Universitatea Stefan cel Mare, Suceava, Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica, Specializarea : Drept, anul 2 grupa 1

Profesor indrumator: Lect. Bilouseac

Student: Budeanu Constantin-Tarzan

1 . Definiie. Reglementare 2. Delimitarea bunurilor obiect al proprietii publice. 3. Subiecii dreptului de proprietate public 4. Caracterele dreptului de proprietate public 4.1. Dreptul de proprietate public este inalienabil 4.2. Dreptul de proprietate public este imprescriptibil att extinctiv, ct i achizitiv 4.3. Dreptul de proprietate este insesizabil 5 Modurile de dobndire i de stingere a dreptului de proprietate public 5.1 Modurile de dobndire a dreptului de proprietate public. 5.2. Moduri de ncetare a dreptului de proprietate public 6. Modalitile de exercitare a dreptului de proprietate public 6.1 Administrarea general a domeniului public 6.2 Dreptul de administrare al regiilor autonome i instituiilor publice asupra bunurilor proprietate public. 6.3.Concesionarea 6.4. Dreptul real de folosin asupra unor bunuri din domeniul public

DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLIC 1 . Definiie. Reglementare Dreptul de proprietate public este acel drept de proprietate care poart asupra bunurilor din domeniul public de interes naional i din domeniul public de interes local aparinnd statului i unitilor administrativ-teritoriale, fiind inalienabil, imprescriptibil i insesizabil. Potrivit prevederilor art. 136 din Constituie (1)Proprietatea este publica sau privata. (2) Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si aparine statului sau unitilor administrativ-teritoriale. (3) Bogiile de interes public ale subsolului, spaiul aerian, apele cu potenial energetic valorificabil, de interes naional, plajele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei economice si ale platoului coninental, precum si alte bunuri stabilite de legea organica, fac obiectul exclusiv al proprietii publice. (4) Bunurile proprietate publica sunt inalienabile. In condiiile legii organice, ele pot fi date in administrare regiilor autonome ori instituiilor publice sau pot fi concesionate ori nchiriate; de asemenea, ele pot fi date in folosin gratuita instituiilor de utilitate publica. Reglementrile constituionale care sunt cadrul general sunt detaliate prin Legea nr.213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia1 i se completeaz cu prevederile art.475 alin.2, art.476-478, art.499, art.1310 i art. 1844 C. civ.; art. 4-5, art.29, ar5t.83, art.95-97 i art.119 din Legea 18/1991 legea fondului funciar, cu modificrile ulterioare, precum i de Legea nr.215/2001 legea administraiei publice locale2, cu modificrile ulterioare. 2. Delimitarea bunurilor obiect al proprietii publice. Legea nr.213/1998 dispune n art. 3 c din domeniul public fac parte bunurile prevzute n art. 135 alin. 4 Constituie (actual 136 alin.3), din cele stabilite prin anexa care face parte integrant din prezenta lege i din orice bunuri care, potrivit legii sau prin natural or sunt de uz sau de interes public i sunt dobndite de stat sau de unitile administrativteritoriale prin modurile prevzute de lege. Din categoria bunurilor de uz public fac parte acele bunuri care prin natural or sunt de folosin general adic: pieele, podurile, parcurile publice etc, iar din categoria bunurilor de interes public, fac parte acele bunuri care prin natural or sunt destinate pentru a fi folosite sau exploatate n cadrul unui serviciu public cum sunt: cile ferate, reelele de distribuie a energiei electrice, cldirile instituiilor publice etc. n legtur cu criteriile de determinare a bunurilor care formeaz obiectul proprietii publice Curtea Constituional, prin Decizia nr.31 din 26 mai 19933 a hotrt c fac obiectul exclusiv al dreptului de proprietate public bunurile enumerate expres n art. 135 alin.4 Constituie (actual 136 alin.3 ) sau cele stabilite de legi. Aceste alte legi utilizeaz dou metode de determinare a bunurilor care fac parte din domeniul public i anume: enumerarea unor asemenea bunuri sau criteriul destinaiei acestor bunuri. n criteriul destinaiei acestor bunuri intr i uzul public coroborat cu criteriul interesului public. Trebuie reinut c bunurile regiilor autonome i ale societilor comerciale nu
1

Publicat n M.Of., partea I, nr. 448 din 21 noiembrie 1998.

2
3

Publicat n M.Of. , partea I, nr.204 din 23 aprilie 2001.

Curtea Constituional, Culegere de decizii i hotrri, 1992-1993, p.211

constituie proprietate public ci proprietate privat, chiar dac statul deine majoritatea capitalului social. 3. Subiecii dreptului de proprietate public Potrivit reglementrilor n vigoare, titularii dreptului de proprietate public sunt: 1. Statul Romn asupra bunurilor din domeniul public de interes naional. 2. Unitile administrative-teritoriale (comuna, oraul, municipiul, judeul) asupra bunurilor din domeniul public de interes local.. n acelai timp, statul i unitile administrativeteritoriale sunt de asemenea i titulari ai dreptului de proprietate privat care are ca obiect bunurile din domeniul privat al statului i al unitilor administrative-teritoriale. Acest drept de proprietate are un regim de drept privat.. 4. Caracterele dreptului de proprietate public. Deoarece exercitarea dreptului de proprietate public are loc numai n regim de drept public, caracterele acestui drept sunt urmtoarele: Dreptul de proprietate public este inalienabil, imprescriptibil i insesizabil. 4.1. Dreptul de proprietate public este inalienabil. Acest caracter presupune c bunurile care fac obiectul su sunt scoase din circuitul civil general, neputnd fi nstrinate pe cale voluntar, prin acte juridice civile i nici pe cale forat, prin expropriere. Este interzis de asemenea dezmembrarea dreptului de proprietate prin constituirea de drepturi reale derivate cum sunt: uzufructul, uzul, servitutea, abitaia sau superficial, precum i ipotecarea sau gajarea lui. Conform art. 13 din Legea nr.213/1998 servituile asupra domeniului public sunt valabile numai n msura n care sunt compatibile cu uzul sau interesul public cruia i sunt afectate. Servituile constituite anterior intrrii bunului n domeniul public se menin dac sunt compatibile cu uzul sau interesul public al bunului. Asupra dreptului de proprietate public pot fi constituite numai drepturi reale derivate care nu sunt desmembrminte ale dreptului de proprietate, cum ar fi concesiunea, administrarea sau nchirierea n condiiile legii. 4.2. Dreptul de proprietate public este imprescriptibil att extinctiv, ct i achizitiv. Imprescriptibilitatea sub aspect extinctiv se exprim prin aceea c aciunea n revendicarea dreptului de proprietate public poate fi introdus oricnd iar dreptul la aciune n sens material nu se stinge indiferent de intervalul de timp ct nu a fost exercitat de ctre autoritatea care are calitate procesual activ. Imprescriptibilitatea achizitiv se manifest prin imposibilitatea dobndirii de ctre o alt persoan a bunurilor publice prin uzucapiune (n cazul imobilelor) sau prin posesie de bun credin ( n cazul bunurilor mobile). 4.3. Dreptul de proprietate este insesizabil: aceasta nseamn c bunurile obiect ale proprieti publice, fiind i inalienabile, nu pot fi urmrite silit de creditorii titularului dreptului de proprietate. 5 Modurile de dobndire i de stingere a dreptului de proprietate public 5.1 Modurile de dobndire a dreptului de proprietate public.

Conform art. 7 din Legea nr. 213/1998, dreptul de proprietate public se dobndete prin urmtoarele mijloace: a) pe cale natural se refer la bogiile solului i subsolului ce se vor forma natural pe teritoriul sau n subsolul rii. b) Achiziii publice efectuate n condiiile legii c) Exproprierea pentru cauz de utilitate public d) Donaii sau legate acceptate, n condiiile legii de Guvern, sau dup caz, de consiliul judeean sau consiliul local, dac bunul va intra n domeniul public. Acceptarea donaiilor de ctre organismele artate mai sus se poate face doar n form autentic. e) Trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitilor administrativteritoriale n domeniul public al acestora, pentru cauz de utilitate public. f) Alte moduri prevzute de lege, cu sunt: vnzarea sau schimbul fcute pentru cauz de utilitate public, accesiunea, tezaurul, confiscarea special etc. 5.2. Moduri de ncetare a dreptului de proprietate public. Potrivit Legii nr.213/1998 dreptul de proprietate public nceteaz: a) prin trecerea bunului n domeniul privat, prin hotrre de Guvern, de Consiliu Judeean sau Consiliu Local, dup caz. b) Prin trecerea prin efectul nsi al legii a unor bunuri din domeniul public n cel privat n vederea reconstituirii dreptului de proprietate particular, pentru retrocedarea lor ctre fostul proprietar sau pentru vnzare. 6. Modalitile de exercitare a dreptului de proprietate public: Acestea sunt de competena organelor centrale ale puterii executive pentru bunurile din domeniul public de interes naional i autoritile publice locale pentru bunurile din domeniul public de interes local. Modalitile despre care vom face referire sunt: dreptul de administrare al regiilor autonome i instituiilor publice asupra bunurilor proprietate public, concesionarea, nchirierea precum i dreptul real de folosin asupra unor bunuri imobile. 6.1 Administrarea general a domeniului public:se face doar de autoritile publice titulare ( statul sau unitile administrativ-teritoriale) sau de ctre alte subiecte de drept public. n activitatea de administrare general a bunurilor proprietate public, aceste organe acioneaz exclusiv n calitatea lor de autoriti publice, adic subiecte de drept administrativ. Regula este c , n majoritatea cazurilor, exercitarea dreptului de proprietate public se face prin altul; aceasta nseamn c bunurile proprietate public sunt ncredinate unor persoane juridice nfiinate special n acest scop sau unor persoane juridice de drept privat sau chiar persoane fizice. 6.2 Dreptul de administrare al regiilor autonome i instituiilor publice asupra bunurilor proprietate public. Acest drept se refer la patrimoniul autoritilor centrale i locale, dar poate fi atribuit i altor subiecte de drept public precum regiile autonome i instituiile centrale, constituind astfel principala modalitate de exercitare a dreptului de proprietate public i fiind un drept real principal constituit pe temeiul proprietii publice.

Astfel, titularii dreptului real de administrare sunt, potrivit Legii nr.213/1998: a) regiile autonome b) prefecturile i autoritile publice centrale i locale cu personalitate juridic civil (ministere, agenii naionale, consilii judeene i consilii locale etc.) c) instituiile publice de interes naional, judeean sau local. Dreptul de administrare ia natere n temeiul unor acte de drept administrativ. Instituiile publice i regiile autonome vor avea un patrimoniu propriu i vor putea intra n raporturi de drept civil ca persoane juridice. Prin urmare, putem trage concluzia c dreptul real de administrare are o natur mixt; astfel, n raport cu titularii dreptului de proprietate public are o natur administrativ, iar n raport cu ceilali participani la circuitul civil acest drept are o natur civil. Avnd o natur civil i fiind drept real, dreptul de administrare nu este totui un dezmembrmnt al dreptului de proprietate public, avnd ns caracteristicile acestuia din urm, i anume: este inalienabil, imprescriptibil i insesizabil. Datorit legturii simbiotice dintre cele dou drepturi, caracterele dreptului de proprietate public sunt, n acelai timp, i caracterele juridice ale dreptului de administrare.4 Dreptul real de administrare nu este opozabil fa de proprietar (stat sau uniti administrativ-teritoriale), proprietarul putnd retrage sau revoca acest drept pe cale unui act administrativ fr ca titularul su s se poat apra prin mijloace de drept civil (aciune n revendicare, aciune posesorie). Totui actul administrativ de revocare poate fi atacat n contencios administrativ. Pe de alt parte, deoarece acest drept este un drept real, va putea fi aprat fa de ceilali subieci de drept civil ( cu excepia titularului dreptului de proprietate public) prin orice mijloc de drept comun. 6.3.Concesionarea este reglementat prin Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor5 i de Normele Metodologice cadru aprobate prin Hotrrea Guvernului nr. 216/19996. n concepia acestor acte normative, contractul de concesiunea este contractul prin care o persoan denumit concedent transmite pentru o perioad determinat, de cel mult 49 de ani, unei alte persoane denumite concesionar , care acioneaz pe riscul i rspunderea sa, dreptul i obligaia de exploatare a unui bun, a unei activiti sau a unui serviciu public, n schimbul unei redevene. Concesiunea poate mbrca trei modaliti, i anume: a) concesiunea de bunuri b) concesiunea de servicii publice c) concesiunea de servicii economice Contractul de concesiune are o natur juridic mixt, avnd dou pri, partea reglementar, guvernat de prevederile dreptului administrativ, i partea contractual, guvernat de prevederile dreptului civil.

4 5

L.Pop, op.cit, p. 83. Publicat n M.Of., partea I, nr. 459 din 30 noiembrie 1998. 6 Publicat n M.Of.,partea I, nr. 140 din 6 aprilie 1999.

6.4. Dreptul real de folosin asupra unor bunuri din domeniul public. Potrivit art. 17 din Legea nr . 213/1998 dreptul real de folosin se va aplica persoanelor juridice cu scop nelucrativ care vor putea beneficia, n virtutea acestui drept, n mod gratuit, de imobile aflate n proprietatea public. MODALITILE DREPTULUI DE PROPRIETATE Dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modaliti. El este pur si simplu atunci cnd are ca titular o singura persoana, iar existenta sa nu depinde de un eveniment sau de o mprejurare viitoare; acest drept poate sa poarte asupra unui bun mobil sau imobil sau asupra mai multor bunuri. Dreptul de proprietate poate fi afectat de modaliti fie atunci cnd el poarta asupra unui bun sau asupra unei universaliti de bunuri care aparin simultan la doua sau mai multe persoane, fie ca existenta sa viitoare in patrimoniul titularului depinde de un eveniment sau de o mprejurare prevzut de lege sau stabilita prin voina prilor 7. Sub acest din urma aspect, modalitile dreptului de proprietate sunt: drept de proprietate rezolubil ( sau revocabila ), drept de proprietate anulabila si drept de proprietate comuna8. Proprietatea rezolubil ( revocabila sau condiional ). Aceasta presupune situaia in care dreptul de proprietate este afectat de o condiie rezolutorie, fie rezultata din convenia prilor, fie dintr-o dispoziie a legii. Aceasta condiie rezolutorie face ca existenta dreptului in patrimoniul dobnditorului sa fie nesigura, el putnd fi desfiinat pentru a se rentoarce, de regula, in patrimoniul nstrintorului. Fiind vorba de o condiie rezolutorie, devin incidente dispoziiile art. 1019 C. civ. care instituie : condiia rezolutorie este aceea care supune desfiinarea obligaiei la un eveniment viitor si incert. Aadar, daca condiia se mplinete, dreptul dobnditorului se desfiineaz n mod retroactiv , iar nstrintorul redevine proprietar ca si cum nu ar fi ncheiat actul de transmitere a proprietii. In cazul in care dobnditorul pana la momentul ndeplinirii condiiei a svrit acte de dispoziie cu privire la acel bun, acestea vor fi nule conform principiului resoluto jure dantis, resolvitur jus accipientis; el va putea pstra insa fructele percepute, dar va trebui sa restituie bunul respective; dimpotriv, in cazul in care condiia rezolutorie nu se ndeplinete, dobnditorul isi consolideaz in mod retroactiv dreptul sau iar actele juridice pe care le-a ncheiat cu privire la bunul respectiv(pendente conditione ) rmn valabile. Din cele expuse rezulta ca ntotdeauna cnd un bun se transmite sub condiie vor exista doi proprietari dintre care unul sub condiie suspensiva, iar celalalt sub condiie rezolutorie. Constituie cazuri legale de proprietate rezolubil: a) donaiile dintre soi sunt revocabile ( art. 937 C. civ. ). Aceasta nseamn ca soul donator poate revoca oricnd unilateral donaia fcut celuilalt so;
7

L. Pop, DREPTUL DE PROPRIETATE SI DEZMEMBRAMINTELE SALE, Edit. Lumina-Lex, Bucuresti, 2001,p. 127 8 Tr. Ionascu, S. Bradeanu, DREPTURILE REALE PRINCIPALE IN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA, edit. Academiei, bucuresti, 1978, p.155; C. Statescu, C. Birsan, DREPT CIVIL. TEORIA GENERALA A DREPTURILOR REALE, Universitatea din Bucuresti, 1988, p. 174; E. Safta Romano, DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA SI PUBLICA IN ROMANIA, Edit. Graphics, Iasi, 1993, p. 102-103

b) situaia donatarului a crui donaie este revocata pentru naterea unui copil ( art. 836 C. civ. ). Aceasta nseamn ca, daca donatorului i se va nate un copil, dreptul de proprietate se va revoca si, dimpotriv, daca nu va avea loc aceasta natere, dreptul de proprietate se va consolida; c) situaia vnzrii cu pact de rscumprare ( art. 1371 C. civ. ); in cazul in care vnztorul nu rscumpr bunul, cumprtorul -si consolideaz dreptul de proprietate si viceversa, cnd dreptul de proprietate este retroactiv desfiinat; d) ipoteza rezultata din art. 494 C. civ. , cnd o persoana construiete pe terenul alteia si cnd proprietarul bunului terenului, invocnd accesiunea, poate deveni si proprietar al construciei. Rezulta ca pana in momentul manifestrii de voina a proprietarului terenului de a deveni proprietar al construciei, constructorul exercita un drept de proprietate care poate fi desfiinat cu efect retroactiv9. Dreptul fiscal nu tine seama de condiia rezolutorie. Astfel, daca contractul ncheiat sub condiie rezolutorie este desfiinat, organele fiscale nu restituie taxele pe care le-a perceput pentru transferul dreptului de proprietate. Dimpotriv, in caz de vnzare sub condiie suspensiva, taxele aferente nu se percep cta vreme condiia nu s-a realizat10. Proprietatea anulabila. Proprietatea anulabila reprezint acea modalitate juridica a dreptului de proprietate care apare in situaia in care transferul proprietii se face in temeiul unui act juridic lovit de nulitate relativa ( anulabil). Aa cum s-a artat, in aceasta situaie intereseaz rezultatul aciunii in anularea actului translativ de proprietate. Daca aciunea este admisa, dreptul de proprietate al dobnditorului va fi desfiinat retroactiv. In cazul in care actul translativ anulabil a fost confirmat, dreptul de proprietate al dobnditorului va fi consolidat. Tot astfel, consolidarea dreptului de proprietate va avea loc si in ipoteza in care a expirat termenul de prescripie al aciunii in nulitate relativa ( fr ca titularul acestei aciuni sa o fi introdus )11. Trebuie subliniat ca efectul retroactiv al anularii actului translativ se refera nu numai la prile actului, ci si la raporturile cu terii. Dreptul de proprietate comuna. Dreptul de proprietate comuna se caracterizeaz prin aceea ca un bun sau mai multe bunuri aparin in proprietatea a doua sau mai multe persoane care -i pot exercita mpreun, simultan si concurent, toate prerogativele recunoscute de lege oricrui proprietar12. ; proprietatea comuna are doua forme: dreptul de proprietate pe cote - pri si dreptul de proprietate in devlmie. Dreptul de proprietate pe cote - pri

A se vedea C. Statescu, In legatura cu practica judiciara privind partajul unor constructii cladite fara autorizatie legala, in R.R.D. nr. 12/1982, p. 25 10 O. Ungureanu, DREPTURI REALE. CURS PRACTIC, Edit. Rosetti, Bucuresti, 2001, p. 90 11 L. Pop, op. cit. , p. 129; O. Ungureanu, op. cit., p. 90 12 A se vedea C. Statescu, C. Barsan, op. cit., p. 175

Caracterizare generala. Dreptul de proprietate pe cote pri se mai numete si coproprietate, caracteriznduse prin faptul ca un bun aparine simultan si concurent la doi sau mai muli proprietari , fr ca bunul respectiv sa fie fracionat in materialitatea sa. Ceea ce este fracionat este numai dreptul de proprietate cu privire la acel bun ;fiecare coproprietar are determinata o cota-parte ideala, abstracta, matematica din dreptul de proprietate care se exprima sub forma de fracie nominala, fracie zecimala sau in procente. Atta timp cat dureaz aceasta stare se spune ca dreptul tuturor coproprietarilor poarta asupra fiecrei pri din bun. numai la ncetarea coproprietii se va stabili sau individualiza exact partea materiala din bun ce corespunde cotei pri din dreptul de proprietate aparinnd fiecruia. Astfel, coproprietatea se transforma in proprietate exclusiva13. Cu toate ca natura juridica a coproprietii a fost mult discutata si controversata, din teoriile formulate, s-a distins teoria clasica a proprietii pe cote pri ideale14. Coproprietatea se distinge de indiviziune. Astfel, in timp ce coproprietatea are ca obiect un bun sau mai multe bunuri singulare, indiviziunea are ca obiect o universalitate de bunuri. Cu alte cuvinte, proprietatea pe cote pri sau coproprietatea este o modalitate a dreptului de proprietate, iar indiviziunea constituie o modalitate a patrimoniului15. Felurile dreptului de proprietate pe cote pri. Dreptul de proprietate pe cote pri este de doua feluri: dreptul de proprietate pe cote pri obinuit sau temporara si dreptul de proprietate pe cote-pri forat sau perpetua. Principala deosebire dintre ele consta in faptul ca primul fel de coproprietate poate nceta prin partaj sau mpreal. In cel de-al doilea caz, coproprietatea , fiind perpetua, nu poate fi sistata prin mpreal16. Coproprietatea obinuit sau temporara Aspecte introductive. Specificul coproprietii obinuite sau temporare consta in faptul ca are caracter vremelnic, deoarece dureaz in timp pana la sistarea ei prin mpreal. Codul civil nu cuprinde reguli privind exercitarea coproprietii obinuite, in schimb, cu privire la indiviziune exista cteva reglementari in partea consacrata mprelii succesorale ( art. 728 si urm. C. civ.). Regimul juridic al coproprietii obinuite a fost elaborat si conturat de literatura de specialitate si practica judiciara. Izvoarele coproprietii obinuite sau temporare pot fi : o motenire, atunci cnd la succesiune vin doi sau mai muli motenitori; un contract de dobndire a unui bun de ctre doua sau mai multe persoane; uzucapiunea rezultata dintr-o coposesie; transformarea proprietii devlmae a fotilor soi in proprietate pe cote - pri ca urmare a ncetrii sau desfacerii cstoriei; construirea sau realizarea in comun a unui bun mobil sau imobil.
13

A se vedea L. Pop, op. cit., p. 130; D. Lupulescu, DREPTUL DE PROPRIETATE COMUNA PE COTEPARTI SI APLICATIILE SALE PRACTICE, Edit. Stiintifica, Bucuresti, 1973, p. 9-20; C. Statescu, C. Barsan, op. cit., p.177 14 Pentru analiza teoriilor si argumentelor care le insotesc, a se vedea A. Ionascu, LA COPROPRIETE DUN BIEN, Les Presses Universitaires de France, Paris, 1930, p. 227 287. 15 L. Pop, op. cit., p. 130 16 A se vedea C. Statescu, C. Barsan, op. cit.( 1988 ) p. 178; L. Pop, op. cit., p. 132;.

Regimul juridic al exercitrii coproprietii obinuite sau temporare nu este organizat prin lege, fiind o creaie a literaturii juridice si practicii judiciare. In acest scop s-au avut in vedere unele reglementari din materia succesiunilor, aceasta constituind principala si cea mai frecventa sursa a coproprietii. La baza regimului juridic al coproprietii sunt doua idei sau principii, si anume: a) nici unul dintre coproprietari nu are un drept exclusiv asupra unei pri materiale determinate din bunul aflat in coproprietate; b) fiecare coprta are un drept exclusiv numai asupra unei cote pri ideale, abstracte, matematice din dreptul de proprietate asupra acelui bun Drepturile coprtailor asupra bunului in materialitatea sa. Dup cum am artat, coproprietarii nu au drepturi sau prerogative asupra unei pri determinate din bun, privit in materialitatea sa17. De aici, ar trebui sa ajungem la concluzia ca nici un fel de act nu poate fi fcut cu privire la un bun privit in materialitatea lui, fr acordul unanim al coprtailor. Aadar, in lipsa unui acord al coproprietarilor, s-ar impune aplicarea si respectarea principiului unanimitii. Totui, literatura de specialitate si practica judiciara au admis ca exercitare atributelor de posesia si folosin poate fi fcut de fiecare coproprietar. Ba mai mult, pot fi ncheiate chiar si acte de dispoziie juridica, a cror eficacitate depinde de rezultatul mprelii. Actele materiale constau in acte de posesie, folosin si dispoziie materiala asupra bunului comun. Posesia sau, mai corect, coposesia permite fiecrui coprta sa exercite stpnirea materiala a bunului simultan si concurent cu ceilali coprtai. Coprtaul care este tulburat sau exclus de la posesie de ctre ceilali coprtai are dreptul sa introduc mpotriva lor o aciune posesorie18. Posesia exercitata de ctre un singur coprta asupra bunului comun nu este o posesie utila si deci el nu poate invoca uzucapiunea. Ea insa poate deveni utila atunci cnd coprtaul intervertete coposesia in posesie exclusiva. In acest caz, coprtaul posesor exclusiv al bunului are posibilitatea sa invoce uzucapiunea in condiiile prevzute de lege, pentru a deveni proprietarul exclusiv al bunului. Folosin materiala poate fi exercitata de fiecare coprta cu respectarea urmtoarelor reguli: sa nu schimbe destinaia si modul de utilizare a bunului19, sa nu mpiedice exerciiul simultan si concurent al folosinei celorlali coprtai20. Cnd coprtaii nu se neleg cu privire la folosirea materiala a bunului comun, instanele de judecata nu sunt competente, in principiu, sa hotrasc asupra unui partaj de folosin la cererea unui coprta, fr consimmntul celorlali21. Din raiuni practice, ar fi totui necesara admisibilitatea partajului de folosin imobiliar pe cale judiciara, pe care viitorul Cod civil ar trebui sa il reglementeze expres. In schimb, oricare coprta are dreptul de a cere ncetarea coproprietii prin partaj, in lipsa unei convenii de rmnere temporara in coproprietate. Fructele bunului comun pot fi percepute sau culese in proprietatea exclusiva de ctre coproprietari, proporional cu cota-parte ideala din dreptul de proprietate ce revine in exclusivitate fiecruia22. Dispoziia materiala asupra bunului
17

Ibidem, p. 134, C. Statescu, C. Barsan, op. cit.( 1988), p. 178 A se vedea Trib. Reg. Brasov, dec. civ. Nr. 44/1958, in L. P. nr. 9/1959, p. 92-94; Trib.Supr., col. Civ., dec. nr. 524/1954, in C.D. , 1952-1954, p. 316; dec. nr. 1951/1957, in C. D. , 1957, p. 314 19 A se vedea Trib. Supr., sect. Civ., dec. nr. 549/1978, in C.D. , 1978, p. 10 20 Ibidem 21 A se vedea Trib. Supr., col.civ., dec. civ. Nr. 819/1968, in R.R.D. nr. 11/1968, p. 168 22 A se vedea L. Pop, op. cit., p. 135; C. Statescu, C. Birsan, op. cit. ( 1988 ), p. 183
18

comun poate fi exercitata numai daca exista consimmntului tuturor coproprietarilor. Aadar, un coproprietar nu poate, fr acordul celorlali, sa execute lucrri de transformare, renovare sau orice alta lucrare de natura a schimba destinaia bunului. Productele bunului revin fiecrui coproprietar proporional cu cota-aparte pe care o are din dreptul de proprietate. Actele juridice . Avnd in vedere specificul coproprietii, actele juridice care se ncheie asupra bunului comun in materialitatea sa ori asupra unei pri materiale determinate din bun sunt guvernate de regula unanimitii. Totui, viata a demonstrat ca acest principiu este deseori duntor sub aspect economic, astfel ca este necesar sa distingem intre acte de conservare, administrare si dispoziie juridica. In ce privete actele de conservare si de administrare, regula unanimitii a fost atenuata de practica judiciara. Astfel, actele de conservare ncheiate de ctre un singur coproprietar pot fi validate , de la caz la caz, considerndu-se ca intre coprtai exista un mandat tacit sau ca acel coprta a acionat in calitate de gerant de afaceri ori aplicndu-se, cnd este posibil, regulile de la contractul de societate23. Tot practica judiciara a statuat ca oricare proprietar poate cere remedierea degradrilor cauzate bunului comun sau despgubiri de la autorul lor, potrivit normelor rspunderii civile delictuale, fr a fi necesar consimmntul celorlali coproprietari. Cu totul alta este rezolvarea in cazul actelor de dispoziie. Astfel, un coprta nu poate ncheia acte de dispoziie fr acordul unanim al celorlali coprtai, prin care sa nstrineze sau sa greveze ntregul bun sau o parte materiala determinata din acel bun. Aceste acte ar trebui sa nu fie valabile, insa, in pofida acestui fapt, practica judiciara a decis ca soarta unui astfel de act juridic este diferita dup cum dobnditorul cunotea sau nu ca nstrintorul nu are calitatea de proprietar exclusiv al bunului respectiv. In cazul in care dobnditorul a cunoscut in momentul contractrii ca nstrintorul nu este proprietarul exclui al bunului, actul juridic este valabil, fiind insa afectat de o condiie rezolutorie. Consolidarea sau desfiinarea lui depinde de rezultatul mprelii. Daca prin partaj bunul va reveni in proprietatea exclusiva a fostului coprta - nstrintor, dreptul dobnditorului se va consolida, devenind pur si simplu. Atunci cnd bunul va reveni in lotul altui coproprietar, nstrinarea se desfiineaz, fiind rezolvata, in temeiul efectului declarativ al mprelii. In ipoteza in care dobnditorul bunului comun nu cunotea la data ncheierii actului faptul ca nstrintorul are numai calitatea de coproprietar , s-a apreciat ca actul respective este lovit de nulitate relativa24. Drepturile coprtailor cu privire la cota-parte ideala din dreptul de proprietate. Fiecare coproprietar are un drept de coproprietate propriu, exclusiv, in cota parte ideala, matematica. De aceea, oricare coproprietar poate nstrina si greva cota parte din dreptul de proprietate asupra bunului in favoarea unui alt coprta sau a unei tere persoane. In caz de nstrinare a cotei - pri din dreptul de proprietate, situaia nu se schimba, dobnditorul lund locul fostului coproprietar. Obligaiile coprtailor. Toi coprtaii sunt obligai sa contribuie proporional cu cota-parte a fiecruia, la acoperirea cheltuielilor si datoriilor ocazionate de ntreinerea, conservarea si administrarea bunului comun. Ele pot fi datorate unuia dintre coproprietari sau unei alte
23 24

A se vedea Trib. Supr., col. Civ., dec. nr. 361/1968, in C.D. 1968, p. 65 A se vedea Trib. Supr. , col. Civ., dec. nr. 2257/1955, in C.D. 1955, vol. I, p. 59

persoane. Daca obiectul coproprietii este un teren agricol, coproprietarii mai au si o suma de obligaii propter rem prevzute expres de legea funciara. ncetarea coproprietii obinuite sau temporare. Coproprietatea obinuit, fiind vremelnica, poate nceta prin mai multe moduri. Astfel, ea este sistata in cazul in care toate cotele pri din dreptul de proprietate sunt dobndite prin acte juridice sau uzucapiune de unul sau mai muli coprtai sau de ctre o ter persoana. De asemenea, mai poate nceta si prin pieirea totala a bunului sau prin expropriere25. Modalitatea cea mai frecventa de sistare a coproprietii obinuite este partajul sau mpreal. Partajul este adic operaia juridica prin care nceteaz starea de coproprietate ori de indiviziune, in sensul ca bunul sau bunurile stpnite pe cote-pri sunt mprite materiamente intre coprtai, fiecare devenind proprietar exclusiv asupra unei pri determinate sau asupra unui anume bun dintre cele care formau obiectul coproprietii. Dreptul de proprietate comun se transforma astfel in drept exclusiv. Sediul materiei privind mpreal juridical este art. 728 729 C. civ. si art. .. din C. pr. civ. . Potrivit art. 728 C. civ. dreptul de a cere ieirea din indiviziune este imprescriptibil. Partajul poate fi fcut cu acordul coproprietarilor ( mpreal convenional sau voluntara prevzut de art. 730 C. civ. ) dar si pe cale judectoreasca ( partajul judiciar ). Aceasta din urma modalitate este obligatorie in urmtoarele situaii: - in cazul in care unul dintre coprtai nu este prezent la mpreal nici personal, nici prin reprezentant; - in cazul in care unul dintre coprtai nu consimte la mpreal prin buna nvoiala; - in cazul in care un coprta, fiind minor sau interzis, autoritatea tutelara nu a ncuviinat mpreal prin buna - nvoiala; In concret, partajul judiciar se realizeaz prin urmtoarele modaliti: - prin partajarea in natura a bunului sau a bunurilor. Ori de cate ori partajul in natura este posibil, instana de judecata este obligata a recurge la aceasta modalitate; ea este cea mai echitabila deoarece asigura egalitatea in drepturi a coprtailor; - prin atribuirea bunului comun in proprietatea exclusiva a unuia dintre coprtai. Aceasta modalitate derivata se face ntotdeauna cnd bunul comun nu poate fi comod partajabil in natura (cnd, de pilda, este indivizibil ). In aceasta situaia bunul va fi atribuit unuia dintre coprtai cu obligarea acestuia de a plti celorlali contravaloarea cotelor lor ( echivalent bnesc, sulta ). Atribuirea bunului unuia dintre coproprietari nu se poate face dect cu acordul acestuia. Atribuirea bunului se va face avnd in vedere unele mprejurri cum ar fi: cotele coprtailor, natura bunului, ocupaia coprtailor, durata folosirii bunului de ctre coprtai, posibilitatea lor de a dobndi un alt bun, etc 26. Evaluarea bunului in vederea atribuirii unuia dintre coprtai se poate face prin acordul proprietarilor, iar daca acetia nu se neleg, evaluarea va fi fcut de instana de judecta, de obicei prin efectuarea unei expertize; - prin vnzarea bunului si mprirea echivalentului bnesc. Aceasta modalitate de partajare se realizeaz atunci cnd bunul comun, nepartajabil in natura nu este dorit de nici
25 26

L. Pop, op. cit., p. 138; ibidem, p. 142, O. Ungureanu, op. cit., p. 97; Curtea Suprema de Justitie, sect. Civ., dec. nr. 1288/1992, in Dreptul nr. 7/1993, p. 94-95.

unul dintre coprtai. Intr-o atare situaie instana de judecata va dispune vnzarea lui prin licitaie publica, iar preul obinut se va distribui coprtailor. Efectele partajului27. Potrivit art. 786 C. civ. mpreal sau partajul este un act juridic declarativ de drepturi, astfel nct fiecare dintre fotii coproprietari este considerat proprietar exclusiv al bunului ce I-a revenit in urma acestei operaiuni, in mod retroactive, nc din momentul cnd s-a nscut coproprietatea. Cu alte cuvinte, prin mpreal nu e realizeaz un transfer de drepturi intre coprtai, ci se constata si se recunosc, cu efect retroactiv drepturi preexistente. Efectul declarativ al mprelii are urmtoarele consecine importante: - actele de nstrinare sau de grevare ncheiate de unul dintre coprtai cu privire la bunul comun vor fi sau nu eficace dup cum prin mpreal, bunul a revenit sau nu coprtaului nstrintor; - mpreal nu este un act sinalagmatic, ceea ce nseamn ca neexecutarea obligaiilor rezultate din partaj de ctre un coprta nu da dreptul celorlali sa ceara rezoluiunea ( exemplu : nu pltete sulta ); - mpreal nu este supusa publicitii imobiliare; - mpreal nu poate constitui just titlu pentru invocarea uzucapiunii de 10 pana la 20 de ani; - coprtaul cruia i-a revenit bunul rmne in situaia unui ter fata de actele ncheiate de oricare dintre ceilali coprtai asupra acelui bun. Coproprietatea forat sau perpetua Noiune si definiie. Daca proprietatea comuna pe cote-pri temporara constituie regula in materie de proprietate comuna, excepia o constituie coproprietatea forat si perpetua. Ea este o coproprietate forat deoarece exista si se menine indiferent de voina coproprietarilor si este perpetua deoarece scopul bunurilor care l alctuiesc obiectul este permanent. Obiectul coproprietii forate si perpetue poarta asupra unor bunuri care prin natura lor nu pot fi imprite128, sunt accesorii si pot fi folosite in mod permanent de doi sau mai muli proprietari; purtnd asupra unor bunuri accesorii, coproprietatea forat si perpetua este destinata utilizrii bunului principal. De aceea, aceasta coproprietate urmeaz soarta juridica a bunului principal: accesorium sequitur principale. De aici rezulta ca coproprietatea forat nu poate fi nstrinata dect odat cu bunul principal. Drepturile si obligaiile coproprietarilor. Acest gen de coproprietate confer titularilor drepturi mai largi dect coproprietatea obinuit temporara. Fiecare coproprietar poate
27

L. Pop, op. cit., p. 143; L. Pop, REGIMUL JURIDIC AL TERENURILOR DESTINATE LOCALITATILOR, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1980, p. 213-214 28 Multa vreme, instantele de judecata au considerat ca aceasta nu poate fi inceta nici prin partaj judiciar, nici prin partaj conventional. In ultimii ani insa, practica fostei instante supreme s-a orientat spre solutia admiterii partajului coproprietatii prin acordul copartasilor. A se vedea Trib. Supr., sect. Civ., dec. nr. 994/1988 si situatiile aratatae in nota redactiei, in R.R.D. nr. 4/1989, p. 73-74

utiliza bunul aflat in coproprietate forat fr consimmntul celorlali, dar cu respectarea urmtoarelor limite: - prin folosin sa nu aduc atingere dreptului egal si reciproc al celorlali coproprietari; - folosin trebuie exercitata numai pentru utilizarea bunului principal pentru care a fost afectat bunul accesoriu; Evident, un coproprietar nu poate face acte de dispoziie prin care sa nstrineze un bun aflat in coproprietate forat, dar poate nstrina oricnd bunul sa principal, fr consimmntul celorlali, ceea ce automat atrage nstrinarea dreptului de proprietate pe cote-pri asupra bunului accesoriu; de exemplu, nstrinarea unui apartament care presupune implicit si nstrinarea prilor comune. Cazuri de proprietate forat. Doctrina a reinut urmtoarele cazuri de coproprietate forat: - coproprietatea bunurilor necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile nvecinate; - coproprietatea asupra despriturilor dintre doua imobile ( zidul, anul, gardul); - coproprietatea asupra prilor comune din cldirile cu doua sau mai multe apartamente avnd proprietar diferii ; - coproprietatea asupra unor bunuri considerate de familie ( hrtii de familie, tablouri de familie, cavouri si alte lucrri funciare); Coproprietatea lucrurilor comune. Acest caz se refera la coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine, cum sunt : potecile, drumurile, fntnile si izvoarele. Pentru ca acestea sa constituie obiect de proprietate pe cote-pri aparinnd proprietarilor imobilelor respective, ele trebuie sa fie situate chiar pe linia despritoare a proprietilor. Daca ele nu se afla situate astfel, ci pe unul dintre cele doua fonduri si sunt folosite si pentru utilizarea celuilalt fond, vom fi in prezenta unui drept de servitute. De precizat ca aceasta coproprietate este creaia doctrinei si a jurisprudenei, ea nefiind reglementata de lege. Coproprietatea despriturilor dintre doua fonduri. Prin despritura comuna se nelege zidul comun ( art. 590 601 C. civ. ), anul comun ( art. 602-605 C. civ . ) si gardul comun ( art. 606 609 C. civ. ). In ceea ce privete aceste desprituri comune, principiul este ca proprietatea lor aparine proprietarilor celor doua fonduri pe cote pri egale. Dup cum s-a subliniat in literatura juridica, dovada coproprietii privind despriturile comune se poate face in trei modaliti: - prin nscris sau titlu in care se constata dobndirea coproprietii forate prin act juridic; - prin invocarea uzucapiunii asupra despriturii comune; - prin prezumii legale care sunt: a) Zidul comun Potrivit art. 590 C. civ. Orice zid care servete la desprire intre doua cldiri sau intre curte si grdini sau ntre ograde la tata se socotete comun daca nu exista titlu sau semn care ar proba contrariul, iar art. 591 C. civ. stabilete ca Este semn de necomunitate cnd culmea zidului este dreapta si perpendiculara despre peretele de o parte iar despre cealalt parte nfieaz un plan inclinat; in acest caz se presupune ca zidul aparine exclusiv proprietarului despre care

exista planul inclinat Caracterul forat al coproprietii zidului comun rezulta si din prevederile art. 598 C. civ. Care stabilete ca orice vecin poate s fac zidul comun in tot sau in parte pltind celuilalt jumtate din valoarea sa sau a prii pe care vrea sa o fac comuna. Ambii coproprietari sunt obligai a contribui sa repararea si ntreinerea zidului comun ( art. 592 C. civ. ) b) anul comun conform art. 602 C. civ. Toate anurile intre doua proprieti se socotesc comune de nu va fi titlu sau semn contrariu . Aceasta prezumie de comunitate prevzut de textul reprodus poate fi rsturnat prin proba contrara ( titlu, uzucapiune sau semen de necomunitate ). Prin semn de necomunitate se nelege situaia cnd pmntul este nlat sau aruncat numai de o parte a anului ( art. 603 C. civ ). In astfel de situaii se presupune ca anul aparine exclusiv proprietarului imobilului unde a fost aruncat sau nlat pmntul . Prin pmnt aruncat se nelege numai pmntul rezultat din sparea, adncirea sau curarea anului. Coproprietarii sunt obligai sa suporte cheltuielile necesare ntreinerii anului. c) Gardul comun Acesta constituie un alt caz de coproprietate forat si perpetua asupra unei desprituri comune. Art. 606 C. civ. stabilete ca Orice gard ce desparte doua proprieti se socotete comun, afar numai daca din doua proprieti va fi ngrdit sau de nu va fi titlu sau posesiune ndestultoare care sa constate din contra . Aceasta regula se aplica deopotriv gardurilor uscate cat si gardurilor vii. Arborii care se gsesc in gardul comun sunt prezumi a fi comuni pana la proba contrara; fructele revin coproprietarilor in pri egale, la fel lemnul rezultat din tierea arborilor. Coproprietatea forat asupra prilor comune din cldirile cu mai multe apartamente ori spatii cu alta destinaie. Evident, aceasta coproprietate forat se refera numai la acele cldiri in care exista mai multe apartamente ( respective alte spatii ) care aparin unor proprietari diferii . Potrivit art. 36 din legea nr. 50/1991, daca intr-o cldire se realizeaz mai multe apartamente sau suprafee cu alta destinaie, proprietarii acestora dobndesc si o cota parte de proprietate asupra tuturor prilor din construcie si instalaii, precum si asupra tuturor dotrilor care prin natura lor nu se pot folosi dect in comun indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situata proprietatea lor. Cotele pri se determina proporional cu suprafaa construita a locuinelor, a caselor de vacanta ori a suprafeelor cu alta destinaie din cldire. Gospodrirea prilor comune din cldire se face de ctre asociaia locatarilor, asociaia proprietarilor sau asociaia proprietarilor si chiriailor. Sunt considerate in coproprietate forat cile de acces la prile comune ale unei cldiri, scrile care duc la apartamente, zidurile comune, instalaiile, acoperiurile, etc. Coproprietarii au obligaia de a suporta, proporional cu valoarea proprietii lor exclusiv, cheltuielile de ntreinere si conservare a bunului comun29. ncetarea coproprietii forate. Spre deosebire de proprietatea comuna pe cote-pri care poate nceta oricnd, coproprietatea forat este, de principiu, permanenta, nefiindu-i aplicabile prevederile art. 728 C. civ. Totui excepional, ea poate nceta in urmtoarele cazuri: - ncetarea prin acordul coproprietarilor. Practica judiciara a statuat in acest sens numai in situaia in care toi proprietarii si-ar da consimmntul si cnd partajul ar fi posibil in

29

D. Lupulescu, DREPT CIVIL. DREPTURILE REALE PRINCIPALE,Edit. Lumina Lex, Bucuresti, 1997, p. 84

raport cu natura bunului comun ( de pilda, curtea unei case cu mai multe apartamente, podul, etc)30 - ncetarea coproprietii forate cnd meninerea acesteia nu se mai impune. De exemplu, dei coproprietarii nu au ajuns la o nelegere pentru un partaj, podul unei case poate fi partajat de instana de judecat fr a fi lezate interesele vreunuia dintre ei31 - ncetarea coproprietii forate atunci cnd un coproprietar dobndete proprietatea exclusiva a ntregului imobil de la ceilali coproprietari; - pieirea integrala a bunului aflat in coproprietate; in acest caz dispernd obiectul coproprietii, dispare si coproprietatea. Dar daca bunul a pierit din cupla, coproprietarii au dreptul la despgubire mpotriva persoanei aflate in culpa. Proprietatea comuna in devlmie Dreptul de proprietate in devlmie reprezint acea proprietate comuna potrivit creia titularii sa-i nu au determinata o cota-parte ideala, matematica din dreptul lor de proprietate; cu alte cuvinte, obiectul acestei coproprieti aparine nefracionat titularilor. Legislaia in vigoare nu conine o reglementare cu caracter general privind dreptul de proprietate in devlmie; regimul juridic a fost elaborat pe baza reglementarilor privind comunitatea de bunuri a soilor ( art. 30 36 C. fam.), devlmia poate rezulta fie din lege, fie din convenia prilor. In legislaia noastra este reglementat un singur caz de devlmie (devlmie legala)32. Acest unic caz se refera la dreptul de proprietate in devlmie al soilor asupra bunurilor dobndite in timpul cstoriei. Dar in lipsa unei prevederi prohibitive, nimic nu mpiedica ca devlmia sa ia fiina printr-o convenie. ntradevr, oricnd doua sau mai multe persoane prin acordul lor pot stabili ca anumite bunuri pe care le dobndesc mpreun sau separat intr-un interval de timp, sa fie proprietatea lor devalma33. Proprietatea devalma a soilor Acest tip de proprietate comuna este, Aa cum am artat, singurul reglementat de Legislaia noastra. Trebuie insa sa nu confundam devlmia comunitii de bunuri cu comunitatea matrimoniala de bunuri34. Aceasta din urma, este o noiune mai larga deoarece cuprinde nu numai dreptul de proprietate, ci si celelalte drepturi ( reale si de creana ), precum si obligaiile patrimoniale. Proprietatea devlmae a soilor are ca obiect numai acele bunuri care au fost dobndite de ei sau de oricare dintre ei in timpul cstoriei. In conformitate cu art. 30 alin. 1 C. fam. Bunurile dobndite in timpul cstoriei de ctre oricare dintre soi sunt, de la data dobndirii lor, bunuri comune ale soilor. Orice convenie contrara este nula . Codul familiei in art. 31 enumera categoriile de bunuri proprii ale fiecrui so, bunuri care nu pot fi incluse in sfera bunurilor comune ale soilor. Rezulta ca izvorul dreptului de proprietate
30

Trib. Supr., sect. Civ., dec. nr. 1095/1982, in REPERTORIU DE PRACTICA JUDICIARA IN MATERIE CIVILA PE ANII 1980 1985, p. 68 31 Trib. Supr., sec. Civ., dec. civ. nr. 31/1977, in REPERTORIU DE PRACTICA JUDICIARA IN MATERIE CIVILA PE ANII 1975 - 1980, p. 65
32

D. Lupulescu, DREPTUL DE PROPRIETATE COMUNA AL SOTILOR, Edit. Sansa S.R.L., Bucuresti, 1993, p. 63-67 33 L. Pop, op. cit., p. 153 34 I. Albu, DREPTUL FAMILIEI, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975, p. 122-123

in devlmie a soilor consta in faptul dobndirii de bunuri in timpul cstoriei de oricare dintre ei. Potrivit art. 35 din Codul familiei , administrarea, folosin si dispoziia asupra bunurilor comune se realizeaz de comun acord de ctre ambii soi. Legea instituie o prezumie de mandat tacit reciproc intre soi. Astfel , atunci cnd unul dintre ei exercita prerogativele proprietii asupra bunurilor comune, se presupune ca el acioneaz att in nume propriu cat si ca reprezentant al celuilalt so. Aceasta prezumie este relativa, ceea ce nseamn ca ea poate fi nlturat pentru fiecare act in parte atunci cnd celalalt face dovada ca s-a opus ncheierii actului.. Totui, potrivit art. 35 alin. 2 C. fam. , nici unul din soi nu poate nstrina sau greva un teren sau o construcie ce face parte din bunurile comune daca nu are consimmntul expres al celuilalt so. De alta parte, mandatul tacit reciproc poate fi restrns si prin voina soilor. Restrngerea poate fi convenionala sau unilaterala, putndu-se referi la anumite acte ori la anumite bunuri35. Este de menionat ca concubinii nu pot beneficia de comunitatea de bunuri prevzut la art. 30 din Codul familiei ( specifica numai soilor ), dar nimic nu se opune ca pe baza conveniei lor sa se constate ca bunurile dobndite de ei sunt proprietate pe cote-pri, in raport de contribuia fiecruia. ncetarea dreptului de proprietate in devlmie. Proprietatea comuna devlmae a soilor nceteaz pin desfacerea sau ncetarea cstoriei, moment in care aceasta se transforma n proprietate comuna pe cote-pri. Pana la proba contrara, cele doua cote pri se prezuma a fi egale. La mprirea de bunuri, cotele ideale aparinnd soilor se stabilesc in raport de contribuia fotilor soi la dobndirea bunurilor comune36In continuare, numai avnd in vedere aceste doua cote-pri, se va proceda la mpreal materiala a bunurilor comune, pentru a ajunge la dreptul de proprietate exclusiva. Dar, excepional, pentru motive temeinice ( art. 36 alin. 2 C. fam. ), proprietatea in devlmie poate nceta si in timpul cstoriei. Privire comparativa intre cele doua forme ale dreptului de proprietate37. Dreptul de proprietate in devlmie se aseamn cu dreptul de proprietate pe cote pri prin aceea ca aparine la doua sau mai multe persoane simultan si concurent, asupra unui bun sau mai multor bunuri nefracionate in materialitatea lor. De asemenea, sistarea ambelor feluri de proprietate comuna are loc, de regula, prin operaia mprelii. Cu toate ca se aseamn, intre cele doua feluri de proprietate comuna exista deosebiri, dintre care subliniem urmtoarele: a) in cazul dreptului de proprietate in devlmie nici unul dintre codevlmai nu are determinate nici mcar o cota parte ideala, abstracta, matematica din dreptul de proprietate. In situaia coproprietii sau proprietii pe cote-pri, fiecare coproprietar este titular exclusiv al unei cote pri ideale, matematice, chiar daca bunul este si rmne nefracionat in materialitatea sa;

35

M. Georgescu, Al. Oproiu, REFLEXII CU PRIVIRE LA LIMITELE MANDATULUI TACIT IN CADRUL RAPORTURILOR PATRIMONIALE DINTRE SOTI, in R.R.D. nr. 4/1982, p. 29 32. 36 I. Albu, CASATORIA IN DREPTUL ROMAN, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1988, p. 152 si urm.; I.P. Filipescu, TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Edit. All, Bucuresti, 1993, p. 139; Al. Bacaci, V. Dumitrache, C. Hageanu, DREPTUL FAMILIEI, Edit. All-Beck, Bucuresti, 2001, p. 205-214 37 L. Pop, DREPTUL DE PROPRIETATE SI DEZMEMBRAMINTELE SALE, Edit. Lumina Lex, Bucuretsi, 2001, p. 156

b) indiferent de izvorul sau, legea sau convenia prilor, dreptul de proprietate in devlmie are caracter intuitu-personae. Proprietatea pe cote pri se nate si exista independent de calitatea si calitile coproprietarilor; c) in cazul proprietii in devlmie, nici unul dintre codevlmai nu are posibilitatea sa nstrineze dreptul sau, deoarece nu se cunoate cota-parte ce revine fiecruia. Dinpotriv, in situaia dreptului de proprietate pe cote-pri, fiecare coproprietar poate dispune liber de cota-parte din dreptul care ii aparine in exclusivitate; d) in cazul coproprietii devlmae a soilor, intre codevlmai opereaz prezumia legala a mandatului reciproc de reprezentare , care permite fiecruia sa ncheie acte de administrare, folosin si dispoziie asupra bunurilor comune, acionnd in nume propriu si in calitate de reprezentant al celuilalt. In cazul coproprietii se aplica principiul unanimitii, cu corectivele stabilite de practica judiciara

Curtea Constituional, Culegere de decizii i hotrri, 1992-1993, p.211 L. Pop, DREPTUL DE PROPRIETATE SI DEZMEMBRAMINTELE SALE, Edit. Lumina-Lex, Bucuresti, 2001,p. 127 Tr. Ionascu, S. Bradeanu, DREPTURILE REALE PRINCIPALE IN REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA, edit. Academiei, bucuresti, 1978, p.155; C. Statescu, C. Birsan, DREPT CIVIL. TEORIA GENERALA A DREPTURILOR REALE, Universitatea din Bucuresti, 1988, p. 174; E. Safta Romano, DREPTUL DE PROPRIETATE PRIVATA SI PUBLICA IN ROMANIA, Edit. Graphics, Iasi, 1993, p. 102-103 C. Statescu, In legatura cu practica judiciara privind partajul unor constructii cladite fara autorizatie legala, in R.R.D. nr. 12/1982, p. 25 O. Ungureanu, DREPTURI REALE. CURS PRACTIC, Edit. Rosetti, Bucuresti, 2001, p. 90 A se vedea L. Pop, op. cit., p. 130; D. Lupulescu, DREPTUL DE PROPRIETATE COMUNA PE COTE-PARTI SI APLICATIILE SALE PRACTICE, Edit. Stiintifica, Bucuresti, 1973, p. 9-20; C. Statescu, C. Barsan, op. cit., p.177 Pentru analiza teoriilor si argumentelor care le insotesc, a se vedea A. Ionascu, LA COPROPRIETE DUN BIEN, Les Presses Universitaires de France, Paris, 1930, p. 227 287. C. Statescu, C. Barsan, op. cit.( 1988 ) p. 178; L. Pop, op. cit., p. 132 Ibidem, p. 134, C. Statescu, C. Barsan, op. cit.( 1988), p. 178 Trib. Reg. Brasov, dec. civ. Nr. 44/1958, in L. P. nr. 9/1959, p. 92-94; Trib.Supr., col. Civ., dec. nr. 524/1954, in C.D. , 1952-1954, p. 316; dec. nr. 1951/1957, in C. D. , 1957, p. 314 Trib. Supr., sect. Civ., dec. nr. 549/1978, in C.D. , 1978, p. 10

Trib. Supr., col.civ., dec. civ. Nr. 819/1968, in R.R.D. nr. 11/1968, p. 168 L. Pop, op. cit., p. 135; C. Statescu, C. Birsan, op. cit. ( 1988 ), p. 183 Trib. Supr., col. Civ., dec. nr. 361/1968, in C.D. 1968, p. 65 Trib. Supr. , col. Civ., dec. nr. 2257/1955, in C.D. 1955, vol. I, p. 59 D. Lupulescu, DREPT CIVIL. DREPTURILE REALE PRINCIPALE,Edit. Lumina Lex, Bucuresti, 1997, p. 84 Trib. Supr., sect. Civ., dec. nr. 1095/1982, in REPERTORIU DE PRACTICA JUDICIARA IN MATERIE CIVILA PE ANII 1980 1985, p. 68 Trib. Supr., sec. Civ., dec. civ. nr. 31/1977, in REPERTORIU DE PRACTICA JUDICIARA IN MATERIE CIVILA PE ANII 1975 - 1980, p. 65 D. Lupulescu, DREPTUL DE PROPRIETATE COMUNA AL SOTILOR, Edit. Sansa S.R.L., Bucuresti, 1993, p. 63-67 o Albu, DREPTUL FAMILIEI, Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975, p. 122-123

M. Georgescu, Al. Oproiu, REFLEXII CU PRIVIRE LA LIMITELE MANDATULUI TACIT IN CADRUL RAPORTURILOR PATRIMONIALE DINTRE SOTI, in R.R.D. nr. 4/1982, p. 29 32. o Albu, CASATORIA IN DREPTUL ROMAN, Edit. Dacia, Cluj-Napoca, 1988, p. 152 si urm.; I.P. Filipescu, TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Edit. All, Bucuresti, 1993, p. 139; Al. Bacaci,

V. Dumitrache, C. Hageanu, DREPTUL FAMILIEI, Edit. All-Beck, Bucuresti, 2001, p. 205-214 L. Pop, DREPTUL DE PROPRIETATE SI DEZMEMBRAMINTELE SALE, Edit. Lumina Lex, Bucuretsi, 2001, p. 156