1

ELECTRONICĂ

S.l.dr.ing. Madalin FRUNZETE

Numărătoare şi registre 2

Conţinutul cursului
 Numărătoare – generalităţi, definiţii
 Numărătoare binare asincrone
 Numărătoare binare sincrone
 Numărătoare modulo p  2n
 Registre – generalităţi, definiţii
 Registre de memorie
 Registre de deplasare
 Registru combinat (de memorie şi de deplasare)
 Registru universal
 Exemple de utilizare
 3

Numărătoare – generalităţi, definiţii

Un numărător este un circuit electronic care numără impulsurile aplicate la

intrarea sa.
Numărătoare şi registre 4
Numărătoare – generalităţi, definiţii

Clasificări
 După modul în care îşi modifică conţinutul
 numărătoare directe – îşi cresc conţinutul cu câte o unitate la
fiecare impuls aplicat la intrare;
 numărătoare inverse – conţinutul scade cu câte o unitate la fiecare
impuls aplicat la intrare;
 numărătoare reversibile – numără în sens direct sau invers în
funcţie de o comandă aplicată din exterior.
 După modul de funcţionare:
 numărătoare asincrone – celulele binare nu comută simultan sub
acţiunea unui impuls de tact aplicat tuturor celulelor;
 numărătoare sincrone – toate celulele binare comută simultan sub
acţiunea unui impuls de tact aplicat tuturor celulelor.
Numărătoare şi registre 5
Numărătoare – generalităţi, definiţii

Precizări
 Numărătoarele electronice se realizează cu celule binare de tip T, care
realizează o divizare cu 2.
 Prin interconectarea adecvată a n astfel de celule, se va obţine schema
unui numărător care poate fi privit şi ca un circuit secvenţial cu un număr
de stări distincte.
 Fiecărei stări îi vom putea asocia câte un cuvânt de cod de lungime n,
reprezentând conţinutul celor n celule binare pentru starea dată a
numărătorului.
 Codul în care numără un numărător va fi dat de succesiunea cuvintelor
de cod binare asociate stărilor numărătorului. Cele mai frecvent utilizate
coduri sunt: codul binar natural, codul binar reflectat, coduri BCD etc.
Numărătoare şi registre 6
Numărătoare – generalităţi, definiţii

Precizări (cont.)

 Numărul stărilor distincte posibile ale unui numărător format din n celule
binare este 2n.
 De multe ori însă, din cele 2n stări posibile, se sar un număr de k stări
rezultând un numărător cu p = 2n – k stări distincte.
 Din punct de vedere matematic, operaţia realizată de un numărător este
o operaţie modulo 2n sau modulo p.
 Vom defini capacitatea unui numărător ca fiind numărul stărilor distincte
pe care le are.
 Revenirea numărătorului în starea iniţială (de obicei asociată cuvântului
de cod 000 ... 0) este însoţită de apariţia unui impuls (tranziţie activă) pe
ieşirea acestuia.
 Vom defini factorul de divizare al numărătorului prin raportul dintre
numărul impulsurilor de la intrare şi numărul impulsurilor de la ieşire.
 7

Numărătoare binare asincrone

Numărătoarele se realizează cu celule binare de tip T şi se bazează pe

proprietatea acestora de a divide cu doi tranziţiile active (1  0) aplicate la
intrare.
Numărătoare şi registre 8
Numărătoare binare asincrone
Iesirea numaratorului
Numărător binar asincron direct
J_ _ _ Q 0 J_ _ _ Q 1 J_ _ _ Q 2
 Prin interconectarea mai Intrare
CK _ CK _ CK _
multor celule de tip T prin legarea K _ Q K _ Q K _ Q
0 1 2 Borna de
ieşirea Qi a uneia de intrarea de tact a R R R
aducere
la zero
următoarei (CKi + 1), obţinem schema
1 1 1 (CLEAR)
unui numărător binar asincron direct.
 Numărătorul este format din 3 celule (a)

binare, în consecinţă va avea 23 = 8

stări distincte. Capacitatea
numărătorului este 8 iar factorul de
divizare este tot 8.
 Dacă numerotăm impulsurile de la
intrare (de fapt tranziţiile 1  0), din
examinarea stărilor logice ale ieşirilor
celulelor putem deduce numărul Nx de
impulsuri care a fost aplicat la intrare,
conform relaţiei
Nx = Q2  22 + Q1  21 + Q0  20
Numărătoare şi registre 9
Numărătoare binare asincrone

Numărător binar asincron invers Iesirile numaratorului

 Schema se deosebeşte de cea a

J_ _ _ Q 0 J_ _ _ Q 1 J_ _ _ Q 2
numărătorului direct doar prin CK CK CK
_ _ _
faptul că legătura de la o celulă K _ Q
0 K _ Q
1 K _ Q
2
R R R
la alta se face astfel: CLEAR

Q i  CK i 1 1 1 1

(a)
Numărătoare şi registre 10
Numărătoare binare asincrone

Numărător binar asincron reversibil

 Schemele numărătoarelor direct şi invers, pot fi cuplate într‑una singură
(numărător reversibil) prin intercalarea unor multiplexoare între celulele
binare. Printr‑o comandă dată multiplexoarelor pe borna de adresă
comună notată aici prin CM (Controlul Modului de funcţionare), vom
putea transforma schema în numărător direct sau invers.
 Pentru comanda CM = 0, multiplexoarele fac legătura 0  Y, ceea ce
va transforma schema într‑un numărător binar asincron direct, iar pentru
comanda CM = 1, multiplexoarele realizează conexiunile 1  Y, ceea
ce transformă schema într‑un numărător binar asincron invers.
Iesirile numaratorului

J_ _ _ Q 0 0 J_ _ _ Q 1 0 J_ _ _ Q 2
Intrare MUX MUX
CK _ Y CK _ Y CK _
2:1 2:1
K _ Q 1 K _ Q 1 K _ Q
0 1 2
R A R A R
CM
CLEAR

1 1 1
Numărătoare şi registre 11
Numărătoare binare asincrone

Performanţele nuărătoarelor asincrone

 Numărătoarele binare asincrone au avantajul de a fi simple. Ele se obţin
practic doar prin interconectarea unor bistabile de tip T.
 Frecvenţa maximă de lucru a acestor numărătoare este limitată de
numărul de celule n şi de timpul de basculare al unei celule tpd:
1
f max 
n  t pd
 12

Numărătoare binare sincrone

La aceste numărătoare, toate celulele binare componente ale acestora

comută simultan sub acţiunea unui impuls de tact comun aplicat tuturor
celulelor.
 Numărătoare şi registre 13
Numărătoare binare sincrone

Numărător binar sincron de tip serie

 Bornele de tact ale bistabilelor sunt legate împreună, formând intrarea
numărătorului, iar intrările J şi K ale fiecărui bistabil sunt comandate cu
ajutorul unor porţi ŞI în conformitate cu tabela de stări astfel:
 CBB0 trebuie să basculeze la fiecare impuls aplicat la intrare, deci
J0 = K0 = 1;
 CBB1 basculează din două în două impulsuri aplicate la intrare,
adică numai atunci când Q0 = 1,
deci J1 = K1 = Q0;
Iesirile numaratorului

P1
P2
1 CBB CBB CBB CBB
0 1 2 3

J_ 0_ _ Q 0 J_ 1_ _ Q 1 J_ 2_ _ Q 2 J_ 3_ _ Q 3
CK CK CK CK
K 0 K 1 K 2 K 3
Intrare
 Numărătoare şi registre 14
Numărătoare binare sincrone

Numărător binar sincron de tip serie (cont.)

 CBB2 basculează din patru în patru impulsuri aplicate la intrare,
adică atunci când atât Q0 cât şi Q1 sunt în 1; această comandă este
asigurată de poarta P1 care asigură ca J2 = K2 = Q0 · Q1;
 Similar, rezultă că CBB3 va bascula când Q0 = Q1 = Q2 = 1, comandă
asigurată de poarta P2.

Iesirile numaratorului

P1
P2
1 CBB CBB CBB CBB
0 1 2 3

J_ 0_ _ Q 0 J_ 1_ _ Q 1 J_ 2_ _ Q 2 J_ 3_ _ Q 3
CK CK CK CK
K 0 K 1 K 2 K 3
Intrare
 Numărătoare şi registre 15
Numărătoare binare sincrone

Numărător binar sincron de tip serie (cont.)

 Frecvenţa maximă este
1
t pd CBB 0 ( n  2 ) t pd SI
 Având în vedere faptul că tpd ŞI < tpd CBB, acest tip de numărător
sincron va lucra la frecvenţe mai mari decât numărătoarele
asincrone. Creşterea vitezei de lucru a numărătorului sincron s‑a
obţinut pe seama creşterii complexităţii schemei acestuia.

Iesirile numaratorului

P1
P2
1 CBB CBB CBB CBB
0 1 2 3

J_ 0_ _ Q 0 J_ 1_ _ Q 1 J_ 2_ _ Q 2 J_ 3_ _ Q 3
CK CK CK CK
K 0 K 1 K 2 K 3
Intrare
Numărătoare şi registre 16
Numărătoare binare sincrone

Numărător binar sincron de tip paralel

 O mărire suplimentară a vitezei de lucru a numărătorului sincron se
poate obţine dacă porţile ŞI dintre celule nu se mai leagă în cascadă, ca
în schema de tip serie, ci fiecare poartă ŞI este cuplată direct la ieşirile
bistabilelor care condiţionează deschiderea.
 Frecvenţa maximă de lucru este
1
t pd CBB  t pd SI

Q 0
Q 0
Q 1
Q 1
Q 2
1

J_ 0_ _ Q 0 J_ 1_ _ Q 1 J_ 2_ _ Q 2 J_ 3_ _ Q 3
CK CK CK CK
K 0 K 1 K 2 K 3
Intrare
Numărătoare şi registre 17
Numărătoare binare sincrone

Numărător binar sincron reversibil

 Intrările J şi K ale tuturor celulelor sunt la nivelul 1 iar impulsul de tact
este dirijat, prin intermediul unor porţi, spre celulele care trebuie să
basculeze conform tabelei de funcţionare. Bascularea celulelor binare
se produce la tranziţia 0  1 a semnalului de pe una din intrările de
tact: CU (Count Up) pentru numărarea directă, respectiv CD (Count
Down) pentru numărare inversă.
NU 1
CU
Q CY
Q Q 1 0 P7
P1 Q P3 Q 1 0 P5 Q 2
Q 0 Q 1 0 Q 2 Q 3

_ _ _ _
S S S S
1 J_ _ _ Q 0 1 J_ _ _ Q 1 1 J_ _ _ Q 2 1 J_ _ _ Q 3
S1 CK S2 CK S3 CK S4 CK
_ _ _ _
1 K _ Q 1 K _ Q 1 K _ Q 1 K _ Q
0 1 2 3
R R R R
__ __ __ __
__ Q __ Q __ Q
Q 0 __ Q 0 __
P2 Q 1 0 P4 Q 2 1 P6 __ Q Q 1
0
BR
NU 2 P8
CD Q 3 2
Numărătoare şi registre 18
Numărătoare binare sincrone

Numărător binar sincron reversibil (cont.)

 Sensul de numărare este determinat de intrarea activată în timp ce
cealaltă intrare este în stare 1.
 Numărătorul mai are două porţi P7 şi P8 pentru generarea comenzilor:
 Carry (CY) când numărătorul se umple, la Q0 = Q1 = Q2 = Q3 = 1
 Borrow (BR) când numărătorul se goleşte, la Q0 = Q1 = Q2 = Q3 = 0
NU 1
CU
Q CY
Q Q 1 0 P7
P1 Q P3 Q 1 0 P5 Q 2
Q 0 Q 1 0 Q 2 Q 3

_ _ _ _
S S S S
1 J_ _ _ Q 0 1 J_ _ _ Q 1 1 J_ _ _ Q 2 1 J_ _ _ Q 3
S1 CK S2 CK S3 CK S4 CK
_ _ _ _
1 K _ Q 1 K _ Q 1 K _ Q 1 K _ Q
0 1 2 3
R R R R
__ __ __ __
__ Q __ Q __ Q
Q 0 __ Q 0 __
P2 Q 1 0 P4 Q 2 1 P6 __ Q Q 1
0
BR
NU 2 P8
CD Q 3 2
Numărătoare şi registre 19
Numărătoare binare sincrone

Numărător binar sincron reversibil (cont.)

 Pentru a oferi o flexibilitate maximă schemei, celulele de bază s‑au ales
de tipul J-K master-slave cu intrări prioritare de preîncărcare (SET) şi de
ştergere (RESET).
 Folosind aceste din urmă intrări într‑o conexiune de tipul D sincronă,
putem realiza încărcarea paralelă a celulelor numărătorului. Operaţia de
încărcare este independentă de intrările de tact şi se realizează când
intrarea de încărcare Load este în 0.
 Circuitul mai poate fi prevăzut şi cu o intrare de ştergere Clear, care
forţează ieşirea în starea Q = 0 atunci când pe această bornă se aplică
nivel 1.
Intrare paralela _
Intrare paralela _ SET (S)
SET (S) LOAD

Incarcare CLEAR
(LOAD) _
RESET (R) _
RESET (R)
Numărătoare şi registre 20
Numărătoare binare sincrone

Numărător binar sincron reversibil (cont.)

 Exemplu:
SN74193

D 0 D 1 D 2 D 3
CU CY
CD BR
LOAD Q 0 Q 1 Q 2 Q 3 CLEAR
 21

Numărătoare modulo p  2n
Numărătoare şi registre 22
Numărătoare modulo p

Sinteza numărătorului modulo p  2n

 Numărătoarele binare prezentate anterior erau numărătoare modulo 2n
obţinute prin interconectarea a n celule binare. Caracteristica principală
a acestor numărătoare este aceea că, plecând dintr‑o stare iniţială
arbitrară, acesta va evolua astfel încât va trece prin toate cele 2n stări
posibile.
 Pentru realizarea unui numărător modulo p vom proceda astfel:
 determinăm numărul minim de celule binare necesare pentru
realizarea numărătorului cu relaţia
2n  p
 interconectăm celulele numărătorului astfel încât din cele 2n stări
posibile să se omită 2n – p stări.
Numărătoare şi registre 23
Numărătoare modulo p

Exemplu: numărător modulo 5 (p = 5)

J_ 0_ _ Q 0 J_ 1_ _ Q 1 J_ 2_ _ Q 2
CK CK CK _
1 K 0 K 1 1 K 2 Q 2
Intrare

(a)
Numărătoare şi registre 24
Numărătoare modulo p

Numărătorul decadic
1
 Prin conectarea în
J_ 0_ _ Q 0 J_ 1_ _ Q 1 J_ 2_ _ Q 2 J_ 0_ _ Q 3
cascadă a unor Intrare
CK CK CK CK
_ _ _ _
numărătoare cu factori K 0 Q 0 1 K 1 Q 1 K 2 Q 2 K 0 Q 3
de divizare diferiţi
putem obţine noi
numărătoare. De :2 :5

exemplu, dacă cuplăm :10

în cascadă un Număr impulsuri aplicate Q1 Q2 Q3 Q4
numărător modulo doi 0 0 0 0 0
(un bistabil), cu un 1 0 0 0 1
numărător modulo cinci, 2 0 0 1 0
va rezulta un numărător 3 0 0 1 1

modulo 10 (numărător 4 0 1 0 0

decadic). 5 0 1 0 1
6 0 1 1 0
7 0 1 1 1
8 1 0 0 0
9 1 0 0 1
10 0 0 0 0
Numărătoare şi registre 25
Numărătoare modulo p

Numărător modulo p realizat prin aducere la zero

 Tehnica aducerii la zero este frecvent utilizată pentru realizarea
numărătoarelor modulo p:
 se lasă numărătorul să evolueze normal până în starea p – 1;
 când se atinge starea p, se aplică un impuls de ştergere tuturor
celulelor numărătorului.
Exemplu: numărător decadic
 Din relaţia 2n  p, pentru p = 10, rezultă n = 4
 Starea la care trebuie aplicată comanda reset este p = 10 = 1010b

Circuit de recunoastere a starii p = 10 y

J_ _ _ Q 0 J_ _ _ Q 1 J_ _ _ Q 2 J_ _ _ Q 3 Q 3
Intrare
CK CK CK CK y
Q 1
K _ K _ K _ K _
R R R R
1 1 1 1
Numărătoare şi registre 26
Numărătoare modulo p

Numărător modulo p realizat prin aducere la zero (cont.)

Număr impulsuri aplicate Q3 Q2 Q1 Q0 Y

0 0 0 0 0 0

1 0 0 0 1 0

2 0 0 1 0 0

3 0 0 1 1 0

4 0 1 0 0 0

5 0 1 0 1 0

6 0 1 1 0 0

7 0 1 1 1 0

8 1 0 0 0 0

9 1 0 0 1 0

10 1 0 1 0 1

11 1 0 1 1 X

12 1 1 0 0 X

13 1 1 0 1 X

14 1 1 1 0 X

15 1 1 1 1 X
Numărătoare şi registre 27
Numarul p scris in binar
Numărătoare modulo p

Divizoare programabile CU
D 0 D 1 D 2 D 3
CY
Intrare Iesire
CD BR
 Un divizor programabil este un circuit LOAD Q 0 Q 1 Q 2 Q 3 CLEAR
electronic la care factorul de divizare poate
fi modificat de un cuvânt de cod de comandă _ _
R S
aplicat din exterior. _ CBB
Q Q
 O modalitate simplă de realizare a unor
numărătoare cu factor de divizare p, arbitrar, se bazează pe utilizarea unor
numărătoare reversibile. Dacă încărcăm la început numărătorul (în paralel) cu
cifra p iar apoi aplicăm impulsurile care trebuiesc contorizate pe intrarea de
numărare inversă (CD), atunci, după p impulsuri, numărătorul se goleşte şi se
semnalează prin aceasta (pe ieşirea Borrow) că divizarea cu p a avut loc.
 În momentul în care numărătorul ajunge în starea Q3 = Q2 = Q1 = Q0 = 0 (stare
care nu face parte din ciclul de numărare), la ieşirea BR apare un impuls care
este folosit pentru reîncărcarea numărătorului, obţinem un numărător divizor cu
p (apare un impuls pe ieşirea BR pentru p impulsuri aplicate pe intrarea CD).
 Semnalul de comandă BR este memorat pe durata unui impuls de tact de către
un bistabil de tipul S-R (prin încărcare se anulează BR şi se poate compromite
încărcarea numărătorului).
 28

Registre – generalităţi, definiţii

Registrele sunt circuite electronice care permit stocarea şi/sau deplasarea

unor cuvinte de cod binar.
Numărătoare şi registre 29
Registre – generalităţi, definiţii

Clasificări
 Plecând de la această definiţie, registrele se pot clasifica în:
 registre de memorie;
 registre de deplasare;
 registre combinate;
 registre universale.
 Dacă avem în vedere faptul că datele în aceste registre pot fi introduse
serie sau paralel iar citirea lor poate fi făcută de asemenea serie sau
paralel, atunci putem face şi o altă clasificare echivalentă cu cea de mai
înainte astfel:
 registru cu intrare serie - ieşire serie;
 registru cu intrare paralelă - ieşire serie;
 registre cu intrare serie - ieşire paralelă;
 registre cu intrare paralelă - ieşire paralelă.
 30

Registre de memorie

Registrele de memorie (RM) sunt utilizate pentru memorarea unor cuvinte

de cod şi se realizează cu celule binare de tip D.
Numărătoare şi registre 31
Registre de memorie

Schema de principiu

Iesire paralela de date

74171
D A Q A D B Q B D C Q C D D Q D 12 CK
13 CLR
CK CK CK CK
WRITE
sau
L.S.I. 11 D3
5 D2
A L B L C L D L 4 D1
14 D0
Intrare paralela de date
(a) (b)

74377 74374 74670

11 CK 11 CK 11 RE
1 EN 4 RB
18 19 5
Numărătoare şi registre 32
Registre de memorie

Variante de implementare
 Dacă schema este realizată cu CBB de tip D sincrone pe frontul anterior
(trecere 0  1), atunci informaţia se înscrie la apariţia unei asemenea
tranziţii (comanda Write) şi rămâne neschimbată atât pe valoarea zero
cât şi pe valoarea unu a impulsului de tact.
 Dacă celulele registrului de memorie sunt realizate cu CBB de tip D
Latch, atunci, pe valoarea 1 a impulsului de comandă (numit de această
dată Latch Strobe Imput – LSI) registrul devine transparent (ieşirea este
copia fidelă a intrării). În momentul în care impulsul de comandă trece
din nou în zero (1  0), celulele de tip D se zăvoresc pe valoarea din
acel moment a semnalului de intrare şi menţin această valoare pe toată
durata în care impulsul de comandă (LSI) este pe nivel logic 0.
 Dacă registrul este realizat cu celule de tip D master-slave, în registru
se va memora informaţia prezentă pe intrările de date în momentul
trecerii 1  0 a impulsului de tact şi se păstrează până la următoarea
trecere 1  0 a impulsului de tact.
 33

Registre de deplasare

Registrele de deplasare (RD) sunt circuite care la fiecare impuls de tact

aplicat îşi deplasează conţinutul spre dreapta sau spre stânga cu câte o
celulă.
Aceste registre se realizează cu celule de tipul D master-slave.
Numărătoare şi registre 34
Registre de deplasare

Registrul de deplasare stânga-dreapta

 Schema unui RD stânga-dreapta realizat cu celule de tipul S-R master-
slave sau J-K master-slave, utilizate într-o conexiune de tip D master-
slave
Intrare serie Iesire serie
S(J)
___ Q 0 S(J)
___ Q 1 S(J)
___ Q 2 S(J)
___ Q 3
CK _ CK _ CK _ CK _
R(K) Q 0 R(K) Q 1 R(K) Q 2 R(K) Q 3
Tact

 Funcţionare:
Numărătoare şi registre 35
Registre de deplasare

Registrul de deplasare dreapta-stânga

Iesire serie Intrare serie

S(J)
___ Q 0 S(J)
___ Q 1 S(J)
___ Q 2 S(J)
___ Q 3
CK _ CK _ CK _ CK _
R(K) Q 0 R(K) Q 1 R(K) Q 2 R(K) Q 3
Tact
 36

Registru combinat
(de memorie şi de deplasare)

Într-o serie întreagă de aplicaţii este util ca registrul să aibă pe lângă

intrarea serie (ca în cazul RD) şi intrări paralele (ca în cazul RM).
Numărătoare şi registre 37
Registru combinat (de memorie şi de deplasare)

 În funcţie de valoarea semnalului CM (control de mod) care comandă

circuitele de multiplexare, putem configura schema într-un RD stânga–
dreapta (pentru CM = 0), care funcţionează cu tactul T S , sau într-un
registru de memorie cu înscriere paralelă de date (pentru CM = 1), care
funcţionează cu tactul T P .
_
TS
0 Y
_ MUX
TP 2:1 Iesire paralela
1
A
CM
Iesire
IS A D_ _ _ Q A A D_ _ _ Q B A D_ _ _ Q C A D_ _ _ Q D serie
0 Y 0 Y 0 Y 0 Y
MUX CK MUX CK MUX CK MUX CK
2:1 2:1 2:1 2:1
1 1 1 1

A I B I C I D I

Intrari paralele
 38

Registru universal

Un registru universal (RU) cumulează funcţiile tuturor registrelor examinate

anterior.
Numărătoare şi registre 39
Registru universal

 Permite următoarele operaţii: deplasare stânga-dreapta, deplasare

dreapta-stânga, încărcare paralelă, citirea serie sau paralelă a
informaţiei. Registrul universal poate fi prevăzut şi cu o intrare asincronă
pentru ştergerea informaţiei (Clear). Schema se realizează cu celule de
tipul D sincrone active pe front şi cu ajutorul unor multiplexoare
_ 0 MUX
T_ S 1 4:1
2 Y
TP 3
A 1 A 0

A 1
A 0

A 1A 0 A 1A 0 A 1A 0
IS(ST-DR) 0 Y D_ _ _ Q 1 0 Y D_ _ _ Q 2 0 Y D_ _ _ Q 3
1 1 1
2 MUX CK 2 MUX CK 2 MUX CK
3 _ 3 _ 3 _
4:1 4:1 4:1
R R R

CLEAR
IS(DR-ST)
A I B I C I

Intrari paralele