Universitatea ”Valahia” din Târgoviște

Facultatea de Științe Politice, Litere și Comunicare

Specializarea: Științe Politice

REFERAT

STUDENT
TOGAN DANIEL

Târgoviște
2017
 Cuprins

1. Introducere....................................................................................................pag. 3

2. Criteriile de aderare la uniunea europeană...................................................pag. 3

3. Aderarea României la Uniunea Europeană...................................................pag. 4

4. Priorităţi ale României în UE.........................................................................pag. 6

5. Bibliografie....................................................................................................pag. 9

6. Anexă cu statele membre UE......................................................................pag. 10

2
 ADERAREA ROMÂNIEI LA UNIUNEA EUROPEANĂ

1. Introducere
Uniunea Europeană (abreviat UE) este o uniune economică și politică, dezvoltată
în Europa, ce este compusă din 28 state.
Originile Uniunii Europene se trag de la Comunitatea Europeană a Cărbunelui și
Oțelului (CECO) și din Comunitatea Economică Europeană (CEE), formată din șase state
în 1958. În anii următori Uniunea Europeană s-a lărgit prin aderarea unor noi state
membre și și-a crescut puterea prin adăugarea de domenii economice, sociale și politice
în abilitățile sale. Tratatul de la Maastricht a înființat Uniunea Europeană sub prezenta
denumire în 1993. Ultima amendare a bazelor constituționale ale UE a fost Tratatul de la
Lisabona, care a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009.
Uniunea funcționează printr-un sistem de instituții supranaționale independente și
interguvernamentale care iau decizii prin negociere între statele membre. Uniunea
Europeană numără 28 de state membre, după aderarea Croației, la 1 iulie 2013, iar
pentru moment, Regatul Unit rămâne membru cu drepturi depline al UE, iar drepturile și
obligațiile care decurg din această calitate continuă să se aplice integral ( Anexa1).
Cele mai importante instituții ale UE sunt Comisia Europeană, Consiliul European,
Consiliul Uniunii Europene, Curtea Europeană de Justiție și Banca Centrală Europeană.
Parlamentul European este ales la fiecare 5 ani de cetățenii europeni.

2. Criteriile de aderare la uniunea europeană

Pentru a orienta statele candidate asupra reformelor care trebuie îndeplinite în
vederea aderării la UE, Uniunea a stabilit câteva criterii de aderare. Criteriile obligatorii
pentru aderarea la Uniunea Europeană formalizate la summitul de la Copenhaga sunt
următoarele:
 criteriul politic: existenţa unor instituţii stabile, care ar fi garante ale democraţiei,
supremaţia legii, drepturile omului şi protecţia minorităţilor. Acest criteriu a fost desfăşurat
mai târziu în Tratatul de la Amsterdam, declarându-se că „Uniunea este fondată în baza
condiţiilor de libertate, democraţie, respectarea drepturile omului şi a libertăţilor
fundamentale, supremaţiei legii, principii care sunt comune pentru toate statele membre”.
Orice stat european care respectă aceste principii poate deveni membru al Uniunii;
 criteriul economic: existenţa unei economii de piaţă funcţionale, capabile să

3
facă faţă presiunilor competitive şi forţelor de piaţă din cadrul UE;
 capacitatea de adoptare integrală a acquis-ului comunitar; aderarea la
obiectivele politice, economice şi monetare ale UE;
Ulterior la Consiliile Europene, care au urmat celui de la Copenhaga, criteriile de
mai sus au fost completate cu încă unul:
 existenţa unor structuri administrative şi judiciare car vor permite adoptarea
şi aplicarea acquis-ului comunitar. Această condiţie urma să asigure că extinderea
Uniunii Europene nu va periclita realizările Comunităţii şi procesul de integrare, convenit
la Maastricht.
Consiliul European de la Luxembourg, din decembrie 1997, a decis completarea
criteriilor de la Copenhaga cu o nouă condiţie – capacitatea UE de accepta noi membri,
aceasta însemnând sporirea angajamentului UE în procesul de extindere.
Criteriile expuse la summitul de la Copenhaga vin să completeze condiţia de bază
pentru a deveni membru al UE o constituie identitatea europeană, care a fost consacrată
prin Tratatul de la Roma din 1958, art. 237 („orice stat european poate deveni membru al
Uniunii Europene”).
Îndeplinirea criteriilor de aderare de către statele candidate este monitorizată de
Comisia Europeană, care anual publică Rapoarte de Ţară privind succesele înregistrate
de statele candidate în acest domeniu.

3. Aderarea Romaniei la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007.

Această dată a fost propusă la summit-ul de la Salonic din 2003 și confirmată la
Bruxelles pe 18 iunie 2004.
Raportul de țară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat de
asemenea data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria. Cele
două țări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abatia Neumünster din
Luxemburg.
Relațiile diplomatice ale României cu Uniunea Europeană datează din 1990,
urmând ca în 1991 să fie semnat un Acord de Comert și Cooperare. Acordul european a
intrat în funcțiune în februarie 1995. Prevederile comerciale au fost puse în aplicare
începând din 1993 printr-un "Acord Interimar".
România a trimis solicitarea de a deveni membru pe 22 iunie 1995, împreună cu
Declarația de la Snagov, un document semnat de toate cele paisprezece partide politice
importante ale României, în care acestea își exprimau sprijin deplin pentru integrarea
europeană.
4
 În iulie 1997, Comisia Europeană și-a publicat "Opinia asupra Solicitării României
de a Deveni Membră a Uniunii Europene". În anul următor, a fost întocmit un "Raport
privind Progresele României în Procesul de Aderare la Uniunea Europeană". În următorul
raport, publicat în octombrie 1999, Comisia a recomandat începerea negocierilor de
aderare cu România (cu condiția îmbunătățirii situației copiilor instituționalizați și
pregătirea unei strategii economice pe termen mediu).
După decizia Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999, negocierile de
aderare cu România au început la 15 februarie 2000.
Obiectivul Râmaniei a fost de a obține statutul de membru cu drepturi depline în
2007. La summit-ul de la Thessaloniki (Salonic) din 2004 s-a declarat că Uniunea
Europeană sprijină acest obiectiv.
În Raportul de țară din 2003, întocmit de baroana Emma Nicholson, parlamentară
europeană în grupul popularilor creștin-democrați, se menționează că "Finalizarea
negocierilor de aderare la sfârșitul lui 2004 și integrarea în 2007 sunt imposibile dacă
România nu rezolvă două probleme structurale endemice: eradicarea corupției și
punerea în aplicare a reformei". Recomandările destinate autorităților române privesc:
măsurile anticorupție, independența și funcționarea sistemului judiciar, libertatea presei,
stoparea abuzurilor poliției.
Amendamentul 19 al aceluiași raport a dat cele mai multe emoții la București,
deoarece în acesta se propunea inițial suspendarea negocierilor cu România.
"Parlamentul European cere Comisiei o analizaă detaliată și o monitorizare permanentă
a problemelor menționate în raport și raportarea acestora către parlament”.
Prin urmare, recomandă Comisiei și Consiliului să reorienteze strategia de aderare
a României, pentru a îndruma această țară către un stat de drept, cere Comisiei să
stabilească de urgență un plan pentru o monitorizare mai bună și mai eficientă a
implementării acelei părți a legislatiei europene deja adoptate de România, în special în
ceea ce privește justiția și afacerile interne", se arată în amendament.
După dezbaterea din Parlamentul European, raportului i s-a dat câștig de cauză,
însă s-au realizat câteva schimbări care au moderat tonul acestuia. România a reacționat
imediat prin realizarea unui plan de acțiune pentru anii dinaintea aderării. Până la sfârșitul
anului și pe parcursul anului 2004, Uniunea Europeană a dat semnale bune în privința
României, iar la summit-ul UE de la Bruxelles 2004 primul în Extinderea Uniunii
Europene, România a primit asigurări că face parte din primul val al extinderii alături de
Bulgaria și celelalte 10 state care au aderat la 1 mai la Uniune și că Uniunea Europeană
are în vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007, conform planului.
5
 4. Priorităţi ale României în UE
Consolidarea profilului României în UE este una dintre priorităţile centrale ale
României, inclusiv în contextul demarării pregătirilor în vederea asigurării unei Preşedinţii
de succes a Consiliului UE în 2019 (semestrul I). Principalii vectori ai acţiunii României
în cadrul UE sunt legaţi de promovarea valorilor europene fundamentale şi a consolidării
proiectului european. În acest sens, România sprijină o acţiune eficientă a UE, atât în
plan intern cât şi extern, prin promovarea obiectivelor majore susţinute în cadrul politicilor
şi documentelor strategice europene (Agenda Strategică, noua Strategie Globală a UE
etc.).
România participă la demersul comun de consolidare a pieţei interne, a creşterii
economice şi a ocupării forţei de muncă, inclusiv printr-o politică investiţională activă şi
prin susţinerea principiilor care stau la baza pieţei interne. Din perspectiva României,
toate aceste măsuri trebuie să aibă ca finalitate reducerea decalajelor de dezvoltare între
diferitele state membre şi asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
tuturor cetăţenilor europeni, inclusiv libera circulaţie a persoanelor.
Va continua promovarea obiectivului naţional strategic de aderare a României la un
spaţiu Schengen consolidat şi pe deplin funcţional, pentru ca cetăţenii români să
beneficieze de avantajele exercitării depline a dreptului de liberă circulaţie. MAE acordă,
de asemenea, importanţă specială aderării României la zona Euro, având în vedere
obiectivul asumat, în acest sens, prin Tratatul de aderare. În acest context, va urmări
atent dosarele legate de consolidarea Uniunii Economice şi Monetare, atât din
perspectiva de stat membru non-euro, cât şi de stat aspirant la zona Euro.
În contextul dezbaterilor privind provocările curente la adresa Uniunii, România va
urmări şi va contribui activ la identificarea celor mai adecvate răspunsuri comune la
subiecte de actualitate, precum consolidarea politicii europene de migraţie şi azil sau
gestionarea provocărilor la adresa securităţii interne europene.
Asigurarea unei vecinătăţi stabile, sigure şi prospere este prioritară pentru România.
România acţionează pentru menţinerea unei atenţii sporite a UE asupra regiunii şi susţine
Parteneriatul Estic (PaE) ca instrument de acţiune strategică a Uniunii în raport cu ţările
partenere estice, inclusiv în contextul implementării Politicii Europene de Vecinătate
revizuite. O atenţie specială revine menţinerii şi consolidării parcursului european al
partenerilor estici, cu precădere al Republicii Moldova.
Procesul de extindere este un proiect istoric de succes al UE, care a adus stabilitate,
democraţie şi prosperitate pe continentul european. România rămâne o susţinătoare
activă a acestuia, ca proiect care a contribuit decisiv la durabilitatea construcției
6
europene, urmărind prioritar promovarea acestei politici pentru asigurarea continuităţii
procesului de extindere. România sprijină realizarea de progrese de către statele
candidate şi aspirante în avansarea acestora pe calea europeană, pe baza meritelor
proprii şi îndeplinirii criteriilor de aderare.
România susţine consolidarea relaţiilor Uniunii cu partenerii strategici şi globali.
Parteneriatul transatlantic rămâne unul din obiectivele centrale ale politicii externe a
României, dar şi ale Uniunii. România susţine obiectivul încheierii unui Parteneriat
Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii/TTIP ambiţios, echilibrat în raport cu partenerii şi
care să producă beneficii pentru ambele părţi.
În calitate de ţară co-iniţiatoare a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD),
dezideratul României este concretizarea acestei iniţiative macro-regionale în proiecte de
succes, care să constituie un cadru de articulare între obiectivele naţionale şi avantajele
ce pot decurge din cooperarea în cadrul macro-regiunii. România se remarcă deja prin
proiecte de anvergură precum Proiectul DANUBIUS RI (o infrastructură pan-europeană
de cercetare în domeniul delte-fluvii-mări, care va cuprinde un centru de colectare de
date la Murighiol şi supersite-uri de cercetare în alte ţări-partenere, cu finanţare paralelă
din programul Horizon 2020 şi din Programul Operaţional Competitivitate), proiecte de
dezvoltare portuară multi-modală (la Giurgiu, Galaţi, cu finanţare din Mecanismul pentru
Conectarea Europei), iniţiative multiple în domenii de avangardă, precum clusterele,
educaţia duală. Un interes major al României în SUERD este revigorarea rolului Dunării
ca rută de transport, împreună cu activităţile conexe (dezvoltarea porturilor, recreere,
turism).
În contextul negocierilor prilejuite de revizuirea la mijlocul etapei a Cadrului
Financiar Multianual 2014-2020, obiectivul României este de menţinere a principiilor şi
anvelopelor financiare deja agreate, în special în ceea ce priveşte cele două politici
tradiționale de interes prioritar – politica de coeziune şi politica agricolă. De asemenea,
în perspectiva negocierilor privind viitorul cadru financiar multianual post-2020, România
va continua să promoveze rolul major al Politicii de Coeziune și al Politicii Agricole
Comune și menținerea unei finanțări adecvate în cadrul acestora, în vederea susținerii
corespunzătoare a obiectivului de asigurare a convergenței la nivelul UE.
România va continua să promoveze interesele în contextul noii Strategii privind
Uniunea Energiei şi a acțiunilor de implementare a obiectivelor acestei strategii. Din
perspectiva României, prezintă interes deosebit asigurarea dimensiunii securității
energetice, dezvoltarea infrastructurii energetice prin diversificarea surselor și rutelor de
transport energetic.
7
 MAE promovează în mod activ asigurarea unei bune reprezentări a României în
cadrul Serviciului European de Acţiune Externă (SEAE) şi al celorlalte instituţii europene.
Astfel se asigură o oportunitate de promovare eficientă a priorităţilor politice, economice
şi de securitate, ca parte a interesului general european.

8
 Bibliografie

1. Mihai Berinde, Adriana Giurgiu, Aderarea României la Uniunea Europeană,

Editura Universității din Oradea, 2007;
2. europa.eu;
3. www.google.com;
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Integrarea_României_în_Uniunea_Europeană.
5. https://www.mae.ro/node/1579

9
 Anexa 1
Statele membre UE

Austria Belgia
Stat membru UE: de la 1 ianuarie 1995 Stat membru UE: de la 1 ianuarie 1958
Capitala: Viena Capitala: Bruxelles
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1 Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1
ianuarie 1999 ianuarie 1999
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 1 Schengen: membru al spațiului Schengen de la 26
decembrie 2007 martie 1995

Bulgaria Cipru
Stat membru UE: de la 1 ianuarie 2007 Stat membru UE: de la 1 mai 2004
Capitala: Sofia Capitala: Nicosia
Moneda: leva bulgărească (BGN) Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1
Schengen: Nu face parte din spațiul Schengen ianuarie 2008
Schengen: Nu face parte din spațiul Schengen

Croația Danemarca
Stat membru UE: de la 1 iulie 2013 Stat membru UE: de la 1 ianuarie 1973
Capitala: Zagreb Capitala: Copenhaga
Moneda: kuna croată (HRK) Moneda: coroana daneză DKK
Schengen: Nu face parte din spațiul Schengen Schengen: membru al spațiului Schengen de la 25
martie 2001

Estonia Finlanda
Stat membru UE: de la 1 maio 2004 Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1995
Capitala: Tallinn Capitala: Helsinki
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1 Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1
ianuarie 2011 ianuarie 1999
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 21 Schengen: membru al spațiului Schengen de la 25
decembrie 2007 martie 2001.

Franța Germania
Stat membru UE: de la 1 ianuarie 1958 Stat membru UE: de la 1 ianuarie 1958
Capitala: Paris Capitala: Berlin
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1 Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1
ianuarie 1999 ianuarie 1999
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 26 Schengen: membru al spațiului Schengen de la 26
martie 1995 martie 1995

Grecia Irlanda
Stat membru UE: de la 1 ianuarie 1981 Stat membru UE: de la 1 ianuarie 1973
Capitala: Atena Capitala: Dublin
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1 Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la: 1
ianuarie 2001 ianuarie 1999
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 1 Schengen: Nu face parte din spațiul Schengen
ianuarie 2000

Italia Letonia
Stat membru UE: de la 1 ianuarie 1958 Stat membru UE: de la 1 mai 2004
Capitala: Roma Capitala: Riga
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1 Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1
ianuarie 1999 ianuarie 2014
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 26 Schengen: membru al spațiului Schengen de la 21
octombrie 1997 decembrie 2007
10
 Lituania Luxemburg
Stat membru UE: de la 1 mai 2004 Stat membru UE: de la 1 ianuarie 1958
Capitala: Vilnius Capitala: Luxemburg
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1 Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1
ianuarie 2015 ianuarie 1999
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 21 Schengen: membru al spațiului Schengen de la 26
decembrie 2007 martie 1995

Malta Polonia
Stat membru UE de la: 1 mai 2004 Stat membru UE de la: 1 mai 2004
Capitala: Valletta Capitala: Varșovia
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1 Moneda: zlot polonez (PLN)
ianuarie 2008 Schengen: membru al spațiului Schengen de la 21
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 21 decembrie 2007
decembrie 2007

Portugalia Regatul Unit

Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1986
Capitala: Lisabona
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1
ianuarie 1999
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 26
martie 1995
Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1973 - Mai multe
informații despre Brexit
Capitala: Londra
Moneda: lira sterlină (GBP)
Schengen: Nu face parte din spațiul Schengen

Republica Cehă România

Stat membru UE: de la 1 mai 2004
Capitala: Praga
Moneda: coroana cehă (CZK)
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 21
decembrie 2007
Stat membru UE de la: 1 ianuarie 2007
Capitala: București
Moneda: leul românesc (RON)
Schengen: Nu face parte din spațiul Schengen

Slovacia Slovenia
Stat membru UE de la: 1 mai 2004 Stat membru UE de la: 1 mai 2004
Capitala: Bratislava Capitala: Ljubljana
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1 Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1
ianuarie 2009 ianuarie 2007
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 21 Schengen: membru al spațiului Schengen de la 21
decembrie 2007 decembrie 2007

Spania Suedia
Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1986 Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1995
Capitala: Madrid Capitala: Stockholm
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1 Moneda: coroana suedeză (SEK)
ianuarie 1999 Schengen: membru al spațiului Schengen de la 25
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 26 martie 2001
martie 1995

Țările de Jos Ungaria

Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1958
Capitala: Amsterdam
Moneda: euro. Stat membru al zonei euro de la 1
ianuarie 1999
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 26
martie 1995
Stat membru UE: de la 1 mai 2004
Capitala: Budapesta
Moneda: forintul maghiar (HUF)
Schengen: membru al spațiului Schengen de la 21
decembrie 2007

11