Mecanica

Chistol Vitalie
Departamentul Fizică
 Recapitulare

v s - viteza medie
t
a  v - accelerația medie
t
s ds
v(t )  lim
t 0 t
 - viteza momentană
dt
v d v d  ds  d 2 s
a(t )  lim
t 0 t
    
dt dt  dt  dt 2

2
 Recapitulare

s t
ds
v
dt
ds  vdt  
ds
s0
 v
0
dt
v  const
t
s  s0  v  dt  vt
0

s  s0 + vt
3
 Cinematica mişcării de rotaţie a rigidului

Se numeşte corp rigid, corpul forma şi dimensiunile

căruia nu se modifică in timpul mişcării.
derivata
d
 d   dt

dt
t
l  2 R
 d   dt
0
  0  t
0

dl v
  0  t  
Rdt R
l  R
v  R
dl  d R 4
Cinematica mişcării de rotaţie a rigidului

d
 d d  0   t  dt
dt 
d   dt dt d  0 dt   tdt
 t  t t

 d    dt  d    dt    tdt
0
0 0 0 0 0

t 2
  0   t   0  0t 
2
d t 2
 0   t   0  0t 
dt 2
5
Cinematica mişcării de rotaţie a rigidului
t 2
  0   t   0  0t 
2
  0
t

  0  (  0 ) 2
  0  0 
 2  2

 0   0 
  0  (  0 )   
  2 

 0 0  
  0  (  0 )    
  2 2 
6
Cinematica mişcării de rotaţie a rigidului
 0  
  0  (  0 )   
 2 2  d

  0 dt
  0  (  0 ) v  R
2

(  0 )(  0 )
  0  dv a
2  
Rdt R
 2  02
  0  a R
2
7
 Cinematica mişcării de rotaţie a rigidului
legătura dintre mărimile care descriu mişcarea de
translaţie şi cele care descriu mişcarea de rotaţie
Mărimea ce descrie Mărimea ce descrie Legătura dintre
mişcarea de translaţie mişcarea de rotaţie mărimi

l  l  R

dx d
v  v  R
dt dt
dv d a R
a  
dt dt
8
Cinematica mişcării de rotaţie a rigidului
Mişcarea de Mişcarea de
translaţie rotaţie

Legea mișcării
uniforme l  l0  vt    0  t

Legea vitezei v  v0  at   0   t

Legea mișcării at 2 t2

uniform accelerate l  l0  v0t +   0  0t 
2 2
v  v0
2 2
 2  02
Formula lui Galilei l  l0    0 
2a 2 9
Cinematica mişcării de rotaţie a rigidului

v2
an 
R

dv
a =
dt

a  a  a
2
n
2

10
 Momentul de inerţie
F m m

F
F

Se numeşte moment de inerţie I a unui punct material în

raport cu o axă fixă, mărimea fizică egală numeric cu
produsul dintre masa punctului m şi pătratul distanţei
dintre punct şi axă r.

I  mr 2 
I  kg  m 2

11
 Momentul de inerţie

m1 , m2 , m3 , ..., mN mi
O
ri
r1 , r2 , r3 , ..., rN

I m1r12
 m2 r22
 m3r32
 ...  mN rN
2

N
Momentul de inerție
I   mi ri2
i 1 a uni corp rigid

12
 Momentul de inerţie
. 1. Momentul de inerţie a unui inel subţire faţă de axa
ce trece prin centrul inelului perpendicular planului său.

I  m1R  m2 R  m3 R  ...  mN R
2 2 2 2

I   m1  m2  m3  ...  mN  R 2

m1  m2  m3  ...  mN  m

I  mR 2

13
 Momentul de inerţie
. 2. Momentul de inerţie a unui disc faţă de axa ce trece
prin centrul discului perpendicular planului său.
dI  dmr 2
I   dmr    dVr
2 2

dV  2 rdrh
R
I   2 rdrhr  2 h  r dr
2 3

4 S 0
R 1 2
I  2 h   R h R 2
4 2 V dr
1 m
I  mR 2 h
2 2 r 14
 Momentul de inerţie
. 3. Momentul de inerţie a unei bare subțiri de lungime l
și masă m faţă de axa ce trece printr-un capăt al barei,
perpendicular pe ea.

dI  dmx 2

I   dmx    dV x
2 2

dV  Sdx l 3
I    Sdxx   S  x dx
2 2 l 1
I   S   Sll 2
0 3 3
1 2
I  ml
3
15
 Momentul de inerţie

axa arbitrară
Teorema Steiner
Momentul de inerţia I a unui d
corp faţă de o axă arbitrară este
egal cu suma momentului de
inerţie Ic a corpului faţă de axa
ce trece prin centrul său de masă
paralel axei arbitrare şi produsul
masei corpului m la pătratul
distanţei d dintre axe. axa ce trece prin centrul de
masă paralel cu cea arbitrară
I  I c  md 2

16
 Energia cinetică a mişcării de rotaţie
mv 2

.
E
2
m1 , m2 , m3 ,..., mN mi v2
v1
v1 , v2 , v3 ,..., v N
ri
m1v12 m2 v22 mN v N
2
E   ... 
2 2 2
N m v2
E i i v  r mi 2ri2  2 N
N
E   mi ri
2
i 1 2 i 1 2 2 i 1
I 2
I 2
mvC
2
vc – viteza centrului
E E 
2 2 2 de masă
17
 Momentul forţei. Ecuaţia de bază a dinamicii
mişcării de rotaţie
. Se numeşte moment al forţei F în
raport cu un punct fix O, mărimea
fizică egală cu produsul vectorial
dintre vectorul de poziţie r dus din
punctul O în punctul de aplicaţie al
forţei A şi vectorul forţă.
r  F    F  r 
   
M   r  F  M   N  m
Momentul forţei F în raport cu o axă este mărimea fizică
egală cu proiecția pe această axă a momentului forței în
raport cu un punct arbitrar de pe această axă.
18
Momentul forţei. Ecuaţia de bază a dinamicii
mişcării de rotaţie

M
M   r  F 
r F
O 
M  rF sin  d A
r
r sin   d

M  Fd
d – brațul forței – cea mai scurtă distanță de la linia
de acțiune a forței până la axa de rotație
19
 Momentul forţei. Ecuaţia de bază a dinamicii
mişcării de rotaţie
dl  d R
dL  Fdl cos 

dL  FRd cos 
M  Fd
R cos   d

dL  Fd d  Md L  Ec

I 2
Ec 
2  I 
2
dL  d  
 2 
20
 Momentul forţei. Ecuaţia de bază a dinamicii
mişcării de rotaţie
derivata diferențiala
(sin x)  cos x d (sin x)  cos xdx
( x 2 )  2 x d ( x 2 )  2 xdx dL  Md
1 dx
(ln x)  d (ln x) 
x x
 I 2  I
dL  d   dL   2 d  I  d
 2  2
d d
Md  I  d  I d M I M  I
dt dt
F  ma 21
 Momentul cinetic
Se numeşte moment cinetic (moment al impulsului) al
unui punct material în raport cu un punct fix O,
mărimea fizică egală cu produsul vectorial dintre
vectorul de poziţie r dus din punctul O în punctul
material şi impulsul corpului p.

L  r  p  L  kg m 2
/s

Momentul cinetic F în raport cu o axă este mărimea

fizică egală cu proiecția pe această axă a momentului
cinetic în raport cu un punct arbitrar de pe această axă.

22
 Momentul cinetic
M
L  r  p
r

L  pr sin 

p  mv

L  mvr sin 

23
 Momentul cinetic
L  mvr sin  
m1 , m2 , m3 ,..., mN p2
p1 mi
r1 , r2 , r3 ,..., rN ri
N
L  L1  L2  L3  ...  LN   Li
i 1

L  m1v1r1  m2 v2 r2  ...  mN v N rN
N N N
L   mi vi ri L   mi ri    mi ri
2 2
i 1 i 1 i 1

L  I  – momentul cinetic al unui corp rigid

24
 Momentul cinetic
L  I M  I
dL d
I  I
dt dt

dL dL dL
M M M 0  0
dt dt dt

L  const – legea conservării momentului cinetic

Într-un sistem închis momentul cinetic al
sistemului este constant.
25
26
27
 Perioada de rotație a unui pitic alb
Diametrul Soarelui– 1 390 000 km
(de 109 ori mai mare ca Pământul)
2
2 2 
I1 1  I 22 I  mR T
5 2 2 2
2 2 2 2  109 
mR1 1  mR2 2 T2 T1
5 5 T1 T1
T2  
R1 1  R2 2
2 2
109  11881
2

2
R12
 R1  30 zile
2  2 1    1 T2  11881  0.0025 zile
R2  R2 
T  0.6 ore  36 min
2 
  109   2
1
2
28
 Giroscopul
Giroscopul este un corp
solid simetric ce se roteşte
rapid în jurul unei axe care
poate să-şi schimbe
poziţia în spaţiu.
Giroscopul posedă trei
grade de libertate dacă
este fixat astfel, încât
poate să se rotească în
orice direcţie în jurul unui
punct fix, numit centru de
suspensie.

29
 Giroscopul

Datorită legii conservării

momentului cinetic, la
orice rotaţii ale cadrului
de susţinere, orientarea
în spaţiu a axel de
rotaţie a rotorului nu se
modifică.

30
 Efectul giroscopic
Dacă asupra axei giroscopului se
aplică un cuplu de forţe F1 şi F2,
atunci, contrar aşteptărilor,
giroscopul se roteşte nu în jurul
axei O2O2, ci în jurul axei O3O3.
Efectul acesta se numeşte efect
giroscopic.

În urma efectului giroscopic axa

de rotaţia a giroscopului începe să
efectueze o mişcare de rotaţie în
jurul direcţiei iniţiale de rotaţie,
numită mişcare de precesie.

31
 Efectul giroscopic

Efectul giroscopic poate fi

explicat astfel. Momentul M al
forţelor F1 şi F2 este orientat de-
a lungul axei O2O2.
În timpul dt momentul cinetic L al
giroscopului creşte cu

dL  Mdt
Direcţia şi sensul vectorului dL
trebuie să coincidă cu cele ale
vectorului M.
32
 Efectul giroscopic

Momentul cinetic al giroscopului

devine

L  L  dL
Iar axa de rotaţie a giroscopului
trebuie să aibă aceeaşi
orientaţie ca şi vectorul L .
Deci, ea se va roti în jurul axei
O3O3.

33
 Aplicaţii

•Jucării de tipul titirezului.

•Pentru o mai mare stabilitate glonţului i se
imprimă o mişcare de rotaţie.
•În sistemele de ghidaj şi de navigaţie la bordul
avioanelor, navelor, rachetelor şi proiectilelor.
•Girocompasul indică nordul geografic, iar legile
inerţiei de rotaţie le fac instrumente mai de
încredere decât busolele obişnuite care indică
nordul magnetic şi care pot da greş când sunt
plasate în preajma echipamentelor electronice.

34