Universitatea "Dunărea de Jos", Galați

Facultatea de Drept și Stiințe Administrative

Disciplina: Teoria Constructiei U.E.

Lect. univ. dr. Agheniței Mihaela
Student: Cristea Andrei Alin

Tema 1

1.Cine a avut ideea crearii comunitati europene ?

2.Viitoare Federatie Europeana a avut o declaratie cu urmatoarele principii ?
3.Din cine este formata comunitatea europeana a carbunelui si otelului ?
4.Care sunt institutiile tratatului CECO ?
5. Definiti comunitatea economico-europeana si comunitatea europeana a energiei atomice :
6. Ce au instituit tratatele de la roma ?
7. Din ce este alcatuita Asociatia europeana a liberului schimb ?
8.Ce presupune comunitatea europeana a celor 6 ?
9. Ce este Europa celor 12 ?
10. Definiti actul unic european :
11.Ce reprezinta tratatul de la Maastricht ?
12.Definiti tratatul de la Mastricht d.p.d.v structural:
13.Care sunt obiectivele tratatului de la Mastricht ?
14.Prin ce a contribui tratatul de la Mastricht la integrarea europeana ?
15. Cand s-au stabilit criteriile de aderare in U.E? 16. Enumerati criteriile de aderare :
17. Ce cuprinde IQ-ul comunitar ?
18. Ce inseamna Europa celor 15 ?
19. Care sunt cele 4 mari obiective ale tratatului de la Amsterdam ?
20. Ce este agenda 2000?
21. Din ce este alcatuita agenda 2000?
22. Ce scop a fost instituit prin strategia de la Lisabona ?
23. Enumerati obiectivele strategiei de la Lisabona:
24. Care sunt cele 4 domenii de actiune prioritare stabilite prin strategia de la Lisabona
revizuita ?
25. Ce inseamna Europa celor 25 ?
26. Care sunt strategiile intarite de readerare ?
27. Care a fost nuantarea introdusa de Consiliul European de la Helsinki ?
28. In ce consta acordul de compromis din samitul de la Nisa ?
29. Definiti Europa celor 27:
30. Cand a avut loc a 6 extindere ?
31. De ce nu a indeplimit conditiile Turcia ?
32. De ce este esentiala ridicarea vizelor ?
33. Care sunt potentialii candidati la UE in continuare ?

Raspunsuri:
1.Ideea crearii comunitatii europene a apartinut ministrului de externe francez Robert Shuman.
2.Principiile declaratiei sunt:
a)Europa nu se va construi dintr-o data sau dupa un plan unic.
B)Animozitatea de lunga durata dintre Franta si Germania trebuie eliminata.
C)Productia franco-germana de carbune si otel trebuie controlata de Inalta Comunitate
europeana
D)Ridicarea nivelului de trai si constituirea unei comunitati europene.
e)Deciziile Inaltei Autoritati vor fi obligatorii pentru tarile membre.
3.CECO este formata din Franta, Germania, Italia si cele trei tari ale Benelux-ului.
4. Tratatul CECO consacra patru institutii: a)Inalta Autoritate
b)Consiliul Ministrilor
c)Adunarea Parlamentarilor
d)Curtea de Justitie
5.CEE a reprezentat un fundament economic care a facut din Europa una din cele mai mari
puteri comerciale ale lumii.
EOROATOM avea ca obiectiv principal realizarea conditiilor necesare dezvoltarii unei
puternice industrii nucleare.
6.Tratatele de la Roma au instituit doua comunitati:
1. economica(CEE)
2. a energiei atomice (EURATOM)
7. AELS este format din :Regatul Unit,Austria,Suedia,Elvetia,Danemarca, Norvegia si
Portugalia ulterior aderand Islanda,Finlanda si Liechtenstein.
8.Comunitatile CECO,CEE si EURATOM vor dispune de un Parlament, un Consiliu, o Comisie,
o Curte dar vor aplica distinct cele trei tratate.
9.Europa „Celor Doisprezece„ înseamnă, semnarea Tratatelor de Aderare intre „Cei Sase„ si
Danemarca ,Irlanda, Regatul Unit si Norvegia si mai tarziu venind și Grecia, Spania si
Portugalia.
10.Actul unic european este semnat la Luxemburg si Haga si are ca scop modificarea tratatelor
de baza ale Comunitatii.
11.Tratatul de la Maastricht este a doua revizuire fundamentala a Comunitatii.
12.Din punct de vedere structural, tratatul este asemeni unui”templu sprijinit de trei piloni si
dominat de un fronton”.
13.Obiectivele tratatului sunt:
a)dezvoltarea popoarelor europene;
b)promovarea progresului economic si a echilibrului social; c)punerea in practica a unei politici
externe si de securitate
comuna;
d)instituirea unei cetatenii a Uniunii;
e)dezvoltarea unei cooperari stranse in domeniul justitiei si
afacerilor externe.
14.Tratatul de la Maastricht a contribuit la integrarea europeana astfel: a) a fixat data pentru
creearea monedei unice(euro);
b)a lansat notiunea de cetatenie europeana;
c)a conferit Parlamentului European noi puteri;
d)a introdus doi noi piloni;
e)a extins procedura de vot;
f)a formulat mai multe ipoteze privind viitorul arhitecturii UE.
15.Criteriile de aderare la UE s-au stabilit la Copenhaga intre 21-22 iunie 1993. 16.Criteriile de
aderare:
-criteriul geografic;
-criteriul politic;
-criteriul economic;
-adoptarea aquis-ului comunitar.
17.Aquis-ul cuprinde:
-dispozitiile tratatelor constitutive ; -regulamente,directive si decizii emise de catre UE; -
conventiile multilaterale;-jurisprudenta Curtii Europene de Justitie.
18.Europa ”Celor Cincisprezece” reprezinta aderarea Austriei, Suediei,Norvegiei si a
Finlandei , dar in urma referendumului Norvegia nu a intrat in UE.
19.Obiective Tratatului de la Amsterdam :
a)plasarea procuparilor privind ocuparea si drepturile cetatenilor in Uniune b)suprimarea
obstacolelor din calea liberei circulatii si intarirea securitatii; c)crearea unui mesaj care sa-i
permita Europei sa-si faca mai bine auzita vocea
in lume;
d)cresterea eficacitatii arhitecturii institutionale a Uniunii in vederea viitoarelor
largiri.
20.Agenda 2000 este un document fundamental in care Comisia Europeana a propus liniile
majore de reforma a politicilor UE ca raspuns la problemele ridicate din perspectiva extinderii
acesteia.
21.Agenda 2000 este formata din trei volume:
a)Volumul 1- Pentru o Uniune Europeana mai puternica si mai extinsa; b)Volumul 2-
Caracterizarea extinderii;
c)Volumul 3-Avizul Comisiei pentru cererile de aderare.
22.Prin strategia de la Lisabona s-a urmarit sa faca din UE ”economia cea mai competitiva si
mai dinamica din lume pana in 2010, o economie bazata pe cunoastere , capabila de crestere
sustenabilacu mai multe locuri de munca si o mai mare coeziune sociala”.
23.Obiectivele strategiei de la Lisabona sunt:
-pregatirea tranzitiei spre o economie si o societate bazate pe cunostinte; -accelerarea
reformelor structurale ;
-modernizarea modelului social european;
-sa sustina economia.
24.Domeniile de actiune prioritare sunt:
- investitii sporite in cunoastere si inovatie; -deblocarea potentialului intreprinderilor ;
-raspunsuri aduse problemelor legate de mondializare si de imbatranirea populatiei;
-evolutia catre o politica energetica europeana eficienta.

25.Prin ”Europa celor Douazeci si Cinci”se intelege luarea deciziei de a se initia o noua
extindere a Uniunii.
26.Strategiile intarite de preaderare sunt:
a)intensificarea asistentei nerambursabile din partea Uniunii;
b)focalizarea eforturilor pe prioritati prin intermediul parteneriatelor pentru aderare;
c)aprofundarea dialogului tehnic cu administratiile statelor candidate; d)aprofundarea
dialogului politic pe anumite domenii.
27.Nuantarea introdusa la Helsinki este aceea ca numai indeplinirea criteriului politic este
necesar pentru inceperea negocierelor.
28.La Summitul de la Nisa s-a ajuns la un acord de compromis care permitea o reforma
institutionala a Uniunii si trecerea la o extindere treptata incepand cu 2004.
29.Europa ”Celor Douazeci si Sapte” a reprezentat procesul de extindere a Uniunii Europene,
luandu-se in acest sens decizii referitoare la fiecare dintre tarile candidate.
30.A sasea extindere a avut loc in anul 2013.
31.Din cauza diferentelor religioase si culturale , Turcia nu a indeplinit conditiile de aderare.
32.Ridicarea vizelor ofera catatenilor un drept de care se bucura cetatenii UE.Aceasta hotarare
garanteaza libertatea de miscare si afiliere la familia europeana.
33.Potentialii candidati la UE sunt:Albania, Bosnia si Hertegovina, Serbia, Kosovo si
Comunitatea cipriota turca

Tema 2

1.Ce formulează Teoria Generală a Dreptului? 2.Ce este fenomenul juridic?

3.Când apare dreptul?
5.Definiți dreptul obiectiv. 5. Definiți dreptul subiectiv.
6. Care sunt factorii de configurare a dreptului?
7. Ce este esența dreptului?
8. Ce este dreptul?
9. Cum trebuie înțeleasă Teoria Dreptului?
10.Cum mai este denumită Teoria Generală a Dreptului? 11.Ce studiază Științele juridico-
istorice?
12.Care sunt disciplinele raportate la sistemul conceptelor juridice? 13.Definiți științele juridice
de ramură.
14.Ce presupune cunoașterea științifică?
15.Care sunt cele două dimensiuni ale științei dreptului?
16.Care sunt funcțiile științelor juridice?
17.Ce presupune cercetarea fenomenului juridic?
18.Care sunt conceptele elaborate în cadrul Teoriei Generale a Dreptului?
19.Definiți Teoria Generală a Dreptului.
20.Enumerați metodele de cercetare a științelor juridice.
Raspunsuri:
1. Formulează cele mai generale categorii valabile pentru ramurile ştiinţei juridice: norma
juridică, sistem de drept, izvor de drept, raport juridic, răspundere juridică etc.
2. Este alcătuit din totalitatea ideilor, conceptelor, opiniilor cu privire la drept, cu privire la
necesitatea impunerii anumitor comportamente membrilor unei comunități prin norme juridice.
3. Dreptul apare odată cu statul, atunci când societatea umană se structurează în forme de
organizare diferențiate
4. Este ansamblul tuturor normelor juridice cuprinse în acte normative care reglementează
raporturile sociale și care pot să fie sau să nu mai fie în vigoare.
5. Reprezintă posibilitatea, facultatea, prerogativele unui subiect de drept de a avea de a-și
valorifica și apăra împotriva altuia un anumit interes legalmente protejat.
6. Mediul natural - particularitățile mediului geografic influențează apariția unor norme juridice
care să reglementeze utilizarea anumitor componente ale respectivului mediu.
· cadrul social economic · cadrul istoric
· cadrul etnic ideologic
· cadrul național - care au în vedere condițiile istorice și particularitățile etnico- naționale ale
populației. De pildă, existența unei populații cu o structură etnică omogenă.
· cadrul politic
· cadrul ideologic și cultural · factorul internațional

· factorul uman
· factorul biologic și fiziologic inculpabil
7. Înseamnă determinarea calitativă și interrelaționările sale intime care îi conferă locul și rolul
în relațiile sociale.
8. Reprezintă ansamblul regulilor asigurate și garantate de către stat, care au ca scop
organizarea și disciplinarea comportamentelor umane, în principiu, relațiile din societate într-un
climat specific manifestării coexistenței și libertăților, a apărării drepturilor esențiale ale omului
și a statornicirii spiritului de dreptate.
9. Ca o explorare în profunzime a conceptului de „ drept", dezvoltând elementul formal şi
normativ al normelor.
10. Este ştiinţa juridică despre fenomenul dreptului şi cercetează structurile, mecanismele
sistemului de drept în care întâlnim aplicaţiile conceptelor filozofice: fenomenul juridic, dreptul
obiectiv, raporturile juridice, conştiinţa juridică, ea valorifică diverse concepţii filozofice la
nivelul unor domenii ale acestora precum ontologia, epistemologia, antropologia, axiologia,
etica.
11. Științele juridico-istorice, studiază evoluția dreptului în decursul istoriei și a statelor.
12.
13. Se referă la diferitele domenii sau discipline ale dreptului, fiecare având propriile sale
principii, norme și reguli.( drept civil,constitutional, familie,administrativ,comercial)

14. Reprezintă un sistem de cunoştinţe despre natură, societate şi gândire, format în mod istoric
şi care se dezvoltă pe baza practicii sociale.
15. Cele doua dimensiuni ale stiintei dreptului sunt :
- dimensiunea descriptiva -dimensiunea normativa
16. Functiile stiintelor juridice sunt : - reglementerea comportamentului
- mentinerea ordini publice
- solutionarea conflictelor
- protejarea drepturilor si libertatilor individuale - promovare justitiei si echitatii
- stabilirea responsabilitatii
- stabilirea standardelor etice
- asigurarea predictibilitatii
17. Cercetarea fenomenului juridic implică analiza și înțelegerea aspectelor legate de drept,
incluzând normele juridice, procesele judiciare, instituțiile juridice și impactul acestora asupra
societății.
18. Este o ramură a științelor juridice care se ocupă de studiul conceptelor fundamentale ale
dreptului și de analiza structurii și naturii acestuia.
-Dreptul -Norma Juridică

-Subiectele de Drept
-Justiția
-Dreptul Natural
-Dreptul Pozitiv
-Sistemele Juridice -Conceptul de Justiție Sociala
19. Știinţa juridică despre fenomenul dreptului şi cercetează structurile, mecanismele sistemului
de drept în care întâlnim aplicaţiile conceptelor filozofice: fenomenul juridic, dreptul obiectiv,
raporturile juridice, conştiinţa juridică, ea valorifică diverse concepţii filozofice la nivelul unor
domenii ale acestora precum ontologia, epistemologia, antropologia, axiologia, etica.
20. Metode de cercetare > Metoda istorică
> Metoda logică
> Metoda experimentală > Metoda cantitativă
> Metode prospectiv

Tema 3

1. Care este scopul aparitiei institutiilor in UE?

2. Enumerati institutiile care lucreaza in UE.
3. Dati 6 exemple de organisme specializate.
4. Dati 2 exemple de agentii descentralizate
5. Enumerati organismele financiare din UE
6. Care sunt organisme consultative?
7. Enumerati organismele interinstitutionale
8. Care sunt organismele descentralizate a UE( dati 10 exemple)
9. Ce este parlamentul european?

10. Cum este repartizat nr de mandate?

11. Ce reprezinta tratatele pentru parlamentul european?
12. Cum functioneaza parlamentul european?
13. Care sunt funcțiile esențiale ale parlamentului?
14. Ce este consiliul UE?
15. Ce face consiliul UE?
16. Care sunt funcțiile de baza ale comisiei europene?
17. Ce se intelege prin garanțiile jurisdicționale?
18. Ce este curtea de justitie?
19. Care este rolul curtii de justitie?
20. Din ce este alcătuita curtea de justitie?
21. Ce este tribunalul de prima instanta?
22. Descrieti componenta tribunalului de prima instanta.
23. Ce este curtea europeana de conturi?
24. Care sunt atributiile curtii europene de conturi?
25. Care sunt sancțiunile pe care le poate da curtea de conturi?

Raspunsuri:

1. Instituțiile au apărut cu scopul de a facilita funcționarea și luarea deciziilor în cadrul acestei

organizații complexe, formate din state membre.
2. Institutiile componente ale UE sunt : - Parlamentul Europen
- Consiliul Uniunii Europene
- Comisia Europeana
- Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene - Tribunalul de Primă Instanţă
- Curtea Europeană de Conturi
- Mediatorul European
- Controlorul European pentru Protecţia Datelor - Banca Centrală Europeană
- Comitetul Economic şi Social
- Comitetul Regiunilor

- Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene (EUR-OP) - Oficiul European
pentru Selecţia Personalului (EPSO)
3. - Mediatorul European şi instituţiile financiare: Banca Centrală Europeană şi Banca
Europeană de Investiţii;
- Organisme cu rol consultativ: Comitetul Regiunilor şi Comitetul Economic şi Social;
- Organisme interinstituţionale: Oficiul de Publicaţii Oficiale al Comunităţilor Europene şi
Oficiul de Selecţie a Personalului Comunităţilor Europene;
4.
- 16 agenţii comunitare specializate care funcţionează în cadrul domeniul comunitar (primul
pilon al Tratatului CE);
- ISIS (Institutul European pentru Studii de Securitate) şi Centrul European pentru Observaţii
din Satelit, ambele funcţionale în cadrul Politicii Externe şi de Securitate Comună (al doilea
pilon);
- Europol şi Eurojust în cadrul Cooperării Poliţieneşti şi Judiciare în Materie Penală (al treilea
pilon).
5. - Banca Europeană de Investiţii (BEI) - Fondul European de Investiţii
6. - Comitetul Economic şi Social - Comitetul Regiunilor
7. - Oficiul pentru Publicaţii Oficiale ale Comunităţilor Europene (EUR-OP) - Oficiul European
pentru Selecţia Personalului (EPSO)
8. Agenţia Europeană pentru Siguranţa Aeriană (AESA) Agenţia Europeană pentru Evaluarea
Medicamentelor (EMEA) Agenţia Europeană a Mediului (EEA) Fundaţia Europeană pentru
Formare Profesională (ETF) Agenţia Europeană pentru Reconstrucţie (EAR) Agenţia Europeană
pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (OSHA) Autoritatea Europeană pentru Securitate
Alimentară (EFSA) Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă (EMSA)

Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri (EMCDDA)

Centrul European de Monitorizare a Rasismului şi Xenofobiei (EUMC)
9. Este una dintre instituțiile cheie ale Uniunii Europene (UE) și reprezintă cetățenii acesteia.
Este singura instituție europeană aleasă direct de către cetățenii statelor membre ale UE.
10. Numărul de mandate este repartizat pe ţări, în funcţie de mărimea acestora.
11. Tratatele reprezintă temelia juridică a Uniunii Europene (UE) și definesc structura,
competențele și funcțiile acesteia. Pentru Parlamentul European, tratatele au o importanță
majoră, deoarece stabilesc rolul său, puterile și modul de funcționare în cadrul sistemului
instituțional al UE
12. Parlamentul European (PE) funcționează ca o instituție legislativă, de supervizare și de
reprezentare în cadrul Uniunii Europene (UE). Funcționarea sa implică o serie de etape și
proceduri care îi permit să își exercite rolurile cheie
13.Functiile parlamentului EU : -Reprezentare
-Legiferare
-Bugetare
-Controlul Executivului -Supravegherea Afacerilor Publice -Dezbatere și Dialog Public -
Rezolvarea Conflictelor
14. Consiliul European este una dintre instituțiile cheie ale Uniunii Europene (UE) și reprezintă
șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE, precum și președintele Comisiei Europene.
15. Stabileste direcțiile generale și prioritățile politice ale UE.

16. Functiile de baza sunt:

-Inițierea Legislație
- Gestionarea și Implementarea Politicilor UE
- Executarea Bugetului
- Negocierea Acordurilor Internaționale
- Protecția Intereselor UE
- Dezvoltarea și Monitorizarea Politicilor Regionale
- Promovarea Inovării și Cercetării
- Protecția Mediului și a Consumatorilor
17. Garanțiile jurisdicționale se referă la protecțiile și drepturile garantate individului în cadrul
sistemului juridic și judiciar .
18. CJUE este una dintre instituțiile cheie ale Uniunii Europene și are rolul de a asigura
respectarea dreptului european.
19. JUE se ocupă de interpretarea și aplicarea tratatelor UE și a legislației UE. Aceasta oferă
răspunsuri la întrebări prejudiciabile ridicate de instanțele naționale și decide asupra acțiunilor
în justiție între statele membre și instituțiile UE.
20. Este alcatuita din :
- Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) - Tribunalul Uniunii Europene (TUE)
21. Termenul "tribunal de primă instanță" poate fi folosit în diferite contexte și jurisdicții și se
poate referi la instanța inferioară sau de primă instanță într-un sistem judiciar .
22. Componenta tribunalului :
- Judecători
- Președintele Tribunalului Uniunii Europene - Alegerea și Nominalizarea
- Secții și Judecători Raportori

23. Este o instituție a Uniunii Europene responsabilă cu auditul și verificarea financiară a

tuturor activităților care implică gestionarea fondurilor europene.
24. Atributiile curtii europene de conturi:
Audit Financiar:
Audite Specifice:
Analizarea eficacității și eficienței programelor și politicilor UE. Rapoarte Anuale și Speciale:
Evaluarea Performanței și Eficienței:
Consultanță și Asistență:
Colaborare cu Alți Actorii:
Raportarea Către Parlamentul European și Consiliu: Asigurarea Independenței
25. Sanctiuni date de curtea de conturi : Recomandări și Observații
Răspunsul Comisiei Europene Potențiale Măsuri Corective Responsabilitate Legală

Tema 4(Intrebari si raspunsuri )

1.Ce este etimologia cuvântului drept?

Rez: Etimologia cuvântului „drept" porneşte din limba latină, de la latinescul directum,
răspândit apoi în diverse limbi (droit în franceză, diritto în italiană).
2.Cum poate fi înțeles termenul drept?
Rez: Termenul „drept" poate fi înţeles în două sensuri, care reprezintă realităţi distincte, şi
anume sensul juridic şi sensul obiectiv.
3.Care sunt aspectele sensului juridic ale termenului drept?

Rez: Sensul juridic al termenului poate fi privit sub două aspecte şi anume sub aspectul dreptului
obiectiv şi al dreptului subiectiv
4.Ce trebuie avut în vedere pentru studiul dreptului?
Rez: Pentru studiul dreptului trebuie avută în vedere şi viziunea istorică, legată de descifrarea
originilor dreptului.
5.De ce este legat dreptul?
Rez: Dreptul este indiscutabil legat de evoluţia generală a societăţii, de particularităţile
societăţii în diferitele trepte de dezvoltare istorică.
6.Ce reprezintă dreptul în viziunea filosofilor antici?
Rez: Reprezintă o realitate atât de prezentă şi de activă în viaţa oamenilor, încât în mod firesc, a
constituit obiect de preocupare, de studiu şi de reflecţie pentru gânditorii antici.
7.Care este rolul pe care l-au gândit gânditorii antichității la drept? Rez: Rolul pe care l-au
gandit ganditorii antichitatii este cel social.
8.De ce este legat evoluția dreptului?
Rez: Evoluţia dreptului se află în mod firesc legată de evoluţia omenirii
9.De ce erau reglementate raporturile membrilor comunității?
Rez: Raporturile membrilor comunităţii erau reglementate de tabu-uri sau norme tribale de
interdicţie
10.Cu ce seamănă aceste reguli?
Rez: Se aseamănă puternic cu regulile restrictive din normele juridice penale ulterioare
11.Care este poziția lui Hegel față de normele antichității?
Rez: Hegel spunea ,,Numai după ce oamenii şi-au născocit trebuinţe multiple şi când dobândirea
acestora se împleteşte cu satisfacerea lor, numai atunci se pot alcătui legi”
12.În ce constă noua etapă de după antichitate?
Rez: Consta in acele reguli nescrise de conduită, repetate în timp, în situaţii similare, ce ajung să
devină ordine pentru o anumită comunitate.
13.Când a trecut dreptul într-o altă etapă evolutivă?

Rez: Odată cu apariţia formei organizate, structurale a societăţii

14.Cum s-au dezvoltat normele și care sunt noile reguli sociale?
Rez: Unele norme vechi, obiceiuri sunt recunoscute de stat şi devin norme juridice. Altele sunt
edictate de puterea de stat în temeiul guvernării, prin instituire de reguli generale şi obligaţii
Noile reguli sociale sunt : obişnuielnice, morale, religioase
15.Cum s-a configurat dreptul?
Rez: Treptat, dreptul se configurează ca un sistem distinct, structurat, desprins de morală şi
obiceiuri, alcătuit din norme juridice scrise, instituite de stat şi aplicabile, la nevoie, prin forţa
publică.
16.Care sunt principalele monumente legislative?
Rez: Principalele monumente legislative sunt : Codul lui Hamurabi, Legile lui Manu, Codul lui
Mu si Legile lui Solon
17.Definiți Codul lui Hamurabi .
Rez: Reprezinta esenţa dreptului mesopotamian a fost edictat cu 2000 de ani înainte de Hristos,
continand norme juridice, morale, religioase.
18. Ce sunt Legile lui Manu?
Rez: Legile sunt norme juridice contopite cu norme religioase fiind redactate în versuri şi se
refereau la castă, la deciziile regale şi tradiţii.
19.Ce reprezintă Legile lui Moise?
Rez: Legile lui Moise reprezintă vechiul drept ebraic, în care norma juridică se confundă cu
norma religioasă.
20.La ce se referă Legile lui Solon?
Rez: Legile lui Solon se refera mai mult la raporturi juridice civile. Un cod de legi reformist
legat de căsătorie, adopţie, calendar, comerţ, circulaţie monetară.
21.Ce este Codul lui Justinian?
Rez: Acesta este un adevărat cod cu prevederi legale foarte variate, cuprinzând întreaga materie
de drept public şi privat. Are la bază Legea celor XII Table .
22.Ce este știința dreptului?
Rez: Dreptul, conceput ca totalitate a normelor juridice impuse în societate, face obiectul ştiinţei
dreptului.

23.Ce este dreptul raportat la știința dreptului?

Rez: Ştiinţa reprezintă un sistem de cunoştinţe despre natură, societate şi gândire, format în mod
istoric şi care se dezvoltă pe baza practicii sociale.
24.La ce se referă subdiviziunea dreptului?
Rez: Unele dintre acestea studiază diferite grupuri de norme juridice care au un obiect comun.
Altele se referă la organizarea diferitelor organe de stat
25.Ce sunt constantele dreptului?
Rez: Constantele dreptului surprind ceea ce exprimă elementul de esenţă a acestuia, indiferent
de evoluţia şi schimbările fenomenale care-l afectează.
26.De ce spunem că dreptul este strâns legat de stat?
Rez: Deoarece aceste două fenomene politice se împletesc atât de strâns încât nu pot fi separate
unul de celălalt.
27.De unde provine cuvântul stat?
Rez: Acesta provine din limba latine, mai exact din cuvantul “status”
28.Care sunt laturile statului?
Rez: Acesta are 2 laturi : o organizaţia politică de pe un anumit teritoriu formată din diverse
instituţii, în care îşi desfăşoară activitatea reprezentanţii populaţiei( prima latura) si teritoriul cu
relieful lui locuit în majoritate de o populaţie delimitat prin frontiere .( a doua latura)
29.Definiți statul după Gh. Boboș.
Rez: „Statul este o organizaţie politică formată din reprezentanţi ai populaţiei de pe un anumit
teritoriu, care sunt investiţi cu atribuţii de putere care constau în posibilitatea de a putea lua
decizii obligatorii, în numele întregii populaţii, decizii concretizate în norme de drept sau în acte
de aplicare a dreptului care, dacă nu sunt respectate de bună-voie, sunt aduse la îndeplinire prin
forţa de constrângere"
30.Care este definiția statului dată de Mircea Djuvara?
Rez: "Statul reprezintă „suveranitatea unei populaţii numită naţiune, aşezată pe un teritoriu",
sau "autoritatea pe care o organizaţie publică o deţine şi care-i dă libera facultate, de
organizare şi de creare a dreptului pe teritoriul respectiv".
31.Cum a definit sintetic statul F. Ricaux?
Rez: “Statul este o putere organizată asupra unei populaţii, pe un anumit teritoriu.”

32.Definiți constantele statului.

Rez: Acestea sunt elemente universale şi perene ce caracterizează statul, constantele sunt
identificate în ambele accepţiuni ale noţiunii de stat.
33.Care sunt constantele statului ?
Rez: Constantele statului în sensul istorico-geografic sunt: teritoriul, populaţia, puterea publică.
Constantele statului în sens politico-juridic sunt : constituirea şi exercitarea puterii, a autorităţii
ca "putere" sau "autoritate publică"; constituirea şi funcţionarea organelor statului pe principiul
"separaţiei puterilor"; formele de guvernământ, structura fundamentală a organelor statului pe
categorii-legislative, executive, judecătoreşti; constante identificate în aparatul conceptual:
sistem electoral, parlament, guvern, ministere, lege, impozit etc
34.Definiți norma statului.
Rez: Noţiunea de formă a statului este privită în literatura de specialitate ca fiind formată din
anumite elemente componente cum ar fi: forma de guvernământ, structura de stat şi regimul
politic.
35.Ce este forma de guvernământ?
Rez: Reprezintă raportul stabilit între organele de stat şi procesul de constituire şi exercitare a
puterii.
36.La ce se referă structura de stat?
Rez: Se referă la organizarea puterii de stat în funcţie de împărţirea administrativ teritorială.
37.Ce este regimul politic?
Rez: Constituie pentru unii politologi un element al formei de stat iar pentru alţii un element al
sistemului politic.
38.Care sunt principalele trăsături ale statului? (enumerare)
Rez: -constituie o organizaţie politică a unei comunităţi umane, pe raza unui teritoriu delimitat
prin frontiere stricte;
-are caracter suveran, prin faptul că reprezintă organizarea politică a unei comunităţi umane, ca
expresie a voinţei cetăţenilor;

-este o instituţie specializată, care asigură funcţionalitatea socială prin contribuţii financiare ale
cetăţenilor, care plătesc impozite;
-are un caracter istoric, apariţia sa fiind impusă de cerinţele dezvoltării sociale;
-are, de regulă, caracter naţional, cel puţin pentru epocile modernă şi contemporană, întrucât
reprezintă organizarea politică a unei naţiuni.
39.Care sunt funcțiile statului? (enumerare)
Rez: - legislativă -prin care autorităţile statului adoptă normele de conduită şi care in ansamblul
lor formează sistemul de drept;
- organizatorică(executivă)- prin care se realizează punerea în aplicare a actelor normative, cât
şi buna desfăşurare a serviciilor publice;
- judecătorească- prin care se soluţionează situaţiile litigioase care apar în societate.
 Tema 5(Intrebari si raspunsuri)

1.Ce este etimologia cuvântului drept?

Rez: Etimologia cuvântului „drept" porneşte din limba latină, de la latinescul directum,
răspândit apoi în diverse limbi (droit în franceză, diritto în italiană).
2.Cum poate fi înțeles termenul drept?
Rez: Termenul „drept" poate fi înţeles în două sensuri, care reprezintă realităţi distincte, şi
anume sensul juridic şi sensul obiectiv.
3.Care sunt aspectele sensului juridic ale termenului drept?

Rez: Sensul juridic al termenului poate fi privit sub două aspecte şi anume sub aspectul dreptului
obiectiv şi al dreptului subiectiv
4.Ce trebuie avut în vedere pentru studiul dreptului?
Rez: Pentru studiul dreptului trebuie avută în vedere şi viziunea istorică, legată de descifrarea
originilor dreptului.
5.De ce este legat dreptul?
Rez: Dreptul este indiscutabil legat de evoluţia generală a societăţii, de particularităţile
societăţii în diferitele trepte de dezvoltare istorică.
6.Ce reprezintă dreptul în viziunea filosofilor antici?
Rez: Reprezintă o realitate atât de prezentă şi de activă în viaţa oamenilor, încât în mod firesc, a
constituit obiect de preocupare, de studiu şi de reflecţie pentru gânditorii antici.
7.Care este rolul pe care l-au gândit gânditorii antichității la drept? Rez: Rolul pe care l-au
gandit ganditorii antichitatii este cel social.
8.De ce este legat evoluția dreptului?
Rez: Evoluţia dreptului se află în mod firesc legată de evoluţia omenirii
9.De ce erau reglementate raporturile membrilor comunității?
Rez: Raporturile membrilor comunităţii erau reglementate de tabu-uri sau norme tribale de
interdicţie
10.Cu ce seamănă aceste reguli?
Rez: Se aseamănă puternic cu regulile restrictive din normele juridice penale ulterioare
11.Care este poziția lui Hegel față de normele antichității?
Rez: Hegel spunea ,,Numai după ce oamenii şi-au născocit trebuinţe multiple şi când dobândirea
acestora se împleteşte cu satisfacerea lor, numai atunci se pot alcătui legi”
12.În ce constă noua etapă de după antichitate?
Rez: Consta in acele reguli nescrise de conduită, repetate în timp, în situaţii similare, ce ajung să
devină ordine pentru o anumită comunitate.
13.Când a trecut dreptul într-o altă etapă evolutivă?

Rez: Odată cu apariţia formei organizate, structurale a societăţii

14.Cum s-au dezvoltat normele și care sunt noile reguli sociale?
Rez: Unele norme vechi, obiceiuri sunt recunoscute de stat şi devin norme juridice. Altele sunt
edictate de puterea de stat în temeiul guvernării, prin instituire de reguli generale şi obligaţii
Noile reguli sociale sunt : obişnuielnice, morale, religioase
15.Cum s-a configurat dreptul?
Rez: Treptat, dreptul se configurează ca un sistem distinct, structurat, desprins de morală şi
obiceiuri, alcătuit din norme juridice scrise, instituite de stat şi aplicabile, la nevoie, prin forţa
publică.
16.Care sunt principalele monumente legislative?
Rez: Principalele monumente legislative sunt : Codul lui Hamurabi, Legile lui Manu, Codul lui
Mu si Legile lui Solon
17.Definiți Codul lui Hamurabi .
Rez: Reprezinta esenţa dreptului mesopotamian a fost edictat cu 2000 de ani înainte de Hristos,
continand norme juridice, morale, religioase.
18. Ce sunt Legile lui Manu?
Rez: Legile sunt norme juridice contopite cu norme religioase fiind redactate în versuri şi se
refereau la castă, la deciziile regale şi tradiţii.
19.Ce reprezintă Legile lui Moise?
Rez: Legile lui Moise reprezintă vechiul drept ebraic, în care norma juridică se confundă cu
norma religioasă.
20.La ce se referă Legile lui Solon?
Rez: Legile lui Solon se refera mai mult la raporturi juridice civile. Un cod de legi reformist
legat de căsătorie, adopţie, calendar, comerţ, circulaţie monetară.
21.Ce este Codul lui Justinian?
Rez: Acesta este un adevărat cod cu prevederi legale foarte variate, cuprinzând întreaga materie
de drept public şi privat. Are la bază Legea celor XII Table .
22.Ce este știința dreptului?
Rez: Dreptul, conceput ca totalitate a normelor juridice impuse în societate, face obiectul ştiinţei
dreptului.

23.Ce este dreptul raportat la știința dreptului?

Rez: Ştiinţa reprezintă un sistem de cunoştinţe despre natură, societate şi gândire, format în mod
istoric şi care se dezvoltă pe baza practicii sociale.
24.La ce se referă subdiviziunea dreptului?
Rez: Unele dintre acestea studiază diferite grupuri de norme juridice care au un obiect comun.
Altele se referă la organizarea diferitelor organe de stat
25.Ce sunt constantele dreptului?
Rez: Constantele dreptului surprind ceea ce exprimă elementul de esenţă a acestuia, indiferent
de evoluţia şi schimbările fenomenale care-l afectează.
26.De ce spunem că dreptul este strâns legat de stat?
Rez: Deoarece aceste două fenomene politice se împletesc atât de strâns încât nu pot fi separate
unul de celălalt.
27.De unde provine cuvântul stat?
Rez: Acesta provine din limba latine, mai exact din cuvantul “status”
28.Care sunt laturile statului?
Rez: Acesta are 2 laturi : o organizaţia politică de pe un anumit teritoriu formată din diverse
instituţii, în care îşi desfăşoară activitatea reprezentanţii populaţiei( prima latura) si teritoriul cu
relieful lui locuit în majoritate de o populaţie delimitat prin frontiere .( a doua latura)
29.Definiți statul după Gh. Boboș.
Rez: „Statul este o organizaţie politică formată din reprezentanţi ai populaţiei de pe un anumit
teritoriu, care sunt investiţi cu atribuţii de putere care constau în posibilitatea de a putea lua
decizii obligatorii, în numele întregii populaţii, decizii concretizate în norme de drept sau în acte
de aplicare a dreptului care, dacă nu sunt respectate de bună-voie, sunt aduse la îndeplinire prin
forţa de constrângere"
30.Care este definiția statului dată de Mircea Djuvara?
Rez: "Statul reprezintă „suveranitatea unei populaţii numită naţiune, aşezată pe un teritoriu",
sau "autoritatea pe care o organizaţie publică o deţine şi care-i dă libera facultate, de
organizare şi de creare a dreptului pe teritoriul respectiv".
31.Cum a definit sintetic statul F. Ricaux?
Rez: “Statul este o putere organizată asupra unei populaţii, pe un anumit teritoriu.”
32.Definiți constantele statului.
Rez: Acestea sunt elemente universale şi perene ce caracterizează statul, constantele sunt
identificate în ambele accepţiuni ale noţiunii de stat.
33.Care sunt constantele statului ?
Rez: Constantele statului în sensul istorico-geografic sunt: teritoriul, populaţia, puterea publică.
Constantele statului în sens politico-juridic sunt : constituirea şi exercitarea puterii, a autorităţii
ca "putere" sau "autoritate publică"; constituirea şi funcţionarea organelor statului pe principiul
"separaţiei puterilor"; formele de guvernământ, structura fundamentală a organelor statului pe
categorii-legislative, executive, judecătoreşti; constante identificate în aparatul conceptual:
sistem electoral, parlament, guvern, ministere, lege, impozit etc
34.Definiți norma statului.
Rez: Noţiunea de formă a statului este privită în literatura de specialitate ca fiind formată din
anumite elemente componente cum ar fi: forma de guvernământ, structura de stat şi regimul
politic.
35.Ce este forma de guvernământ?
Rez: Reprezintă raportul stabilit între organele de stat şi procesul de constituire şi exercitare a
puterii.
36.La ce se referă structura de stat?
Rez: Se referă la organizarea puterii de stat în funcţie de împărţirea administrativ teritorială.
37.Ce este regimul politic?
Rez: Constituie pentru unii politologi un element al formei de stat iar pentru alţii un element al
sistemului politic.
38.Care sunt principalele trăsături ale statului? (enumerare)
Rez: -constituie o organizaţie politică a unei comunităţi umane, pe raza unui teritoriu delimitat
prin frontiere stricte;
-are caracter suveran, prin faptul că reprezintă organizarea politică a unei comunităţi umane, ca
expresie a voinţei cetăţenilor;

-este o instituţie specializată, care asigură funcţionalitatea socială prin contribuţii financiare ale
cetăţenilor, care plătesc impozite;
-are un caracter istoric, apariţia sa fiind impusă de cerinţele dezvoltării sociale;
-are, de regulă, caracter naţional, cel puţin pentru epocile modernă şi contemporană, întrucât
reprezintă organizarea politică a unei naţiuni.
39.Care sunt funcțiile statului? (enumerare)
Rez: - legislativă -prin care autorităţile statului adoptă normele de conduită şi care in ansamblul
lor formează sistemul de drept;
- organizatorică(executivă)- prin care se realizează punerea în aplicare a actelor normative, cât
şi buna desfăşurare a serviciilor publice;
- judecătorească- prin care se soluţionează situaţiile litigioase care apar în societate.

Tema 6(Intrebari si raspunsuri)

. Ce este statul de drept?
Statul de drept reflectă faptul că exercitarea puterii politice de către stat se face în temeiul
legilor, folosind numai forţa argumentelor logice şi legale, iar nu argumentul forţei brutale şi
ilegale.
2. Ce sunt izvoarele dreptului?
Izvoarele sau sursele dreptului sunt manifestări ale relaţiilor sociale care
generează norma juridică, indiferent de natura ei (de drept public sau privat).
3. Definiți cutuma ca izvor de drept.
Cutuma (tradiţia sau obiceiul) reprezintă unul dintre izvoarele formale cele mai importante ale
dreptului.

4. Ce este doctrina și care este rolul ei?

Prin doctrină înţelegem opiniile exprimate în ştiinţa juridică al cărei obiect este studiul dreptului
pozitiv. Oamenii de ştiinţă din domeniul dreptului deţin ponderea esenţială în doctrină, deşi nu
sunt singurii creatori de doctrină.
5. Care sunt cele două sensuri ale jurisprudenței ca izvor de drept?
Noţiunea de jurisprudenţă are două sensuri: unul configurează activitatea de aplicare a
dreptului, înfăptuită de organele judiciare, indiferent de rolul şi locul pe care îl ocupă într-o
ierarhie legată în conformitate cu componenţele lor.
În al doilea sens, prin jurisprudenţă înţelegem chiar ştiinţa dreptului. Este, fără îndoială, un
sens foarte larg care - pătruns în lexicul nostru din limba veche - nu mai este de mult utilizat, ca
atare, nici în doctrină şi nici în practica judiciară.
6. Definiți legea în sens larg și în sens restrâns.
Există un sens larg şi unul restrâns al conceptului de lege, după cum avem în vedere numai actul
pe care îl adoptă pe baza unei proceduri specifice, Parlamentul (sens restrâns), sau este vorba
de orice act cu putere obligatorie, de orice act normativ (sensul larg al noţiunii).
7. Ce este contractul normativ?
Contractul este în principiu un act juridic individual, opera voinței a două sau mai multe
persoane, care convin cu privire la nașterea, modificarea sau stingerea unor raporturi juridice
concrete, din care rezultă drepturi și obligații ale părților.
8. În ce materii apare?
Dreptul constituțional, dreptul internațional public sau dreptul muncii și
protecției sociale.
9. Definiți noțiunea de sistem.
Prin „sistem”, în general, înţelegem un ansamblu de elemente legate între ele, având ceva
comun, care le armonizează şi constituie un tot unitar.
10.Când a apărut această noțiune?
Această noțiune a apărut în Evul Mediu şi apoi, în Epoca Modernă. 11.Enumerați factorii
sistemului de drept.
a) voinţa unică – obiectivată prin acţiunea legislativă a Parlamentului;

b) scopul unic – al normei juridice, adică îndeplinirea intereselor generale ale societăţii;
c) unitatea „câmpului juridic” – normele sunt generale şi impersonale, astfel încât nu se aplică
într-un singur caz, ci în mod repetat într-un spaţiu şi un timp dat, care intră sub incidenţa unui
sistem determinat de drept;
d) unitatea modului de realizare a normei juridice – rezultând din intervenţia, la nevoie, a forţei
publice.
12. Care sunt criteriile constituirii sistemului de drept?
A. Obiectul reglemetării juridice; B. Metoda reglementării juridice; C. Principiile dreptului;
D. Instituţia juridică.
13. Definiți obiectul reglementării juridice.
Cuprinde un ansamblu de norme juridice ce reglementează o categorie mai restrânsă de relaţii
sociale, legate între ele prin trăsături specifice, care le deosebesc de alte relaţii sociale.
14. Care sunt metodele reglementării juridice?
Metodele reglementării juridice sunt:
- metoda autoritarismului (reglementări autoritare), metodă ce presupune organizarea şi
reglementarea autoritară a raportului social de organizaţiile de stat competente;
- metoda autonomismului; această metodă se regăseşte în principal în sistemul contractual, la
baza încheierii contractului punându-se autonomia de voinţă.
15. Ce sunt principiile dreptului?
Principiile dreptului concură şi ele, într-o anumită măsură, la completarea
tabloului general al criteriilor ce stau la baza distincţiei normelor juridice pe ramuri.
16. Dați exemplu de un principiu al dreptului.
Principiul legalităţii îşi găseşte concretizare în mai multe ramuri de drept, dar aplicarea lui
prezintă o importanţă deosebită pentru ramura organizării instanţelor

judecătoreşti sau principiul repartiţiei după muncă – este legat de reglementarea raporturilor de
muncă, adică îşi găseşte concretizare în principal în dreptul muncii.
17. Ce este instituția juridică?
Instituția juridică se subordonează ramurii de drept, fiind un element component al acesteia.
18. Dați exemple de instituții juridice.
Instituțiile juridice sunt: instituţia juridică a căsătoriei, instituţia rudeniei, adopţia etc.
19. Definiți ramura de drept.
Ramura de drept este un ansamblu de norme juridice care reglementează o categorie mai mare
de relaţii sociale, legate între ele prin trăsături comune, folosind, de regulă, aceeaşi metodă de
reglementare şi având, în general, principii comune care guvernează această reglementare.
20. Ce este dreptul constituțional?
Dreptul constituţional este un asamblu de norme juridice prin care se stipulează organizarea şi
exercitarea puterii de stat.
21. Definiți dreptul administrativ.
Dreptul administrativ reglementează relaţiile sociale ce apar în procesul organizării şi
înfăptuirii de către organele de stat a activităţii executive.
22. Ce este dreptul financiar?
Dreptul financiar reglementează relaţiile sociale care apar în sfera activităţii financiare a
statului.
23. Definiți dreptul muncii.
Dreptul muncii conţine norme juridice prin care se instituie importante drepturi şi obligaţii
pentru angajator şi angajat, dându-se raportului de muncă o reglementare ce îmbină interesele
generale cu interesele personale.
24. Definiți dreptul civil.
Dreptul civil poate fi definit ca acea ramură a dreptului care reglementează marea majoritate a
raporturilor patrimoniale, unele raporturi personale

nepatrimoniale, precum şi condiţia juridică a persoanelor fizice şi persoanelor juridice.

25. Ce este dreptul penal?
Dreptul penal cuprinde totalitatea normelor juridice care stabilesc ce fapte sunt considerate
infracţiuni şi care este pedeapsa pe care trebuie să o aplice instanţa de judecată celor ce s-au
făcut vinovaţi de săvârşirea infracţiunii.
26. Ce reglementează dreptul familiei?
Dreptul familiei este acea ramură a dreptului care reglementează raporturile născute din
căsătorie, rudenie şi adopţie, vizând întărirea familiei pe baza principiului deplinei egalităţi în
drepturi dintre bărbat şi femeie şi ocrotirea prin toate mijloacele a mamei şi copilului.
27. Ce cuprinde dreptul internațional?
Dreptul internaţional cuprinde normele create în cadrul relaţiilor dintre state, cu participarea şi
pe baza acordului de voinţă al acestora.
28. Când au apărut noțiunile de drept public și privat?
Noțiunile de drept public și privat au apărut în Epoca Modernă.
29. Ce apără dreptul public?
„Jus publicum” (dreptul public) apără interesele statului.
30. Ce apără dreptul privat?
„Jus privatum” (dreptul privat) apără interesele indivizilor.
31. Care sunt criteriile de departajare ale celor două drepturi?
a) dreptul public reglementează relaţiile sociale din domeniul organizării puterii publice, în
vreme ce dreptul privat reglementează relaţiile sociale patrimoniale şi nepatrimoniale la care
participă particularii;
b) în ceea ce priveşte scopul, statul este preocupat de scopul (interesul) general, iar individul de
acela personal (privat);
c) raporturile juridice de drept public sunt, de regulă, raporturi unilaterale, când drepturile
lezate se apără din oficiu; raporturile juridice de drept privat sunt bilaterale, când dreptul se
asigură prin intervenţie, la cererea părţilor.