Electromagnetism solut, ii

1 Teorema reciprocităt, ii - 3 puncte

A1

Considerăm distribut, ia de sarcină dată de două plăci aflate la distant, a d una de alta, dintre care prima este
împâmântată iar a doua se află la un oarecare potent, ial V0 . Ne amintim că distribut, ia 1 reprezintă două plăci
împământate cu o sarcină q la distant, a x de prima placă. Astfel avem:
ż
x
V2 ρ1 d3 x “ Q2 V0 ` qV0
d
totspat, iul
ż
V1 ρ2 d3 x “ 0
totspat, iul

Utilizând teorema reciprocităt, ii obt, inem:

x
Q2 “ ´q
d
Considerăm acum distribut, ia de sarcină (cu numărul 3) dată de aceleas, i plăci, doar că de data asta prima se află la
un oarecare potent, ial V0 iar a doua este împământată Acum avem:
ż ´ x¯
V3 ρ1 d3 x “ Q1 V0 ` qV0 1 ´
d
totspat, iul
ż
V1 ρ3 d3 x “ 0
totspat, iul

Astfel obt, inem ´x ¯

Q1 “ q ´1
d
Barem

Ecuat, ia corectă pentru Q2 - 0.5 puncte

Ecuat, ia corectă pentru Q1 - 0.5 puncte

A2

Considerăm distribut, ia de sarcină dată de două sfere concentrice dintre care prima se află la potent, ialul V0
iar a doua este împământată. Pentru a afla potent, ialul V prq utilizăm ecuat, ia laplace ∇2 V “ 0. Din simetrie
deducem că V depinde doar de r Astfel ecuat, ia Laplace poate fi scrisă în forma:
ˆ ˙
1 B 2 BV BV B
2
r Ø r2 “AØV “A`
r Br Br Br r

Unde A s, i B sunt constante. Avem V2 pr1 q “ V0 s, i V2 pr2 q “ 0. Utilizând aceste condit, ii deducem ecuat, ia finală
V2 prq
r1 V0 ´ r2 ¯
V2 prq “ ´1
r2 ´ r1 r
ż ż
qr1 V0
´r
2
¯
V2 ρ1 d3 x “ Q1 V0 ` ´1 “ V1 ρ2 d3 x “ 0
r2 ´ r1 r
totspat, iul totspat, iul

r1 q ´ r2 ¯
Q1 “ ´ ´1
r2 ´ r1 r

1
Pentru a afla Q2 considerăm distribut, ia dată de două sfere concenctrice dintre care prima e impământată iar a doua
se află la un potentt, ial V0 . Urmărind aceeas, i idee ca s, i pentru distribut, ia 2, obt, inem potent, ialul dat de condit, iile
limită V3 pr1 q “ 0 s, i V3 pr2 q “ V0 .
r2 V0 ´ r1 ¯
V3 “ 1´
r2 ´ r1 r
ż ż
qr V
2 0
´ r 1
¯
V3 ρ1 d3 x “ Q2 V0 ` 1´ “ V1 ρ3 d3 x “ 0
r2 ´ r1 r
totspat, iul totspat, iul

r2 q ´ r1 ¯
Q2 “ ´ 1´
r2 ´ r1 r

Barem

Forma corectă a potent, ialului V(r) - 1 punct

Ecuat, ia corectă pentru Q1 - 0.5 puncte
Ecuat, ia corectă pentru Q2 - 0.5 puncte

2 Fort, e electromagnetice - 2 puncte

B1

Vom analiza problema din punctul de vedere al unui observator extern. Pentru acesta câmpul electric înăuntrul
cilindrului este 0, însă există câmp magnetic din cauza sarcinii în mis, care.

dq σRdϕdl
∆I “ “ “ Rωσdl
dt dt
dI ωQ
“ Rωσ “
dl 2πL
dI
Astfel cilindrul se comportă ca un solenoid cu densitatea liniară de curent dt care generează un câmp magnetic
2
µ0 qω RQ
B“ µ0 dI
dl Astfel fort, a magnetică qv ˆ B “ 2πL r̂ va balansa accelerat, ia centripetă ´mω 2 Rr̂. Astfel, egalând
expresiile obt, inem
q 2πL
“´
m µ0 Q

Barem
Ecuat, ia corectă pentru câmpul magnetic - 0.5 puncte
Egalarea fort, ei centripete cu fort, a Lorentz - 0.5 puncte

B2

Fort, a electromagnetică F “ qpE ` v ˆ Bq este validă atât pentru un observator în repaus fat, ă de cilindru,
cât s, i pentru unul în sistemul inert, ial. Considerăm o particulă încărcată aflată la raza r în repaus fat, ă de cilindru.

E1 ` v1 ˆ B1 “ E2 ` v2 ˆ B2
B1 “ 0, E2 “ 0
E1 “ v2 ˆ B2 “ ω 2 µ0 Rσrr̂
ω 2 µ0 QV
£ ż ż ż ż ż
E1 ¨ ds “ ω 2 µ0 Rσ r2 dϕdz “ 2ω 2 µ0 Rσ rdrdϕdz “ 2ω 2 µ0 RσV “
ϕ z ϕ z r πL
S

Egalarea fort, elor Lorentz în cele două sisteme de coordonate - 0.25 puncte
Obt, inerea faptului că B1 “ 0 - 0.25 puncte
Obt, inerea faptului că E2 “ 0 - 0.25 puncte
Obt, inerea răspunsului corect - 0.25 puncte

2
3 Lichid diamagnetic - 5 puncte
C1

O sferă din lichid diamagnetic aflată într-un câmp magnetic uniform va genera curent, i de suprafat, ă în as, a
fel încât câmpul magnetic înăuntrul sferei să fie constant. Dacă câmpul creat de aces, ti curent, i este neglijabil pentru
punctele din afara sferei, atunci energia câmpului magnetic se schimbă doar în regiunea mărginită de lichid. Această
energie va fi proport, ională cu volumul lichidului, B fiind constant înăuntrul lui. Astfel variat, ia energiei magnetice
nu depinde de forma lichidului în acest caz, aceasta fiind determinată în totalitate doar de energia stratului superficial.

Barem

0.5 puncte

C2

Câmpul B0 va genera un vector de magnetizare M0 înăuntrul sferei.

M0 “ χH0

µ0 H “ B ´ µ0 M
Astfel
χ kB0
M0 “ B0 “
µ0 p1 ` χq µ0
χ
k”
1`χ
Acest vector de magnetizare va crea un câmp B1 , care la rândul său va genera magnetizarea M1 s, i as, a mai departe.
Acum să calculăm B1 în funct, ie de M0 . Pentru aceasta vom calcula mai întâi câmpul generat de o sferă polarizată
uniform cu vectorul de polarizare P. Vom face acest lucru prin observat, ia că această problemă este similară cu
obt, inerea câmpului electric în regiunea de suprapunere a două sfere cu sarcini uniforme ρ s, i ´ρ. Din legea lui
Gauss obt, inem
ρr1 ρr2 ρd
E“ ´ “´
3ϵ0 3ϵ0 3ϵ0
Unde d reprezintă vectorul ce unes, te centrele sferelor, precum în imaginea de mai jos

´qd
E“
4πϵ0 R3
Observăm că qd reprezintă moment al dipolului sferei în limita ρ Ñ 8 s, i d Ñ 0. Acest moment al dipolului poate fi
echivalat cu 43 πR3 P. Deci câmpul generat de o sferă uniform polarizată are forma

P
E“´
3ϵ0
Acum vom utiliza analogia din indicii ca să realizăm că
M
H“´
3
iar
2
B“ µ0 M
3

3
 k 2 k2 k
` 2 ˘2 k3
Astfel B1 “ 23 µ0 M0 , M1 “ µ0 B1 “ 3 µ0 B0 , B2 “ 23 µ0 M1 , M2 “ µ0 B2 “ 3 µ0 B0 ... Magnetizarea totală a
sferei va fi dată de ˙i
8 8 ˆ
ÿ kB0 ÿ 2 B0 3χ
Mi “ k “
i“0
µ0 i“0 3 µ0 3 ` χ
Astfel momentul dipolului al sferei va fi
B0 4πR3 χ
m“
µ0 3 ` χ
Astfel pentru punctele din afara sferei, sfera va crea un câmp echivalent cu dipolul m aflat în centrul sferei. Pentru
a afla acest câmp putem considera dipolul ca fiind compus din două monopoluri magnetice q s, i ´q la o distant, ă
oarecare d, unde d este vectorul dus de la sarcina negativă spre cea pozitivă. Asta înseamnă că câmpul magnetic
va fi dat de gradientul unui oarecare potent, ial scalar V . Din analogie cu electrostatică putem scrie
˜ ¸
µ0 q 1 1 µ0 m ¨ r̂ µ0 m cos θ
V “ ´ « “
4π |r ´ d2 | |r ` d2 | 4πr2 4πr2

Unde m “ qd
µ0 m
Bm “ ´∇V “ p2 cos θr̂ ` sin θθ̂q
4πr3
Astfel
R3 χ
c“
3`χ

Barem

Obt, inerea expresiei pentru câmpul electric la suprapunerea sferelor - 0.25 puncte
Obt, inerea expresiei pentru câmpul electric unei sfere polarizate unifrom - 0.25 puncte
Obt, inerea expresiei pentru câmpul magnetic unei sfere magnetizate uniform - 0.5 puncte
Obt, inerea expresiei pentru momentul total al dipolului sferei - 1 punct
Obt, inerea expresiei pentru potent, ialul scalar V - 0.25 puncte
Calcularea gradientului s, i obt, inerea răspunsului corect - 0.25 puncte

C3

Energia câmpului magnetic care corespunde cu regiunea din înăuntrul lichidului este independentă de forma
acestuia, deoarece câmpul magnetic în lichid este constant. În cele ce urmează vom considera doar energia în spat, iul
din afara lichidului. Fie V volumul lichidului.
µ0 m
Bm « p2 cos2 θ ´ sin2 θq
4πr3
ż ż ż
1 1 1
Em “ pB0 ` Bm q2 d3 x “ pB0 ` Bm q2 d3 x ´ pB0 ` Bm q2 d3 x
2µ0 2µ0 2µ0
totspat, iul´V totspat, iul V
ż ż ż
1 1 B0
∆Em “ ´ pB0 ` Bm q2 d3 x « ´ B02 d3 x ´ Bm d3 x
2µ0 2µ0 µ0
V V V

Dat fiind că Bm ! B0 . Primul termen reprezintă o constantă ce nu va afecta forma lichidului, deci doar al doilea
termen este relevant în cazul dat. Lichidul va fi simetric dupa axa z, astfel putem scrie

d3 x “ πr2 sin2 θdz “ πr2 sin2 θdpr cos θq “ πr2 sin2 θpcos θdr ´ r sin θdθq “ πr2 sin2 θpr1 cos θ ´ r sin θqdθ
ż
B0 m 1
∆Em “ ´ p3 cos2 θ ´ 1qpr1 cos θ ´ r sin θq sin2 θdθ
4 r
ż a ż a
Es “ 2πσ r sin θ dr2 ` r2 dθ2 “ 2πσ r sin θ r1 2 ` r2 dθ

În principiu, funct, ia Lagrange care trebuie minimizată este dată de Em ` Es însă o constrângere a sistemului este
faptul că volumul lichidului este o mărime constantă. Pentru aceasta funct, ionalul L trebuie modificat corespunzător.
Pentru orice variat, ie mică a funct, iei rpθq aproape de minim, este necesar să impunem condit, ia că variat, ia în E
este proport, ională cu variat, ia în V , ceea ce înseamnă că există o combinat, ie lineară dintre E s, i V care rămâne
neschimbată în urma unei schimbări mici a funct, iei rpθq. Motivul este că dacă funct, ia rpθq generează o extremă a

4
lui E atunci orice variat, ie a lui r trebuie să genereze aceeas, i variat, ie atât în E cât s, i în V pentru cel mai mic ordin
nenul în E s, i V , respectiv, ceea ce înseamnă că variat, iile în E s, i V sunt proport, ionale. Astfel putem scrie

dp∆Em q dEs dpλV q

L“ ` `
dθ dθ dθ
ż
V “ r2 sin2 θpr1 cos θ ´ r sin θqdθ

df
În continuare vom denota dθ prin θ f
B θ Em B0 m 1 2
“ r sin θp3 cos2 θ ´ 1q
Br 4r2
2
B θ Es 2πσ sin θp2r2 ` r1 q
“ a
Br r2 ` r1 2
Bpλ θ V q
“ ´λr sin2 θp3r sin θ ´ 2r1 cos θq
Br
B θ Em B0 m sin2 θ cos θp3 cos2 θ ´ 1q
“ ´
Br1 4 r
B θ Es 2πσr sin θr1
“ a
Br1 r1 2 ` r2
Bpλ θ V q
“ r2 cos θ sin2 θ
Br1
sin θ cos θp3 cos2 θ ´ 1qr1
ˆ ˙ ˆ ˙
d B θ Em B0 m sin θ 4 2
“ ´ 15 cos θ ´ 12 cos θ ` 1 ´
dθ Br1 4r r
˜ ¸
ˆ ˙ 2 2
d B θ Es cos θrr1 ` sin θprr2 ` r1 q sin θrr1 pr ` r2 q
“ 2πσ ´
pr2 ` r1 2 q3{2
a
dθ Br1 r2 ` r1 2
ˆ ˙
d Bpλ θ V q
“ 2rr1 cos θ sin2 θ ` r2 sin θp3 cos2 θ ´ 1q
dθ Br1
Ecuat, ia diferent, ială, în final, va fi
ˆ ˙ ˆ ˙ ˆ ˙
B θ Em B Es Bpλ θ V q d B θ Em d B θ Es d Bpλ θ V q
` θ ` “ ` `
Br Br Br dθ Br1 dθ Br1 dθ Br1

Barem

Obt, inerea corectă a expresiei pentru ∆Em - 0.5 puncte

Argumentarea termenului de volum s, i calcularea corectă a acestuia - 0.5 puncte
Obt, inerea corectă a expresiei pentru Es - 0.1 puncte
Calcularea corectă a derivatelor - 0.9 puncte (câte 0.1 pentru fiecare)