CAP.

6__ IDENTIFICATOARE de SECVENŢĂ

CAPITOLUL 6

IDENTIFICATOARE DE SECVENŢĂ
6.1. IDENTIFICATOR DE SECVENŢĂ ASINCRON

Proiectarea unui identificator de secventa asincron

• Identificatorul de secvenţă asincron se va realiza cu bistabile RS ca elemente de

memorie.
• Identificatorul de secventa are:
• • o intrare, x (x = DATA)
• • o iesire, y. Iesirea este activata in "1" la recunoasterea secvenţei de
date….( 1, 0, 1, 1 )……..
• Ecuaţia caracteristică a bistabilului RS este:
Qi = S i + Ri ⋅ qi ; i = 1 ÷ n (“n” reprezintă numărul de bistabile utilizate)

Etapele proiectării:
1. Se construieşte graful circuitului secvenţial
2. Se construieşte tabelul de stare al identificatorului de secvenţă
3. Se face codificarea stărilor. Se va analiza posibilitatea manifestării fenomenului
de hazard şi în caz afirmativ se va proceda la eliminarea acestuia.
4. Se stabileşte numărul necesar de bistabile şi se construieşte tabelul de stare
corespunzător stărilor codificate
5. Se determină funcţiile de stare, Qi, în formă minimă
6. Se determină ecuaţiile de excitaţie, Ri, Si, pentru fiecare bistabil RS
7. Se construieşte schema electrică a identificatorului de secvenţă.

1
CAP.6__ IDENTIFICATOARE de SECVENŢĂ

Graful identificatorului de secvenţă asincron

0/0 1/0
1/0
A B

0/0 0/0
1/1 x/y

1/0 C
D
0/0

x 0 1
Stări
Tabelul stărilor: A A/0 B/0
B C/0 B/0
Stare/ ieşire C A/0 D/0
D C/0 A/1

Codificarea stărilor

q2 C (1, 0) A (0, 1)
Se remarcă imposibilitatea evitării
A (0, 1) B (1, 1) tranziţiilor multiple ⇒ „hazard” ⇒
pentru evitarea „hazardului” este

q1 necesară adăugarea unei noi variabile

D (0, 0)
C (1, 0) de stare (q1, q2 ⇒ q1, q2, q3)

Numărul bistabilelor = numărul variabilelor de stare

q1, q2, q3 ⇒ trei bistabile RS

2
CAP.6__ IDENTIFICATOARE de SECVENŢĂ

q3

A’ (0,0,1) B’ (0,1,1)

D’ (1,0,1) C’ (1,1,1)
B (0,1,0)
A (0,0,0) q2

D (1,0,0) C (1,1,0)

q1

OBSERVAŢIE
Tranziţia C → A se realizează prin trecerea succesivă prin stările instabile:
C → C’ → B’ → A’ → A
sau
C → C’ → D’ → A’ → A

x 0 1
q1, q2, q3
000 (A) 000 / 0 010 / 0
001 (A’) 000 / 0 *** / *
Tabelul stărilor: 010 (B) 110 / 0 010 / 0
011 (B’) 001 /0 *** / *
Q1, Q2, Q3 / y 100 (D) 110 / 0 000 / 1
101 (D’) *** / * *** / *
110 (C) 111 / 0 100 / 0
111 (C’) 011 / 0 *** /*

3
CAP.6__ IDENTIFICATOARE de SECVENŢĂ

Funcţiile de stare (în formă minimă) şi funcţia de ieşire

q3 , x q3 , x
00 01 11 10 00 01 11 10
q1 , q2 q1 , q2
00 0 0 * 0 00 0 1 * 0
01 1 0 * 0 01 1 1 * 0
11 1 1 * 0 11 1 0 * 1
10 1 0 * * 10 1 0 * *

Q1 = q1 ⋅ q 2 ⋅ x + q1 ⋅ q2 ⋅ x + q2 ⋅ q 3 ⋅ x Q2 = q1 ⋅ x + q1 ⋅ x + q1 ⋅ q2 ⋅ q 3

q3 , x q3 , x
00 01 11 10 00 01 11 10
q1 , q2 q1 , q2
00 0 0 * 0 00 0 0 * 0
01 0 0 * 1 01 0 0 * 0
11 1 0 * 1 11 0 0 * 0
10 0 0 * * 10 0 1 * *

Q3 = q2 ⋅ q3 + q1 ⋅ q2 ⋅ x y = q1 ⋅ q 2 ⋅ x

Ecuaţiile de excitaţie ale bistabilelor RS

Ecuaţia caracteristică a bistabilului RS: Qi = S i + Ri ⋅ qi ; q =1÷ 3

S1 = q2 ⋅ q 3 ⋅ x = q 2 + q3 + x ; R1 = q 2 ⋅ x + q2 ⋅ x = x ⊕ q2

S 2 = q1 ⋅ x + q1 ⋅ x = x ⊕ q1 ; R2 = q1 ⋅ q 3

S 3 = q1 ⋅ q2 ⋅ x = q1 + q 2 + x ; R3 = q2

4
CAP.6__ IDENTIFICATOARE de SECVENŢĂ

S1 = q2 ⋅ q 3 ⋅ x = q 2 + q3 + x ; R1 = q 2 ⋅ x + q2 ⋅ x = x ⊕ q2

S 2 = q1 ⋅ x + q1 ⋅ x = x ⊕ q1 ; R2 = q1 ⋅ q 3

S 3 = q1 ⋅ q2 ⋅ x = q1 + q 2 + x ; R3 = q2

y = q1 ⋅ q 2 ⋅ x

Schema electrică a identificatorului de secvenţă …1,0,1,1… asincron

x - data

=1 R Q &
R Q R Q
1 2 3
≥1 S Q =1 S Q ≥1 S Q

& y

5
CAP.6__ IDENTIFICATOARE de SECVENŢĂ

6.2. IDENTIFICATOR DE SECVENŢĂ SINCRON

Proiectarea unui identificator de secventa sincron

• Identificatorul de secvenţă sincron se va realiza cu bistabile JK-MS ca elemente

de memorie. Bistabilul este active la tranziţia H-L, , a semnalului de ceas
(tact)

• Identificatorul de secventa are:

• • două intrări, x1, x2 (x1 = semnalul de ceas, x2 = DATA de identificat)
• • o iesire, y. Iesirea este activata in "1" la recunoasterea secvenţei de
date….( 1, 0, 1, 1 )……..

• Ecuaţiile de excitaţie ale bistabilului JK-MS sunt:

J i = Ψi ⋅ q i + u1i ⋅ qi ; K i = Ψ i ⋅ qi + u 2 i ⋅ q i ; i =1÷ n
(“n” reprezintă numărul de bistabile utilizate)
Ψi = Qi = funcţia caracteristică (de stare) simplificată

( )
Qi = qi ⋅ Ti + J ⋅ q i + K ⋅ qi ⋅ T i ⇒ Ψi = J ⋅ q i + K ⋅ qi

q Q J K
• Tabelul de excitaţie al bistabilului JK-MS este:
0 0 0 ×
0 1 1 ×
1 0 × 1
1 1 × 0

6
CAP.6__ IDENTIFICATOARE de SECVENŢĂ

Etapele proiectării:
1. Se construieşte graful circuitului secvenţial
2. Se construieşte tabelul de stare al identificatorului de secvenţă
3. Se face codificarea stărilor şi se stabileşte numărul necesar de bistabile
4. Se construieşte tabelul de stare corespunzător stărilor codificate
5. Se determină ecuaţia ieşirii, y
6. Se determină ecuaţiile excitaţie ale bistabilelor JK-MS
Metoda 1
• Se determină funcţiile de stare, Qi, şi Q i , în formă minimă

• Se determină ecuaţiile de excitaţie în formă minimă (se utilizează ecuaţiile

de excitaţie ale JK-MS: J i = Ψi ⋅ q i + u1i ⋅ qi ; K i = Ψ i ⋅ qi + u 2i ⋅ q i ; i = 1 ÷ n )

Metoda 2
• Se determină ecuaţiile de excitaţie în formă minimă, utilizând tabelul de
excitaţie al bistabilului JK-MS
6. Se construieşte schema electrică a identificatorului de secvenţă.

7
CAP.6__ IDENTIFICATOARE de SECVENŢĂ
x1 = semnalul de ceas
x2 = DATA de identificat)
ieşirea, y = "1" la recunoasterea secvenţei de date….( 1, 0, 1, 1 )……..

Graful identificatorului de secvenţă sincron

1,X / 0 1,X / 0
0,0 / 0 0,1 / 0
0,1 / 0
A B

0,0 / 0 0,0 / 0
0,1 / 1 x1,x2 / y

0,1 / 0 C
D
1,X / 0 0,0 / 0 1,X / 0

x1,x2 00 01 11 10
Stări
Tabelul stărilor: A A/0 B/0 A/0 A/0
B C/0 B/0 B/0 B/0
Stare/ ieşire C A/0 D/0 C/0 C/0
D C/0 A/1 D/0 D/0
Codificarea stărilor:
A (0, 0); B (0, 1); C (1, 1); D (1, 0)
⇒ 2 variabile de stare (q1, q2) ⇒ 2 bistabile JK

x1,x2 00 01 11 10
q1,q2
Tabelul stărilor codificat: 00 00 / 0 01 / 0 00 / 0 00 / 0
01 11 / 0 01 / 0 01 / 0 01 / 0
Q1, Q2 / y 11 00 / 0 10 / 0 11 / 0 11 / 0
10 11 / 0 00 / 1 10 / 0 10 / 0

8
CAP.6__ IDENTIFICATOARE de SECVENŢĂ

x1 , x2
00 01 11 10
q1 , q2
Ecuaţia ieşirii y = q1 ⋅ q 2 ⋅ x1 ⋅ x2
00 0 0 0 0
01 0 0 0 0
11 0 0 0 0
10 0 1 0 0

METODA 1 pentru determinarea funcţiilor de excitaţie

Funcţiile de excitaţie rezultate prin utilizarea funcţiilor caracteristice, de
stare, simplificate (în formă minimă) şi a ecuaţiile de excitaţie specifice
bistabilului JK-MS
• Determinarea funcţiilor de stare Qi
Ecuaţia caracteristică a bistabilului JK este:
( )
Qi = qi ⋅ Ti + J ⋅ q i + K ⋅ qi ⋅ T i ⇒ Ψi = J ⋅ q i + K ⋅ qi
Ψi = Qi = funcţia caracteristică (de stare) simplificată
x1 = T (semnal de tact/ceas)

x1 , x2
00 01 11 10
( )
Q1 = q1 ⋅ x1 + q1 ⋅ q2 ⋅ x 2 + q1 ⋅ q2 ⋅ x2 + q1 ⋅ q 2 ⋅ x 2 ⋅ x1
q1 , q2
00 0 0 0 0 Ψ1 = q1 ⋅ q2 ⋅ x 2 + q1 ⋅ q2 ⋅ x2 + q1 ⋅ q 2 ⋅ x 2
01 1 0 0 0
Ψ1 = q1 ⋅ q 2 + q1 ⋅ x2 + q 2 ⋅ x2 + q1 ⋅ q2 ⋅ x 2
11 0 1 1 1
10 1 0 1 1

x1 , x2
00 01 11 10
(
Q2 = q2 ⋅ x1 + q1 ⋅ q2 + q1 ⋅ q 2 ⋅ x 2 + q1 ⋅ x2 ⋅ x1 )
q1 , q2
00 0 1 0 0 Ψ2 = q1 ⋅ q2 + q1 ⋅ q 2 ⋅ x 2 + q1 ⋅ x2
01 1 1 1 1
Ψ 2 = q1 ⋅ q 2 ⋅ x 2 + q1 ⋅ q2 + q1 ⋅ x2
11 0 0 1 1
10 1 0 0 0

9
CAP.6__ IDENTIFICATOARE de SECVENŢĂ
Se pot obţine direct funcţiile de stare simplificate dacă în diagramele Karnaugh
anterioare se renunţă la variabila x1 şi se iau în calcul numai coloanele
corespunzătoare pentru x1 = 0 (bistabilul utilizat este activ la tranziţia H-L):

x1 , x2 x2
00 01 11 10 0 1
q1 , q2 q1 , q2
00 0 0 0 0 ⇒ 00 0 0
01 1 0 0 0 01 1 0
11 0 1 1 1 11 0 1
10 1 0 1 1 10 1 0

Ψ1 = Q1 = q1 ⋅ q 2 ⋅ x 2 + q1 ⋅ q 2 ⋅ x2 + q1 ⋅ q 2 ⋅ x 2

Ψ 1 = Q1 = q1 ⋅ q 2 + q1 ⋅ x2 + q 2 ⋅ x2 + q1 ⋅ q2 ⋅ x 2

x1 , x2 x2
00 01 11 10 0 1
q1 , q2 q1 , q2
00 0 1 0 0 ⇒ 00 0 1
01 1 1 1 1 01 1 1
11 0 0 1 1 11 0 0
10 1 0 0 0 10 1 0

Ψ2 = Q2 = q1 ⋅ q2 + q1 ⋅ q 2 ⋅ x 2 + q1 ⋅ x2

Ψ 2 = Q 2 = q1 ⋅ q 2 ⋅ x 2 + q1 ⋅ q2 + q1 ⋅ x2

• Determinarea funcţiilor de excitaţie pe baza ecuaţiilor caracteristice

de excitaţie ale bistabilului JK-MS:

J i = Ψi ⋅ q i + u1i ⋅ qi ; K i = Ψ i ⋅ qi + u 2 i ⋅ q i ; i =1÷ 2

Ψi = Qi = funcţia caracteristică (de stare) simplificată

( )
J1 = Q1 ⋅ q1 + u11 ⋅ q1 = q1 ⋅ q2 ⋅ x 2 + q1 ⋅ q2 ⋅ x2 + q1 ⋅ q 2 ⋅ x 2 ⋅ q1 + u11 ⋅ q1 =
= q2 ⋅ x 2 ⋅ q1 + u11 ⋅ q1 = q2 ⋅ x 2 ; (u11 = q2 ⋅ x 2 )
(
K1 = Q1 ⋅ q1 + u 21 ⋅ q1 = q1 ⋅ q 2 + q1 ⋅ x2 + q 2 ⋅ x2 + q1 ⋅ q2 ⋅ x 2 ⋅ q1 + u 21 ⋅ q1 = )
( )
= q 2 ⋅ x2 + q2 ⋅ x 2 ⋅ q1 + u 21 ⋅ q1 = (q2 ⊕ x2 ) ⋅ q1 + u 21 ⋅ q1 = q2 ⊕ x2 ; (u 21 = q2 ⊕ x2 )

10
CAP.6__ IDENTIFICATOARE de SECVENŢĂ

( )
J 2 = Q2 ⋅ q 2 + u12 ⋅ q2 = q1 ⋅ q2 + q1 ⋅ q 2 ⋅ x 2 + q1 ⋅ x2 ⋅ q 2 + u12 ⋅ q2 =
( )
= q1 ⋅ x 2 + q1 ⋅ x2 ⋅ q 2 + u12 ⋅ q2 = (q1 ⊕ x2 ) ⋅ q 2 + u12 ⋅ q2 ; (u12 = q1 ⊕ x2 )
( )
K 2 = Q 2 ⋅ q2 + u 22 ⋅ q 2 = q1 ⋅ q 2 ⋅ x 2 + q1 ⋅ q2 + q1 ⋅ x2 ⋅ q2 + u 22 ⋅ q 2 =
= q1 (1 + x2 ) ⋅ q2 + u 22 ⋅ q 2 = q1 ⋅ q2 + u 22 ⋅ q 2 = q1 ; (u 22 = q1 )

METODA 2 pentru determinarea funcţiilor de excitaţie

Funcţiile de excitaţie rezultate pe baza tabelului de excitaţie

Tabelul de excitaţie
q1 q2 x2 Q1 Q2 J1 K1 J2 K2
JK-MS
0 0 0 0 0 0 x 0 x q Q J K
0 0 1 0 1 0 x 1 x 0 0 0 ×
0 1 0 1 1 1 x x 0 0 1 1 ×
1 0 × 1
0 1 1 0 1 0 x x 0
1 1 × 0
1 0 0 1 1 x 0 1 x
1 0 1 0 0 x 1 0 x
1 1 0 0 0 x 1 x 1
1 1 1 1 0 x 0 x 1

J1 K1 J2 K2

x2 0 1 x2 0 1 x2 0 1 x2 0 1
q1,q2 q1,q2 q1,q2 q1,q2
00 0 0 00 x x 00 0 1 00 x x
01 1 0 01 x x 01 x x 01 0 0
11 x x 11 1 0 11 x x 11 1 1
10 x x 10 0 1 10 1 0 10 x x

J1 = q2 ⋅ x 2 K1 = q 2 ⋅ x 2 + q 2 ⋅ x 2 = J 2 = q1 ⋅ x 2 + q1 ⋅ x2 = K 2 = q1
= q2 ⊕ x2 = q1 ⊕ x2

11
CAP.6__ IDENTIFICATOARE de SECVENŢĂ

Schema electrică a identificatorului de secvenţă …1,0,1,1… sincron

y = q1 ⋅ q 2 ⋅ x1 ⋅ x2
J1 = q2 ⋅ x 2 ; K1 = q 2 ⊕ x 2
J 2 = q1 ⊕ x2 ; K 2 = q1

x2 - data

& J Q =1 J Q
1
T 1 T 2
=1 K Q K Q

1 & y

x1 – tact (ceas)

12