Drept instituțional european

Aspecte privind istoria construcției europene. Premisele constituirii comunităților europene

Uniunea europeană reprezinta forma actuala a construcției europene, construcție care a inceput in anul 1951
Dupa cel de al doilea război mondial problema cruciala cu care se confrunta Europa a fost de evitare a greșelilor
trecutului si de punere a bazelor unei paci durabile intre națiunile aflate multa vreme in conflict. Soluția era ca
raporturile dintre Franța si Germania sa cunoască un nou inceput caracterizat prin strânse legături intre acestea.
Istoria construcției europene a inceput im vestul Europei odata cu apariția ...:
- in domeniul militar: aici au fost constituite prima Uniunea Europei Occidentale (UEO), si Organizația Tratatului
Atlanticului De Nord (NATO)
- In domeniul economic: a fost constituita la 16 Aprilie 1948 Organizația Europeană de Cooperare Economică
(OECE). In 1960 Organizația a devenit OCDE Organizația Pentru cooperare si dezvoltare economică
- In domeniul politic: Consiliul Europei a reunit in 1949 pe baza statutului de la Londra statele europene cu un regim
democratic, pluralist si care promovau Protecția Drepturilor Omului.

Constituirea Comunității Europene

Organizațiilor de cooperare li s au adăugat organizații mai restrânse de integrare si anume Comunitățile Europene
Comunitățile europene (CECO, CEE, Euratom) au aparut ca urmare a unui proces treptat de reflecție asupra ideii
europene întrucât viitorul Europei amenințat de confruntarea Est-Vest depindea de reconcilierea franco-
germana( împăcarea).
In 1950 a fost lansată idea punerii sub control a producției de cărbune si oțel din Franța si Germania, idee
fundamentata de Jean Monnet (care era președintele organizației naționale a planificării din Franța.)
Ideea lui J. M. a fost lansată public pentru prima data la 9 Mai 1950 de catre Robert Schuman ( acesta era ministrul
afacerilor externe din Franța). Lansarea acestei idei s a realizat prin intermediul unui plan cunoscut ca declarația sau
planul Schuman. Aceasta urmarea evitarea unei noi conflagrații mondiale prin realizarea unui control internațional
asupra ramurilor de baza ale industriei de armament (cărbune si oțel) prin intermediul unui tratat inviolabil
La 18 Aprilie 1951 la Paris reprezentanții celor 6 state (Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg) au
semnat Tratatul instituind Comunitate Europeană a Cărbunelui si Oțelului CECO. Tratatul a fost încheiat pentru o
durata de 50 de ani.
Spre deosebire de Consiliul Europei, Organizație Europeană creata in 1949 dupa model interguvernamental CECO a
fost creata ca o organizație supranațională.
Tratatul CECO a intrat in vigoare al 23 Aprilie 1952 (si a ajuns la termen la data de 23 Iulie 2002)
Procesul de integrare a continuat in domeniul economic prin semnarea la 25 Martie 1957 la Roma a 2 tratate
distincte prin care au fost înființate 2 noi organizații :
1. Comunitatea Economică Europeană CEE care viza realizarea unei piețe comune generalizate
2. Comunitatea Europeană a Energiei Atomica CEEA (Euratom) prin aceasta se urmarea o solidaritate sectorială
Aceste 2 tratate de la Roma au intrat in vigoare la 1 ian 1958 si su fost încheiate pentru o perioada nelimitata ceea ce
le conferă un caracter aproape constitutional

1
Drept instituțional european

Procesul de extindere al comunităților europene

Extinderea comunităților europene spee Europa centrală si de est a fost determinata de:
•experienta acumulata in procesul de formare si dezvoltare a comunităților europene.
•Extinderea succesivă de la 6 la 15 membrii
•Mutațiile intervenite si impactul asupra performantelor economice, politice si sociale ale țărilor care au devenit
candidate la integrare

Etapele extinderii comunităților europene/ Uniunii Europene. Au existat mai multe valuri/ etape succesive
1. a. De la 6 la 9 state (1973 cand au aderat Danemarca, Irlanda si Regatul Unit)
2. B. In 1981 Grecia
c. 1986 Spania si Portugalia
(Valul 2)
1.d. 1995 Austria, Finlanda si Suedia - al treilea val
2. Al 4 lea val al aderării de la 15 la 27 de state:
3. 2004 : Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru, Ungaria, Polonia, Malta, Slovenia si Slovacia
4. 2007: România si Bulgaria ( Ro a depus cerere de adevărate la 22 Iunie 1995)
5. 2013 Croația
Politica de extindere a uniunii urmareste sa unească țările europene intr un proiect politic si economic comun
Extinderea a fost orientata de valorile uniunii dar si supusa unor conditii stricte
Extinderea s a dovedit a fi unul din cele mai eficiente instrumente pentru promovarea reformelor politice economice si
sociale si pentru consolidarea păcii si stabilității pe întregul continent.
Tratatele de constituire a comunităților europene sunt tratate deschise, membrii fondatori avand in vedere posibilitatea
extinderii comunităților prin primirea de noi membrii.
Aceasta situatie a fost prevăzută atat in tratatul CECO cat si in celelalte tratate.
In prezent aceste dispoziții isi gasesc fundamentarea in tratatul de la Maastricht (Olanda)
Orice stat european poate solicita sa devină membru al uniunii daca respecta valorile comune ale acesteia si se
angajează sa le promoveze.
Criteriile de la Conpenhaga stabilite jn 1993 sunt esențiale in orice proces de integrare a unei tari candidate sau
potențial candidate in Uniunea Europeană. Acestea includ:
•stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului, respectarea si protecția
minorităților.
•O economie de piata funcțională si capacitatea de a face fata presiunii concurențiale si forțelor pieței din cadrul
uniunii
• Capacitatea de a si asuma obligațiile care decurg din calitatea de membru inclusiv de a adera la obiectivele
politice, economice ale uniunii, de a adera la normele, standardele si politicile comune care constituie acquisul
european (corpus legislativ european)

2
Drept instituțional european

Conditiile cerute pentru aderare pot fi structurate in 3 categorii:

1. Cond cu caracter formal: acestea includ calitatea de stat a solicitantului si respectarea drepturilor fundamentale
ale omului si a principiilor democratice
2. Cond cu carac economic: se referă la un anumit standard de dezvoltare a statului solicitant care sa si permită
sa participe la schimbul liber de valori europene
3. Cond cu carac jurisdicțional: se referă la aplicarea directa si prioritară a dreptului european in ordinea juridica
naționala.

Procedura de aderare a unui stat la uniunea europeană. Etape:

1. Modalitatea de aplicare: statul european care îndeplinește criteriile din articolul 2 al tratatului de UE depune o
cerere formala la consiliul UE. Consiliului UE notifica Parlamentul European, Comisia Europeană si Parlamentele
nationale cu privire la aceasta cerere
2. Avizul comisiei europene: dupa consultarea consiliului UE, Comisia europeană emite un aviz cu privire la
cerea de aderare la UE a țării in cauza
3. Statul de tara candidata: este acordat unanim de catre consiliul european in urma avizului comisiei
4. Negocierile sunt deschise in urma unei decizii unanime a consiliului UE, tot aceste negocieri au loc in cadrul
unor conferințe interguvernamentale intre guvernele țărilor Uniunii si guvernul țării candidate. Exista 35 de domenii
politice sau de capitolele de negociere( 33 initial

Totalitatea legislației UE Adica acquisul european este împărțită in capitole de politici.

Inainte de a incepe negocierile propriu zise comisia întocmește un raport de screening/ examinare pentru fiecare
capitol. Pe baza recomandărilor comisiei, consiliul decide in unanimitate daca deschide sau nu noi capitole de
negocieri. Ori de cate ori progresele sunt considerate satisfăcătoare comisia poate recomanda închiderea provizorie a
unui capitol; din nou consiliul decide in unanimitate
Dupa ce negocierile privind toate capitolele au fost încheiate, termenele si conditiile, eventuale clauze si dispoziții
tranzitorii sunt incorporate intr un tratat de aderare intre statele membre ale UE si tara candidata.
Tratatul de aderare se poate semna numai dupa aprobarea parlamentului european si dupa obt acordului unanim al
consiliului. Aceste este apoi supus ratificării de catre toate statele contractante in conformitate cu propriile cerințe
constituționale (ratificare in parlament sau prin referendum).

Aspecte recente privind extinderea UE

In 2019 pol de extindere a UE includea Munte Negru, Serbia si Turcia.
Procesul de stabilizare si de asociere uniune cu Balcanii de vest viza Macedonia de N, Albania, Bosnia si Herțegovina.
In Martie 2020 miniștrii afacerilor europene si au dat acordul politic pentru deschiderea negocierilor de aderare cu
Albania si Macedonia de N.
Concluziile privind extinderea si procesul de stabilizare si asociere au fost adoptate in mod oficial prin procedura
scrisă.
In prezent sunt tari candidate: Munte Negru, Serbia, Turcia, Albania, Macedonia de N.
Tari potențial candidate: Bosnia si Herțegovina, si Cosovo.

3
Drept instituțional european

Noțiunea si trăsăturile dreptului uniunii europene

Izvoarele dreptului UE
Dreptul UE cuprinde totalitatea reglementărilor elaborate si aplicate in spațiul UE.
La baza constituirii acestui tip de drept in prima faza comunitar se afla o serie de instrumente juridice denumite
izvoare de drept.
Izvoarele dreptului european sunt considerate modalitățile specifice prin care regulile de conduita considerate necesare
in structurile europene devin norme de drept prin acordul de voința al statelor membre.
In doctrina izvoarele dreptului UE sunt instrumentele juridice care dau forma exterioara normele europene sau sunt
modalitățile specifice prin regulile de conduita considerate necesare in structurile europene devin norme de drept prin
acordul de voința a statelor membre
Pot fi clasificate:
1. Izvoarele primare (originare) -> dreptul originar
2. Izvoarele derivate -> dreptul derivat
3. Acordurile internaționale încheiate de ue, jurisprudența Curții de Justiție a UE, principiile generale de
drept in sistemele judiciare din statele membre, regulamentele de ordine interioară, actele interinstituționale,
declarațiile si rezoluțiile instituțiilor uniunii.

Izvoarele primare
Literatura de specialitate a inclus:
1. Tratatele institutive sau constitutive: tratatul CECO, cee, Euratom
2. Tratatele modificatoare si tratatele de aderare a noilor membrii:
Aceste izvoare primare au forta juridica superioară tuturor celorlalte izvoare europene si au prezumție absoluta de
legalitate
In afara celor 3 teatate( CECO, cee, Euratom) mai sunt incluse tratatul de fuziune instituționala de la Bruxelles din
1965. Prin acesta s a constituit un consiliu si o comisie unica pentru toate cele 3 comunități.
Tratatul de lLuxemburg privind prerogativele bugetare ale parlamentului european din 1971 si inca un tratat de la
Bruxelles din 1977 pentru creșterea prerogativelor bugetare ale parlamentului european.

Izvoarele derivate ale UE

-Cuprind acte legislative, regulamente, directive, decizii, recomandări si avize, si acte fara caracter legislativ( a
căror competenta de adoptate se poate delega comisiei printr un act legislativ avand domeniu de aplicare general care
completează sau modifica anumite elemente neesențiale ale actului legislativ.
Regulament- are aplicabilitate generala, este obligatoriu in toate elementele sale, si este direct aplicabil in orice stat
membru.
Aplicabilitatea generala este trăsătura caracteristica a regulamentului de a fi formulat in abstract in vederea aplicării
sale la un ne nedeterminat de persoane fiind corespondentul actului normativ din dreptul intern al statelor membre.

4
Drept instituțional european

Obligativitatea regulamentului in întregul sau este caracteristica menită sa l diferențieze de directiva care este
obligatorie numai in ceea ce priveste rezultatul de obținut nu si in privința mijloacelor de realizare a acestuia.
Aplicabilitatea directa a regulamentului are in vedere ca acesta este aplicat direct fara a fi receptat prin norme
nationale
!este interzisă preluarea dispozițiilor regulamentului in norme juridice interne

Directiva- este un act specific european emis de regula de catre consiliul UE dar si de comisia europeană. Se poate
aplica oricărui stat membru in privința rezultatului ce trebuie atins lăsând organelor statale alegerea mijloacelor si a
formei de realizare efectivă.
Directiva are forta obligatorie in ceea ce priveste rezultatul care trebuie atins desi nu stabilește forma si mijloacele
necesare atingerii unui rezultat. Ea fixează anumite termene destinatarilor săi pentru atingerea rezultatelor urmărite iar
statele membre au obligația sa comunice comisiei europene măsurile luate in aplicarea directivei.
Ca si in cazul regulamentelor putem vorbi despre supremația directivelor in fata dreptului național.

Decizia- ele sunt acte administrative jndifividuqle prin care este aplicat dreptul european. Sunt considerate acte
legislative care se aplica unui anumit stat membru, unei anumite companii sau unui anumit cetățean.
Decizia este obligatorie in toate el. Sale iar in cazul in care se indica destinatarii, decizia este obligatorie numai pentru
aceștia.
Reg, directiva si decizia trebuie publicate in JOUE( jurnal oficial al UE) si intra in vigoare la data prevăzută de
textul lor sau in absenta acestuia in a 20-a zi de la data publicării. Aceste 3 instr jur au forta juridica
obligatorie.

Recomandările si avizele- se disting de celelalte 3 prin faptul ca nu sunt obligatorii, recomandările constituie un
mijloc pentru instituțiile Uniunii de a-si exprima o opinie, de a da o informatie, de a anunta anumite texte cu caracter
de constrângere.

Avizul- este o simpla opinie emisă de o instituție a uniunii pentru a si face cunoscut punctul de vedere in legatura cu
anumite aspecte concrete.
Poate fi emis din oficiu sau la cererea persoanelor fizice sau juridice interesate, a statului membru sau a altor instituții
ale uniunii.

Acordurile internaționale- prin acestea se înțelege actele guvernate de norme de drept internațional prin care părțile
in calitate de subiecte de drept internațional participa in mod voluntar.
Tipuri de acorduri:
1. Acorduri de asociere cu state care se pregatesc pentru aderarea la ue
2. Acorduri de cooperare cu state care nu sunt membre încheiate de instituțiile ue
3. Acorduri comerciale cu organizații internaționale
Jurisprudența Curții de Justiție- este considerată izvor de drept întrucât in numeroase probleme CEJ (curtea europeană
de justiție) completează si interpretează dispozițiile tratatelor concomitent cu garantarea respectării lor

5
Drept instituțional european

Ordinea juridica a UE
Caracteristicile dreptului UE
• Este autonom fata de dreptul statelor • Este unitar si nu poate fi considerat decat in
globalitatea sa
• Este integrativ dr internat al statelor
• Are forta executorie
• este superior dr intern al statelor (supremația
dr UE)

Cu alte cuvinte ordinea jur a UE are întâietate, este unitara, supranațională, imperativă, rezultând din diferentierea
normelor conform izvoarelor lor de formare si din ierarhizarea acestor norme dupa autoritatea care le a fost oferită
Dr UE poate fi privit sub 3 aspecte:
1. Ca dr supranațional
2. Ca dr distinct de dr intern al statelor membre
3. Ca dr integrat in dr intern al statelor membre in ordinea jur naționala
•Aplicabilitatea imediata a dr UE
Normele de dr instituțional al uniunii au aplicabilitate imediata fie ca sunt de dr primar, fie de dr derivat in sensul ca
isi ocupa locul in ordinea jur naționala fara a mai fi nacesara o procedura specială de introducere
Judecătorii din statele membre sunt obligați sa aplice dr UE.
Dreptul UE este direct aplicabil in ordinea jur a statelor membre imediat ce a fost adoptat mai precis publicat in jur of
al UE.
El isi păstrează carac de dr al UE fata de nor jur interne nationale si va fi aplicat ca atare in administrație si justiție.

•Aplicabilitatea directa a dr UE
Normele de dr al UE dau nastere la drepturi si la obligații statelor membre si pers particulare. Aceste norme sunt
aplicabile din mom intrărilor in vigoare indiferent daca exista norme de dr național incompatibile cu cele de dr al UE.
De aici rezulta obligația statelor membre de a interzice aplicarea normelor interne care intra in conflict cu normele
europene.

•Supremația dr UE
Supremația sau prioritatea normei de dr a UE este un principiu conform căreia in caz de conflict sau incompatibilitate
intre norma europeană si dr național al statelor membre, norma europeană are prioritate si se aplica.
Prioritatea dr UE in fata dr Nat a fost consacrata prin jurisprudența Curții de Justiție a UE ( HOT Jud).
Conform Curții de Justiție, Judecătorul Nat însărcinat cu aplicarea dispozițiilor dr UE are obligația de a a asigura
efectul deplin al acestora inclusiv prin neaplicarea privarea dispoziții contrare din legislația naționala a tarii respective
vhiar daca legea naționala a fost adoptată ulterior intrării in vigoare a normei europene.
Prioritatea, supremația sau superioritatea dr UE se realizează cu respectarea a 2 conditii:
6
Drept instituțional european

1. Prin legi sau alte acte normative, nationale posterioare, nu pot fi modificate sau abrogate dispo normative
europene, orice astfel de lege fiind nula si inaplicabilă.
2. Normele europene posterioare pot modifica sau face inaplicabile normele jur nationale.

Sistemul instituțional al UE
Arhitectura instituționala a UE este influențată de unicitatea sa la nivel mondial.
Fiecare instituție acționează in limitele atribuțiilor care ii sunt conferite prin tratate in conformitate cu procedurile,
conditiile si scopurile prevăzute de acestea avand obligația de a coopera unele cu altele in mod loial.
Sis instituțional al UE cuprinde 7 institutii.
1. Parlamentul European
2. Consiliul European
3. Consiliul UE
4. Comisia Europeană
5. Curtea de Justiție a UE
6. Banca Centrală Europeană
7. Curtea de Conturi a UE

Parlamentul European
Este compus din reprezentanții cetățenilor uniunii, reprezentarea cetățenilor fiind asigurata in mod proporțional
descrescător cu un prag minim de 6 locuri si unul maxim de 96 de locuri pentru fiecare stat membru.
Membrii Par Eur pot fi alesi prin vot univ direct, secret si liber exprimat ptr un mandat de 5 ani.
Mandatul este personal si netransmisibil Adica nu poate fi cedat concesionat înlocuit sau substituit.
Organizarea PE
Par cuprinde organele de conducere, comisiile si organizatiile interparlamentare, grupurile politice si serviciile
administrative.
Organele de conducere ale PE
Sunt președintele PE, Biroul Parl, Conferinta Președinților, Conf Preș de Comisie si Conf Preș de Delegație
Preș Par Eur conduce toate activitatile Parl si ale organelor sale. Dispune de toate competentele ptr a prezida
dezbaterile
Parl si ptr a asig buna desfășurare a acestora. Reprez Parl in rel internat la ceremonii, jn probleme administrative,
judiciare sau financiare, competenta care poate fi delegata celor 14 vicepreședinți.

Biroul PE
 este compus din Preș, cei 14 Vice președinți si 5 chestori(au funct consultativa si îndeplini sarcini adm si
financiare care ii vizează in mod direct pe deputați.
 Biroul PE reglem chestiunile financiare, organizatorice si administrative legate de organizarea interna a PE.
Funcționarea PE
 Funcționarea PE se asig sesiunea anuală ordinara ce are loc in fiecare a2-a zi de Marti din luna Martie si in
sesiuni extraordinare datorate problemelor legate de buget.
 Mai avem si 12 sesiuni plenare lunare care se tin la Strasburg
 Sesiunile suplimentare se tin la Bruxelles (tot aici se afla sediul si comisiile PE)
 La Luxemburg se afla Secretariatul General al PE si serviciile acestuia.
 In Parl toti deputații au dreptul sa se exprime in limba oficială pe care o aleg.
Funcțiile PE
 functia legislativă
PE plus Cons UE exercita funcțiile legislativă si bugetară, funct de control politic si funct consultativa
 functia bugetară exercitata pe trei paliere : la adoptarea bugetului UE( impreuna cu Cons UE), efectuarea
controlului execuției bugetare in curs, descărcarea de gestiune a Comisiei Europene
 Functia de control asupra celorlalte institutii ale UE exercitata in diferite moduri:
a)exercita controlul asupra comisiei europene prin aprobarea numirii președintelui comisiei Europene si apoi a
întregului colegiu al Comisarilor Europeni ( răspunderea politica a Comisiei in fata PE)
b) supraveghează activitatea Cons UE astfel membrii PE transmit întrebări Cons UE in mod periodic, Pres Cons
participa la sesiunile plenare ale PE si ia parte la dezbaterile importante.
7
Drept instituțional european

c) dreptul de petiționare/ de a adresa petiții al cetățenilor; in virtutea acestui fapt PE numeste Mediatorul European.

8
Drept instituțional european

9
Drept instituțional european

Ședințele de comisie sunt convocate de președintele sau( sed Ținându se cel putin odata pe saptamana si ori de cate ori
este necesar)
Preș Comisiei deține competenta convocării unor reuniuni suplimentare care pot fi decise in functie de problemele
apărute.
Limbile oficiale de lucru ale comisiei sunt engleza, franceza si germana, iar doc oficiale in totalitatea lor sunt traduse
si tipărite in cele 24 de limbi oficiale ale UE.
Membrii comisiei si cabinetele lor( echipele de lucru) au sediul la Bruxelles.
Conferinta președinților întâlnită in cadrul Parl European este consultată in problemele referitoare la relatiile cu alte
organe si institutii ale UE așadar si legat de Comisia Europeană.

Consiliul UE (Consiliul sau Consiliul de Miniștrii)

Este insititutia UE care isi desf activitatea in mod permanent fiind un for de reprezentare a Guvernelor statelor
membre.

Structura Consiliului:
• a aparut pe cale convențională prin tratatele originare ale comunităților europene si este format din
reprezentanții Guvernelor statelor membre.
• Este alcătuit din 27 de membrii, cate unul din partea fiecărui stat membru, care au obligatoriu calitatea de
membrii ai Guvernelor; identitatea miniștrilor care participa la reuniuni este determinata de problemele înscrise pe
ordinea de zi.

Consiliul poate lua forma:

• unui consiliu general atunci cand e compus din miniștrii de externe ai astatelor membre
• A unor consilii speciale cand este compus din miniștrii specializați intr un domeniu sau altul ( mediu,
agricultura, industrie, comerț)
Conducerea consiliului este formată dintr un președinte desemnat prin rotație la fiecare 6 luni dintre reprezentanții
statelor membre intr o ordine prestabilita asigurându se astfel o stricta egalitate intre toate statele reprezentate.
In functie de tara care deține 6 luni președinția Consiliului UE, se vorbeste despre președinția daneza, Președinția
Italiana, Președinția Romana( 1 Ianuarie 2019-30 Iunie 2019.
Consiliul se reunește in cadrul a 10 formațiuni (domenii) si dispune de un secretariat general.

Funcționarea Consiliului
• Consiliul Genral Se întrunește lunar pentru a asigura continuitatea activității necesară funcționarii Uniunii in
bune conditii si consiliile specializate se întrunesc atunci cand se impune discutarea unor aspecte concrete din
domeniul de activitate respectiv fie odata cu Consiliul General, fie intre întrunirile acestuia.
10
Drept instituțional european

• Membrii consiliului acționează la Instrucțiunile statelor membre

• Guvernele nationale pot împuternici mai multi membrii sa participe la lucrările consiliului Însă numai unul
poate avea drept de vot.

Consiliul european

Este forul politic suprem al UE ale cărui întâlniri sunt evenimente politice si mediatice importante care determina
mișcări majore in UE.
Este considerat cel mai influent organism in procesul de elaborare a actelor uniunii
Intfluenta consiliului european se manifesta in special la nivel informal deoarece șefii de state si de guverne sunt cei
care stabilesc direcțiile de urmat in politica uniunii urmând ca instituțiile europene in frunte cu Consiliul si Comisia sa
puna in aplicare prin acte europene hotărârile luate la nivelul Consiliului European.
Prin tratatul de la Lisabona, Consiliului Eurpean i s a conferit in mod expres calitatea de instituție a UE cu rolul de a
oferi impulsurile necesare dezvoltării acesteia si de a-i defini orientările si prioritățile politice generale.
Consiliul European este principalul factor de decizie in procedura de retragere a unui stat din UE

Organizarea si funcționarea Cons European

Este compus din șefii de stat sau de guvern ai statelor membre precum si din președintele sau si președintele comisiei
europene
La lucrările Cons participa si Înaltul Reprezentant al UE ptr afaceri externe si politica de securitate
Atunci cand ordinea de zi permite fiecare membru al Cons European poate decide sa fie asistat de un ministru, iar
Președintele Comisiei Europene de un membru al Comisiei.
Delegațiile nu pot depăși 20 de pers ptr fiecare stat membru si pentru Comisie si 5 pers ptr Înaltul Reprezentant

Competentele Preș Cons European:

• prezidează si impulsionează lucrările Cons european
• Asigura pregătirea si continuitatea lucrărilor in cooperare cu președintele comisiei Europene
• Acționează ptr facilitarea coeziunii si consensului in cadrul Cons European
• Prezinta Partlamentului European un raport dupa fiecare reuniune a Cons European
• Asigura reprezentarea externa a Uniunii in probleme referitoare la politica externa si de securitate comuna

Consiliul European si Președintele acestuia sunt asistați de Secretariatul General al Consiliului (Uniunii Europene)
Consiliul European se întrunește la convocarea președintelui sau care cu cel putin 1 an înaintea începerii semestrului si
in strânsă cooperare cu statul membru care deține președenția pe durata semestrului respectiv face publice datele
preconizate ptr reuniunile consiliului care urmeaza sa se desfășoare pe durata respectivului semestru
Președintele poate convoca o reuniune extraordinara atunci cand situatia o impune

11
Drept instituțional european

Cons european se întrunește la Bruxelles iar in sit excepționale poate decide ca o reuniune sa se desf in alt loc.
Deciziile adoptate de Cons European sunt semnate de Preș acestuia si de Secretarul General al Consiliului UE. In
cazul in care nu indica destinatarul acestea se publica in JOUE, iar in cazul in care au destinatar, dec se aduc la
cunoștiință acestuia de catre Secretarul General al Consiliului.

Curtea de justiție

La Niv UE se poate vorbi despre un sistem de justiție compus din CJUE (curtea de Jud UE) si Tribunal. La acestea se
Adaugă si un Tribunal specializat si anume Tribunalul Funcției Publice

Curtea de Justiție a UE
Este organul judiciar al UE fiind considerată o curte suprema. Ea are rolul de a menține echilibrul atat intre
competentele institutiilor UE cat si intre competentele conferite UE si cele rămase in patrimoniul juridic al statelor
membre
Judecătorii europeni sunt chemați sa asigure uniformitatea interpretării si aplicării normei Unionale iar aceasta trebuie
sa conducă la o comportament juridic identic pentru toti subiecții cărora le este adresată si in toate împrejurările.
Are competenta de a soluționa Litigii in care se constituie ca parti statele membre, instituțiile europene, persoanele
fizice sau juridice din intreg spațiul uniunii

Natura juridica a CJUE

CJUE nu este o jurisdicție internațională ci una interna a uniunii dupa modelul jurisdictiiolor statale

!! CJUE nu trebuie confundata cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului CEDO, cu sediul la Strasbourg care este
creata de consiliul Europei in baza conventiei europene a drepturilor omului si nici cu Curtea Internațională de Justiție
de la Haga.

Componenta CJUE
Curtea este formată din judecători, cate unul ptr fiecare stat membru si este asistata de avocați generali al căror număr
poate fi marit prin hotărârea unanima a Consiliului Uniunii.
Judecătorii sunt aleși dintre persoanele a căror independenta este mai presus de orice îndoiala si care dețin calificările
profesionale necesare numirii in cele mai înalte funcții jurisdicționale nationale in țările din care provin sau care sunt
juriști cu o competenta recunoscuta
Judecătorilor li se interzice in perioada mandatului lor sa dețină vreo functie politica ori administrativă si nici sa
exercite o alta activitate profesională indiferent daca aceasta le aduce sau nu un castig.
Mandatul este de 6 ani si sunt desemnați de comun acord de catre guvernele statelor membre. In timpul mandatului ei
sunt independenți de țările lor de origine care nu ii pot revoca. Judecătorii beneficiază de imunitate de jurisdicție.
Președintele Curții este ales de judecători pentru mandat de 3 ani care poate fi reînnoit.
Raportorii care sunt judecători ai Curții, desemnați de președintele Curții si raportori adjuncți, si mai avem si referenți.

12
Drept instituțional european

Avocații generali sunt 11 la număr, sunt desemnați in aceleasi conditii ca judecătorii, aceștia asista curtea si o ajuta in
îndeplinirea Curții sale fiind însărcinati sa prezinte concluziile in orice cauza.
Pe langa curte funcționează si grefa in care activează un grefier desemnat de curte cu un mandat de 6 ani.
Grefa este responsabila cu pastrarea dosarelor cauzelor aflate pe rol si tine registrul in care sunt însemnate toate actele
de procedura.

Organizarea si funcționarea CJUE

Formațiunile de lucru ale Curții sunt:

1. Plenul - compus din toti judecătorii
2. Marea Camera - compusă din 15 judecători si se întrunește atunci cand statul membru sau instituția europeană
parte in litigiu o solicita in mod expres
3. Camerele - compuse din 3 pana la 5 judecători, au in competenta litigiile dintre persoanele fizice sau juridice care
nu prezinta dificultate
Limba folosită in timpul proceselor este una din limbile oficiale ale UE

Competenta Curții de Justiție

Curtea îndeplinește 2 funcții:
- o funct jurisdicționala: atunci cand
1. Acționează cw o curte constituțională judecând recursurile contra unei institutii europene sau a unui stat membru
care nu si respecta obligațiile din tratate sau cand interpretează tratatele comunitare
2. Ca o curte administrativă controlând legalitatea actelor europene si judecând recursurile funcționarilor europeni
3. Ca o curte de apel judecând recursurile date impotriva hotărâților tribunalului
4. Cand exercita atribuțiile unei jurisdicții civile soluționând cauzele care au ca obiect acordarea daunelor interese.
- o functie consultativa: întrucât emite avize in cazul in care de pune problema revizuirii tratatelor europene sau
încheierii unor acorduri internaționale.

Tribunalul UE
Si a inceput activitatea la 1 Septembrie 1989 sub denumirea de tribunal de prima instanța TPI
Odata cu intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona, denumirea de TPI s a modif, in prezent fiind cunoscut ca
Tribunalul
Structura si funcționarea sa sunt similare CJUE avand dreptul de a si stabili singur regulile de conduita si funcționare,
dar cu acordul CJUE di cu aprobarea unanima a Consiliului UE.
Este organizat in 6 camere compuse din judecători.
Tribunalul lucreaza in camera compuse din 5 sau 3 judecători si in anumite situatii de un judecător unic.

13
Drept instituțional european

Misiunea tribunalului este de a asig respectarea dreptului uniunii, scop in care este împuternicit cu largi competente
jurisdicționale.
Serviciile administrative si lingvistice ale tribunalului sunt îndeplinite de serviciile CJUE
Jud trib au acelasi statut (drepturi, obligații garanții si privilegii ca si Jud CJUE

Organele UE

In doctrina europeană se face distincție intre:

- instituțiile UE care sunt abordate din perspectiva istorică si din perspectiva tratatului de la Lisabona avand rol
primordial in asigurarea reușitei funcționarii si relaționări la nivel European (relaționare ce presupune state-institutii
europene, institutii europeană- inst europeană, stat membru- stat membru)
- organe ale UE acestea sunt privite ca entități instituționale cu rol secundar, de regula cu competente de avizare sau
tehnice. organele UE NU au personalitate juridica, buget propriu si independenta. Functia acestor organe se limitează
la emiterea de rapoarte, avize, observații la cererea instituțiilor sau din proprie inițiativa.

Parlamentarul European, Consiliul si Comisia sunt asistate de 2 organe consultative: Comitetul Economic si Social, si
Comitetul Regiunilor.
UE mai dispune de:
- o banca proprie BEI ( banca europeană de investiții)
- Organe interinstituționale: Oficiul pentru publicații al UE si oficiul național ptr selecția personalului.

Comitetul Economic si Social European

Acesta este corespondentul la Niv european la structurilor organizaționale nationale menite sa reprezinte categoriile
socio-Economico-profesionale. Are sediul la Bruxelles si a fost creat prin dispozițiile tratatelor de la Roma.
Este un organ in care reprezentanții vietii economice si sociale au posibilitatea sa si exprime in mod colectiv punctele
de vedere asupra activ UE.
Este format din reprezen ai organiz patronale, salariale, si ai altor reprezen ai soc civile, in special din dom ECO, soc,
civic, profesional si cultural.
Mem CES au nr fix de 344 de membrii din care Ro are 15 locuri si acești mem sunt împărțiți in 3 grupuri: primul al
angajatorilor ( sunt din sec pub si priv, industrie, comerț, finanțe, întreprinderi mari; grupul salariaților (Confederații
sindicale nationale); grupul pentru activ diverse ( acesta reunește reprez ai altor sectoare ale vietii ECO si soc, decat
cele cuprinse in primele 2 grupuri., ex organizații de artizan, fermieri, profesiuni liberale, IMM uri, asociații familiale,
Ong uri)
Principala atribuție a CES este de a emite avize consultative cu privire la sub de interes european, la solicitarea
consiliului, comisiei, sau parlam european.

Comitetul Regiunilor

14
Drept instituțional european

Componenta acestuia nu poate depăși 350 mem. Mandatul este de 5 ani cu posibilitatea reînnoirii. Membrii săi, chiar
daca provin din anumite regiuni nu le reprez pe acestea, ci reprez interesul general al UE
Mem sunt indepen si nu pot cumula aceasta calit cu aceea de parlamentar european
Sediul este la Bruxelles iar activ sa permanenta este coordonata de un secretar general
Este consultat in probleme precum fonduri culturale, santate publica, tineret, formare profesională, cooperare
transfrontariera

BEI-Banca Europeană de Investiții

A fost creata prin dispoz trat de la Roma cu un capital soc vărsat de statele membre si de comunitatea europeană la
acel moment
Este principala instituție de credit a UE avand sediul la Luxemburg. Are ca mem statele UE care au subscris si
capitalul soc al băncii.
Banca oferă împrumuturi si acorda garanții in toate sectoarele de activ ECO si poate acorda imprum pe piețele finan,
finanțând proiecte de investiții care da contribuie la dezv echilibrata a UE.
Are personalitate juridica.
Este un organism independent fata de alte institutii sau organe ale UE cu o larga autonomie gestionara si cu o structura
organizatorica proprie.
!! Banca europeană de investiții nu trb confundata cu BERD (banca europeană pentru reconstr si devz)

Oficiul pentru publicații al UE

Este un oficiu interinstituțional care are drept ob de activ editarea Publicațiilor instit UE. In acest scop permite instit
îndeplinirea oblig ce le revin in ceea ce priv publicarea textelor Legis si contribuie la concepția tehnica si de punere in
aplicare a politicilor de informare si comunicare
Are sed la Luxemburg.
Oficiul isi desf competentele un urm dom:
- editarea JOUE si garantarea autenticității lui
- Editarea altor publicații obligatorii

15