LUCRAREA 10

Bistabilul JK. Bistabilul T. Numărătoare asincrone.

Scopul lucrării

Familiarizarea cu funcționarea circuitelor basculante bistabile JK și T și utilizarea

lor ca elemente de memorie în aplicații, precum și proiectarea numărătoarelor asincrone.

Considerații teoretice

1. Bistabilul JK

În lucrarea anterioară a fost studiat bistabilul RS. Am observat că nu putem avea

ambele intrări active la un moment dat, aceasta fiind o combinație nepermisă. Bistabilul
JK funcționează asemănător bistabilului de tip RS numai că pentru cea de a 4-a configurație
binară de intrare J=K=1, acesta are definit un comportament univoc. Astfel, în acest caz,
bistabilul trece tot timpul în starea complementară celei în care se afla (pe frontul
semnalului de tact). Structura bistabilului JK se obține completând-o pe cea a bistabilului
RS, iar reprezentarea cu porți logice este cea din figura 10.1.

Figura 10.1

Funcționarea circuitului basculant bistabil JK este redată în tabelele din figura 10.2.
Este vorba de aceeași funcționare ca în cazul bistabilului RS, așa cum se poate observa în
tabelul 10.2 a), dar pentru intrarea J=K=1, ieșirea este dată de starea anterioară negată.
Tabelul 10.2 b) redă combinațiile de intrare necesare pentru a obține o anumită evoluție a
stării bistabilului.

J K Qn Qn+1 Qn Qn+1 J K
0 0 Qn Qn 0 0 0 *
0 1 Qn 0 0 1 1 *
1 0 Qn 1 1 0 * 1
1 1 Qn ̅̅̅̅
𝑄𝑛 1 1 * 0
a) b)
Figura 10.2

1
 În figura 10.3 a) este prezentată schema bloc a unui bistabil JK. Ca și la bistabilul
RS, sunt păstrate intrările de set (J) și re-set (K). Restul intrărilor au semnificația cunoscută.

a) b) c)

Figura 10.3

2. Bistabilul T

Se obține legând împreună ambele intrări ale unui bistabil JK. Reprezentarea este
cea din figura 10.3 b). Ca funcționare, în cazul în care avem valoarea logică 1 la intrare, pe
fiecare front coborâtor al semnalului de tact, bistabilul comută în starea complementară
celei în care se găsește. Tabelul din figura 10.4 prezintă funcționarea unui bistabil de tip T.

T Qn+1 Qn Qn+1 T
0 𝑄𝑛 0 0 0
1 ̅̅̅̅
𝑄𝑛 0 1 1
a) 1 0 1
1 1 0
b)
Figura 10.4

3. Numărătoare asincrone

Aplicația principală a circuitelor basculante bistabile o constituie circuitele

numărătoare. Numărătoarele asincrone sunt denumite așa datorită faptului că bistabilele
care compun un numărător nu sunt sincronizate cu același impuls de tact. Dintre toate
numărătoarele, cele asincrone au logica de funcționare cea mai simplă și sunt cel mai ușor
de proiectat fiind limitate în ceea ce privește viteza de lucru.

3.1 Numărător asincron pe 4 biți

Pentru realizarea unui numărător asincron pe 2n biți, modul de proiectare este foarte
simplu, deoarece fiecare bistabil va trece în starea complementară, iar numărarea va fi
asigurată de modificarea stării fiecărui bistabil.
Așa cum se poate vedea în figura 10.5, pe frontul crescător al tactului de clock
bistabilul T0 va trece în starea complementară. Bistabilul T1 va trece în starea
complementară atunci când T0 va trece din nou în starea complementară, ceea ce înseamnă
că frontul care va determina schimbarea stării lui T1 va fi generată de semnalul ̅̅̅ 𝑄0 .

2
Bistabilul T2 va trece în starea complementară pe Nr. Q3 Q2 Q1 Q0 CLK
frontul crescător generat de ieșirea ̅̅̅
𝑄1 . Bistabilul T3 0 0 0 0 0
va trece în starea complementară pe frontul crescător 1 0 0 0 1
generat de ieșirea ̅̅̅
𝑄2 . 2 0 0 1 0
Circuitul se poate observa în figura 10.6, unde 3 0 0 1 1
butonul RESET este unul opțional care permite 4 0 1 0 0
resetarea forțată a numărătorului și aducerea la ... ...
valoarea inițială (care poate fi setată pentru fiecare
15 1 1 1 1
bistabil în parte folosind pinul de PRE-SET).
Figura 10.5

Figura 10.6

3.2 Numărător asincron modulo m

La numărătoarele asincrone modulo m (m diferit de 2n) secvența de numărare este
întreruptă înainte de a ajunge la capătul numărării, în mod forțat, printr-un semnal notat
INT care pune toate bistabilele pe 0 folosind semnalul de reset asincron al fiecărui bistabil.
Pentru aceasta trebuie să știm până în ce stare trebuie să ajungă numărătorul înainte de a fi
resetate bistabilele. Pentru un numărător asincron modulo 5 avem funcționarea dată de
tabelul din figura 10.7. Q2, Q1 și Q0 sunt cele 3 ieșiri ale bistabilelor. Observăm din tabel
că ar trebui în momentul în care bistabilele 0 și 2 ar avea ieșirile pe 1 să fie resetate toate
bistabilele pentru a ajunge înapoi în starea inițială.
În figura 10.8 este prezentată schema numărătorului cu precizarea că semnalul RST
asigură posibilitatea de a reseta toate bistabilele indiferent de starea în care se află
numărătorul.
Q2 Q1 Q0 INT Număr
0 0 0 1 0
0 0 1 1 1
0 1 0 1 2
0 1 1 1 3
1 0 0 1 4
1 0 1 0 0

Figura 10.7

3
 Figura 10.8

Desfășurarea lucrării

• Se va studia funcționarea bistabilelor JK, respectiv T.

• Se vor rezolva problemele propuse

Probleme propuse

1. Realizați un numărător asincron modulo 6 folosind

a. Bistabile JK
b. Bistabile D
2. Realizați un numărător sincron modulo 3 folosind bistabile T.

Probleme de aprofundare

1. Realizați un numărător asincron pe 8 biți folosind 2 numărătoare asincrone pe 4

biți.
2. Realizați un numărător asincron folosind bistabile RS.