DOMENIUL PRIVAT

O a doua componenta a domeniului administrativ , alaturi de domeniul public , este domeniul

privat , care cuprinde bunuri supuse normelor dreptului comun , daca prin lege nu se prevede altfel .

Potrivit art.1845 C.civ .: " Statul , stabilimentele publice si comunale , in ceea ce priveste domeniul
lor privat , sunt supuse la aceleasi prescriptii ca particularii si , ca si acestia , le pot opune . "

In temeiul art.4 din Legea nr.213 / 1998 , " domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ -
teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si acre nu fac parte din domeniul public .
Asupra acestor bunuri statul sau unitatile administrativ teritoriale au drept de proprietate privata . "

Punerea bunurilor statului sau ale unitatilor administrativ - teritoriale sub regimul a doua forme de
proprietate a fost necesara datorita faptului ca nu toate bunurile unor astfel de titularisunt strict si
direct legate prin natura for ori prin destinatie uzului ori satisfacerii interesului public . Exista in
patrimoniul statului ori al colectivitatilor locale si o categorie de bunuri care asigura functionarea
entitatilor publice , nefiind de uz sau de interes public direct , imediat , participarea lor la realizarea
interesului general fiind indirecta , auxiliara sau bunuri care au servit sau urmeaza sa serveasca acest
interes . Domeniul privat poate fi astfel inteles ca si " anticamera " sau " rezerva " domeniului public ,
in acesta regasindu - se bunuri acre prin natura lor sau prin afectare urmeaza sa devina de uz /
interes public sau bunuri care temporar sau la un moment dat nu sunt de uz / interes public ori
bunuri care datorita degradarii fizice nu mai pot indeplini astfel de misiuni si trebuie casate ,
dezafectate .

Domeniul are si un rol important in realizarea veniturilor administratiei , prin exploatarea sa putandu
- se obtine insemnate resurse bugetare ( mult mai putine insa decat cele fiscale , obtinute din
impozite si taxe ) .

CONSTITUIREA DOMENIULUI PRIVAT

In principiu , toate aspectele privind domeniul privat sunt reglementate de dreptul comun , titularii
sai , respectiv statul si unitatile administrativ - teritoriale , actionand ca persoane juridice de drept
civil . Consecinta este aceea ca pentru constituirea domeniului privat pot fi folosite toate mijloacele
juridice de drept civil cunoscute .

In acelasi timp insa , statul si unitatile administrativ - teritoriale nu inceteaza sa fie subiecte de drept
public , imprejurare care isi pune amprenta si asupra modului de constituire a domeniului privat .
Astfel , axista si mijloace specifice de constituire a domeniului privat , inaccesibile altor subiecte de
drept .

Intra in categoria mijloacelor de drept civil vanzarea - cumpararea , volunatara sau silita , schimbul ,
donatia , legatul , construirea unor edificii , accesiunea , uzucapiunea .

Sunt considerate modalitati specifice , in sensul ca nu pot fi folosite de particulari , urmatoarele :

dobandirea , in conditiile legii , a bunurilor fara stapan sau abandonate sau ratacite ; dobandirea
mostenirilor vacante ; dezafectarea dependintelor domeniului public : exercitarea dreptului de
preemptiune recunoscut statului de lege in anumite situatii

REGIMUL JURIDIC AL DOMENIULUI PRIVAT

Refritor la bunurile din domeniul privat , sub imperiul Codului Civil , s - a spus ca acestea " nu sunt
afectate uzului public . Ele nu se deosebesc de bunurile particularilor decat prin aceea ca proprietarul
lor este statul judetul sau comuna in loc de a fi o persoana particulara " , asa ca si regimul lor juridic
trebuie sa fie cel de drept comun .

Ca regula generala , regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este cel de drept comun . La
aceasta concluzie conduc mai multe dispozitii legale . Astfel , potrivit art . 1845 C.civ . , statul si
unitatile administrativ - teritoriale , " in ceea ce priveste domeniul lor privat , sunt supuse la aceleasi
prescriptii ca particularii si , ca si acestia , le pot opune " ; art.61 teza a II - a din Legea nr.18 / 1991
este in sensul ca domeniul privat este supus dispozitiilor de drept comun , daca prin lege nu se
prevede altfel ; prin art.4 , partea finala , din Legea nr.213 / 1998 se arata expres ca asupra bunurilor
din domeniul lor privat statul si uniatile administrativ - teritoriale au un drept de proprietate privata ,
pentru ca art . 5 alin.2 sa prevada ca regimul juridic al acestor bunuri este cel de drept comun daca
legea nu dispune altfel : conform art . 123 alin.3 din Legea nr.215 / 2001 bunurile ce fac parte din
domeniul privat al unitatilor administrativ - teritoriale sunt supuse dispozitiilor de drept comun , daca
pri lege nu se prevede altfel.

In sfarsit , Constitutia , prin art.44 alin.2 , prevede : " Proprietatea privata este ocrotita si garantata in
mod egal de lege , indiferent e titular . "

Ca urmare , bunurile care formeaza obiectul domeniului privat vor putea face obiectul a diverse acte
juridice , vor putea fi instrainate sau uzucapate , asupra lor se vor putea constitui dezmembraminte
ale dreptului de proprietate , iar proprieatatea bunurilor mobile va putea fi dobandita prin posesie de
buna - credinta .

Dat fiind faptul ca bunurile din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ - teritoriale
sunt supuse regimului juridic de drept comun , nu este exclusa posibilitatea ca ele sa fie urmarite de
creditori pentru realizarea creantelor lor , daca prin lege nu se dispune altfel cu privire la anumite
categorii d asemenea bunuri ,

Repetatele referiri la posibilitatea ca legea sa dispuna altfel , adica sa instituie unele reguli derogatorii
de la dreptul comun , sunt expresia necesitatii de a se tine seama de caracteristica statului si a
unitatilor administrativ - teritoriale de a fi atat persoane juridice civile , cat si subiecte de drept public
. Ca urmare , elemente de drept public vor putea altera . intr - o oarecare masura , regimul juridic de
drept comun al bunurilor care formeaza obiectul domeniului privat . Asemenea situatii constituie insa
exceptii , asa ca vor trebui reglementate expres de lege .

O asemenea derogare de la dreptul comun este reglementata de art.8 alin . 1 din Legea nr.213 / 1998
, care dispune : " Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ -
teritoriale in domeniul public al acestora , potrivit art.7 lit.c ) , se face , dupa caz , prin hotarare a
Guvernului , a consiliului judetean , respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a
consiliului local " . De vreme ce art.7 lit.c ) din acelasi act normativ prevede ca aceasta masura se
adopta " pentru cauza de utilitate publica " , fara ca ea sa aiba semnificatia unei exproprieri , faptul
ca ne aflam in prezenta unei derogari de la dreptul comun este evident .

Regulile speciale consacrate acceptarii donatiilor si legatelor - catre stat si unitatile administrativ -
teritoriale , obligatia ca vanzarea si inchirierea bunurilor din domeniul privat sa se faca prin licitatie
publica , organizata in conditiile legii [ art . 125 alin.2 din Legea nr.215 / 2001 ] , constituie si ele
asemenea derogari .

In sfarsit , concesionarea bunurilor din domeniul privat si constituirea drepturilor reale de folosinta
asupra unora dintre ele sunt moduri de exercitare a dreptului de proprietate privata numai atunci
cand este vorba despre bunuri care fac parte din domeniul privat ,