”LIBERA CIRCULAȚIE A

MĂRFURILOR”

București
2020
 Introducere

Tema abordată este denumită “Libera circulație a mărfurilor” şi este

rezultatul unei curiozităţi intelectuale şi al dorinței de documentare în legătură cu
acest subiect. Motivul alegerii acestei teme rezidă din interesul meu asupra
dreptului european și din dorinţa de aprofundare a cunoștințelor referitoare la acest
subiect prezentând totodată relevanță atât la nivelul Uniunii Europene, al tuturor
statelor membre, implicit şi al României, cât si la nivel mondial, deoarece
circulația mărfurilor reprezintă un subiect des întâlnit la nivelul fiecărui stat în
parte devenind pe zi ce trece o problemă tot mai dezbătută cu implicații la nivelul
tuturor domeniilor de activitate.
Libera circulație a mărfurilor este o temă de actualitate, având în vedere
faptul că principiul liberei circulaţii a mărfurilor presupune că produsele trebuie
comercializate liber dintr-o parte a Uniunii în cealaltă, însă acest principiu este
completat cu un cadru de reglementare armonizat pentru fiecare domeniu în parte.
Tema pe care urmează să o dezbat succint în cele ce urmează, mi-a stârnit
totodată curiozitatea și interesul, fapt ce a determinat setea de informare și
documentare referitor la acest subiect.
Lucrarea de faţă îşi propune să prezinte principalele aspecte în ceea ce
privește obiectivele, realizările, temeiul juridic și implicațiile în societatea civilă și
mondială a acestui principiu, fără de care societatea actuală ar fi o societate
decadentă.
Cuprins
Scurt istoric privind apariția Uniunii Europene - premisele apariţiei
Comunităţilor Europene
În decembrie 1945 s-au pus bazele unei noi ordini monetare prin Tratatul de
la Bretton Woods, iar în 1947 a apărut GATT. La 19 septembrie 1946 primul –
ministru englez Winston Churchill a prezentat opţiunile sale privind viitorul
Eupopei după cel de-al Doilea Război Mondial, afirmând necesitatea construirii
statelor unite ale Europei. Ideea unei Europe unite nu era nouă; ea mai fusese
vehiculată în diferite împrejurări.
În plan economic se remarcă lansarea de către S.U.A., în anul 1947, a
Planului Marshall de ajutorare a statelor Europei aflate în dificultăţi economice şi
sociale la sfârşitul războiului. In legătură cu aplicarea Planului Marshall, la 16
aprilie 1948 a fost înfiinţată O.E.C.C. care ulterior s-a transformat în O.C.D.E.1

1
https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro;

1
 Evoluţii ulterioare
Ca urmare a unei activităţi politico – diplomatice, sub impulsul Franţei şi
Germaniei s-au realizat procese importante în direcţia unificării europene, care s-a
concretizat prin adoptarea la 25 martie 1957 a Tratatului de la Roma, care cuprinde
de fapt 2 tratate:
 EUROATOMUL – prevede reglementarea în comun a producţiei
materiei nucleare, exploatarea în comun a mijloacelor de care dispun
statele membre, un schimb de informaţii şi un sistem comun de
brevete şi invenţii;
 Tratatul privind Economia Europeană (C.E.E.) – prevede următoarele
libertăţi:
a) libertatea de circulaţie a mărfurilor;
b) libertatea de circulaţie a capitalurilor;
c) libertatea de curculaţie a capitalurilor;
d) libertatea de circulaţie a serviciilor.
Nu toate activităţile intrau sub incidenţa acestor acorduri.
Obiectivul Tratatului de la Roma a costat în realizarea unui spaţiu economic
lărgit în care întreprinderile celor 6 state semnatare ale acestui tratat puteau opera
în condiţii de concurenţă loială şi reală. Reuşita implementării Tratatului a
demonstrat că obiectivele fundamentale, respectiv diminuarea tuturor obstacolelor
vamale şi crearea unei Uniuni vamale a fost finalizată cu un an mai devreme.
În anul 1960 la Stockholm are loc o Convenţie privind înfiinţarea Asociaţiei
Europene a Liberului Schimb – AELS.
În 1973 au aderat la Comunitate: Anglia, Irlanda şi Danemarca. Grecia a
semnat Tratatul în1979, iar Spania şi Portugalia în 1985. Austria, Suedia şi
Finlanda au devenit membre ale Uniunii la 1 ianuarie 1995.2

Instituirea Uniunii Europene - Tratatul de la Maastricht

O fază decisivă a procesului de integrare a început odată cu semnarea de
către cei 12 membrii ai Comunităţii europene la 7 februarie 1992 a Tratatului de la
Maastricht privind instituirea unei Uniuni Europene.
Prin Tratatul de la Maastricht se creează o Uniune Europeană fondată pe
comunităţile europene şi completată prin formele de cooperare şi politicile
prevăzute în Tratat. Potrivit Tratatului noua construcţie europeană se sprijină pe
trei piloni:
a) Comunităţile Europene: CECO, CEE, CEEA;
2
https://europa.eu/european-union/about-eu/history_ro ;
2
 b) Politica externă şi securitatea comună;
c) Cooperarea în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne.3

Tratatul de la Maastricht a consacrat importante evoluţii în domeniul

politicii economice şi monetare care constituie instrumentul principal al acţiunilor
statelor membre.
Obiectivele fundamentale ale Tratatului de la Maastricht:4
 lărgirea obiectivelor integrării;
 realizarea unei identităţi internaţionale ale Uniunii;
 uniune politică şi militară;
 politică comună în domeniul relaţiilor internaţionale de securitate;
 cooperare în materie de poliţie, justiţie şi afaceri interne;
 coeziune economică şi socială;
 cetăţenie europeană;
 unificarea reglementărilor şi rezolvarea comună a unor aspecte
sociale, cum ar fi: protecţie socială, şomaj, sănătate, protecţia
consumatorului, mediu, cultură, sport, etc;
 uniune economică şi monetară şi moneda unică europeană.

Libertățile fundamentale ale Uniunii Europene

Libertăţile fundamentale au fost realizate, în cea mai mare parte a lor, în
cursul perioadei detranziţie, potrivit Tratatului, prin dispoziţii de procedură şi prin
acţiuni de restricţii sau interdicţii. Prin ”piaţă internă” se înţelege un spaţiu fără
frontiere interne care trebuie să funcţioneze înaceleaşi condiţii ca o piaţă naţională:
mărfurile, persoanele, serviciile şi capitalurile trebuie să circuleîn cadrul ei fără
nici un control la frontierele dintre statele membre, după exemplul absenţei
controlului la frontierele dintre regiunile unui stat.5
Noţiune, evoluție, bază legală și considerații generale privind libera
circulație a mărfurilor
Libera circulație a mărfurilor este unul dintre succesele proiectului european,
contribuind la construirea pieței interne de care beneficiază în prezent cetățenii și
societățile comerciale europene și care se află în centrul politicii Uniunii Europene.
Piața internă actuală facilitează comerțul cu produse în toate statele membre, cu
o populație totală de peste 490 de milioane de locuitori. Aceasta oferă
consumatorilor o gamă largă de produse, permițându-le achiziționarea celei mai
bune oferte disponibile. În același timp, libera circulație a mărfurilor este benefică
pentru mediul de afaceri. Aproximativ 75 % din schimburile comerciale din
3
https://ro.scribd.com/doc/133455213/Libera-Circulatie-a-Marfurilor;
4
https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Maastricht;
5
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/146/protectia-drepturilor-fundamentale-in-ue;

3
interiorul Uniunii Europene sunt reprezentate de mărfuri. Piața unică europeană,
creată în deceniile precedente, permite societăților comerciale europene să creeze
o platformă solidă într-un cadru deschis, divers și competitiv. Această forță internă
încurajează creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniunea
Europeană și asigură societăților europene resursele necesare pentru a se bucura de
succes și pe alte piețe internaționale. Prin urmare, o piață internă funcțională
a mărfurilor constituie o  componentă esențială a  prosperității actuale și viitoare
a Uniunii Europene într-o economie globalizată.6
Din punct de vedere juridic, libera circulație a mărfurilor a reprezentat un
element-cheie al creării și dezvoltării pieței interne. Este una dintre libertățile
economice stabilite prin Tratatul CE. Articolele 28-30 din Tratatul CE definesc
domeniul de aplicare și conținutul principiului prin interzicerea restricțiilor
nejustifi cate împotriva comerțului din interiorul Uniunii Europene. În prezent,
piața internă depășește domeniul de aplicare al acestor trei articole ale tratatului.
Legislația armonizată în mai multe domenii a definit piața internă, consacrând
principiul liberei circulații a mărfurilor în termeni concreți, pentru produse
specifice. Cu toate acestea, funcția fundamentală a principiului din tratat, de punct
de sprijin și mecanism de siguranță pentru piața internă, rămâne neschimbată.7
Multe dintre restricțiile importante împotriva liberei circulații a mărfurilor
sunt în prezent eliminate. Etapa principală, a introducerii pieței unice europene,
a avut loc în 1993, dar fluxul continuu al plângerilor cetățenilor și societăților
transmise Comisiei evidențiază faptul că nici măcar eforturile cele mai susținute nu
au eliminat toate barierele din calea comerțului. Acestea afectează încă, în
principal, întreprinderile mici și mijlocii. Din acest motiv, societățile preferă
adesea să își concentreze activitățile în câteva state membre, în detrimentul întregii
piețe interne, ca urmare a dificultății respectării diferitelor norme naționale privind
cerințele tehnice referitoare la produse încă nearmonizate. În plus, accesul pe piață
poate fi îngreunat ca urmare a discrepanțelor dintre reglementările privind
comerțul cu amănuntul sau de stabilire a prețurilor, care nu sunt familiare
societăților din alte state membre.
În același timp, noile produse inovatoare și progresul tehnologic presupun
noi provocări. Un cadru național de reglementare care ignoră aceste evoluții va
deveni curând un obstacol în calea schimburilor comerciale transfrontaliere. În
plus, tehnologiile moderne ale informațiilor, precum internetul, facilitează
achizițiile transfrontaliere și contribuie la creșterea cererii pentru transferuri rapide
și facile de mărfuri între statele membre. Prin urmare, restricții comerciale din
anumite zone, ignorate în trecut, ies acum la lumină.
Cu toate acestea, libera circulație a mărfurilor nu este o valoare absolută. În
anumite circumstanțe, unele priorități de ordin politic impun restricții sau chiar
interdicții care, chiar dacă ridică obstacole în calea comerțului liber, apără
6
Comunicarea Comisiei: Piața internă de mărfuri: o piatră de temelie a competitivității europene;
7
http://publications.europa.eu/resource/cellar/a5396a42-cbc8-4cd9-8b12-b769140091cd.0008.02/DOC_1 ;
4
obiective importante precum protecția mediului sau sănătatea umană. În contextul
unor evoluții majore la nivel global, nu este surprinzătoare „ecologizarea” liberei
circulații a mărfurilor din ultimii ani, subliniind faptul că anumite motive de
justificare pot fi utilizate în mod diferit de-a lungul timpului. Astfel, în cursul
aplicării legislației UE, reconcilierea diferitelor obiective, uneori concurente, și
asigurarea adoptării unor măsuri echilibrate și proporționale constituie preocupări
permanente. 8
În prezent, libera circulație a mărfurilor este reglementată de numeroase
politici și se integrează armonios într-o piață internă responsabilă, care garantează
accesul neîngrădit la produse de calitate superioară și asigură un grad înalt de
protecție al altor interese publice.9
Libera circulație a mărfurilor este garantată prin eliminarea taxelor vamale și
a restricțiilor cantitative, precum și prin interzicerea măsurilor care au un efect
echivalent. Principiul recunoașterii reciproce, eliminarea barierelor fizice și tehnice
și promovarea standardizării au fost adăugate în vederea continuării finalizării
pieței interne. Adoptarea noului cadru legislativ în 2008 a consolidat libera
circulație a mărfurilor, sistemul de supraveghere a pieței UE și marcajul CE.
Potrivit cercetărilor recente, beneficiile care decurg din aplicarea principiului
liberei circulații a mărfurilor și a legislației conexe se ridică la 386 de miliarde de
euro anual.10
Baza legală în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor este
reglementată de articolele 26 și 28-37 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene (TFUE).
Din punct de vedere juridic, libera circulație a mărfurilor a  reprezentat un
element-cheie al creării și dezvoltării pieței interne. Este una dintre libertățile
economice stabilite prin Tratatul CE. Articolele 28-30 din Tratatul CE definesc
domeniul de aplicare și conținutul principiului prin interzicerea restricțiilor
nejustificate împotriva comerțului din interiorul Uniunii Europene.
Principalele dispoziții ale tratatului referitoare la libera circulație a
mărfurilor sunt:
• articolul 34 TFUE, care se referă la importurile din interiorul UE și
interzice „restricțiile cantitative și oricare alte măsuri cu efect echivalent” între
statele membre;
• articolul 35 TFUE, care se referă la exporturile între state membre și
interzice, de asemenea,„restricțiile cantitative și oricare alte măsuri cu efect
echivalent”;
• articolul 36 TFUE care
prevede derogări de la libertățile aferente pieței interne stabilite prin articolele 34 și
35 TFUE, în cazurile justificate din anumite motive specifice.
8
http://publications.europa.eu/resource/cellar/a5396a42-cbc8-4cd9-8b12-b769140091cd.0008.02/DOC_1 ;
9
http://publications.europa.eu/resource/cellar/a5396a42-cbc8-4cd9-8b12-b769140091cd.0008.02/DOC_1 ;
10
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/38/libera-circulatie-a-marfurilor;
5
 De asemenea, capitolul din tratat privind interzicerea restricțiilor cantitative
între statele membre conține, la articolul 37 TFUE, normele referitoare la adaptarea
monopolurilor de stat cu caracter comercial.11
Mărfurile care traversează frontierele interne ale Comunității Europene nu
mai sunt supuse controalelor de la 1 ianuarie 1993. Libera circulație în interiorul
Uniunii presupune:

 interzicerea taxelor vamale și a taxelor cu efect echivalent între statele

member;
 adoptarea unui tarif vamal comun în schimburile comerciale dintre statele
membre și țările terțe;
 eliminarea restricțiilor cantitative și a măsurilor cu efect echivalent;
 reorganizarea monopolurilor de stat.
Aceste măsuri sunt menite să contopească cele 25 de piețe naționale ale
statelor membre într-o zonă economică unică, în care mărfurile Comunității să
circule libere în condiții similare celor de pe piețele naționale.12

Uniunea Vamală: interzicerea taxelor vamale la import şi export

 
Tratatul C.E.E. a prevăzut un calendar detaliat după care tarifele vamale
trebuie să fie progresiv eliminate într-un interval de 12 ani. Uniunea vamală a fost
realizată odată cuexpirarea perioadei de tranziţie (iulie 1968). Statele care au aderat
ulterior la Comunitate au preluat măsurile de eliminare a taxelor vamale progresiv.

În cazul României, conform prevederilor Acordului European si cele ale

Acordului General pentru Tarife şi Comerţ (G.A.T.T.), pe durata celor 10 ani de
tranziţie se va stabili ozonă de liber schimb, bazat pe obligații reciproce şi
echilibrate. Prima obligaţie impusă de Tratat pentru a realiza: ”dezarmarea
vamală” între statele membre fondatoare a fost de a nu introduce noi taxe vamale
la importuri sau exporturi şi a tuturor „taxelor cu efect echivalent” din alte state
membre începand cu data intrarii în vigoare a tratatului.13

Conform art. 28 alin. 1 din tratatul privind funcţionarea U.E., Uniunea este
alcătuită dintr-o Uniune Vamală care cuprinde ansamblul schimburilor de mărfuri
şi implică interzicerea între statele membre a taxelor vamale la import şi export şi a
oricăror taxe cu efect echivalent, precum şi adoptarea unui tarif vamal comun în
relaţiile acestora cu ţări terţe.

11
http://publications.europa.eu/resource/cellar/a5396a42-cbc8-4cd9-8b12-b769140091cd.0008.02/DOC_1 ;
12
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_Unic%C4%83_European%C4%83;
13
Marin Voicu,„Dreptul comunitar – Note de curs”, Biblioteca Facultatii de Drept a Universitatii „Spiru Haret”, 2003

6
 Tariful vamal comun este obligatoriu pentru statele membre, care nu mai au
dreptul să instituie taxe vamale sau taxe echivalente pentru mărfuri care provin din
ţări terţe. „TVC” cuprinde două părţi principale.
Prima este aceea care stabileşte poziţiile tarifare,
careprevăd peste 3.000 de taxe vamale, exprimate în general în procente
(ad valorem). 
A doua parte a „TVC” este oarecum un fel de catalog care enumeră
produsele afectându-le câte o poziţie tarifară. Uniunea vamală a permis comunităţii
promovarea unei politici comerciale comune şi elaborarea unei legislaţii vamale
proprii, respectiv, Codul Vamal Comunitar.
Fără existenţa unei uniuni vamale şi fără existenţa principiului fundamental
referitor la libera circulaţie a mărfurilor, nu ar fi fost posibilă crearea pieţii unice şi
nici expansiunea economică a U.E.
 
Sistemul vamal acţionează într-un anumit spaţiu pe un anumit teritoriu
vamal. În ceea ce priveşte comerţul cu mărfuri între statele membre ale U. E. şi alte
ţări terţe, acesta este reglementat prin acorduri specifice şi nu prin prevederile
tratatului funcţionarea U.E. De exemplu: produsele din Islanda, Lihtenstein şi
Norvegia beneficiază de libera circulaţie în U.E. în baza acordului privind spaţiul
economic european.

Curtea de Justiție a acordat o atenție deosebită așa-numitelor „taxe ascunse”,

cum ar fi regimuri naționale care nu sunt vizibile, dar care constituie în fapt o taxă
cu efect echivalent. De exemplu, Curtea a constatat existența unor
sarcini considerate a avea efect echivalent într-un caz în care legislația germană
obliga transporturile de deșeuri către alt stat membru la ocontribuție către fondul
de solidaritate pentru returnarea deșeurilor, precum și într -un alt caz, în care
legislația belgiană impunea taxe asupra diamantelor importate pentru a finanța
asigurările sociale ale minerilor belgieni. În general, orice taxă aferentă actului de
trecere a frontierei – indiferent de scop, valoare sau caracter discriminatoriu sau
protecționist –  va fi considerată taxă cu efect echivalent.14

Interzicerea restricțiilor cantitative

Articolul 28 al Tratatului interzice impunerea de restricții cantitative asupra

importurilor și toate celelalte măsuri cu efect echivalent. Curtea a definit restricțiile
cantitative ca fiind măsurile ce pot restrânge, total sau parțial, în conformitate cu
circumstanțele, importul, exportul sau tranzitul mărfurilor. Aceste măsuri sunt cele
ce introduc limitări în funcție de cantitatea sau valoarea produselor în cauză.
Bancnotele si monezile nu sunt bunuri, deoarece transferul lor este supus regulilor
de la circulația capitalului, conform art. 56 TCE. Totuși, monezile vechi de aur
constituie bunuri, deoarece nu sunt mijloacele obișnuite de plată.

14
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex%3A32013R0952;

7
 Măsuri cu efect echivalent restricțiilor cantitative

Prima definiție a măsurilor cu efect echivalent a fost dată de către Directiva

Comisiei din 22 decembrie 1969 privind eliminarea măsurilor cu efect echivalent
cu cel al restricțiilor cantitative la import care nu sunt acoperite de alte dispoziții
adoptate în temeiul Tratatul CEE,ce a fost aplicabilă numai în perioada de tranziție,
dar care ne furnizează indiciile necesare asupra multiplelor forme ale măsurilor cu
efect echivalent. Sunt prevăzute în special măsurile care subordonează importul
sau desfacerea produselor importate, în orice stadiu de comercializare, unei
condiții - alta decât o formalitate – cerute numai pentru produse importate sau unei
condiții diferite și mai greu de satisfăcut decât cea cerută pentru produsele
naționale. De asemenea, sunt prevăzute în special măsurile care favorizează
produsele naționale sau le acordă acestora o preferință, alta decât un ajutor,însoțită
sau nu de condiții.
Între măsurile menționate mai sus sunt incluse, printre altele, cele care:
o impun, numai pentru produsele importate, preturi minime sau
maxime, reduse sau supuse unor condiții care pot împiedica
importurile;
o impun prețuri mai puțin avantajoase pentru produsele importate decât
pentru produsele naționale;
o subordonează accesul produselor importate pe piața națională
condiției de a avea un agent comercial sau reprezentant pe teritoriul
statului membru importator;
o impun numai pentru produsele importate condiții de plată sau le
impun acestora condiții diferite și mai greu de satisfăcut decât cele
impuse produselor naționale;
o subordonează numai importurile depunerii unei garanții;
o impun condiții privind în special forma, dimensiunile, greutatea,
compoziția, prezentarea, identificarea, ambalajul numai pentru
produsele importate sau impun acestora din urmă condiții diferite și
mai greu de satisfăcut decât cele pentru produsele naționale;
o recomandă numai cumpărarea produselor naționale sau impun această
cumpărare sau îi acorda o preferință;
o interzic, limitează sau impun depozitarea numai pentru produsele
importate; rezervă, total sau parțial, posibilitțtile de depozitare numai
pentru produsele naționale sau subordonează depozitarea produselor
importate unor condiții diferite sau mai greu de satisfăcut decât cele
cerute pentru produsele naționale;
o subordonează importul condiției acordării reciprocității de unul sau
mai multe state membre;
o stabilesc, pentru produsele importate, termene insuficiente sau
excesive în raport cu derularea normală a diverselor operațiuni cărora
li se aplică aceste termene;

8
 o impun alte controale pentru produsele importate decât cele inerente
procedurilor de vămuire, care nu sunt effectuate asupra producției
naționale sau sunt efectuate pentru produsele importate într-un mod
mai riguros decât cele efectuate pentru produsele naționale, fără a fi
necesare pentru asigurarea unei protecții echivalente;
o rezervă numai pentru produsele naționale denumiri care nu constituie
denumiri de origine sau indicații de proveniență.15

Excepții justificate privind restricțiile de ordin cantitativ

 
a) Excepții rezultând din jurisprudență

De la faimoasa hotarâre cunoscută sub denumirea de "Cassis de Dijon",

Curtea autorizează restricționarea de către un stat membru a importului de produse
dintr-un alt stat membru, care nu sunt conforme cu prevederile legislației statului
în care sunt importate, dacă aceste măsuri sunt necesare pentru satisfacerea unor
cerințe obligatorii precum: eficiența supravegherii fiscale, protecția sănătații
publice, corectitudinea tranzacțiilor comerciale, protecția consumatorilor, a
patrimoniului cultural sau a mediului.
Statele membre pot împiedica importul de produse care nu îndeplinesc
condițiile impuse de către statul în care sunt importate, dacă aceste prevederi sunt
necesare pentru satisfacerea cerințelor obligatorii. Acesta nu este cazul motivelor
invocate de guvernul Germaniei împotriva importării de băuturi alcoolice cu
conținut scăzut de alcool.16

b) O altă sursă de derogare este prevăzută de articolul 30 al Tratatului

Art. 30 autorizează interdicțiile sau restricțiile la importuri, exporturi sau

pentru mărfurile care tranzitează teritoriul unui stat membru, justificate pe motive
de moralitate publică,
ordine publică sau siguranță publică; protecția sănătății și a vieții persoanelor, anim
alelor sau plantelor; protecția patrimoniului național cu valoare artistică, istorică sa
u arheologică sau
protecția proprietății industriale și comerciale. Spre deosebire de lista cerințelor obl
igatorii rezultate din jurisprudența, lista derogărilor de la articolul 30 este o listă
limitativă, ce este strict interpretată de către Curte. Curtea a subliniat că art. 30
TCE nu trebuie interpretat ca rezervând anumite materii în competența exclusivă a
statelor și că sarcina dovedirii ca o încalcare a liberei circulații a mărfurilor este
justificată de art. 30 aparține statelor member. Indiferent dacă derogarea are la bază
principiul Cassis de Dijon sau articolul 30, ea va fi admisă doar dacă producția sau
comerțul cu mărfurile în cauză nu a fost supusă armonizării în cadrul legislației
15
https://www.academia.edu/6842048/Libera_circulatie_a_marfurilor_si_politici_comerciale_comune_Legislatia_pr
imara;
16
https://www.academia.edu/6842048/Libera_circulatie_a_marfurilor_si_politici_comerciale_comune_Legislatia_pr
imara;
9
comunitare. Măsura va fi justificată, fie ca o excepție prevăzută de articolul 30, fie
ca o cerință obligatorie, dacă se aplică atât produselor fabricate pe plan național,
cât și celor din import, prin urmare nu este discriminatorie și este adecvată atingerii
scopului propus, este proporțională. 

c) Aranjamente de comercializare specifice

 Articolul 28 nu se aplică prevederilor legislative interne care limitează sau

interzic anumite aranjamente de comercializare, dacă acestea afectează toți agenții
comerciali care își desfășoară activitatea pe teritoriul unei țări în mod egal, din
punct de vedere juridic și factual, atât comercializarea produselor fabricate pe plan
intern cât și cele importate din alte state membre.17
Concluzii
Ținând cont de toate aspectele menționate mai sus observăm faptul că, în
momentul actual libera circulație a mărfurilor asigură și garantează accesul
neîngrădit la produse de calitate superioară și asigură un grad înalt de protecție al
intereselor publice, toate acestea realizându-se prin intermediul unor numeroase
politici care se integrează armonios într-o piață internă responsabilă și capabilă să
asigure întregul necesar societății mondiale. De asemenea, funcția stabilită prin
intermediul tratatului, respectiv aceea de punct de sprijin și mecanism de siguranță
pentru piața internă își menține poziția, iar crearea pieței unice a impus eliminarea
tuturor obstacolelor rămase în calea liberei circulații a mărfurilor.

Bibliografie selectivă
Tratate, cursuri, studii, articole, decizii
 Comunicarea Comisiei: Piața internă de mărfuri: o piatră de temelie
a competitivității europene;

17
https://www.academia.edu/6842048/Libera_circulatie_a_marfurilor_si_politici_comerciale_comune_Legislatia_pr
imara;

10
  Comunicarea Comisiei din 13 mai 2020 privind COVID-19: Către o
abordare etapizată și coordonată pentru restabilirea liberei circulații și
ridicarea controalelor la frontierele interne (C(2020)3250).
 Marin Voicu,„Dreptul comunitar – Note de curs”, Biblioteca Facultatii de
Drept a Universitatii „Spiru Haret”, 2003;
 Studiu intitulat Contribution to Growth: Free Movement of Goods.
Delivering Economic Benefits for Citizens and Businesses (Contribuția la
creștere: libera circulație a mărfurilor. Realizarea de beneficii economice
pentru cetățeni și întreprinderi), 2019, realizat de Departamentul tematic
pentru politici economice, științifice și privind calitatea vieții și de
Institutul IFO pentru Comisia IMCO.

Articole, lucrări disponibile on-line, site-uri consultate

 http://www.anr.gov.ro/docs/rapoarte/Raportul_comprehensiv_de_monitori
zare_185.pdf;
 https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-comunitar-al-
afacerilor/libera-circulatie-a-marfurilor/;
 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=celex
%3A32013R0952;
 https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/38/libera-circulatie-a-
marfurilor;
 http://publications.europa.eu/resource/cellar/a5396a42-cbc8-4cd9-8b12-
b769140091cd.0008.02/DOC_1;
 https://ro.scribd.com/doc/133455213/Libera-Circulatie-a-Marfurilor;
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Pia%C8%9Ba_Unic%C4%83_European
%C4%83;
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Tratatul_de_la_Maastricht;

11