Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CHIȘINĂU 2022
PLAN
ABREVIERI............................................................................................................................................................2
1.ASPECTE GENERALE.......................................................................................................................................3
2.STRUCTURA TRATATULUI.............................................................................................................................6
7.Concluzii.............................................................................................................................................................12
Bibliografie............................................................................................................................................................13
2
ABREVIERI
P.E.S.C. - Politica Externa si de Securtate Comuna
UE – Uniunea Europeană
3
1.ASPECTE GENERALE
La 2 octombrie 1997 a fost semnat Tratatul de la Amsterdam, de modificare a Tratatului privind Uniunea
Europeană, a Tratatelor de instituire a Comunităţilor Europene şi a anumitor acte conexe. Adoptat la 16-17 iulie
1997, Tratatul a fost semnat, în octombrie, de către cei 15 lideri ai statelor membre UE de la acea vreme, în
prezenţa preşedintelui Parlamentului European, José María Gil-Robles (1997-1999). Intrat în vigoare la 1 mai
1999, Tratatul de la Amsterdam l-a amendat pe cel de la Maastricht (1992), iar modificările substanţiale
introduse au fost menite să pregătească UE pentru viitoarea sa extindere. În plus, procedura de codecizie a fost
simplificată, iar domeniul său de aplicare a fost extins. Parlamentul avea acum dreptul de a aproba Preşedintele
Comisiei.(ANEXA 1)
libertate
solidaritate si coeziune
statul de drept
democrație
justiție socială
Tratatul de Amsterdam a lasat inctate multe din prevederile tratatului de la Maastricht( ex.: cele din capitolul
referitor la U.E.M).Totusi, in competentele U.E. vor intra sau se vor accentua noi domenii ca de exemplu: cele
privitoare la un nivel crescut de ocupare a fortei de munca, la o dezvoltare echilibrata si neinflationista, la
definirea progresiva a politicii de aparare comuna.
4
O tema de mare importanta a tratatului de la Amsterdam este accentuarea dezvoltarii unui spatiu de
libertate,securitate si justitie, in cadrul careia sa fie asigurata libera circulatie a persoanelor prin masuri adevcate
controului la frontierele U.E.,controlului emigrarilor, azilului precum si prevenirii criminalitatii.
Puterile Parlamentului European au fost consolidate prin simplificarea procedurii codeciziei(a fost suprimata
posibilitatea unei a treia lecturi de catre consiliu, text considerat neadoptat in cazul esecului comitetului de
conciliere) si prin extinderea campului sau de aplicatie.De asemenea procedura de consultare a fost suprimata in
profitul celei de cooperare.
Tratatul de la Maastricht a fost completat cu texte mai ample si in ceea ce priveste politica de mediu.Formula
prevazuta in textul de la Mastricht de „respectare a mediului „ a fost inlocuita prin Tratatul de la Amsterdam cu
formula „ nivel inalt de protectie si de imbunatatire a calitatii mediului”.O alta schimbare adusa prin Tratatul de
la Amsterdam consta in introducerea principiului „ egalitatii dintre femei si barbati”, alaturi de „promovarea
unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca si de protectie sociala”.
Principiul egalitatii dintre barbati si femei constituie una din cele mai importante dispozitii din tratat.
Comparativ cu Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam a dat o mai buna definitie cetateniei
europene si a legat-o mai strans de respectarea drepturilor omului, stabilind o regrupare a drepturilor referitoare
la cetatenia europeana intr-un caitol unic.Astfel, prin Tratatul de la Amsterdam s-a subliniat ca definirea
cetateniei europene precum si mai buna respectare a drepturilor omului constituie un obiectiv prioritar in cadrul
reformei Uniunii.Sunt intarite astfel drepturile cetatenilor europeni, precum si sale persoanelor fizice sau
juridice care au resedinta sau sediul in U.E. Consacrandu-se un drept de acces la documentele
institutiilor(articolul 255 din T.C.E(Tratatul Comunitatii Europene) , care se aplica celui de-al doilea si celui de-
al treilea „stalp” in virtutea articolelor 28 si 41 din T.U.E( Tratatul privind Uniunea Europeana)).
De asemenea tratatul prevede protectia persoanelor fizice cu privire la regimul datelor cu caracter personal
( articolul 286 din T.C.E).Doua regulamente au fost adoptate pentru punerea in aplicare a acestor
dispozitii.Pentru prima data Tratatul de la Masterdam creeaza un mecanism care permite sanctionarea unui stat
membru care s-ar face vinovat de o „violare grava si persisteta”( articolul sapte) a drepturiolr fundamentale
permitand Consiliului sa suspende dreptul de veto al statului respectiv.
Daca constatarea violarii nu poate intervenii decat cu unanimitate ( fara a numara bineinteles votul statului in
cauza) , masurile luate ca urmare a acestei constatari sunt adoptate cu majoritatea calificata.Cu toate ca acest
mecanism a fost perceput ca fiind destinat reglarii unei curiozitati juridice, criza suscitata de alianta
guvernamentala incheiata in Austria a subliniat importanta lui practica.Criza a relevat de asemenea necesitatea
de a completa acest mecanism printr-un mecanism de alerta prealabila, cei 14 parteneri ai Austriei improvizand
5
in cursul anului 2000 o reactie comuna permitand atentionarea guvernului austriac asupra oricarei abateri pe
care ar fi putut sa o savarseasca , fara a recurge totusi la o arma suprema precum recurgerea la articolul 7 care
presupune o ” violare grava si persistenta” pentru a fi utilizat.aceasta criza a condus U.E. pentru prima data sa
intervina in politica interna a unui stat membru in scopul prevenirii unei atingeri grave a principiilor
fundamentale.
Problema care ramane de rezolvat este de a stii care ar fi fundamentul juridic pe care s-ar baza U.E. ppentru a
sanctiona un stat in cazul recurgerii la articolul 7, avand in vedere ca U.E. nu este parte la C.E.D.O., singura
care ar putea oferi un raspuns pertinent este Charta Drepturilor Fundamentale asoptata la Nisa.
In ceea ce priveste politica externa si de securitate comuna putem remarca faptl ca Tratatul de la Amsterdam a
clarificat mai multe dispozitii ale Tratatului de la Maastricht, in special prin redefinirea instrumentelor sale la
care s-a adaugat unul nou: strategia comuna.A fost instituit un Inalt reprezentant pentru P.E.S.C.(Politica
Externa si de Securtate Comuna), functie detinuta de fostul secretar N.A.T.O. (Organizatia Tratatului
Atlanticului de Nord ), Javier Solana .O alta inovatie este reprezentata prin includerea in cadrul P.E.S.C. a
misiunilor umanitare si de gestiune a crizelor, precum si posibilitatii Uniunii de a recurge la U.E.O. pentru
punerea in aplicare a misiunilor sale.
Consiliul Euopean de la Koln din iunie 1999 a trasat primele jaloane ale apararii europene. Sefii de stat si de
guvern hotarand o intarire a P.E.S.C. si deci intrarea intr-o noua etapa a constructiei europene.Decizia Marii
Britanii de a un se mai opune unei aparari europene a lasat sa se spere o noua redimensionare a P.E.S.C. Astfel,
pe 13 noiembrie 2000, la Marsilia s-a semnat „actul de deces” al U.E.O.Semn al dezinteresului de care a suferit
intodeauna aceasta organizatie; foarte putini ministri de externe si ai apararii s-au deplasat la Marsilia pentru
aceasta reuniune ministeriala ultima din istoria U.E.O..U.E. a preluat sarcinile acesteia cu o eficacitate sporita,
se spera, dupa ce a decis in noiembrie 1999 la summit-ul de la Helsinki, sa-si asume noi responsabilitati in
materie de aparare si securitate.Desi cuprinde multe dispozitii de natura a facilita progresul reformei
institutionale in U.E . Tratatul de la Amsterdam lasa nerezolvate multe aspecte importante, ca de exemplu cele
apartinand problemelor sociale, ocuparea fortei de munca , reducerea somajului,armonizarea fiscala.Totusi
Tratatul de la Amsterdam are patru obiective generale :
a) sa plaseze ocuparea fortei de munca si drepturile cetatenilor in centrul atentiei Uniunii Europene;
6
2.STRUCTURA TRATATULUI
Tratatul de la Amsterdam consta in trei parti, o anexa si 13 protocoale. Prima parte include amendamente
importante la Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE), Tratatul de instituire a Comunitatii Europene (TCE),
Tratatul de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului (Tratatul CECO), Tratatul de instituire a
Comunitatii Europene a Energiei Atomice (Tratatul CEEA sau Euratom), precum si la Actul anexat deciziei
Consiliului din 20 septembrie 1976 privind alegerea reprezentantilor în Parlamentul European prin vot universal
direct.
Partea a doua se refera la simplificarea tratatelor de instituire a celor trei Comunitati Europene, urmarind sa
elimine prevederile care nu mai sunt actuale si sa adapteze textul anumitor prevederi. Aceasta parte prevede
abrogarea Conventiei privind o serie de institutii comune, din 25 martie 1957, si Tratatul de fuziune, semnat pe
8 aprilie 1965.
Partea a treia contine prevederile generale si finale ale Tratatului: noul sistem de numerotare a articolelor (in
Tratatul de la Maastricht, indexarea era facuta prin litere, prin Tratatul de la Amsterdam este înlocuita cu o
indexare pe baza de cifre), procedura de ratificare, versiunile lingvistice, perioada de valabilitate nelimitata. În
anexa este inclusa o lista de echivalare privind renumerotarea articolelor TUE si ale TCE.
La Tratatul de la Amsterdam au fost anexate 13 protocoale privind: Uniunea Europei Occidentale si crearea unei
politici comune de aparare, integrarea drepturilor si obligatiilor Schengen in cadrul Uniunii Europene, pozitiile
adoptate de catre Danemarca, Irlanda si Marea Britanie referitor la unele aspecte, aplicarea principiului
subsidiaritatii si a principiului proportionalitatii, protectia si bunastarea animalelor, rolul parlamentelor nationale
in Uniunea Europeana etc.
7
3.OCUPAREA FORTEI DE MUNCA SI DREPTURILE CETATENILOR
Prin Tratatul de la Amsterdam a fost introdus un capitol referitor la ocuparea fortei de munca. Aplicarea politicii
de ocupare a fortei de munca ramane in mare parte responsabilitatea statelor membre. Tratatul de la Amsterdam
stabileste un cadru pentru aceste politici:
Urmarirea obiectivului de nivel crescut de ocupare a fortei de munca este verificat in implementarea
tuturor celorlalte politici comune.
Consiliul European examineaza situatia ocuparii fortei de munca în Comunitate si adopta concluzii pe
aceasta tema, pe baza unui raport anual comun al Consiliului de Ministri si al Comisiei.
Tratatul include un articol nou, consacrat principiului general al nediscriminarii (egalitatii). Uniunea poate
combate orice forma de discriminare, indiferent ca este pe baza de sex, rasa, origine etnica, religie, dizabilitati,
varsta sau orientare sexuala. Actiunile sunt intreprinse de catre Consiliul de Ministri (fara sa prejudicieze
celelalte dispozitii ale Tratatului si în limita puterilor care ii sunt conferite), prin decizii adoptate in unanimitate
pe baza unei propuneri a Comisiei si dupa consultarea Parlamentului European. De asemenea, dispozitiile
referitoare la cooperarea politieneasca si judiciara se aplica mai ales in domeniul prevenirii si combaterii
rasismului si xenofobiei. Prin Tratatul de la Amsterdam este consolidat principiul egalitatii intre femei si barbati
la locul de munca. Este introdus conceptul de discriminare pozitiva, in baza caruia Statele Membre pot
intreprinde actiuni pentru favorizarea femeilor in vederea echilibrarii situatiei in domeniile de lucru.Au fost
stabilite sanctiuni impotriva Statelor Membre care ar incalca drepturile omului, realizandu-se comunitizarea
unor politici care tineau de cooperare interguvernamentala (imigrare, azil, vize). Tratatul prevede o clauza de
suspendare care poate fi folosita impotriva unui Stat Membru care incalca, in mod repetat, principiile care stau
la baza Uniunii Europene. Acestui stat i se poate retrage dreptul de vot in Consiliul U.E., de ex., trebuind sa isi
respecte in continuare obligatiile care decurg din statutul de Stat Membru. Pe langa dreptul de nediscriminare
mentionat, prin Tratatul de la Amsterdam sunt adaugate o serie de drepturi cetateniei europene:
dreptul de a se adresa institutiilor europene intr-o limba oficiala si de a primi un raspuns redactat in
aceeasi limba;
dreptul de acces la documentele Parlamentului European, ale Consiliului si ale Comisiei Europene, in
anumite conditii;
8
4.SPATIU DE LIBERTATE, SECURITATE SI JUSTITIE
Noul Tratat prevede crearea progresiva a unui spatiu al libertatii, securitatii si justitiei pe intreg teritoriul Uniunii
Europene. Sunt stabilite masuri specifice pentru elaborarea unei politici europene comune in domeniul
controlului si al dreptului de intrare la frontierele Uniunii Europene si in special in ceea ce priveste azilul si
imigrarea.
Intr-o perioada de cinci ani de la intrarea in vigoare a Tratatului, toate Statele Membre trebuie sa ia masuri care
sa vizeze:
suprimarea oricarui control al persoanelor la frontierele interioare, indiferent ca este vorba de cetateni ai
Uniunii Europene, fie ca este vorba de cetateni din statele terte;
stabilirea unor norme si proceduri comune cu privire la controlul persoanelor la frontierele exterioare ale
Uniunii Europene, a unor reguli comune referitoare la vizele de sejur cu o durata de maximum trei luni.
conditiile care trebuie indeplinite de catre cetatenii statelor terte pentru a putea cere statutul de
refugiat;
protectia temporara a persoanelor din state terte care nu pot reveni in tara lor de origine si a
persoanelor care, din alte motive, au nevoie de protectie internationala.
Prin Tratatul de la Amsterdam, o parte dintre domeniile care apartinusera, conform Tratatului de la Maastricht,
celui de-al treilea pilon al Uniunii, au fost transferate în primul pilon (libera circulatie a persoanelor, azil,
imigrare etc.). Astfel, in titlul VI (Cooperare politieneasca si judiciara in materie penala) raman activitatile de
prevenire si combatere a rasismului si xenofobiei, terorismului, traficului de persoane si infractiunile impotriva
copiilor, traficul de droguri, traficul de arme, coruptia si frauda.
9
5.POLITICA EXTERNA SI DE SECURITATE COMUNA
Politica externa si de securitate comuna ramane in sfera interguvernamen-tala, insa sunt aduse o serie de
modificari fata de prevederile Tratatului de la Maastricht. A fost creat un nou instrument in domeniul PESC:
strategia comuna.
Prin Tratatul de la Amsterdam, Uniunea poate intreprinde misiuni de ajutor umanitar si de mentinere a pacii.
Prin Tratatul de la Amsterdam a fost creata functia de Inalt Reprezentant pentru PESC care are rolul de a asista
Consiliul in probleme de politica externa si de securitate comuna, in special prin contributii la formularea,
pregatirea si implementarea deciziilor si prin derularea unui dialog politic cu state terte (la cererea Presedintiei
Consiliului Uniunii Europene).
A fost infiintata, de asemenea, o Unitate de planificare politica si de alerta rapida in cadrul Secretariatului
Consiliului de Ministri. Rolul acestei unitati este de a monitoriza si analiza evolutia politica si evenimentele
internationale, inclusiv alerta rapida cu privire la potentialele crize. La recomandarea Consiliului, unitatea poate
prezenta studii, recomandari sau strategii.
10
6.REFORMA INSTITUTIILOR UNIUNII EUROPENE IN VEDEREA EXTINDERII
Aceasta reforma s-a tradus prin rezultate modeste. Principala problema- o uniune de 20- 26 membri- a fost
rezolvata conform propunerii presedintiei olandeze-statele mici vor pǎstra un comisar, in timp ce statele mari
vor renunta la unul din cei doi comisari actuali, în schimbul unor compensaţii traduse prin marirea ponderii
voturilor lor în Consiliu. Consiliul Uniunii Europene a fost numit într-o prima sedinta la Dublin in martie 1975.
Pana la 1985 cand s-a hotarat ca numarul reuniunilor sa fie de doua ori pe an, Consiliul European isi organiza
intrunirile de trei ori pe an. În situaţii deosebite, aceste intalniri puteau avea loc si de patru ori pe an.
Votul in majoritate calificata este extins la urmatoarele domenii: orientare si actiuni de incurajare in domeniul
ocuparii fortei de munca, excluderea sociala, libera circulatie a persoanelor , masuri de securitate sociala
necesare liberei circulatii, regimuri speciale pentru cetatenii straini, sanatatea publica, egalitatea de sanse si de
tratament intre femei si barbati, cercetarea si dezvoltarea tehnologica, lupta impotriva fraudei, cooperarea
vamala, statistica, protectia datelor (infiintarea unei autoritati consultative independente), regiuni ultraperiferice.
(ANEXA 2)
Numarul membrilor Parlamentului European nu poate fi mai mare de 700 (indiferent care va fi numarul statelor
care vor adera in viitor), desi pentru 2009 se preconizeaza un numar de 732 membri.
11
Rolul politic al Presedintelui Comisiei Europene este consolidat. Membrii Comisiei sunt numiti printr-un
comun acord intre guvernele statelor membre si presedintele Comisiei.
Prin Tratatul de la Amsterdam, Curtea are responsabilitatea directa de a veghea la respectarea drepturilor
omului, iar jurisdictia sa se extinde, incluzand urmatoarele domenii: imigratia, azilul, vizele si trecerea
frontierelor.
12
7.Concluzii
Tratatul de la Amsterdam reflectă noi completări / modificari fata de Tratatul de la Maastricht mentionate mai
sus insă, ceea ce este cu adevarat important, este faptul ca Tratatul de la Amsterdam, în comparaţie cu Tratatul
precedent, subliniază importanţa protecţiei drepturilor fundamentale, condamnă orice formă de discriminare şi
recunoaşte dreptul la informaţie şi protecţia consumatorilor.
Prin Tratatul de la Amsterdam, se garantează respectarea drepturilor fundamentale, care a extins jurisdictia
Curţii de Justitie pentru a asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale de catre Institutiile
Europene.
13
Bibliografie
1. Naumescu Valentin- Sisteme politice comparate, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj–Napoca, 2003.
3. Tudoroiu Theodor- Tratatul de la Amsterdam , Tratatul asupra Uniunii Europene si Tratatul instituind
Comunitatea Europeana cu modificarile aduse de tratatul de la Amsterdam, Editura Lucretius, Bucuresti, 1999.
ANEXE
(ANEXA 1)
(ANEXA 2)
14
15