Dreptul de proprietate

-
- Limitele dreptului de proprietate
- -627 NCC un articol care a generat multe discutii
-
- Precizari:
- -in NCC gasim reglementate (o sa tratam in paralel clauzele de inalienabilitate si de
insesizabilitate) clauzele de inalienabilitate la art.627-629 NCC, in timp ce clauzele de
insesizabilitate sunt reglementate in art.2329. precizari in legatura cu originile clauzelor:
- Adica originile de reglementare legislativa. In principiu textele pentru cele 2 clauze
sunt
preluate intr-o forma usor modificata din codul civil din Quebec, mai precis pentru
clauza
de inalienabilitate art.1212-1217, iar pentru clauza de insesizabilitate la art.2649.
-
- Observatie esentiala: in codul civil al Quebecului se specifica in mod expres atat in
materia clauzelor de inalienabilitate si de insesizabilitate faptul ca ele pot fi instituite
valabil doar in acte juridice cu titlu gratuit. Aceasta limitare a sferei lor de aplicabilitate
nu se regaseste in NCC roman.
-
- Clauza de inalienabilitate

= este acea prevedere contractuala care atrage imposibilitatea proprietarului de a

instraina
respectiv de a greva cu sarcini reale un anumit bun.
-
- Delimitare:
- 1.clauza de inalienabilitate nu se confunda sub nici o forma cu inalienabilitatea legala.
- Art.973 NCC alin.2:ne spune despre dreptul de abitatie al sotului supravietuitor,
abitatia
este o varianta de uzufruct care poarta asupra unei constructii. Si ni se spune ca acest
drept este gratuit, inalienabil si insesizabil. In aceasta ipoteza nu avem o clauza de
inalienabilitate, ci avem o inalienabilitate legala. Aceasta afirmatie este valabila si pentru
clauza de insesizabilitate. Clauza de inalienabilitate este prevazuta intr-un act juridic.
- Care este interesul acestei distinctii? Inalienabilitatea legala, spre deosebire de cea
conventionala, este opozabila erga omnes ex lege, adica in temeiul legii, fara a fi
necesara
notarea acesteia in materie imobiliara in CF. per a contrario, in cazul clauzelor de
inalienabilitate conventionale, ele vor trebui notate in CF pentru opozabilitate.
- De asemenea, in materie mobiliara, art.628 NCC alin.3: in cazul bunurilor mobile sunt
aplicabile in mod corespunzator regulile prevazute pentru dobandirea proprietatii prin
posesia de buna credinta. Aceste reguli le gasim la 937 NCC. Ce vrea sa spuna textul
de
la 628 alin.3? textul spune ca daca am un bun mobil grevat de o clauza de
inalienabilitate,
pe care proprietarul cu incalcarea clauzei il instraineaza, iar tertul dobanditor este de
buna
credinta, adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate cu privire la bunul mobil,
tertul dobandeste bunul si ramane proprietar fara a ii putea fi desfiintat titlul de
dobandire. In masura in care inalienabilitatea care greveaza bunul mobil ar fi o
inalienabilitate legala, din nou, opozabilitatea ar fi erga omnes ex lege, deci intr-o astfel
de situatie nu s-ar mai pune problema ca tertul sa se poata prevala de buna lui credinta,
adica de necunoasterea legii.
-
- 2.De asemenea, clauza de inalienabilitate se distinge de interdictia de instrainare prin
aceea ca clauza de inalienabilitate are caracter real, ea greveaza bunul. Propriu-zis,
clauza
de inalienabilitate blocheaza exercitiul unui atribut al proprietatii, si anume, dispozitia.
- In timp ce simpla interdictie de instrainare a bunului instituie de fapt o obligatie
personala
a proprietarului de a nu incheia acte de dispozitie cu privire la acel bun. Ce inseamna
asta?
- Ex, daca clauza ii formulata de felul urmator: bunul nu va putea fi instrainat timp de 15
ani ---avem clauza de inalienabilitate. Daca avem o clauza:cumparatorul se obliga sa nu
vanda bunul timp de 15 ani ---- avem interdictie de instrainare.
- Care este miza discutiei: incalcarea clauzei de inalienabilitate care are caracter real, ii
o
sarcina care greveaza bunul, incalcarea ei atrage nulitatea contractului prin care o
incalci.
In schimb incalcarea unei simple interdictii de instrainare fiind vorba de o obligatie
personala atrage raspunderea contractuala.
- De asemenea vom intalni formulari:inalienabilitate partiala ex, o clauza formulata de
felul urmator: nu ai voie sa vinzi bunul, sau nu ai voie sa vinzi bunul lui X, sau esti
obligat sa il transmiti numai unor membrii de familie pentru ca vrem sa pastram bunul in
familie. In aceasta situatie, nu putem discuta despre o veritabila inalienabilitate, pentru
ca
inalienabilitatea blocheaza cu totul atributul de dispozitie juridica. Asta inseamna ca
pentru a avea o veritabila inalienabilitate, nu poti sa dispui de bunul ala catre nimeni si
prin nici un fel de act juridic intre vii. Asta inseamna inalienabilitate. Daca ni se
interzicenumai vanzarea sau numai instrainarea cu titlu oneros a bunului ii clar ca nu
discutam
despre o clauza de inalienabilitate ci despre o simpla obligatie personala de a nu vinde
sau de a nu schimba bunul. Deci se poate intampla cum: ni se doneaza un bun cu
obligatia pentru noi ca noi sa dispunem de bun numai cu acte cu titlu gratuit. In situatia
asta ii clar ca noua nu ni s-a blocat atributul de dispozitie. Avem voie sa il donam. Deci
nu discutam despre o inalienabilitate. Insa, intr-o astfel de situatie discutam despre o
interdictie de instrainare, si se interzice sa il instrainezi cu titlu oneros. Avem voie sa il
instrainam numai cu titlu gratuit. In aceasta situatie avem o simpla obligatie personala
care atrage ca sanctiune raspunderea contractuala cu daune interese. Ca sa fie
inalienabilitate, inseamna ca nu pot sa instrainez sau sa grevez cu gaj, ipoteci si altele,
bunul prin nici un act juridic intre vii.
-
- Clauza de inalienabilitate: precizare importanta: art.627 alin.4 NCC:clauza de
inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste obligatia de a
transmite
in viitor proprietatea catre o persoana determinata sau determinabila.
- Textul trebuie coroborat cu art.60 ind.1 din legea de punere in aplicare a codului civil
(este introdus prin OUG 79 din 2011): precizeaza ca in categoria conventiilor prevazute
de art.627 alin.4, intra si antecontractele avand ca obiect transmiterea in viitor a
dreptului
de proprietate a unui bun mobil sau imobil. Deci promisiunile de vanzare ar fi vizate de
art.627 alin.4. precizarea este ca: 627 alin.4 nu este, nu instituie o inalienabilitate legala.
627 alin.4 face referire la o inalienabilitate conventionala, pentru ca este vorba de un
text
supletiv care prezuma ca vointa partilor este aceea de a … dar printr-o clauza contrara
partile pot sa deroge de la 627 alin.4. deci inalienabilitatea este conventionala, cu toate
consecintele aferente.
-
- clauza de insesizabilitate
- = este acea prevedere contractuala prin care unul sau mai multe bunuri determinate
sunt
scoase din sfera gajului general al creditorilor proprietarului lor.
-
- Diferentieri:
- 1.clauza de insesizabilitate care are o natura contractuala intotdeauna, difera de:
insesizabilitatea legala, art.973 alin.2 NCC
- -daca avem o insesizabilitate legala, consecinta este in materie imobiliara ca ea este
opozabila de plin drept ex lege, iar in materie mobiliara ca tertii de buna credinta, ex,
creditorii, nu se pot prevala de necunoasterea insesizabilitatii legale. Pe cand daca este
vorba de o insesizabilitate conventionala, pentru a fi opozabila ea trebuie inscrisa in
materie imobiliara in CF pentru a fi opozabila, iar in materie mobiliara ea nu le este
opozabila creditorilor care sunt de buna credinta, adica care nu cunosc existenta ei.
-
- 2.clauza de insesizabilitate nu se confunda cu insesizabilitatea implicita atrasa de
inalienabilitatea legala sau conventionala a unui bun.
- -insesizabilitatea implicita ii cea care este o consecinta a inalienabilitatii. Daca un bun
este inalienabil conventional sau legal, automat in temeiul art.629 daca este vorba de
inalienabilitate conventionala, respectiv 2329 daca este inalienabilitate legala, el devine
si
insesizabil.
Insa, in masura in care insesizabilitatea este o consecinta a inalienabilitatii ea depinde
de
valabilitatea clauzei de inalienabilitate. Deci daca am o clauza care spune ca bunul nu
se
poate instraina timp de 60 de ani, ii o clauza de inalienabilitate care atrage si
insesizabilitatea. Clauza insa nu este valabila, pentru ca este stabilita pe o perioada de
timp care depaseste 49 de ani. Consecinta va fi ca si insesizabilitatea va fi lipsita de
orice
fel de eficacitate.
-
- 3.sa nu confundam clauza de insesizabilitate cu conventia dintre debitor si creditor
prin
care cei doi stabilesc cu efecte inter partes ca anumite bunuri determinate nu vor putea
fi
executate silit de catre acel creditor.
- -insesizabilitatea la fel ca inalienabilitatea are caracter real. Ea scoate anumite bunuri
din
sfera gajului general al creditorilor. Asta inseamna insesizabiliatea. Nici un creditor nu
poate urmari acele bunuri. In masura in care un creditor izolat accepta prin conventia
incheiata cu debitorul ca el sa nu execute silit anumite bunuri, bunurile acelea nu devin
insesizabile. Bunurile raman in sfera gajului general, iar conventia aceea produce efecte
numai fata de creditorul respectiv. El nu va putea sa urmareasca silit acele bunuri.
- -se foloseste printr-un abuz de limbaj termenul de insesizabilitate inclusiv intr-o
asemenea conventie. Deci o astfel de conventie produce efecte numai intre parti.
-
- Conditiile de valabilitate (cu privire la clauzele de inalienabilitate, insa conform
art.2329 aceste conditii de valabilitate se extind si la materia clauzelor de
insesizabilitate)
-
- 1.clauza de inalienabilitate trebuie sa fie cuprinsa/instituita in actul oneros sau gratuit,
nu
exista vreo limitare, translativ de proprietate prin care cel tinut de inalienabilitate
dobandeste in patrimoniu bunul grevat
- -asta inseamna ca de principiu, nu putem sa ne transformam bunurile in bunuri
inalienabile decat la momentul la care si prin intermediul actului prin care bunurile alea
intra in patrimoniul nostru. Odata intrate in patrimoniul nostru de principiu regula este ca
nu putem sa le transformam in bunuri inalienabile. Deci doar la momentul initial, cand
intra in patrimoniul nostru, nu si ulterior.
- Justificarea este protectia creditorilor, pentru ca inalienabilitatea atrage si
insesizabilitatea. Atragand insesizabilitatea, in felul asta am putea frauda creditorii care
iau in calcul un anumit gaj general iar ulterior noi decidem ca anumite bunuri sa fie
inalienabile si implicit insesizabile.
-
- 2. clauza de inalienabilitate trebuie sa fie temporara si stabilita pe o perioada care sa
nu
depaseasca 49 de ani calculata de la momentul in care bunul intra in patrimoniul celui
tinut de clauza.
-
- 3.clauza trebuie sa fie justificata de un interes serios si legitim, interes care poate fi al
instrainatorului, al dobanditorului, al unui tert sau chiar un interes public.
-
- - clauza de inalienabilitate respectiv clauza de insesizabilitate de principiu poate
fi
introdusa doar intr-un act juridic translativ de proprietate

Conditiile de valabilitate de la clauzele de inalienabilitate sunt aceleasi si pentru

clauzele
de insesizabilitate, fapt care rezulta din art.2329 NCC, care face trimitere la alin.1 la
valabilitatea clauzelor de inalienabilitate.
- -de principiu, pentru a fi valabila o asemenea clauza, oricare din ele:
- 1. ea trebuie sa se regaseasca in actul juridic translativ de proprietate prin care cel
tinut de
clauza de inalienabilitate dobandeste in patrimoniu bunul.
- 2.De asemenea, ea trebuie as fie temporara,
- 3.si sa fie justificata de un interes serios si legitim
- (valabil pentru ambele clauze)
- Precizari:
- 1.caracterul temporar
- -NCC specifica faptul ca este vorba de un termen de maximul 49 de ani, pentru care
poate fi instituita o astfel de clauza.
- -sa nu ne imaginam ca orice clauza instituita pe o perioada de pana la 49 de ani este
valabila, iar orice clauza care depaseste este nula si am incheiat discutia. De ce?
pentru ca
in esenta termenul asta este o consecinta a cerintei ca acea clauza sa fie temporara.
Deci
cerinta este caracterul temporar. Prin urmare ce se poate intampla? Ipoteze:
- In masura in care clauza de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate este perpetua,
adica pe o durata indefinita, ea va fi lovita de nulitate. Insa, se poate intampla altceva.
Sa
avem o astfel de clauza pe o durata de 40 de ani, deci sub limita de 49, ii si temporara,
ii
si sub limita maxima de 49 de ani si sa ii fie impus unui proprietar care are 80 de ani.
- Ex, se doneaza un bun unui proprietar care are 80 de ani si i se impune o clauza de
inalienabilitate care atrage si insesizabilitatea pe o durata de 40 de ani. Se ridica
intrebarea: este sau nu valabila o astfel de clauza, avand in vedere ca ea aparent s-ar
incadra in limita aia, in marja aia de 49 de ani? Raspunsul este ca NU este valabila.
Chiar
daca ii pe o perioada mai mica de 49 de ani. De ce nu? Pentru ca exista clauze
perpetue si
clauze asimilate celor perpetue. Asta ce inseamna? Inseamna ca orice clauza de
inalienabilitate, insesizabilitate care este stabilita chiar temporara fiind care este stabilita
pe un termen astfel incat va dura pana la sfarsitul vietii proprietarului sau mai mult, o
astfel de clauza este asimilata clauzelor perpetue. Prin urmare, pentru a fi valabila ea
trebuie sa fie temporara, trebuie sa se incadreze in termenul de 49 de ani, si trebuie sa
fie
astfel conceputa incat sa nu depaseasca durata de viata a proprietarului.
-
- Care este sanctiunea in masura in care clauza este perpetua sau asimilata celor
perpetue,
respectiv este lipsit de un interes serios si legitim?
- Sanctiunea intr-o astfel de ipoteza este nulitatea absoluta. Clauza care incalca aceste
conditii de valabilitate atrage nulitatea absoluta.
- De ce nulitatea absoluta? Pentru ca caracterul temporar, respectiv exista unui interes
serios si legitim sunt impuse ca si cerinte de valabilitate care protejeaza ordinea si
interesul public. pentru ca bunurile care se afla in circuitul civil nu pot prin vointa
proprietarilor, prin vointa unei terte persoane sa fie aduse intr-o situatie de mana
moarta,
adica sa aiba acelasi regim juridic ca si bunurile in afara circuitului civil. Bunul trebuie ca
mereu sa poata sa circule, sa poata fi instrainat. Prin urmare, o astfel de conditie care
nu
indeplineste conditiile de validitate este de sanctionat cu nulitate absoluta.

Acum se ridica intrebarea daca, nulitatea absoluta va atrage nulitatea/va invalida

intregul
contract, a intregului act, caz in care vom avea o nulitate totala, sau discutam despre o
nulitate partiala, adica o nulitate absoluta a clauzei.
- Art.627 alin.3 NCC:care specifica mai intai ca clauza de inalienabilitate, in masura in
care ea reprezinta cauza, motiv determinant, nulitatea ei va atrage nulitatea intregului
act
juridic care o contine. Ramane la aprecierea instantei sa verifice daca clauza de
inalienabilitate respectiv de insesizabilitate a fost motiv determinant pentru parti la
incheierea acelui act juridic.
- -in cea de a 2-a fraza ni se specifica faptul ca in contractele cu titlu oneros caracterul
determinant se prezuma in mod relativ. Asta inseamna ca daca am un contract de
vanzare
in care se introduce o clauza de inalienabilitate lovita de nulitate absoluta, ea va atrage
de
principiu nulitatea intregului contract, fiind prezumat ca acea clauza a fost determinanta
pentru parti la incheierea contractului. Evident, este vorba de o prezumtie relativa. Si
aceasta prezumtie pe 627 alin.3 ultima fraza vizeaza exclusiv contractele oneroase.
Daca
clauza de inalienabilitate este stipulata intr-o donatie, sau intr-un testament, nu se pune
problema sa prezumam ca ea a reprezentat motivul determinant. Pentru ca in actele cu
titlu gratuit motivul determinant este de principiu intentia de a-l gratifica pe beneficiarul
actului.
-
- 2376 NCC:reglementeaza clauza de inalienabilitate introdusa, continuta intr-un
contract
de ipoteca. Textul spune urmatorul lucru: actele de dispozitie asupra bunului ipotecat
sunt
valabile chiar daca dobanditorul bunului cunoaste stipulatia din contractul de ipoteca ce
interzice transferul sau din care reiese ca nerespectarea ei echivaleaza cu
neindeplinirea
obligatiei garantate.
- -in masura in care iau un credit de la banca si in contractul de credit banca introduce o
clauza de inalienabilitate, spunand ca bunul pentru care tu ai garantat acest credit, un
imobil, este ipotecat in favoarea bancii si fiind ipotecat, pe durata de executare a
contractului de credit si implicit pe durata existentei a contractului de ipoteca, bunul este
inalienabil. O astfel de clauza, conform art.2376 este lipsita de orice fel de efecte.
- Care este justificarea? Justificarea este data in primul rand de faptul ca in cadrul unui
contract de ipoteca care garanteaza un credit, un imprumut, stipularea este inutila,
pentru
ca ipoteca confera creditorului dreptul de urmarire asupra bunului. Prin urmare este
irelevant pentru creditor daca bunul ramane in patrimoniul debitorului său sau este
instrainat unui tert. Asadar, clauza de inalienabilitate stipulata in contractul de ipoteca
care insoteste creditul sau imprumutul,este lipsita de interes serios si legitim. Prin
urmare
nu produce efecte juridice.
-
- In principiu, pentru a fi valabila, clauza trebuie sa se gaseasca inserata in contractul
translativ de proprietate prin care bunul intra in patrimoniul celui care va fi tinut de
clauza de inalienabilitate. Explicatia acestei conditii se refera la protejarea gajului
general, respectiv a creditorilor, care o data ce au luat in calcul un gaj general nu pot sa
constate ca ulterior debitorul lor scoate anumite bunuri proprii in afara gajului general
fara consimtamantul lor.
-
- Chiar legiuitorul insa aduce o ipoteza de exceptie, cand clauza de inalienabilitate
poate sa
existe si in acte juridice netranslative de proprietate. Este vorba de art.627
alin.4NCC:clauza de inalienabilitate este subanteleasa in conventiile din care se naste
obligatia
de a transmite in viitor proprietate catre o persoana determinata sau determinabila.
- Conform legii de punere in aplicare a NCC art.60 ind.1, textul asta se refera si la
promisiunile de vanzare, respectiv promisiunile la un antecontract translativ de
proprietate.
- Asta inseamna, ca conform legiuitorul roman, in masura in care se incheie actul, o
promisiune de vanzare a unui bun, legea prezuma ca in cadrul promisiunii de vanzare
care nu are un efect translativ de proprietate, exista o clauza de inalienabilitate care
interzice instrainarea bunului pe perioada de eficacitate a promisiunii. Evident, scopul
acestei clauze este sa ii protejeze pe creditori, pe beneficiarul promisiunii ca asta sa fie
sigura ca ulterior promitentul vanzator va mai fi in masura sa ii transfere proprietatea
bunului la momentul la care incheie vanzarea. In aceasta situatie, este foarte important
urmatorul lucru:art.627 alin.4 se refera NU la o inalienabilitate legala, ci la o
inalienabilitatea conventionala. Prin urmare, partile pot prin conventia lor, printr-o clauza
contrara sa deroge de la art.627 alin.4.
- Interesul este faptul ca textul este foarte vag, spune:contracte din care se va naste
obligatia de a transfera in viitor proprietatea.—juridic oricum nu este corect acest text.
- Ex,fiducia – ea presupune un contract care este in felul urmator: A ii transmite lui B
proprietatea unor bunuri cu titlu temporar, urmand ca la finalul contractului B sa aiba
obligatia sa transmita proprietatea unui tert beneficiar stabilit de catre parti. Prin urmare,
fiducia ar fi un act, un contract din care sa se nasca obligatia de a transmite in viitor
proprietatea. Daca 627 alin.4 ar fi o inalienabilitate legala, partile nu ar putea sa deroge
de la ea. Consecinta ar fi ca in cazul unui contract de fiducie, intotdeauna cel care
primeste bunurile in proprietate temporara nu ar putea sa le instraineze fiind tinut de
aceasta inalienabilitate. Ori este foarte posibil in cazul unui contract de fiducie ca
constituitorul sa transmita catre fiduciar o masa de bunuri, cu obligatia pentru fiduciar nu
de a transmite la final acelasi bunuri, ci bunuri care sa aiba aceeasi valoare sau o
valoare
sporita.
- Ex,se constituie o fiducie asupra mai multor actiuni la diverse societati comerciale sau
unele tranzactionate la bursa. In situatia asta, fiduciar nu are obligatia sa pastreze
aceleasi
actiuni. El are obligatia sa le tranzactioneze, sa le valorifice, astfel incat la final cand se
termina contractul, el sa remita catre beneficiar bunuri de acelasi valoare sau chiar de o
valoare sporita. Prin urmare o clauza de inalienabilitate legala in cazul fiduciei ar
incurca
foarte tare mecanismul de functionare al acestui contrac. De aceea, sa fim atenti ca
este
vorba de o clauza de inalienabilitate conventionala prezumata de legiuitor, este o
prezumtie relativa.
-
- Efectele clauzelor de inalienabilitate
- 1.Principala consecinta este imposibilitatea pentru proprietar de a instraina respectiv
de a
greva cu sarcini reale bunul afectat de inalienabilitate.
- Art.627 alin.1 NCC:care in final stabileste momentul de la care produce efecte clauza
de
inalienabilitate. Care este acest moment? Este momentul dobandirii. Facem legatura cu
conditiile de validitate. Ams pus ca trebuie sa fie intr-un act translativ de proprietate. Ea
va produce efecte de la momentul dobandirii in proprietate a bunului de catre cel tinut
de
clauza de inalienabilitate.

2.imposibilitatea de instrainare respectiv de grevare se refera exclusiv la acte juridice

intre vii. Confirmarea acestei afirmatii o gasim in art.627 alin.5. Asta inseamna ca
clauza
de inalienabilitate blocheaza transferul de proprietate doar prin acte juridice intre vii. In
consecinta, in masura in care proprietarul bunului tinut de aceasta clauza decedeaza
inainte ca ea sa isi inceteze efectele, proprietatea se va putea transmite la succesori fie
prin succesiune legala fie prin succesiune testamentara. (ar fi absurd sa fie altfel, pentru
ca in aceasta situatie am avea o succesiune vacanta)
- Deci, clauza de inalienabilitate produce efecte doar cu privire la actele juridice intre vii.
-
- 3.art.627 alin.2 NCC permite instantei sa intervina in contract si sa-l autorizeze pe
proprietar sa efectueze acte de dispozitie in 2 ipoteze limitativ reglementate:
- a.interesul care a justificat clauza nu mai subzista
- b.a aparut un interes superior, mult mai important care justifica instrainarea
- ex,se doneaza un bun unui minor cu o clauza de inalienabilitate pana ajunge el la
majorat.
Inainte ca el sa ajunga la majorat, fiind o clauza in favoarea lui. De ce? de exemplu
daca
este vorba de o locuinta, de o cladire, sa i se asigure posibilitatea de a locui intr-un
anumit oras pe perioada studiilor, etc. si ulterior minorul constata ca mentinerea acelei
cladiri, pentru ca el mai are o alta locuinta, si intretinerea bunului donat este extrem de
costisitoare. Prin urmare nu are fondurile necesare sa plateasca impozite, sa asigure
intretinerea imobilului. Si atunci ce poate sa faca? sa ceara instantei sa constate acest
lucru si sa ii permita instrainarea imobilului.
-
- Efectele fata de terti
- Care sunt tertii vizati? = Sunt fie creditorii proprietarului respectivului bun, fie cel care
dobandeste bunul de la proprietar cu incalcarea clauzei de inalienabilitate.
-
- 1.in cazul subdobanditorului
- -ex, un contract de vanzare, schimb, cu privire la bunul respectiv, contract prin care se
incalca clauza de inalienabilitate.
- Conform art.628 alin.2 NCC, se spune ca pentru opozabilitate clauza de
inalienabilitate
trebuie supusa formalitatilor de publicitate legala daca este cazul.
- Ce se va intampla aicia? In materie mobiliara nu avem un regim de publicitate
generala.
Prin urmare in materie mobiliara nu se pune problema publicitatii clauzei de
inalienabilitate. Discutia este valabila numai in materie imobiliara. In materie imobiliara
pentru a fi opozabila fata de terti, clauza de inalienabilitate va trebuie notata in CF.
- Ce se intampla in masura in care clauza de inalienabilitate cu privire la un imobil nu
este
notata in CF? daca nu este notata:
- a.art.628 alin.5 NCC, care precizeaza faptul ca lipsa conditiilor de publicitate nu-l
impiedica pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate sa pretinda de la proprietarul care a
incalcat clauza despagubiri.
- De ce anume? Pentru ca opozabilitatea prin publicitate se refera la terti. Ori
proprietarul
nu este tert. El cunoaste clauza de inalienabilitate pentru ca el este parte in contractul
care
care contine acea clauza de inalienabilitate. Deci el nu se poate prevala de lipsa
inscrierii
in CF. asadar va fi tinut la despagubiri. Se ridica intrebare ce se intampla cu
subdobanditorul care a cumparat acel bun de la proprietar cu incalcarea clauzei,
subdobanditor care se prevaleaza de faptul ca acea clauza nu era notata in CF.
deprincipiu, raspunsul este ca daca nu este notata nu este opozabila, prin urmare nu
pot fi
afectate drepturile celui care a cumparat cu incalcarea clauzei, a tertului. Insa, se ridica
intrebarea cu privire la ipoteza in care tertul care a contractat cu proprietarul cunostea
pe
alta cale existenta clauzei de inalienabilitate. Mai precis, cunoasterea clauzei de
inalienabilitate imobiliara altfel decat din cuprinsul CF care aceasta clauza opozabila
fata
de tert sau nu? cunoasterea efectiva, altfel decat din CF asigura sau nu opozabilitatea.
Raspunsul este DA. De ce? ne raportam la art.876 NCC, art.902 NCC, si art.22 NCC:
- Art.902 NCC:precizeaza ipotezele de notare in CF cu efect de opozabilitate si
specifica
faptul ca drepturile respective devin opozabile tertelor persoane exclusiv prin notare,
adica numai prin notare, daca nu se dovedeste ca au fost cunoscute pe alta cale. Prin
urmare, daca se dovedeste ca tertii au cunoscut pe alta cale drepturile respective, ele
devin opozabile fata de terti chiar fara inscriere in CF. Dupa care textul vine si adauga:
in
afara de cazul in care din lege rezulta ca simpla cunoastere al acestor drepturi nu este
suficienta pentru a suplini lipsa de publicitate. Adica, exista conform legii ipoteze in care
cunoasterea efectiva, in afara sistemului de publicitate nu asigura opozabilitatea. Se
ridica
intrebarea daca in cazul clauzelor de inalienabilitate respectiv de insesizabilitate,
cunoasterea efectiva asigura opozabilitatea sau sunt conditionate exclusiv de inscrierea
in
CF. ne lamureste art.22 NCC:care se gaseste in capitolul referitor la publicitatea legala,
in
general.
- Art.22 alin1 :daca formalitatea de publicitate nu a fost realizata iar aceasta nu era
prevazuta de lege cu caracter constitutiv, suntem de acord ca in cazul clauzelor de
inalienabiliate nu este caracter constitutiv, ca aceasta este la intabulare, ci strict efect
de
opozabilitate. Deci nu este prevazut cu un caracter constitutiv, drepturile, actele, faptele
alte raporturi juridice supuse publicitatii, sunt inopozabile tertilor. Asadar, daca nu este
inscris in CF este inopozabil. Afara de cazul in care acestea le-au cunoscut pe alta cale.
Adica, in afara CF.
- Alin 2:atunci cand legea prevede ca simpla cunoastere de fapt nu suplineste lipsa de
publicitate, absenta publicitatii poate fi invocata inclusiv de tertul care a cunoscut pe alta
cale dreptul.
- Ce intelegem din cele doua liniate: faptul ca regula este urmatoarea:
- a.cunoasterea efectiva, in afara sistemului de publicitate are acelasi efect ca si
cunoasterea prin sistemul de publiciate, adica opozabilitatea.
- b.prin exceptie, numai atunci cand legea spune in mod expres, cunoasterea efectiva
nu
valoareaza opozbilitate, numai in aceste situatii este absolut necesara, obligatorie,
inscrierea drepturilor in sistemul de CF, pentru a li se asigura opozabilitatea fata de terti.
-
- Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate nu avem un text legal care sa spuna ca ele pot
fi
facute opozabile doar prin inscriere in CF.
- Deci, art.22 alin.1 si 2:spune ca regula, daca am un drept pentru care legea
conditioneaza
opozabilitatea de inscrierea intr-un registru de publicitate, dreptul este opozabil numai
daca este inscris acolo. Vine legea si spune ca clauza de inalienabilitate imobiliara este
opozabila numai daca este inscrisa in CF.
- Dupa care,art.22 alin.1 vine si spune ca cu toate acestea, daca se demonstreaza ca
tertul a
cunoscut pe alta cale dreptul respectiv, dreptul devine opozabil fata de tert. Asadar,
regula pe art.22 alin.1 este ca cunoasterea prin sistemul de publicitate sau prin alta
cale,
(ti-a spus proprietarul, ai vazut contractul,ai fost martor cand au incheiat contractul),
celedoua feluri de cunoastere au acelasi efect, opozabilitatea. Vine alin.2 si spune ca
intr-o
singura situatie de exceptie cand cunoasterea efectiva nu are efect de opozabilitate. In
ipoteza in care legea spune in mod expres ca opozabilitatea se poate realiza doar prin
inscrierea lui.
- Ori in cazul clauzelor de inalienabilitate legea nu spune acest lucru.
-
- Deci am discutat pana acuma despre opozabilitatea fata de cel care cumpara,
dobandeste
bunul cu incalcarea clauzei de inalienabilitate.
-
- Ce se intampla cu opozabilitatea fata de creditori
- Sa avem in vedere 628 alin.4 NCC si 629 alin.3 NCC.
- 628 alin.4 NCC vorbeste despre inalienabilitatea opozabila creditorilor dobanditorului
- Ce ne intereseaza la cele doua texte? Ne intereseaza urmatorul lucru:
- a.ambele vorbesc despre opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditorii
proprietarului
- ce inseamna opozabilitatea clauzei de inalienabilitate fata de creditori? La ce efect al
clauzei ne referim? La insesizabilitate. Deci, in momentul in care avem in vedere 628
alin.4, ii clar ca ne referim la insesizabilitatea bunului atrasa de clauza de
inalienabilitate.
- Ce spune 628 alin4:in cazul in care clauza de inalienabilitate a fost prevazuta intr-un
contract cu titlu gratuit, ea este opozabila si creditorilor anteriori ai dobanditorului.
- Ce intelegem din textul asta? Ca avem 2 regimuri juridice juridice dupa cum clauza de
inalienabilitate este inserata intr-un act cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Daca clauza
de
inalienabilitate este inserata intr-un contract oneros, ea nu va fi opozabila decat
creditorilor ulteriori, creditorilor viitori ai proprietarului respectiv. Daca clauza de
inalienabilitate este inserata intr-un act juridic cu titlu gratuit, ea este opozabila si
creditorilor anterior ai proprietarului.
- Ex,1:A cumpara de la B printr-un contract de vanzare cumparare un imobil cu clauza
de
inalienabilitate pe o perioada de 10 ani. De aceasta clauza va fi tinuta A pentru ca el
este
cel care devine proprietarul bunului. Aceasta clauza de inalienabilitate nu va fi opozabila
creditorilor anteriori, adica cei care aveau creante deja nascute, creditori anteriori ai
cumparatorului. Aceasta clauza inseamna ca pe 10 ani A nu poate sa instraineze bunul
si
creditorii lui nu ar putea sa urmareasca silit acel bun. Textul spune clar ca daca clauza
de
inalienabilitate este cuprinsa intr-un act cu titlu oneros, ea nu este opozabila decat
creditorilor viitori. Care este logica? Creditorii anteriori ai cumparatorului iau in
considerare un anumit gaj general. In masura in care cumparatorul care este debitorul
lor
areun gaj general de 20 lei si ulterior dupa nasterea creantei lor el cumpara un anumit
bun, valoarea gajului general in principiu daca este un act oneros se produce o
subrogatie
reala cu titlu universal si gajul valoric ramane constanta. Insa, in masura in care in acel
contract de vanzare se stipuleaza o clauza de inalienabilitate, fata de creditori ce efect
va
produce? Insesizabilitatea. Adica echivalentul valoric al bunului care a iesit va fi scos
din
gajul general. Si atunci gajul general nu mai este de 20 de lei, ci 20 lei-valoarea casei.
Si
in felul asta creditorii anteriori isi vad gajul redus fara sa fi putut anticipa acest lucru. De
aceea, in masura in care dobandirea se face prin act cu titlu oneros clauza de
inalienabilitate este opozabila doar creditorilor viitori. Pentru ca aia vor putea sti de la
bun inceput care este gajul general.

In masura in care dobandirea se face cu titlu gratuit, nu se mai pune discutia asta,
pentru
ca dobanditorul nu transmite nimic in schimbul bunului primit si care este afectat de
clauza de inalienabilitate.
-
- Sanctiunea in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate
- 2 sanctiuni posibile:
- a.nulitatea relativa a actului juridic prin care se incalca clauza de inalienabilitate,
nulitate
care poate fi invocata de catre tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate, cat si de
catre
instrainatorul din contractul care contine clauza de inalienabilitate.
- Asta inseamna ca pentru a discuta despre sanctiunea incalcarii unei clauze de
inalienabilitate trebuie sa avem minimum 2 acte juridice distincte: un act juridic care
contine clauza si un act juridic prin care se incalca clauza. Nulitatea relativa va viza cel
de-al doilea act juridic.
- Ex, A vinde lui B cu clauza de inalienabilitate. Ulterior B vinde lui C. in conditiile
acestea vanzarea dintre B si C va putea fi anulata, nulitatea relativa, pentru incalcarea
clauzei de inalienabilitate. Nulitatea relativa va putea fi invocata de catre A,
instrainatorul
din contractul care contine clauza, respectiv de tertul beneficiar al clauzei de
inalienabilitate (cine o fi el).
- Sa nu ne gandim ca tertul beneficiar al clauzei de inalienabilitate este C, in cazul
nostru.
-
- Ex, A ii vinde lui B un teren cu constructie, cu clauza de inalienabilitate in favoarea
unui
tert. De ce? Pentru ca X locuieste in acel imobil. Ulterior, B incalcand clauza vinde
imobilul lui C. intr-o astfel de situatie contractul dintre B si C este anulabil. Cine poate
invoca nulitatea relativa? X beneficiarul clauzei si A, instrainatorul din actul care contine
clauza de inalienabilitate.
-
- Prima sanctiune in cazul incalcarii clauzei de inalienabilitate este anularea, deci
nulitatea
relativa prin care se incalca aceasta clauza.
-
- b.rezolutiunea sau revocarea contractului care contine clauza de inalienabilitate
- precizari:
- -texte care ne intereseaza sunt art.629 alin.1 si art.1027 si urmatoarele NCC
- -rezolutinea respectiv revocarea poate fi ceruta exclusiv de catre instrainator, adica de
catre autorul proprietarului tinut de catre clauza de inalienabilitate.
- Ex, A ii vinde lui B un imobil cladire cu o clauza de inalienabilitate. B incalcand clauza
instraineaza lui C. tertul beneficiar al clauzei este X care nu este parte in contractul
dintre
A si B. in aceasta situatie A are posibilitatea sa ceara rezolutiunea contractului dintre A
si
B pentru nerespectarea clauzei. Insa X care este tert fata de acest contract nu poate sa
ceara rezolutiunea.
-
- De asemenea, revocarea intervine atunci cand clauza de inalienabilitate este cuprins
intrun
act cu titlu gratuit.
- Ex, A ii doneaza lui B cu clauza de inalienabilitate si B incalcand clauza vinde lui C. in
aceasta situatie A are posibilitatea sa pretinda revocarea donatiei dintre A si B.

Beneficiarul clauzei de inalienabilitate, in masura in care nu este parte in contractul care

contine clauza, nu poate sa ceara nici revocarea si nici rezolutiunea.
-
- c.art.628 alin.3 NCC
- -ni se spune:in cazul bunurilor mobile sunt aplicabile in mod corespunzator regulile
prevazute pentru dobandirea proprietatii prin posesia de buna credinta. Cu referire la
937
.
- Ce vrea sa spuna acest text? Ca in masura in care A ii vinde lui B un bun mobil cu
clauza
de inalienabilitate, fiind vorba de bunuri mobile nu avem unde sa realizam publicitatea
clauzei de inalienabilitate. Prin urmare ea va fi opozabila automat, de plin drept fara
publicitate. Ulterior B, incalcand aceasta clauza vinde bunul lui C. evident ca s-ar pune
problema anularii contractului dintre B si C. totusi, in masura in care C este de buna
credinta, adica nu cunoaste existenta clauzei de inalienabilitate, el se poate prevala de
art.937 care spune ca in cazul bunurilor mobile posesia de buna credinta valoreaza
proprietate. Asta inseamna ca daca tertul a fost in eroare, nu a cunoscut clauza de
inalienabilitate in materie mobiliara el va ramane proprietar si titlul lui nu va putea fi
desfiintat. Prin urmare, intr-o astfel de situatie, se vor putea pretinde doar despagubiri
de
la cel care a instrainat bunul cu incalcarea clauzei.
-
- Daca ar fi vorba despre o inalienabilitate legala a unui bun mobil, atunci nu s-ar putea
invoca art.937. in cazul inalienabilitatii conventionale este posibila invocarea art.937
numai in masura in care tertul este de buna credinta