Aderarea României la Uniunea Europeană.

Analiză asupra
criteriilor de natură economică
Evolu ia istorică a statelor europene în planul rela iilor interna ionale este una
remarcabilă i spectaculoasă în acela i timp. Schimbarea radicală a ac iunilor fo tilor adversari
din nenumăratele războaie purtate pe acest continent nu s-a realizat cu u urin ă.
Drumul pe care Europa l-a parcurs de la primele Comunită i Europene ( Comunitatea
Europeană a Cărbunelui i O elului, Comunitatea Economică Europeană i Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice ) la Uniunea Europeană de astăzi a fost unul plin de atât de
reu ite, cât i de e ecuri.
În prezent, Uniunea Europeană numără 28 de state1 ce s-au alăturat celor 6 ări ce au pus
baezele Comunitatior Europene ( Fran a, Germania, Italia, Olanda, Belgia i Luxemburg ) în
valuri de extindere succesive:
- 1973: Danemarca, Irlanda i Marea Britanie;
- 1981: Grecia;
- 1986: Portugalia i Spania;
- 1995: Austria, Finlanda i Suedia;
- 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia i
Ungaria;
- 2007: Bulgaria i România.2
-2013: Croa ia.
În ceea ce prive te rela iile de natură economică dintre România i Comunită ile
Europene datează încă din anul 1980, când a fost încheiat un Acord Comercial. Acesta a fost
ulterior suspendat din cuza încălcărilor drepturilor omului făcute de regimul comunist în
România.
Căderea comunismului din anul 1989 a avut un impact decisiv în planul rela iilor
economice i comerciale dintre statele din Europa de vest i cele din Europa de est, state ce i-au
manifestat interesul de a adera la Uniunea Europeană.
Astfel, în anul 1990 a fost semnat un Acord de comer i cooperare ce marcheazăƒ
reluarea rela iilor dintre România i Uniunea Europeanăƒ .

1
http://europa.eu/about-eu/countries/index_ro.htm

2
Aderarea României si Bulgariei in 2007 nu constituie un val de aderare distinct, fiind o continuare a
celui de-al cincilea, început in 2004.
 Prin tratatul de la Maastricht ( semnat la 7 februarie 1992 i intrat în vigoare în 1993) se
recunoa te posibilitatea statelor europene de a adera i de a fi acceptate în măsura în care se
respectă un set de valori impus prin tratat.
Cu prilejul reuniunii Consiliului European de la Copenhaga, au fost stabilite anumite
criterii pe care statele ce doreau aderarea trebuiau să le îndeplinească: criteriul politic, criteriul
economic i criteriul aquis-ului comunitar.
Îndeplinirea criteriului politic reprezintă o condi ie pentru deschiderea negocierilor de
aderare, această decizie fiind luată în Consiliul European i presupune existen a unor institu ii
stabile care să garanteze democra ia, statul de drept, respectarea drepturilor omului i protec ia
minorită ilor. Îndeplinirea celorlalte criterii este monitorizată apoi de către Comisia Europeană,
iar rezultatul acestei monitorizări este prezentat în Rapoartele de ară.
Etapele procesului de aderare prin raportare la sitiuația României
O prima etapă ce trebuie parcursă pentru realizarea aderării la Uniunea Europeană constă
în depunerea unei cereri de aderare la Consiliul UE. Statele care depun o astfle de cerere căpăta
statutul de “state solicitante”3. România a depus o astfel de cerere în anul 1995.
Comisia Europeană publică apoi o opinie referitoare la aceasta, iar Parlamentul
European trebuie, conform procedurilor, să dea avizul conform. Opinia referitoare la cu privire la
cererea României de aderare la Uniunea Europeană a fost publicată la data de 15 iulie 1997 în
pachetul Agenda 2000.
În cazul în care opinia Comisiei este pozitivă, Consiliul decide, prin vot în unanimitate,
dacă i se acordă ării respective statutul de ară candidată i, nu neapărat la aceea i dată, are loc
deschiderea negocierilor de aderare. Decizia de deschidere a negocierilor a fost luată în Consiliul
European de la Helsinki, în decembrie 1999,în cazul României, iar deschiderea oficială a
negocierilor a avut loc în februarie 2000, România căpătând astle statutul de ară candidată.
Analiza compatibilită ii legisla iei respectivului stat candidat cu acquis-ul comunitar,
reprezintă prima etapă a negocierilor i poartă denumirea de a “screening”. Procesul de negociere
debutează prin publicarea raportului de screening.
Procesul de negociere presupune practic adoptarea de către statul ce dore te aderarea a
unor norme similare celor eruropene i prezentarea unor programe complexe cu privire la
adoptarea întregului aquis din domeniu.
Negocierile se poartă pe capitole i sunt deschise în momentul în care Uniunea
Europeană consideră că statul candidat a atins un nivel minim necesar al adoptării legisla iei
europene într-un anumit domeniu.

3
http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_25.pdf
 Pentru fiecare capitol, statul candidat depune un document de pozi ie. Consiliul adoptă
apoi, în baza propunerii Comisiei, o pozi ie comună care permite deschiderea capitolului
respectiv.
În momentul în care se ajunge la o pozi ie comună în cadrul unui capitol de negociere
inter Uniunea Europeană i respectivul stat candidat, atunci capitolul este considerat închis
provizoriu. Niciun capitol de negociere nu este considerat a fi definitiv închis pănă în momentul
în care toate capitolele sunt finalizate. Se pot stabili de comun acord anumite aranjamente de
tranzi ie ceconfera statelor canidateo perioadă de gra ie pentru adoptarea unor norme comune.
Rezultatele negocierilor pentru toate capitolele sunt incluse, după încheierea acestora,
într-un proiect de Tratat de Aderare, convenit între Consiliu i statul în curs de aderare. România
a încheiat negocierile de aderare în decembrie 2004.
Statele în curs de aderare au beneficii speciale. Ele sunt informate cu privire la legisla ia
comunitară printr-o procedură specială de informare i comunicare i pot, astfel, face comentarii
referitor la propunerile legislative. În plus, statele în curs de aderare au statut de observator în
toate organismele importante ale Uniunii Europene.
Statutul de stat observator presupune că acestea au dreptul de a lua cuvântul, dar nu au
drept de vot.
După consultarea Comisiei i după primirea avizului conform al Parlamentului
European, Tratatul este semnat de către Statele Membre i statul în curs de aderare. Pentru că
aderarea să aibă loc la data mentionată în tratat (dată la care acesta intră în vigoare), tratatul
trebuie ratificat de către toate statele semnatare. În unele state ratificarea se face prin vot în
parlamentul na ional, pe când în altele se organizează referendum.
Aderarea României a fost aprobată în Parlamentul European pe 13 aprilie 2005. S-au
înregistrat 497 de voturi pentru i 93 împotrivă. Tratatul de Aderare a Bulgariei i României la
Uniunea Europeană a fost semnat pe 25 aprilie 2005, la Luxemburg.
Analiza criteriilor de aderare prin raportare la situația Romaniei
Conform art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană: Uniunea se întemeiază pe
valorile respectării demnitătii umane, libertă ii, democra iei, egalitătii, statului de drept, precum
i pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care apar in minoritătilor.
Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism,
nediscriminare, tolerantă, justi ie, solidaritate i egalitate între femei i bărbati.
Trebuie reamintit i articolul 49 al aceluia i tratat:
Orice stat european care respectă valorile prevăzute la articolul 2 i care se angajează să le
promoveze poate solicita să devină membru al Uniunii. Parlamentul European i parlamentele
na ionale sunt informate cu privire la această cerere. Statul solicitant adresează cererea sa
Consiliului, care se pronuntă în unanimitate după consultarea Comisiei i după aprobarea
 Parlamentului European, care se pronun ă cu majoritatea membrilor din care este
constituit. Criteriile de eligibilitate aprobate de Consiliul European se iau în considerare.
Condi iile admiterii i adaptările impuse de aceasta tratatelor pe care se întemeiază Uniunea fac
obiectul unui acord între statele membre i statul solicitant. Acest acord se supune ratificării de
către toate statele contractante, în conformitate cu normele lor constitu ionale.

A adar, este clar men ionat că pentru a deveni stat membru al Uniunii Europene trebuie
îndeplinite anumite condi ii(criteriile de la Copenhaga) care se vor analiză individual inându-se
seamă de contextul economic, social i istoric al fiecărui stat în parte.

În decembrie 1993 Consiliul European de la Copenhaga a stabilit criteriile ce urmau să

stea la bază oricărei aderări viitoare a unor state membre:
a) Institu ii care să garanteze democra ia, statul de drept, drepturile omului, respectarea i
protec ia minorită ilor;
b) O economie de pia ă func ională,
c) Capacitatea de a- i asumă obliga iile de stat membru i de a adera la obiectivele
uniunii politice, economice i monetare.

În 1995, Consiliul European de la Madrid a adus clarificări suplimentare – o ară

candidată trebuie, totodată, să fie capabilă să pună în practică regulile şi procedurile comunitare.
Aderarea presupune, de asemenea, ca ara candidată să dispună de condi iile necesare pentru
integrarea sa, prin adaptarea structurilor sale administrative.4

Din analiza acestor criteri reies urmatoarele categorii de conditii ce trebuie îndeplinite
pentru ca un stat sa poată adera la UE:

a. Condi ii de natură politică

Statul care dore te să adere la Uniune trebuie să fie un stat de drept în care să existe o
democra ie de tip pluripartid. În cazul României au fost analizate în amănunt problemă
minorită ilor na ionale i situa ia copiilor institu ionaliza i.
b. Condi ii de natură militară
Statul în cauza trebuie să fie nu numai consummator de securitate, ci i furnizor de
securitate.
c. Condi ii de natură juridică
Statul care dore te să adere trebuie să- i asume responsabilitatea de a garanta prioritatea,
aplicarea directă i imediată a normelor dreptului Uniunii Europene în raport cu dreptul intern.
d. Condi ii de natură economică
Există criteriile de convergen ă stabilite prin tratatul de la Maastricht în anul 1993 care
stabilesc condi ii clare economice:
a) Rata infla iei de cel mult 1,5 puncte procentuale peste media primelor
trei state membre cu cele mai bune performan e privind stabilitatea
pre urilor;

b) Rata dobânzii nominale pe termen lung să nu depăşească cu mai mult

de 2 puncte procentuale media ratei dobânzii în primele trei state
4
http://ec.europa.eu/romania/news/articole_si_dialoguri/070411_extindere_ro.htm
membre cu cele mai bune performan e în domeniul stabilită ii
pre urilor;

c) Deficitul bugetar să nu depăşească 3ș din PIB;

d) Ponderea datoriei publice în PIB să nu fie mai mare de 60ș;

e) Marjele de fluctua ie trebuie să corespundă marjelor stabilite prin

Sistemul Monetar European – în limita a ±15ș în ultimii doi ani premergători examinării
(în fapt în negocierile tehnice marja de fluctua ie acceptată de Comisia Europeană este de
+15%/-2,25%).

Aceste condi ii asigură existen a unei economii de pia ă func ionale, capabilă să facă fa ă
presiunilor competitive i for elor de pia ă din cadrul UE.

România este considerată a avea o economie de pia ă func ională. Cu toate acestea ea are
o capacitate destul de redusă în fa a for elor economice ale celorlalte state membre.

Pentru a se consolida i men ine îndeplinirea condi iilor economice i a se apropia de o

pia ă competitivă în anul 2005 în România au fost realizate reforme macroeconomice.

Un exemplu în acest sens a fost introducerea cotei unice de impozitare de 16%, precum
i strategia de fixare a unui precent al infla iei stabilit de Banca Na ională a României. Deşi BNR
a reuşit în 2004 să reducă rata infla iei la un nivel cu o singură cifră (9,3ș), în anul 2005
procesul de dezinfla ie şi-a încetinit viteza. Astfel inta de infla ie a fost depăşită cu 0,1 puncte
procentuale, atingându-se o rată a infla iei de 8,6ș.5

La începutul lunii mai 2006, Fondul Monetar Interna ional şi-a exprimat îngrijorarea cu
privire la derapajele politicilor economice aşteptate să continue în acest an. La numai o
săptămână, Comisia Europeană publică prognoza de primăvară ce confirmă analiza FMI.
Ambele analize confirmai falimentul politicilor economice adoptate în perioada respectiva. O
schita a iesirii din periferie

În ceea ce priveste nivelul ratei, in aprilie 2005 s-au lansat primele emisiuni de
obliga iuni cu scaden a la zece ani care au avut o dobanda de 6,75ș. Deficitul bugetar a fost in
anul 2005 de 0,8%, fapt ce s-a datorat cotei unice de impozitare.

Gradul de îndatorire al statului trebuie analizat si din perpectiva istorica. Datorita

contextului in care ne-am aflat si politicii comuniste in anul revolu iei, ‘89, Romania nu mai avea
nicio datorie externă, existand chiar drepturi de crean ă ce urmau a fi încasate in viitor. În 2005
ponderea datoriei publice ajunsese de 15%. Al cincilea criteriu de convergen ă nominală,
stabilitatea cursului de schimb, depinde de îndeplinirea criteriului privind rata infla iei.6

5
Romania in Uniunea Europeana. Potential de convergenta, prof. univ Marin Dinu, Lect. univ. dr. Cristian Socol
6
idem
 Atunci când se analizează ideea de convergen ă cu Uniunea Europeană trebuie în eles că
o astfel de convergen ă la nivel de condi ii nominale este mult mai u or de atins decât o
convergen ă reală, la care vom ajunge cu mult mai greu, urmărindu-se în cazul celei de-a doua o
armonizare a economiilor statelor membre.

Conform obiectivelor urmărite în pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană,

Banca Na ională a României a ac ionat în concordan ă cu demersurile sus inute ale României
privind adaptarea economiei româneşti la cerin ele comunitare. Astfel, BNR a urmărit în
permanen ă: (i) armonizarea legisla iei bancare româneşti cu cea comunitară şi (ii) întărirea
capacită ii sale institu ionale.

Analiza criteriilor economice din perspectiva Romaniei

In anul 1974, România a semnat cu C.E.E.1 Acordul cu privire la Sistemul Generalizat de

Preferin e Vamale, fiind primul stat comunist din Europa care semna un astfel de tratat.În anul
1980, România a semnat cu C.E.E. Acordul privind Comer ul cu Produse Industriale, prin care a
fost creată Comisia Mixtă România - C.E.E. Negocierile pentru semnarea acordului de asociere
au al Romaniei la UE au inceput inca din anul 1993. ările foste comuniste au fost nevoite să
aplice strategii economice de preaderare pe termen mediu. În anul 1995, doi ani mai târziu, a
intrat în vigoare Acordul de Asociere al României la Uniunea Europeană7.

În ceea ce prive te aderarea României i îndeplinirii criteriilor economice stabilite trebuie

men ionat că s-au realizat numeroase progrese prin desfă urarea etapelor aderării, însă au existat,
în aceea i măsură i tendin e gre ite care au fost urmate în fazele de început.

Vom aminti în lucrarea de fa ă doar una dintre gre elile strategice ale României, urmând
să ne anexăm pe îndeplinirea criteriilor i pe evolu ia economică a ării realizate în vederea
aderării. Astfel, amintim ipoteza aplicată ini ial care consacra că economiile în tranzi ie i
economiile de pia ă dezvoltate sunt identic structurate.Tranzi ia economică s-a dovedit a fi un
fenomen mult mai complex decât se credea la început. Teoria economică aplicabilă ărilor
dezvoltate nu a fost relevantă pentru România.

Deciziile de politici economice fundamentate pe modele teoretice construite pentru ările

cu economie de pia ă dezvoltată nu trebuiau aplicate întocmai în România. Specificitatea
problemelor economice era evidentă, iar solu iile trebuiau căutate şi găsite după al i algoritmi
decât într-o economie de pia ă matura. Creşterea economică fundamentată în ările dezvoltate
este diferită de creşterea economică din ările în tranzi ie, care este o creştere de recuperare mai
înainte de a fi o creştere economică sustenabilă. 8

Negocierea anumitor capitole ce in de domeniul economic în etapele de aderare ale

României ar putea face domeniul unui tratat, a adar, ne vom axă pe două teme negociate ce vor
fi analizate în amănunt:

7
Revista de drept a Universitatii din Alba Iulia- articolul ,,Aspecte privind aderarea Ro a iei la UE”, Padurea
Cornelia si Luca Petru
8
Articolul ,,I trarea Ro a iei i a doua oder itate. Pote tialul de co verge ta”- Marin Dinu, Cristian Socol
a) libera circula ie a serviciilor
b) libera circula ie a capitalurilor

Libera circulatie a serviciilor

Referitor la domeniul serviciilor financiare, acquis-ul stabileşte cerin ele minime pentru
diferite tipuri de institu ii în scopul creării unor standarde bazate pe următoarele principii: (i)
armonizarea minimală a condi iilor de autorizare şi a reglementărilor pruden iale; (ii) autoriza ia
unică şi exercitarea supravegherii de către autoritatea compenentă din statul de origine şi, (iii)
recunoaşterea reciprocă a criteriilor na ionale de supraveghere9.

Negocierile deschise cu ocazia Conferintei Interguvernamentale de la data de 20

decembrie 2002 asupra capitolului 3-libera circulatie a serviciilor- urmau a fi inchise provizoriu
abia pe data de 23 septembrie 2004, astfel fiind evidenta complexitatea intregului proces de
indeplinire a unor standarde economice de catre piata interna a Romaniei.

Printre etapele importante in cadrul acestei negociere a fost completarea si modificarea

legii nr. 58/1998 privind activitatea economica, precum si eliminarea barierele referitoare la
cetă enia conducătorilor şi a administratorilor şi la na ionalitatea auditorilor, în avans fa ă de
calendarul stabilit ini ial, respectiv termenul de decembrie 2006.

În scopul armonizării cadrului legislativ aferent activită ii bancare cu dispozi iile

comunitare în materie, au fost emise, o serie de noi acte normative. (Ordonan a nr. 9/22.01.2004
privind unele contracte de garan ie financiară, Ordonan a nr. 10/22.01.2004 privind procedura
reorganizării judiciare şi a falimentului institu iilor de credit)10

Libera circulație a capitalutilor

Articolul 56 din Tratatul privind înfiin area Comunită ii Europene interzice orice
restric ie privind circula ia capitalului între statele membre sau între statele membre şi ter e ări.
Cu toate acestea, statele membre pot men ine unele restric ii în rela iile cu ările din afara UE.11

Important este ce se întelege prin sintagma de circula ie a capitalurilor care va fi

interpretată într-un mod extensiv i va cuprinde atat pla i sau transferuri de bani în exterior, cat si
alte tanzac ii ce permit transferul dreptului de proprietate.

A adar, de exemplu in cazul tranzac iilor de cont curent şi de cont de capital a trebuit sa
fie respectate urmatoarele principii: (i) intrările înaintea ieşirilor; (ii) fluxurile pe termen mediu şi
lung înaintea celor pe termen scurt; (iii) investi iile directe înaintea celor de portofoliu; (iv)
respectarea secven ei bănci - întreprinderi - popula ie.12

9
http://www.bnr.ro/Capitolul-3---Libera-circulatie-a-serviciilor-1255.aspx
10
idem
11
http://www.bnr.ro/Capitolul-4---Libera-circulatie-a-capitalurilor-1256.aspx
12
idem
 În ceea ce prive te celelalte capitole de negociere, men ionam că România a acceptat în
întregime legisla ia comunitară vizând rela iile economice externe i consideră că va fi capabilă
să o implementeze în totalitate la momentul aderării. Astfel urmau să fie aplicate următoarele
elemente ale politicii comerciale comune:
-tariful vamal comun;
-schema de preferin e generalizate (SGP) a UE;
-măsurile de apărare comercială;
-acordurile preferen iale comerciale i de cooperare încheiate cu ările ter e.

Este vorba de negocierile la Capitolul 26 - Relatii externe au fost deschise i închise

provizoriu în cadrul Conferin ei de Aderare România la UE din 14 iunie 2000.13

Efectele economice ce au urmat aderarii la UE a Romaniei

După ce au fost analizate criteriile economice pentru aderarea României la UE intervine

următoarea întrebare: Care sunt consecin ele aderării României la UE după îndeplinirea
condi iilor necesare? Care va fi evolu ia României din acest punct de vedere odată ce aquisu-ul
comunitar a fost armonizat cu dreptul intern?

Intrarea României în cadrul acestei pie e unice a dus la un fenomen răspândit în cadrul
tuturor regiunilor din stat: migra ia popula iei, a for ei de muncă, efect direct al competitivită ii
ridicate a pie elor economice a statelor europene.În ultimii ani, o bună parte din for a de muncă a
migrat în special în Italia i Spania (aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de
românii care lucrează în străinătate au fost:14

Anul 2009] 2008 2007 2006 2005 2004

miliarde euro 3 5,1 8,5 ($) 6,7 ($) 4,7 ($) 1,7 ($)

Un alt efect major economic realizat ca urmare a aderarii Romaniei la UE este acela al
beneficiului de a putea accesa fondurile europene nerambursabile.

Capacitatea de absorb ie a fondurilor europene de către România este una extrem de

redusă. Lipsa proiectelor eligibile, a mecanismelor institu ionale şi a posibilită ilor de cofinan are
vor face ca România să poată absorbi doar 10-15% din total fonduri alocate de UE în 2007.
ările foste comuniste care au aderat în mai 2004 aveau în primul an un grad de accesare între
22-25%.

Efectul direct al acestei stări a economiei româneşti deloc îngust investi ional este
prelungirea perioadei de compatibilizare cu modelul european. Practic saltul înainte favorizat de

13http://www.minind.ro/anunturi/Impactul_aderarii_Romaniei_la_Uniunea_Europeana_asupra_comertului_exterior_al_

tarii_noastre.pdf -> raport al Departamentului de Comert Exterior pe tema ,,Impactul aderarii Romaniei la UE asupra
comertului exterior al tarii noastre”

14 http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei#cite_note-84
condi ia de insider a României nu se va produce la dimensiunile şi cu consecin ele lui aşteptate
asupra bunăstării oamenilor.15

Un al efect al aderării la UE este accesul României la o pia ă de 450 de milioane de

consumatori. Există, evident i costuri. Costurile aderării reprezintă, în esen a, eforturi pe care
România ar trebui să le facă oricum, în procesul complex de modernizare a societă ii.Costurile
aderării vor fi suportate atât din bugetul statului, cât i de popula ie i agen i economici. Cetă enii
României se vor bucura însă, de la data aderării, de beneficiile Pie ei Unice, în special de cele
patru libertă i (a mărfurilor, a persoanelor, a capitalurilor i a serviciilor).16

În concluzie, a a cum se poate observa, aderarea României la Uniunea Europeană, cerând

parcurgerea a numeroase etape i îndeplinirea a variate condi ii a fost un proces complex care s-a
sim it în mod direct i în domeniul economic, dar nu numai. Din punct de vedere economic,
procesul aderării este încă resim it i va continua să fie resim it de România, atât din punct de
vedere pozitiv, cât i negativ.

Bibliografie:
1. http://europa.eu/about-eu/countries/index_ro.htm
2. http://ec.europa.eu/romania/documents/eu_romania/tema_25.pdf

15 Romania in Uniunea Europeana. Potential de convergenta, prof. univ Marin Dinu, Lect. univ. dr. Cristian Socol

16 http://www.wall-street.ro/articol/Economie/14886/Aderarea-beneficii-economice-dar-si-costuri.html#ixzz3XrlYbaqi
3. http://ec.europa.eu/romania/news/articole_si_dialoguri/070411_extindere_ro.htm
4. Romania in Uniunea Europeana. Potential de convergenta, prof. univ Marin Dinu, Lect. univ.
dr. Cristian Socol
5. Revista de drept a Universitatii din Alba Iulia- articolul ,,Aspecte privind aderarea Romaniei
la UE”, Padurean Cornelia si Luca Petru
6. Articolul ,,Intrarea Romaniei in a doua modernitate. Potentialul de convergenta”- Marin Dinu,
Cristian Socol
7. http://www.bnr.ro/Capitolul-3---Libera-circulatie-a-serviciilor-1255.aspx
8. http://www.bnr.ro/Capitolul-4---Libera-circulatie-a-capitalurilor-1256.aspx
9.http://www.minind.ro/anunturi/Impactul_aderarii_Romaniei_la_Uniunea_Europeana_asupra_c
omertului_exterior_al_tarii_noastre.pdf
10. Romania in Uniunea Europeana. Potential de convergenta, prof. univ Marin Dinu, Lect. univ.
dr. Cristian Socol
11. http://www.wall-street.ro/articol/Economie/14886/Aderarea-beneficii-economice-dar-si-
costuri.html#ixzz3XrlYbaqi