Universitatea "Dunărea de Jos", Galați

Facultatea de Drept și Stiințe Administrative

Disciplina: Teoria Generala a Dreptului

Lect. univ. dr. Agheniței Mihaela
Student: Cristea Andrei Alin

TEMA 1

1) Ce formulează Teoria Generală a Dreptului?

Teoria generală a dreptului formulează cele mai generale categorii valabile pentru ramurile
ştiinţei juridice: norma juridică, sistem de drept, izvor de drept, raport juridic, răspundere
juridică etc.
2) Ce este fenomenul juridic?
Fenomenul juridic este alcătuit din totalitatea ideilor, conceptelor, opiniilor cu privire la drept,
cu privire la necesitatea impunerii anumitor comportamente membrilor unei comunități prin
norme juridice.
3) Când apare dreptul?
Dreptul apare odată cu statul, atunci când societatea umană se structurează în forme de
organizare diferențiate din nevoia reală de a se apăra împotriva celor care atentau la existența
ei și în scopul unei gospodăriri mai bune a resurselor materiale.
Nu doar statul poate asigura forța de constrângere. Armata, biserica, grupuri criminale,
economice sau revoluționare pot și chiar au impus, uneori, regulile lor celorlalți sub
amenințarea cu sancțiunea.
4) Definiți dreptul obiectiv:
Dreptul obiectiv este ansamblul tuturor normelor juridice cuprinse în acte normative care
reglementează raporturile sociale și care pot să fie sau să nu mai fie în vigoare. Orice lege dată
pentru a reglementa conduita umană face parte din dreptul obiectiv.
5) Definiți dreptul subiectiv:
Dreptul subiectiv reprezintă posibilitatea, facultatea, prerogativele unui subiect de drept de a
avea de a-și valorifica și apăra împotriva altuia un anumit interes legalmente protejat. Orice
drept subiectiv există numai în baza și în conformitate cu un drept obiectiv care îl prescrie.
6) Care sunt factori de configurare al dreptului:
a. mediul natural - particularitățile mediului geografic influențează apariția unor norme
juridice care să reglementeze utilizarea anumitor componente ale respectivului mediu.
b. cadrul social economic - reprezintă un important factor de configurare a
c. dreptului datorită interdependenței între social, economic, juridic.
d. cadrul istoric
e. cadrul etnic ideologic
f. cadrul național - care au în vedere condițiile istorice și particularitățile etnico-naționale
ale populației.
g. cadrul politic
h. cadrul ideologic și cultural
i. factorul internațional
j. factorul uman
k. factorul biologic și fiziologic inculpabil
7) Ce este esența dreptului?
Esența dreptului înseamnă determinarea calitativă și inter-relaționările sale intime care îi
conferă locul și rolul în relațiile sociale.
8) Ce este dreptul?
Dreptul reprezintă ansamblul regulilor asigurate și garantate de către stat, care au ca scop
organizarea și disciplinarea comportamentelor umane, în principiu, relațiile din societate într-
un climat specific manifestării coexistenței și libertăților, a apărării drepturilor esențiale ale
omului și a statornicirii spiritului de dreptate.
9) Cum trebuie înțeleasă Teoria Dreptului?
Teoria dreptului nu trebuie înţeleasă ca o simplă trecere în revistă a normelor şi instituţiilor
juridice, ci ca o explorare în profunzime a conceptului de „ drept", dezvoltând elementul formal
şi normativ al normelor.
10) Cum mai este denumită Teoria Generală a Dreptului?
Teoria Generala a Dreptului a fost studiată sub denumirea de ENCICLOPEDIA DREPTULUI.
11) Ce studiază Științele juridico-istorice?
Ştiinţele juridico-istorice studiază dreptul în evoluţia lui istorică, concretă, in mod cronologic.
Din punct de vedere istoric, dreptul poate fi studiat in general, fie pe anumite ramuri sau
instituţii.
12) Care sunt disciplinele raportate la sistemul conceptelor juridice?
Disciplinele raportate la sistemul conceptelor juridice sunt istoria doctrinelor juridice sau
istoria
doctrinelor politico-juridice.
13) Definiți științele juridice de ramură:
Științele juridice de ramură reglementează diferite categorii de relaţii sociale in forme specifice.
Aceste forme, determinate de particularităţile relaţiilor sociale pe care le reglementează,
constituie criteriul principal de diviziune a dreptului in mai multe ramuri, pe baza cărora se
formează ştiinţele juridice de ramură. Fiecare dintre ramurile dreptului formează obiectul de
studiu al unei discipline juridice aparte, astfel încât fiecăreia dintre ele îi corespunde o ramură a
ştiinţei juridice.
14) Ce presupune cunoașterea științifică?
➢ descoperirea faptelor brute;
➢ fixarea faptelor brute ca date în limbajul specific (trecerea la faptele ştiinţifice);
➢ elaborarea, în temeiul faptelor ştiinţifice, a ipotezelor şi teoriilor, a căror veridicitate este
verificabilă.
15) Care sunt cele două dimensiuni ale științei dreptului?
Cele două dimensiuni ale științei dreptului sunt: o dimensiunea descriptivă - stabilirea şi fixarea
metodică a faptelor ştiinţifice; o dimensiunea teoretică - elaborarea de ipoteze şi teorii.
16) Care sunt funcțiile științelor juridice?
✓ explicarea teleologic-normativă; ✓ implicarea teoretic-critică;
✓ universalitatea pragmatică.
17) Ce presupune cercetarea fenomenului juridic?
În "Teoria dreptului în sistemul ştiinţelor juridice" (Analele Universităţii Bucureşti,1991),
Nicolae Popa subliniază că cercetarea fenomenului juridic nu poate fi restrânsă nici la nivelul
istoricităţii sale, nici la nivelul unei tratări de tip particular- adică a formelor dreptului pozitiv,
activ, în vigoare într-o anumită ţară, ci trebuie realizată prin surprinderea aspectelor de
generalitate, a constantelor dreptului.
Studiul conceptelor, categoriilor şi principiilor fundamentale ale dreptului este realizat de Teoria
generală a dreptului.
18) Care sunt conceptele elaborate în cadrul Teoriei Generale a Dreptului?
În cadrul Teoriei generale a dreptului sunt elaborate concepte precum: dreptul (esenţa,
conţinutul şi forma dreptului), norma juridică, izvorul de drept, raportul juridic, tehnica
juridică, răspunderea juridică, etc.
19) Definiți Teoria Generală a Dreptului:
Teoria generală a dreptului este ştiinţa juridică despre fenomenul dreptului şi cercetează
structurile, mecanismele sistemului de drept în care întâlnim aplicaţiile conceptelor filozofice:
fenomenul juridic, dreptul obiectiv, raporturile juridice, conştiinţa juridică, ea valorifică diverse
concepţii filozofice la nivelul unor domenii ale acestora precum ontologia, epistemologia,
antropologia, axiologia, etica.
20) Enumerați metodele de cercetare a științelor juridice.
a) Metode de cercetare
b) Metoda istorică
c) Metoda logică
d) Metoda experimentală
e) Metoda cantitativă
f) Metode prospective

TEMA 2

1. Care este etimologia cuvântului “ drept”?

Etimologia cuvantului “drept” porneşte din limba latină, de la latinescul “directum”, răspândit
apoi în diverse limbi( droit in franceză, dirrito în italiană).
2. Cum poate fi înţeles termenul “drept” ?
Termenul “drept” poate fi înţeles în două sensuri, care reprezintă realităţi distincte, şi anume
sensul juridic şi sensul obiectiv.
3.Care sunt aspectele sensului juridic ale termenului “drept”?
Aspectele sensului juridic ale termenului “drept” sunt aspectul dreptului obiectiv şi al dreptului
subiectiv.
4.Ce trebuie avut în vedere pentru studiul dreptului?
Pentru studiul dreptului trebuie avută în vedere şi viziunea istorică, legată de descifrarea
originilor dreptului.
5.De ce este legat “ dreptul” ?
“Dreptul” este indiscutabil legat de evoluţia generală a societăţii, de particularităţile societăţii
în diferitele trepte de dezvoltare istorică.
6.Ce reprezintă dreptul în viziunea filozofilor antici?
În viziunea filozofilor antici, dreptul, reprezintă o realitate atât de prezentă şi de activă în viaţa
oamenilor, încât în mod firesc, a constituit obiect de preocupare, de studiu şi de reflecţie pentru
gânditorii antici.
7.Care este rolul pe care l-au gândit gânditorii antichităţii la drept?
Gânditorii antichităţii au constatat că dreptul are, în primul rând, un rol social întrucât
reglementează relaţii sociale, potrivit unor reguli care fac posibilă convieţuirea socială, întrucât
stă la baza ordinii juridice în lipsa căreia liniştea socială nu poate fi concepută.
8.De ce este legat evoluţia dreptului?
Evoluţia dreptului se află în mod firesc legată de evoluţia omenirii.
9.De ce erau reglementate raporturile membrilor comunităţii?
Raporturile membrilor comunităţii erau reglementate de tabu-uri sau norme tribale de
interdicţie.
10.Cu ce seamănă aceste reguli?
Aceste reguli seamănă cu regulile restrictive din normele juridice penale ulterioare.
11.Care este poziţia lui Hegel fată de normele antichităţii?
Hegel spunea: “ Numai după ce oamenii şi-au născocit trebuinţe multiple şi când dobândirea
acestora se împleteşte cu satisfacerea lor, numai atunci se pot alcătui legi”.
12.În ce constă noua etapă de după antichitate?
Noua etapă constă în norme cutumiare sau dreptul obişnuielnic- acele reguli nescrise de
conduită, repetate în timp, în situaţii similare, ce ajung să devină ordine pentru o anumită
comunitate.
13.Când a trecut dreptul într-o altă etapă evolutivă?
Dreptul a trecut într-o altă etapă evolutivă, odată cu apariţia formei organizate, structurale a
societăţii.
14.Cum s-au dezvoltat normele şi care sunt noile reguli sociale?
Unele norme vechi, obiceiuri sunt recunoscute de stat şi devin norme juridice. Altele sunt
edictate de puterea de stat în temeiul guvernării, prin instituire de reguli generale şi obligaţii.
Noile reguli sociale sunt: obişnuielnice, morale, religioase etc, reguli ce nu se confundă şi nu se
contopesc cu cele juridice.
15.Cum s-a configurat dreptul?
Dreptul se configurează ca un sistem distinct, structurat, desprins de morală şi obiceiuri, alcătuit
din norme juridice scrise, instituite de stat şi aplicabile, la nevoie, prin forţa publică. 16.Care
sunt principalele monumente legislative?
❖ Codul lui Hamurabi; ❖ Legile lui Manu;
❖ Codul lui Mu;
❖ Legile lui Moise;
❖ Legile lui Solon.
17.Definiţi Codul lui Hamurabi:
Codul lui Hamurabi este esenţa dreptului mesopotamiam care a fost edictat cu 2000 de ani
înainte de Hristos. Conţine norme juridice, morale, religioase.
18.Ce sunt Legile lui Manu?
Legile lui Manu cuprind norme juridice contopite cu norme religioase. Erau redactate în versuri
şi se refereau la castă, la deciziile regale şi tradiţii.
19.Ce reprezintă Legile lui Moise?
Legile lui Moise reprezintă vechiul drept ebraic în care norma juridică se confundă cu norma
religioasă. Conţin reguli ce se referă la crime, desfăşurarea judecăţii, pedepse, legitima apărare,
circumstanţe atenuante.
20.La ce se referă Legile lui Solon?
Legile lui Solon reprezintă dreptul atenian şi se referă mai mult la raporturi juridice civile. Un
cod de legi reformist legat de căsătorie, adopţie, calendar, comerţ, circulaţie monetară.
21.Ce este codul lui Justinian?
Codul lui Justinian este un adevărat cod cu prevederi legale foarte variate, cuprinzând întreaga
materie de drept public şi privat. Are la bază Legea celor XII Table.
22.Ce este ştiinţa dreptului?
Dreptul, conceput ca totalitate a normelor juridice, impuse în societate, face obiectul ştiintei
dreptului.
23.Ce este dreptul raportat la ştiinţa dreptului?
Ştiinţa reprezintă un sistem de cunoştinţe despre natură, societate şi gândire, format în mod
istoric şi care se dezvoltă pe baza practicii sociale.
24.La ce se referă subdiviziunea dreptului?
Acestea studiază diferite grupuri de norme juridice care au un obiect comun( ştiinţa dreptului
civil, a dreptului penal, administrativ etc). Altele se referă la organizarea diferitelor organe de
stat( drept constituţional, drept adminstrativ). În normele de drept îsi găsesc expresie şi

elemente ale activităţii statale: elaborarea dreptului, aplicarea normelor de drept, interpretarea
lor.
25.Ce sunt constantele dreptului?
Constantele exprimă elementul de esenţă a acestuia, indiferent de evoluţia şi schimbările
fenomenale care-l afectează.
26.De ce spunem că dreptul este strâns legat de stat?
Deoarece aceste doua fenomene politice se împletesc atât de strâns încât nu pot fi separate unul
de celălalt.
27.De unde provine cuvântul “stat”?
Provine din limba latină de la cuvântul “status”.
28.Care sunt laturile statului?
O organizaţie politică de pe un anumit teritoriu formată din diverse instituţii, în care îşi
desfăşoară activitatea reprezentanţii populaţiei: deputaţii, senatorii, funcţionari publici şi
diverse organe cum ar fi: parlament, guvern etc.
O a doua latură a acestui sens ar fi teritoriul cu relieful lui locuit în majoritate de o populaţie
delimitat prin frontiere.
29.Definiţi statul dupa Gheorghe Boboş:
“Statul este o organizaţie politică formată din reprezentanţi ai populaţiei de pe un anumit
teritoriu, care sunt investiţi cu atribuţii de putere care constau în posibilitatea de a putea lua
decizii obligatorii, în numele întregii populaţii, decizii concretizate în norme de drept sau în acte
de aplicare a dreptului care, dacă nu sunt respectate de bună-voie, sunt aduse la îndeplinire prin
forţa de constrângere”.
30.Care este definiţia statului dată de Mircea Djuvara?
“Statul reprezintă ,, suveranitatea unei populaţii numită naţiune aşezată pe un teritoriu,, sau ,,
autoritatea pe care o organizaţie publică o deţine şi care-i dă libera facultate, de organizare şi
de creare a dreptului pe teritoriul respectiv,, “.
31.Cum a definit sintetic statul F. Ricaux?
Statul este o putere organizată asupra unei populaţii pe un anumit teritoriu.

32.Definiţi constantele dreptului:

Ca elemente universale şi perene ce caracterizează statul, constantele sunt identificate în ambele
accepţiuni de stat.
33.Care sunt constantele dreptului?
- constituirea şi exercitarea puterii, a autorităţii ca “putere” sau “autoritate publică”; -
constituirea şi funcţionarea organelor statului pe principiul “separaţiei putererilor”; -formele de
guvernământ;
- structura fundamentală a organelor statului pe categorii legislative, executive, judecătoreşti;
-constante identificate în aparatul conceptual:sistem electoral, parlament, guvern, ministere,
lege, impozite etc.
34.Definiţi norma statului:
Noţiunea de formă a statului este privită în literatura de specialitate ca fiind formată din
anumite
elemente componente cum ar fi: forma de guvernământ, structura de stat şi regimul politic.
35.Ce este forma de guvernământ?
Forma de guvernământ reprezintă raportul stabilit între organele de stat şi procesul de
constituire şi exercitare a puterii.
36.La ce se referă structura de stat?
Structura de stat se referă la organizarea puterii de stat în funcţie de împărţirea administrativ
teritorială.
37.Ce este regimul politic?
Regimul politic constituie pentru unii politologi un element al formei de stat iar pentru alţii un
element al sistemului politic.
38.Care sunt principalele trăsături ale statului?
-este instituţia politică cu cel mai înalt grad de organizare şi structurare;

-constituie o organizaţie politică a unei comunităţi umane, pe raza unui teritoriu delimitat prin
frontiere stricte;
-are caracter suveran, prin faptul ca reprezintă organizarea politică a unei comunităţi umane, ca
expresie a voinţei cetăţenilor;
-este o instituţie specializată, care asigură funcţionalitatea socială prin contribuţii financiare ale
cetăţenilor, care plătesc impozite;
-are un caracter istoric, apariţia sa fiind impusă de cerinţele dezvoltării sociale;
-are, de regulă, caracter naţional, cel puţin pentru epocile modernă şi contemporană, întrucât
reprezintă organizarea politică a unei naţiuni.
39.Care sunt funcţiile statului?
- legislativă- prin care autorităţile statului adoptă normele de conduită şi care în ansamblul lor
formează sistemul de drept;
-organizatorică( executivă)- prin care se realizează punerea în aplicare a actelor normative, cât
şi buna desfăşurare a serviciilor publice;
-judecătorească- prin care se soluţionează situaţiile litigioase care apar în societate.

TEMA 3

➢ 1.Ce este statul de drept?

Statul de drept reflectă faptul ca exercitarea puterii politice de către stat se face în temeiul
legilor, folosind numai forţa argumentelor logice şi legale, iar nu argumentul forţei brutale şi
ilegale.
➢ 2.Ce sunt izvoarele dreptului?
Izvoarele sau sursele dreptului sunt manifestări ale relaţiilor sociale care generează norma
juridică, indiferent de natura ei( de drept public sau privat).
➢ 3.Definiţi cutuma ca izvor de drept:
Cutuma( tradiţia sau obiceiul) reprezintă unul dintre izvoarele formale cele mai importante ale
dreptului.
➢ 4.Ce este doctrina şi care e rolul ei?
Prin doctrină înţelegem opiniile exprimate în ştiinţa juridică al cărei obiect este studiul dreptului
pozitiv.
➢ 5.Care sunt cele doua sensuri ale jurisprudenţei ca izvor de drept?
- unul configurează activitatea de aplicare a dreptului, înfăptuită de organele
judiciare, indiferent de rolul şi locul pe care îl ocupă într-o ierarhie legată în conformitate cu
componenţele lor. Sunt în acest sens creatoare de jurisprudenţă instanţele judecătoreşti, organele
de procuratură, hotărârile organelor jurisdicţionale;
- în al doilea sens, prin jurisprudenţă înţelegem chiar ştiinţa dreptului. Este, fără îndoială, un
sens foarte larg care nu mai este utilizat, ca atare, nici în doctrină şi nici în practica judiciară.
➢ 6.Definiţi legea în sens larg şi în sens restrâns.
Există un sens larg şi unul restrâns al conceptului de lege, după cum avem în vedere numai actul
pe care îl adoptă pe baza unei proceduri specifice, Parlamentul(sens restrâns) sau este vorba de
orice act cu putere obligatorie, de orice act normativ( sensul larg al noţiunii).
➢ 7.Ce ste contractul normativ?
Contractul normativ este în principiu un act juridic individual, opera voinţei a două sau mai
multe persoane, care convin cu privire la naşterea, modificarea sau stingerea unor raporturi
juridice concrete, din care rezultă drepturi şi obligaţii ale părţilor.
➢ 8.În ce materii apare?
Contractul normativ apare în dreptul constituţional, dreptul internaţional public sau dreptul
muncii şi protecţiei sociale.
➢ 9.Definiţi noţiunea de sistem:
Prin “sistem”, în general, înţelegem un ansamblu de elemente legate între ele, având ceva
comun, care le armonizează şi constituie un tot unitar.
➢ 10.Când a apărut această noţiune?
Noţiunea de “ sistem” a existat încă din epoca în care apar primele norme sociale cu caracter
juridic şi se dezvoltă în Evul Mediu, apoi în Epoca Modernă.
➢ 11.Enumeraţi factorii sistemului de drept:
A) voinţa unică- obiectivată prin acţiunea legislativă a Parlamentului;
B) scopul unic- al normei juridice, adică îndeplinirea intereselor generale ale societăţii; C)
unitatea “ câmpului juridic”- normele sunt generale şi impersonale, astfel încât nu se aplică
într-un singur caz, ci în mod repetat într-un spaţiu şi un timp dat, care intră sub incidenţa unui
sistem determinat de drept;
D) unitatea modului de realizare a normei juridice- rezultând din intervenţia, la nevoie, a forţei
publice.
➢ 12.Care sunt criteriile constituirii sistemului de drept? - obiectul reglementării juridice;
- metoda reglementării juridice;
- principiile dreptului;
- instituţia judiciară.
➢ 13.Definiţi obiectul reglementării juridice:
Obiectul reglementării juridice este criteriul esenţial al distincţiei diferitelor categorii de norme
juridice.
➢ 14.Care sunt metodele reglementării juridice?
-metoda autoritarismului( reglementări autoritare), metodă ce presupune organizarea şi
reglementarea autoritară a raportului social de organizaţiile de stat competente; -metoda
autonomismului- această metodă se regăseşte în principal în sistemul
contractual, la baza încheierii contractului , punându-se autonomia de voinţă.
➢ 15. Ce sunt principiile dreptului?
Principiile dreptului ajută şi ele la completarea tabloului general al criteriilor ce stau la baza
distincţiei normelor juridice pe ramuri.
➢ 16.Daţi un exemplu de un principiu al dreptului:
Principiul legalitaţii care îşi găseşte concretizare în mai multe ramuri de drept, dar aplicarea lui
prezintă o importanţă deosebită pentru ramura organizării instanţelor judecătoreşti. Un al
exemplu, este principul repartiţiei după muncă, care este legat de reglementarea raporturilor de
muncă, adică îşi găseşte concretizare în principal, în dreptul muncii.
➢ 17.Ce este instituţia juridică?
Instituţia juridică cuprinde un ansamblu de norme juridice ce reglementează o categorie mai
restrânsă de relaţii sociale, legate între ele prin trăsături specifice, care le deosebesc de alte
relaţii sociale.
➢ 18.Daţi exemple de instituţii juridice:
Instituţia juridică a căsătoriei, instituţia rudeniei, adopţie etc.
➢ 19.Definiţi ramura de drept:
Ramura de drept este un ansamblu de norme juridice care reglementează o categorie mai mare
de relaţii sociale, legate între ele prin trăsături comune, folosind de regula, aceeaşi metodă de
reglementare şi având, în general, principii comune care guvernează această reglementare.
➢ 20.Ce este dreptul constituţional?
Dreptul constituţional easte un ansamblu de norme juridice prin care se stipulează organizarea
şi exercitarea puterii de stat.
➢ 21.Definiţi dreptul administrativ.
Dreptul administrativ reglementează relaţiile sociale ce apar în procesul organizării şi
înfăptuirii de către organele de stat a activităţii executive.
➢ 22.Ce este dreptul financiar?
Dreptul financiar reglementează relaţiile sociale care apar în sfera activităţii financiare a
statului.
➢ 23.Definiţi dreptul muncii:
Dreptul muncii conţine norme juridice prin care se instituie importante drepturi şi obligaţii
pentru angajatpr şi angajat, dându-se raportului de muncă o reglementare ce îmbină interesele
generale cu interesele personale.
➢ 24.Ce este dreptul civil?
Dreptul civil pate fi definit ca acea ramura a dreptului care reglementează marea majoritate a
raporturilor patrimoniale, unele raporturi personale nepatrimoniale, precum şi condiţia juridică
a persoanelor fizice şi persoanelor juridice.
➢ 25.Ce este dreptul penal?
Dreptul penal cuprinde totalitatea normelor juridice care stabilesc ce fapte sunt considerate
infracţiuni şi care este pedeapsa pe care trebuie sa o aplice instanţa judecătorească celor ce sau
făcut vinovaţi de săvârşirea infracţiunii.
➢ 26.Ce reglementează dreptul familiei?
Dreptul familiei este acea ramura a dreptului care reglementează raporturile născute din
căsătorie, rudenie, adopţie, vizând întărirea familiei pe baza principiului deplinei egalităţi în
drepturi dintre bărbat şi femeie şi ocrotirea prin toate mijloacele a mamei şi copilului.
27.Ce cuprinde dreptul internaţional?
➢ Dreptul internaţional cuprinde normele create în cadrul relaţiilor dintre state, cu participarea
şi pe baza acordului de voinţă al acestora.
➢ 28.Când au apărut noţiunile de drept public şi privat?
Noţiunile de drept public şi privat au apărut în Roma antică, în timpul lui Ulpinian.
➢ 29.Ce apără dreptul public?
Dreptul public (“ jus publicum”) apără interesele statului.
➢ 30.Ce apără dreptul privat?
Dreptul privat (“ jus privatum”) apără interesele indivizilor.
➢ 31.Care sunt criteriile de departajare a celor doua drepturi ?
-dreptul public reglementează relaţiile speciale din domeniul organizării puterii
publice, în vreme ce dreptul privat reglementează relaţiile sociale patrimoniale şi nepatrimoniale
la care participă particularii;
- în ceea ce priveşte scopul, statul este preocupat de scopul (interesul) general, iar
individul de acela personal( privat);
- raporturile juridice de drept public sunt de regulă, raporturi unilaterale, când
drepturile lezate se apără din oficiu; raporturile juridice de drept privat sunt bilaterale, când
dreptul se asigură prin intervenţie, la cererea părţilor.