Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Facultatea De Inginerie Medicală

OBŢINEREA SILICEI MEZOPOROASE

Scopul lucrării:

Lucrarea de laborator își propune să obțină, prin metoda hidrotermală în câmp de

microunde silice mezoporoasă.

Introducere:

Materialele poroase sunt o clasă de materiale care pot fi folosite pentru aplicații precum:
adsorbție, cataliză, materiale suport, agenți de schimb ionic și micro-reactoare. Datorită structurării
lor deschise și suprafețelor specifice mari (suprafețe interioare și exterioare), această categorie de
materiale este folosită pe scară largă în industria chimică și a petrolului, separarea aerului și
aplicații biomedicale-transport de medicamente.
Potrivit definiției Uniunii Internaționale de Chimie Pură și Aplicată (IUPAC) referitoare la
dimensiunea porilor, materialele poroase se clasifică în trei categorii:
Categorie pori Diametru
Materiale microporoase <2 nm
Materiale mezoporoase 2-50 nm
Materiale macroporoase 50-100 nm

Dioxidul de siliciu, SiO2, în general numit silice, este distribuit abundent în scoarţa terestră,
dar şi în plante, cereale şi fructe. Cristalină sau amorfă, silicea poate fi obţinută din surse naturale
sau sintetice prin procese chimice sau fizice. Dintre aceste căi de sinteză, metoda sol-gel este de
departe cea mai utilizată şi mai versatilă, mai ales pentru obţinerea de materiale poroase cu
suprafaţă mare şi volumul porilor ridicat. Canalele de pori pot fi foarte ordonate (structura
hexagonală sau cubică) şi cu dimensiuni cuprinse în intervalul 2-50 nm. Mai mult, prezența
grupărilor silanol (Si-OH) pe suprafaţa interioară şi exterioară a materialului facilitează
functionalizarea chimică cu grupări specifice legate de aplicaţia dorită. Aceste proprietăţi
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

structurale şi chimice fac materialele mezoporoase adecvate pentru adsorbţia și eliberarea

controlată de substanțe biologic active.
Metoda sol - gel folosește precursori metalici reactivi de natură organică sau anorganică,
care hidrolizează în urma unor reacții chimice în soluție alcoolică, cu formarea hidroxizilor
corespunzători. Condensarea (asocierea a două molecule) hidroxizilor duce la formarea unei rețele
de legături metal-oxigen în fază lichidă. Atunci când toate grupările hidroxil sunt interconectate,
procesul de gelifiere este complet și se formează un gel poros, cu o consistență ridicată. Gelul este
o rețea interconectată, rigidă, cu pori de dimensiuni submicronice (<10-6 m) și lanțuri polimerice
anorganice a căror lungime medie este mai mare de un micrometru, care încorporează o fază
lichidă continuă.
După formarea gelului, în cadrul perioadei de maturare, pot avea loc transformări
structurale în fazele solidă sau lichidă, continuarea reacțiilor de condensare, disoluția și
reprecipitarea monomerilor sau oligomerilor.
Odată cu apariția cuptoarelor cu microunde la sfârșitul anilor 1960, a existat o creștere
constantă a uzului lor casnic. Încet dar sigur, această metodă este din ce în ce mai utilizată în
laboratoare în special pentru sinteza chimică. Când o reacție necesită energie pentru a se produce,
aportul de energie poate să vină în mai multe forme, cea tradițională fiind energia termică.
Încălzirea cu microunde se realizează în volum deoarece tot sistemul este încălzit în același timp
prin vibrația cu o frecvență extrem de rapidă, la nivelul gigahertzilor, a fiecărei molecule de apă
(sau orice alte molecule polare). Acest fapt permite o viteză de reacție mai mare și, în unele cazuri,
randamentul reacției este m ult mai mare decât în cazul încălzirii tradiționale. În ceea ce privește
nanotehnologiile, sinteza cu microunde are un potențial ridicat pentru fabricarea nanomaterialelor
și nanostructurilor autoasamblate la viteze de reacție mari. Proprietățile materialelor cu dimensiuni
ale particulelor în domeniul 1-100 nm pot fi semnificativ diferite față de proprietățile aceluiași
material cu dimensiuni ale particulelor în domeniul submicronic sau micronic. Dependența de
dimensiune și formă este atât un avantaj cât și o provocare pentru nanoștiință și nanotehnologie.
Pentru a obține cele mai bune proprietăți într-un nanomaterial este nevoie de o distribuție după
dimensiune (și formă) redusă. Nucleația rapidă într-un fluid încălzit printr-o metodă de încălzire
în volum este avantajoasă deoarece aceasta nu depinde de gradienții termici convenționali ca în
cazul încălzirii unui pahar Berzelius sau a unui pahar Erlenmeyer pe o plită de încălzire.
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

Următoarea etapă reprezintă îndepărtarea solventului și uscarea gelului, care se poate

realiza prin evaporare în condiții normale (rețeaua hidroxilică distrugându-se datorită presiunii
capilare), sau prin evaporare supercritică, la presiune înaltă și temperatură mai mare decât
temperatura critică a solvenților (rețeaua hidroxilică distrugându-se în măsură mai mică datorită
inexistenței presiunii capilare și a interacțiunilor la interfața lichid – vapori). În urma acestei etape
se obțin pulberi nanometrice de hidroxid, care sunt supuse unor tratamente termice în vederea
obținerii pulberilor oxidice.

Materii prime:
Pentru această sinteză, mediul de reacție conține:
• Un precursor de Si: tetraetilortosilicatul (TEOS);
• Un agent organic de structurare-direcționare (molecule amfifilice: amine sau săruri cuaternare
de amoniu cu un lanț alifatic lung, copolimeri bloc etc.): bromura de hexadeciltrimetil amoniu
(CTAB);
• Un solvent sau amestec de solvenți (apă, etanol etc.);
• Un modificator de pH (acid sau bază): soluție de hidroxid de amoniu (NH4OH sau NaOH).

Sticlărie de laborator/Echipamente:
Cilindru de măsurare (50 mL) Balanță analitică
Pahare Berzelius (50 mL, 100 mL) Micropipetă (100-1000 μL)
Agitator magnetic cu încălzire Vârfuri de micropipetă (100-1000 μL)
Magneți pentru agitare Spatule
Echipament de sinteză hidrotermală în câmp
de microunde

Măsuri de precauție:
Substanțele chimice utilizate sunt toxice și iritante; evitați inhalarea!
Purtați echipament de protecție în timpul lucrului în laborator.
Utilizați doar sticlărie de laborator curată.
Utilizați NH3 doar în interiorul nișei și nu inspirați vaporii acestuia!

Mod de lucru:
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

Figura 1. Flux de obținere a silicei mezoporoase prin metoda sol-gel

Activitate individuală:

Preparați 0,5 g silice mezoporoasă. Pentru sinteză se vor calcula:

− Cantitățile necesare de apă și etanol în raport molar de 1:7,7 pentru 60 mL soluție. Se cunosc:
MH2O =18,02 g/mol, ρH O =1 g/mL, MCH3CH2OH =46,07 g/mol, ρCH =0,789 g/mL.
2 3 CH2 OH

− Cantitățile necesare de surfactant (CTAB) și precursor de silice (TEOS) corespunzătoare raportului

molar CTAB:TEOS precizat în intervalul 0,1-1 pentru obținerea de 0,5 g SiO2. Se cunosc:
MCTAB =364,45 g/mol, MTEOS =208,33 g/mol, ρTEOS =1.382 g/mL.

Preparați o soluție de micelii sub agitare magnetică, utilizând o viteză de rotație de 400 rpm
până la dizolvarea completă a cantității de surfactant (CTAB) în apă ~ 15 min.

După solubilizare, se adaugă etanolul, TEOS (în picătură) și 10 mL soluție de hidroxid. Viteza
de rotație se fixează la 600 rpm. Reacția se continuă sub agitare magnetică.

Produsul de reacție și Introduce în echipamentul de sinteză în câmp de microunde urmând

procedura din figura 2
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

Pentru fiecare procedură experimentală, notați modificările observate, precum schimbări de

culoare, formare de precipitat etc.

Pentru fiecare observație, explicați fenomenul căruia i se datorează, sau motivul pentru care
se efectuează operația.

Procedură Observații Explicații

Se pregătește curba de tratament
hidrotermal pe interfața echipamentului
de sinteză în câmp de microunde:
- Creșterea temperaturii la
100/120° C în 2 min. Se setează
presiunea la 20bari
- Menținerea temperaturii timp de
1h.
- Răcire liberă
După răcire se scoate produs de reacție și
se supune procesului de spălare cu apă
distilată/ultrapură
După spălare solidul obținut se usucă într-
o etuvă la temperatura de 60°C timp de
24h
După uscare se vor continua procedurile
de lucru in sedințele viitoare
 Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Facultatea De Inginerie Medicală

Figura 2. Metoda hidrotermală în câmp de microunde