegeţi varianta corectă: Sancţiunea indică:

a) conduita ce trebuie urmată în prezenţa ipotezei;

b) urmările nerespectării dispoziţiei normei juridice. (pag.236).
c) împrejurările sau faptele în prezenţa cărora se cere o anumită
conduită;

7. Ce înţelegeţi prin abrogarea tacită?

Abrogarea tacită mai poartă denumirea de abrogare implicită . Este tacită sau
implicită , deoarece în noul act normativ nu se prevede nimic în legătură cu
acțiunea vechilor norme juridice . Întrucât norma juridică nouă dă o reglementare
diferită în comparație cu vechea reglementare , organul de aplicare înțelege
implicit că în mod tacit legiuitorul a dorit să scoată din vigoare vechea
reglementare (vechea normă fiind considerată ca abrogată tacit ). (pag.252).

8. Care este forma de realizare a normelor prohibitive de cetăţeni?

Forma de realizare a normelor prohibitive de cetăţeni este indeplinirea
(executarea) prevederilor normelor juridice.

9. Definiţi noţiunea de organ de stat.

Organul de stat ar putea fi definit ca o parte componentă a mecanismului de
stat, dotată cu o anumită competență și învestită cu putere, ai cărei membri au o
calitate distinctă ( deputați , funcționari de stat , magistrați ) și prin a cărei
activitate se realizează sarcinile și funcțiile statului . (pag. 159).

10. Alegeţi varianta corectă: „Norma tehnică are un caracter:

a)subiectiv; c) obiectiv şi subiectiv;
b) obiectiv; d) nici un răspuns nu este corect.

TESTUL 13
1. Definiţi noţiunea de precedent judiciar.
Precedent judiciar- este autoritatea pe care o poate avea o decizie judiciară în
cazurile analoage în care a fost pronunțată o hotărire emisă de judecată, a cărei
argumentare devine regulă obligatorie pentru toate instantele de același grad şi
ierarhic inferioare.
Manual p.288
2. Enumeraţi funcţiile de bază ale dreptului.
- funcția normativă - funcția de conservare, apărare și garantare a valorilor
fundamentale - funcția informativă – funcția educativă – funcția preventivă a
dreptului.
Manual p.205-207
3. Apreciaţi prin „Da” sau „Nu” justeţea următoarei afirmaţii: „izvoarele
materiale desemnează faptul social, forţele creatoare sau factorii de
configurare ai dreptului, geneza dreptului”.
Da
4. Completaţi propoziţia: „În dependenţă de gradul de determinare
sancţiunile se clasifică în următoarele categorii: a).....; b).....; c).....; .......;
n)..... .”
a)Relativ determinate; b) Absolut determinate; c)Alternative; d) Cumulative.
Manual. Pag-237
5. Numiţi ramurile dreptului ce fac parte din dreptul public.
Dreptul constituțional; Dreptul administrativ; Dreptul penal; Dreptul procesual;
Dreptul muncii și protecției sociale; Dreptul financiar.
Note de curs pag- 41.
6. Ce înţelegeţi prin abrogarea tacită?
Abrogarea tacită- are loc de fapt înabsența formulei de abrogare, cu prilejul
adoptării și intrării în vigoare a noii reglementări, cele anterioare în materie se
consideră depășite și se abrogă implicit.
7. Ce forme de răspundere juridică cunoaşteţi?
-răspunderea juridică cu caracter politic (răspunderea constituțională a
Parlamentului);
- răspunderea penală;
-răspunderea civilă (contractuală şi delictuală);
- răspunderea administrativă;
- răspunderea disciplinară;
- răspunderea de drept internațional;
- răspunderea față de o colectivitate mai restrînsă de indivizi (răspunderea in
dreptul muncii);
- răspunderea patrimonială şi răspunderea materială;
- răspunderea represivă.

8. Alegeţi varianta corectă: „Decretul Preşedintelui R. Moldova privind

abordarea gradului militar de general de brigadă D-lui I. Corobcian este ... „

a) un act normativ;(corect)
b) un act de aplicare.

9. Explicați elementele normei juridice.

Interpretarea Ipotezei Este Necesară, Pentru A Se Vedea Dacă Sînt Reunite
Condițiile De Aplicare A Normei Pentru Cazul Dat;

Interpretarea Dispoziției Se Face Pentru Evaluarea Conduitei Avute De Subiect

Faţă De Normă În Sensul Stabilirii Acordului Sau Dezacordului Existent Între
Ipoteză Şi Dispoziție:

Interpretarea Sancțiunii Prescrise Are În Vedere Felul Acesteia Şi Limitele Ei În

Cazul Constatării Încălcării Regulii Juridice Într-O Situație Dată.
Note de curs p.-57

10. Numiţi părţile constitutive ale actului normativ.

-titlu;
-preambulul și clauza de adoptare;
-dispoziții generale;
-dispoziții de conținut;
-dizpoziții finale;
-anexe.
Note de curs p.-51

TESTUL 14
Principiul fundamental al dreptului
Principiile de drept sunt reguli de maxima generalitate care
sintetizeaza experienta sociala si asigura echilibrul dintre
respectarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor.

Capacitatea Juridica
Aptitudinea persoanei fizice sau persoanei juridice de a participa
(in nume propriu sau pentru altul), ca titular de drepturi si obligatii
la raporturile juridice.

Elementele normei juridice

Elemente structurale sunt ipoteza, dispozitia si sanctiunea normei
juridice. Componenta trihotomica a normei nu este întâmplatoare;
ea corespunde exigentei logice dupacare orice prescriptie, pentru
a dobândi semnificatia si autoritatea unei norme juridice, trebuie
sa stipuleze conditiile în care unele categorii de subiecte vor
manifesta o anumita conduita, sa precizeze în ce consta aceasta
conduita si care sunt urmarile ce decurg din nerespectarea ei.
Ipoteza este acea parte componenta a normei juridice care
precizeaza conditiile, împrejurarile sau faptele în raport cu care se
aplica dispozitia normei de drept, precum si categoria subiectelor
la care trimite continutul dispozitiei. De exemplu, primeste o
mostenire persoana care poate dovedi vocatia succesorala si
faptul ca a acceptat mostenirea în termenul stabilit. Sau: pentru a-
si putea manifesta optiunea politica, cetateanul trebuie sa fie
major si sa nu fie decazut din drepturi.
Dispozitia. Ca partea cea mai importanta a normei juridice,
dispozitia se refera la
conduita ca atare pe care trebuie sa o realizeze cei carora li se
adreseaza; ea ofera raspuns la
'ntrebarea: "ce trebuie sa faca ori sa nu faca" sau "ce este
'ndreptatita sa faca persoana aflata 'n
situatia prevazuta de norma ". Dispozitia prevede fie obligatia de
a înfaptui anumite actiuni, fie
obligatia abtinerii de la 'nfaptuirea unor actiuni, dupa cum poate
numai sa permita, sa recomande sau
sa stimuleze o arie de actiuni umane dezirabile.
Sanctiunea reprezinta acel element al normei juridice care fixeaza
urmarile 'ncalcarii
dispozitiei; ea da raspuns 'ntrebarii: "care sunt consecintele
încalcarii dispozitiei?". Sanctiunea
constituie masura luata împotriva dorintei sau vointei aceluia care
nesocoteste dispozitiile normelorjuridice. Ea este aplicata de
organe special împuternicite si urmareste restabilirea ordinii
încalcate, prevenirea încalcarii normelor de drept în viitor si
îndreptarea celui vinovat . Rezulta ca scopul sanctiunii este
eminamente constructiv, neurmarind razbunarea frusta.
Continutul Raportului Juridic
Conținutul raportului juridic este ansamblul drepturilor subiective
și îndatoririlor juridice,ale subiecților raportului juridic. De regulă în
cadrul raporturilor juridice ambii participanți sunt titulari de
drepturi subiective și de îndatoriri juridice(ceea ce trebuie de
făcut).Dacă dreptul subiectiv este conduita posibilă legală a
participanților la raportul juridic,atunci îndatorirea juridică este
conduita necesară,a unui subiect față de celălalt subiect .
Obicei juridic
Ansamblul normelor sincretice-drepte, bune si sacre pastrare in
memoria orala a comunitatii poarta denumirea de obicei juridic
sau cutuma juridica

TESTUL 15
Organ de stat - partea componentà amecanismului de stat, dotatà cu o anumità
competentà si insotità cu putere, ai carei membri au o calitate distinctivà ( deputati,
functionari de stat, magistrati) si prin a carui activitate se realizeazà sarcinile si
functile statului.
2. Interpretare extensiva- lärgeste continutul normei în raport cu formarea ei
textualà, ea stabileste cà vointa legislatorului are de fapt un caracter mai
cuprinzätor în raport cu cel întreväzut in libertatea primará a normei în cauza.

4. Momentele legislative intrate in istoria dreptului sunt:

- dreptul în Mesopotamia
- dreptul în Egiptul Antic
- dreptul ebraic
- dreptul Roman
- dreptul persan
- dreptul chinez
- dreptul în antichitatea greacà
- dreptul in India anticà

5. a) subiectiv
6. Principiile de elaborare a dreptului:
- principiul libertâtii si egalitâtii
- pechitàtii si justitiei
- peresponsabilitătii
- asigurarea bazelor legale de functionarea statului sau a legalitatii
7. Dreptul musulman- cuprinde toate sferele sociale si nu pe acelea care tin de
obicei de sfera dreptului. Dreptul musulmani determinã dreptul pe care trebuie sá
le cunoasca musulmanii:
- respectarea porturilor, jertfele si pelerinajele. Este un sistem islamic unitar de
reglare sociala care cuprinde atât norme juridice si ne juridice cât si norme
religioase si obiceiuri.

8. Realizare a dreptului- un proces de a transpune în viatà continutul normei

juridice in cadrul caruia oamenii ca subiecte de drept respectà si executà dispozitile
normative, iar organele de stat aplicà dreptul în termenul competentei lor.
da
Obicei juridic- ansamblul normelor sincretice-drepte, bune si sacre pâstrate in
memoria oralà a comunitàtii poartà denumire de obicei juridic.
TESTUL 16
1. Definiţi noţiunea de obiect al raportului juridic.
Prin obiectul raportului juridic se înțelege acțiunea sau interacțiunea pe care
subiectul activ dintr-un raport juridic o poate pretinde subiectului pasiv din
același raport juridic .Aceasta înseamnă ca subiectul activ pretinde subiectului
pasiv o anumită conduita.

2. Alegeţi varianta corectă: Dreptul persoanei la viaţa face parte din categoria de
drept:

a) subiectiv;
b) pozitiv;
c) obiectiv;
c) obiectiv

3. Enumeraţi principiile (cerinţele) de elaborare a dreptului.

Cele 7 principii sunt :
-principiul exercitării suverane
-principiul pluralismului politic
-principiul separației puterilor
-principiul egalității juridice
-principiul deplinei protecții juridice
-principiul umanismului juridic
-principiul apărării ordinii de drept si a legislației

4. Care este principiul ce reglementează acţiunea normelor juridice în timp?

Norma juridică acționează pe timp nedeterminat într-un spațiu dominat de
noțiunea de teritoriu si asupra unor subiecte care participa la circuitul juridic in
cadrul acestui spațiu

5. Completaţi propoziţia: „În dependenţă de gradul de determinare sancţiunile se

clasifică în următoarele categorii: a).....; b).....; c).....; .......; n)..... .”
a)relativ determinate
b)absolut determinate
c)alternative
d)cumulative

6. Numiţi ramurile dreptului ce fac parte din dreptul public.

a)dreptul constituțional
b)dreptul administrativ
c)dreptul penal
d)dreptul procesual
e)dreptul muncii si protecție sociale
f)dreptul financiar

7. Alegeţi variantele corecte: Conţinutul dreptului îl constituie:

a) voinţa generală oficializată;

b) ansamblul elementelor, laturilor şi conexiunilor care formează
conturul voinţei;
c) modul de exprimare al normelor juridice.

a)voința generala oficializată

8. Descrieţi structura tehnico-juridică a normei juridice.

Structurarea lor este determinata de anumite rațiuni legate de prezentarea

materialului normativ intr-o forma exactă , logica , coerenta , având grija de
aspectul raționalizări si prezentării normelor de asa natura .

9. Enumeraţi subiecţii care au dreptul de iniţiativă legislativă.

Dreptul la inițiativa legislativă aparține deputaților , președintelui republicii si

guvernului .

10. Definiţi noţiunea de funcţie a dreptului

Funcțiile dreptului sunt acele direcții ale acțiunii mecanismului juridic la a căror
realizare participa întregul sistem al dreptului precum si instanțele sociale cu
atribuții in domeniul realizarii dreptului

TESTUL 17
1. Definiți noțiunea de act normativ.
Actul normativ- este izvorul de drept creat de organe ale autorității publice,
investite cu competențe normative (parlament, guvern, organe administrative
locale). Actul normativ cuprinde norme general-obligatorii, a căror aplicare poate
fi realizată și prin intervenția forței coercitive a statului (legi, decrete, ordonanțe
ale guvernului, regulamente și ordine ale ministerelor, decizii ale organelor
administrative locale).

2. Dezvăluiți esența noțiunii de lege.

Legea reprezintă regulile scrise de conduită ce descriu sau reglează relații specifice
între persoane și organizații, ca și măsurile punitive asupra celor ce încalcă aceste
reguli de conduită.

3. Numiți modalitățile de interpretare neoficială a normelor juridice.

 Între modalitățile interpretării neoficiale distingem în primul rând pe aceea
doctrinală, obținută în cercetarea riguroasă a instituțiilor juridice.
Întemeiate pe argumente științifice, concluziile ei pot fi reținute de organele
competente. Deși în cele mai multe sisteme contemporane de drept
doctrinei juridice nu i se atribuie calitatea de izvor de drept, cu toate
acestea ea a împlinit un rol important în istoria vie a dreptului.

4. Definiți noțiunea de tehnică juridică.

Tehnica juridică- reprezintă ansamblul mijloacelor, procedeelor prin care sunt
exprimate, în conținutul normei juridice, necesitățile sociale (tehnica legislativă),
iar mai apoi sunt puse în practică (tehnica realizării și interpretării dreptului).

5. Completați propoziția: „În dependență de gradul de determinare

sancțiunile se clasifică în următoarele categorii: a) Sancțiuni absolut
determinate; b) Sancțiuni relativ determinate; c) Sancțiuni alternative; d)
Sancțiuni cumulative ”.

6. Explicați caracterul tipic al normei juridice.

Caracterul tipic al normei juridice reiese din generalitatea normei juridice.
Ca model de conduită, norma juridică urmărește reducerea și respectiv,
egalizarea însușirilor semnificative ale relațiilor sociale, inclusiv izolarea
diferențelor individuale nesemnificative. Pentru a formula tipicul, identicul,
repetabilul într-o normă juridică, legislatorul caută generalul, ceea ce este
universal într-un mănunchi de relații sociale și, în raport cu acesta,
formulează tipul conduitei. Subordonarea față de conduita-tip prevăzută în
norma juridică reprezintă o cale importantă de realizare a socializării
individului, de învățare a modului social de existență. Desigur, dreptul va
putea stabili cu exactitate (și cu eficacitate) principiile formalizate ale
conviețuirii sociale, dacă va lua în considerare, cu ocazia fixării variantelor
de comportament, a tipului de conduită, mecanismele psihologice complexe
implicate în procesul devenirii social-umane a individului, a cooperării lui cu
societatea.

7. Enumerați monumentele legislative intrate în istoria dreptului.

a) Dreptul în Mesopotamia;
b) Dreptul în Egiptul Antic;
c) Dreptul ebraic;
d) Dreptul persan;
e) Dreptul în India Antică;
f) Dreptul chinez;
g) Dreptul în antichitatea greacă;
h) Dreptul roman;

8. Alegeți variantele corecte: În dependență de criteriul sferei de

cuprindere, normele juridice se clasifică în următoarele categorii:
a) Norme juridice Complete;
b. Norme juridice Generale;
c) Norme juridice Incomplete;
a) Norme juridice De trimitere;
a. Norme juridice Speciale;
b. Norme juridice De excepție;

9. La ce vârstă persoana dobândește capacitatea de folosință:

a. La naștere; c) la 16 ani;
b) La 14 ani; d) la 18 ani;

10. Enumerați principiile (cerințele) de elaborare a dreptului.

1.principiile generale;
2. principiile ramurale;
3. principiile interamurale;
4. principiile instituțiilor juridice;
5. principiile generale de drept;
6. principiile general al libertății;
7. principiul responsabilitatea;
8. principiul egalitatea;
9. principiul justiția;
10. principiul legalității

TESTUL 18
 1. Definiți noțiunea de normă juridică.
Norma juridică este o regulă de conduită generală, impersonală și obligatorie cu
caracter tipic, prescriptivă instituită de puterea publică sau recunoscută de
aceasta, a cărei respectare obligatorie este asigurată, la nevoie, de forța
coercitivă a statului.

2. Enumerați principiile generale ale răspunderii juridice.

Principiile generale ale răspunderii juridice sunt următoarele:
a) Principiul legalității răspunderii juridice;
b) Principiul răspunderii personale;
c) Principiul unicității răspunderii juridice;
d) Principiul justeței și proporționalității răspunderii juridice;
e) Principiul răspunderii subiective;
f) Principiul celerității și operativității răspunderii juridice;

3. Alegeți varianta corectă: Dreptul persoanei la viață face parte din

categoria de drept:
a. Subiectiv;
b) Pozitiv;
c) Obiectiv;

4. Definiți noțiunea de obicei juridic.

Obiceiul juridic este o regulă de conduită ce se formează spontan ca urmare a
aplicării ei repetate într-o perioadă de timp relativ îndelungată într-o colectivitate
umană.

5. Completați propoziția: „În dependență de gradul de determinare

sancțiunile se clasifică în următoarele categorii: a) Sancțiuni absolut
determinate; b) Sancțiuni relativ determinate; c) Sancțiuni alternative; d)
Sancțiuni cumulative. ”
6. Care este forma de realizare a normelor prohibitive de cetățeni?
Forma de realizare a normelor prohibitive de cetățeni este următoarea: abținerea
de la săvârșirea acelor acțiuni, pe care aceste norme le prevăd. Comportamentul
pasiv reprezintă unul din elementele comportamentului legal. Interdicțiile legale
se realizează în formă de respectare. Activitatea de abținere de la săvârșirea
actelor interzise nu presupune, prin urmare, operațiuni juridice, întocmirea unor
acte juridice și nici nu necesită neapărat crearea și desfășurarea de raporturi
juridice.
7. Care este conținutul raportului juridic?
Subiecții raportului juridic sunt legați între ei prin drepturi și obligații care în
ansamblu formează conținutul raportului juridic.
Conținutul raportului juridic este ansamblul drepturilor subiective și îndatoririlor
juridice, ale subiecților raportului juridic. De regulă în cadrul raporturilor juridice
ambii participanți sunt titulari de drepturi subiective și de îndatoriri juridice (ceea
ce trebuie de făcut). Dacă dreptul subiectiv este conduita posibilă legală a
participanților la raportul juridic, atunci îndatorirea juridică este conduita
necesară, a unui subiect față de celălalt subiect.
-Subiectul raportului juridic care este titularul dreptului subiectiv se numește parte
îndrituită (subiect activ al raportului juridic).
-Subiectul raportului juridic care este titularul de îndatoriri se numește parte
îndatorată (subiect pasiv al raportului juridic).
Într-un raport juridic se impune asigurarea unității de drepturi subiective și
îndatoriri juridice ale subiecților.

8. Care este structura actului normativ?

a) Articolul;
b) Paragrafe;
c) Aliniate;
d) Secțiuni;
e) Capitole;
f) Titluri;

9. Enumerați teoriile referitoare la originea și esența statului.

Cuvântul stat provine din limba latină de la status. A apărut cu aproape
șase mii de ani în urmă în Orientul Antic (Egipt, Babilon, China, India, statul
 continuă să fie și astăzi instrumentul conducerii sociale, iar discuțiile privind
natura, funcțiile, mecanismul și formele sale continuă să polarizeze și astăzi
atenția unor cercuri largi de specialiști în domeniul politologiei, sociologiei,
dreptului.
Originea statului este determinată de schimbările care au avut loc în
orînduirea comunei primitive, schimbări care au făcut ca vechile forme de
organizare și conducere (ginta, tribul) să nu mai fie suficiente, impunându-
se o formă nouă de dirijare – cea politică și statală. Statul apare astfel ca o
modalitate (o variantă) social – istorică de organizare socială, prin care
grupurile sociale și-au promovat interesele comune și în care și-a găsit
expresia concentrată întreaga societate.
Esența statului constă în existența puterii publice, denumită și putere de
stat sau putere de constrângere (forță coercitivă). În ultimă instanță, statul
înseamnă forță.

10. În ce act normativ își găsesc reflectare principiile generale ale

dreptului?
Principiile generale ale dreptului își găsesc reflectare în Constituție.

TESTUL 19
1. Explicați principiul neretroactivității legii.
Neretroactivitatea legii- este principiul de drept în temeiul căruia legea
reglementează numai situațiile ce se nasc sau se constituie după intrarea ei în
vigoare. Neretroactivitatea constituie un principiu ce își găsește o constantă
aplicare și în domeniul activității de soluționare a litigiilor civile.

2. Numiți modalitățile de interpretare neoficială a normelor juridice.

Modalitățile de interpretare neoficială a normelor juridice sunt:
a) Doctrinară;
b) Oficioasă;
c) Comună;

3. Completați propoziția cu varianta corectă: „Interpretarea

autentică este ...”
 a) O interpretare efectuată de către toți cetățenii;
b. Atunci când organul emitent își interpretează propriul act;
c) O interpretare a Constituției și a legilor constituționale
înfăptuită de către șeful statului.

4. Explicați caracterul general și impersonal al normelor juridice.

Prin natura sa, norma juridică este o regulă cu caracter general și impersonal, fapt
din care reiese că regula de conduită prescrisă de normă are menirea de a fi
aplicată unui număr nedefinit de cazuri și de persoane.
Caracterul general – regula de conduită prescrisă de normă este o regulă tipică,
menită să se aplice la un număr nedefinit de cazuri. Ea nu-și realizează scopul prin
aplicarea ei o singură dată sau într-un număr limitat de cazuri. Ea se aplică în
toate cazurile descrise în ipoteza sa, iar atunci când împrejurările descrise în
ipoteză nu se ivesc, norma respectivă nu se aplică. Caracterul general al normei
juridice rezultă din faptul că ea are o aplicare repetată, în cazuri nelimitate.
Caracterul impersonal al normelor juridice rezultă din generalitate și nu vizează,
nu se referă la o persoană concretă. Ea se aplică tuturor persoanelor ce se află în
situațiile și condițiile precizate în ipoteza sa.

5. Definiți noțiunea de drept.

Dreptul este un sistem de reguli, care sunt create și puse în aplicare prin
intermediul unor instituții sociale sau guvernamentale pentru a reglementa
comportamentul. Dreptul este un sistem care ajută la reglementare și prin care se
asigură că o comunitate arată respect și egalitate în interiorul ei.

6. Alegeți varianta corectă: Sancțiunea indică:

a) Conduita ce trebuie urmată în prezența ipotezei;
b. Urmările nerespectării dispoziției normei juridice;
c) Împrejurările sau faptele în prezența cărora se cere o
anumită conduită;

7. Ce înțelegeți prin abrogarea tacită?

Abrogarea tacită- poartă și denumirea de abrogare implicită. Este tacită,
deoarece în noul act normativ nu se prevede nimic în legătură cu acțiunea vechilor
norme juridice. Întrucât norma juridică nouă dă o reglementare diferită în
comparație cu vechea reglementare, organul de aplicare înțelege implicit că în
mod tacit legiuitorul a dorit să scoată în vigoare vechea reglementare (vechea
normă fiind considerată ca abrogată tacit).

8. Verificați justețea următoarei afirmații. Corectați greșelile (dacă

sunt): „Normele morale reprezintă o totalitate de reguli elaborate
de puterea de stat cu privire la bine și rău, corect și incorect, just
și injust”.
Fals.
Normele morale reprezintă o totalitate de reguli elaborate de organe special
abilitate cu privire la bine și rău, corect și incorect, just și injust.

9. Definiți noțiunea de organ de stat.

Organ de stat- este definit ca o parte componentă a mecanismului de stat, dotată
cu o anumită competență și învestită cu putere, ai cărei membri au o calitate
distinctă (deputați, funcționari de stat, magistrați) și prin a cărei activitate se
realizează sarcinile și funcțiile statului.

10. Care este structura actului normativ?

a) Articolul;
b) Paragrafe;
c) Aliniate;
d) Secțiuni;
e) Capitole;
f) Titluri;

TESTUL 20
1. Definiți noțiunea «Forma de stat».
Forma de stat exprimă modul de organizare a conținutului puterii, structura
internă și externă. Deci organizarea puterii de stat-forma de stat în sensul larg al
noțiunii se manifestă sub trei aspecte: a) forma de guvernământ ; b) structura de
stat; c) regimul politic. (pag. 162)
2. Care element al normei juridice prevede drepturile și obligațiile juridice ale
participanților la raportul juridic?
Conținutul este format din drepturile subiective ale părților și din obligațiile
corelative lor. (pag.
319)
3.Care este structura raportului juridic?
Raportul juridic are o structură cuprinzând elementele ce-l condiționează.
Structural, raporturile juridice presupun trei elemente :
-subiectele(părțile între care se încheie raportul juridic);
-conținutul(format din drepturile subiective ale părților și din obligațiile
corelative lor) ;
-obiectul(format din conduita părților, acțiunile sau inacțiunile conform normei
juridice) (pag.319)
4. Alegeți varianta corecta. Stabilirea stării de fapt este:
b) o fază a procesului de aplicare a dreptului.
5. Enumerați principiile(cerințele) de elaborare a dreptului.
A. După gradul de generalizare și sfera lor de acțiune, acestea se clasifica în : a)
principii fundamentale sau generale;
a) principii ramurale(de ramură) ;
b) principii interramurale.
A. Din punct de vedere al conținutului, principiile pot fi filozofice, politice,
sociale, exclusiv juridice și de tehnică juridică.
B. În dependență de funcțiile pe care le îndeplinesc, principiile generale ale
dreptului disting funcția fundamentală și funcția tehnică.
C. După sfera de aplicare, principiile dreptului pot fi divizate în :

a) principii de drept național (intern) ce se aplica în cadrul unui stat;

b) principii de drept comunitar ce se aplica în cadrul Comunității Europene

c) principii de drept internațional (cu referire la statele lumii).

E. După diviziunea dreptului deosebim:

a) principii de drept public ;
b) principii de drept privat. (pag. 192)
6. Alegeți variantele corecte: Conținutul dreptului îl constituie :
a) voința generală oficializată;
b) ansamblul elementelor, laturilor și conexiunilor care formează conturul
voinței. (pag. 103)
1.Descrieți structura tehnico-juridică a normei juridice.
Structura tehnico-juridică se referă la forma exterioară de exprimare a structurii
logice a normei. Normele juridice sunt, de regulă, cuprinse în acte juridice
normative – legi, decrete, hotărâri, care la rândul lor, sunt structurate, după caz,
în capitole, paragrafe, secțiuni. (pag. 238)
2.Enumerați subiecții care au dreptul de inițiativă legislativă.
Dreptul de inițiativă legislativă aparține deputaților, Președintelui RM,
Guvernului și Adunării Populare a UTA Gagauzia.
3.Alegeți variantele corecte: Organele de stat care elaborează acte
normative sunt :
a) organele legislative. (pag. 160)
10. Definiți noțiunea de funcție a dreptului.
Funcțiile dreptului sunt acele direcții(orientări fundamentale) ale acțiunii
mecanismului juridic la a căror realizare participă întregul sistem al
dreptului(ramurile, instituțiile, normele dreptului) precum și instanțele sociale
ca atribuții în domeniul realizării dreptului.
 INTREBARILE DE LA TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI (98)

Subiecte orientative pentru examenul de

promovare: