Congresul de la Haga 1948

- Congresul Europei (cunoscut i sub denumirea de Congresul de la Haga) este o ntrunire care a avut loc la Haga n intervalul 7 - 11 mai 1948, data fiind aleas astfel nct s coincid cu aniversarea a trei ani de la semnarea armistiiului entru terminarea celui de al doilea r!boi mondial n "uro a# $ongresul avea dre t sco discutarea modalitilor de unificare a "uro ei i a constituit rimul as al rocesului care a dus la formarea %niunii "uro ene &n conte'tul interna(ional de du cel de al doilea r!boi mondial ideea unificrii euro ene cunoa)te o nou am loare# - *iscursul lui $+urc+ill din 194,, (inut la -uric+, n care acesta ro unea un roiect de creare a ./tatelor %nite ale "uro ei0 a fost unctul de lecare n rocesul de instituionali!area a relaiilor dintre statele euro ene - ideea unei alian(e occidentale a tre!it sus iciunea 1usiei staliniste care s-a anga2at n scurt tim n ceea ce s-a numit .r!boiul rece0 s-au conturat n "st institu(ii de legitimare a uterii comuniste, urmrind s asigure dominarea sovietic asu ra "uro ei orientale, iar n 3est,

institu(ii euro ene n asociere cu /#%#4, e de o arte )i institu(ii autonome euro ene, e de alt arte - s5au declan)at n "uro a mi)cri ideologice )i olitice, sus(innd ado tarea unei formule an-euro ene, n s iritul ideilor romovate de $+urc+ill du 1947, au a rut numeroase mi)cri favorabile crerii unei federa(ii euro ene occidentale6 7 8i)carea euro ean 7 %niunea arlamentar euro ean 7 %niunea euro ean a federali)tilor - aceste organi!a(ii an-euro ene, aveau dre t sco consolidarea societ(ii occidentale, datorit ericolului e care l constituia olitica dus de 1usia n acea erioad, extinderea comunismului - n mai 1948, la ini(iativa Comitetului Internaional de Coordonare a Micrilor pentru Unitate European, s-a organi!at, la Haga, n /ala $avalerilor, un $ongres al statelor euro ene nu a avut un caracter interguvernamental, deoarece a beneficiat numai de re!en(a ersonalit(ilor re re!entative entru mi)crile euro ene care a rau )i c+emau la reali!area unei "uro e unite, iar artici an(ii nu au avut un caracter re re!entativ, ceea ce limita com eten(ele lor n ceea ce rive)te crearea unei organi!a(ii interna(ionale

este 799 de delegati din 1, tari, cat si observatori veniti din alte state au artici at la lucrari, rintre care un numr im ortant l re re!entau membrii guvernelor, arlamentari, universitari, ersonalit(i ale lumii religioase )i sindicale(:;on <lum, =aul 5 Henri / aa>, ?onrad 4denauer, =aul 1e@naud)#

- =rintre artici anti figurau6 ministri, fosti ministri, ministri de e'terne, ersonalitati de rim rang, unii vor fi membri ai 4dunarii $onsultative - 1euniunea a fost re!idat de Ainston $+urc+ill - *e!baterile urtate la acest $ongres au urmrit concilierea unor conce te divergente, n rivin(a reali!rii6 B fie a unei Europe supranaionale, adic a unei uniuni de state care s cu rind n structurile sale o 4dunarea democratic )i re re!entativ, susce tibil de a im une unctele sale de vedere guvernan(ilor - idee sus(inut de Cran(a 5 gruparea federalitilor B fie a unei structuri organi!a(ionale de cooperare, care s res ecte suveranitatea na(ional a statelor membre, n tradi(ia D#E#%# (4nglia) - gruparea interguvernamentalitilor - 4cest congres a avut la ba!F o actiune de coordonare a miscarilor entru o "uro F unitF, concreti!atF rin G

comisii6 oliticF, economicF si culturalF, recum si unele comitete nationale - :a finalul lucrrilor $ongresului a fost ado tat o re!olu(ie care cu rindea mai multe uncte, rintre care6 - reali!area unei uniuni olitice ntre statele euro eneH - nfiin(area unei 4dunri =arlamentare care s cu rind delega(ii ale arlamentelor na(ionaleH - elaborarea unei $arte a dre turilor omului la nivel euro ean# - $ongresul nu a reu)it s un ba!ele $onsiliului "uro ei, ns, ca organi!a(ie, reuniunea )i are im ortan(a sa n ceea ce rive)te ac(iunea viitoare a guvernelor euro ene - $a re!ultat, guvernul france!, n august 1948, a luat ini(iativa )i a ro us o conferin( regtitoare )i altor state euro ene, adresndu-se statelor membre ale %niunii Dccidentale - Iotui, crearea $onsiliului "uro ei a avut loc ca urmare a congresului ini(iat, n mai 1948, la Haga, de ctre mi)crile favorabile constituirii %niunii "uro ene, mi)cri din care fceau arte oliticieni, industria)i, sindicali)ti, scriitori, refugia(i sau diverse alte categorii, reunite sub re)edin(ia rim-ministrului engle! Ainston $+urc+ill, alturi de cea a altor ini(iatori ai unit(ii euro ene ca :eon <lum, 4lcide de Jas eri, )i =aul Henri / aa>

- Structura Consiliului Europei cu rinde dou ti uri de institu(ii: Comitetul Minitrilor i Adunarea Consultativ, care i asigur conducerea, e de o arte, iar e de alta Curtea European a Drepturilor Omului, care colaborea! la rocedura 2udiciar de a rare a dre turilor omului - $onventii si acorduri initiate de $"*D6 $onven(ia euro ean a *re turilor Dmului, $onven(ia "uro ean entru revenire torturii $arta social euro ean, $arta euro ean entru autonomie local, $onven(ia-cadru entru rotec(ia minorit(ilor na(ionale, $onven(ia asu ra televi!iunii transfrontaliere, $onven(ia cultural euro ean

- 1e!oluii ado tate de $ongresul de la Haga6 1#Ioate tentativele de reconstructie a "uro ei sunt sortite esecului daca fiecare stat ersista numai in astrarea integritatii sale nationale#

 K# Eatiunile "uro ei trebuie sa cree!e o unitate economica si olitica entru a asigura securitatea, inde endenta economica si rogresul socialH in acest sco ele trebuie sa acce te a une in comun unele din dre turile lor suverane# G#D 4dunare $onsultativa "uro eana, aleasa de arlamentele natiunilor artici ante, trebuie reunita cat mai re ede osibil# 4#%niunea sau Cederatia "uro eana va trebui sa ramana desc+isa tuturor natiunilor democratice euro ene care se anga2ea!a sa res ecte dre turile fundamentale ale omului L#D $urte "uro eana a *re turilor Dmului ca abila sa a lice sanctiunile de rigoare va trebui sa fie organi!ata entru a decide asu ra ca!urilor de violare a dre turilor omului ,#:egaturile articulare care leaga asta!i tarile euro ene de alte state si teritorii ale lumii vor trebui astrate 7#1eali!area unei "uro e unite constituie un element esential entru reali!area unui ma amond unit#

FISA DE EC!"#A $ons ect din -iare M