Epurarea Procese Biologice

PROCESE
BIOLOGICE
lector dr. RaduMIHAIESCU
13.05.10
Epurarea biologica
epurarea realizata cu ajutorul
microorganismelor
degradarea substantelor organice dizolvate
cu ajutorul microorganismelorbacterii
folosite drept agenti de oxidare
se desfasoara prin reactii de descompunere
si de sinteza, mijlocite de enzime,
catalizatori biologici generati de catre
celulele vii.
2
13.05.10
Reactii enzimatice - etape

n prima faza, ntre moleculele de
enzima si de substanta utilizata ca
hrana (substrat) se formeaza
complecsi care, n faza urmatoare, se
descompun elibernd produsul (sau
produsii) de reactie si enzima
regenerata, care poate actiona
succesiv asupra unor noi molecule de
substrat.
3
13.05.10
Epurarea biologica
se realizeaza pe baza unui transfer de materiale
dinspre apa spre celulele vii si dinspre acestea napoi
spre masa de apa.
n prima faza, impuritatile trec din apa uzata spre
filmul, flaconul sau alte forme sub care apare masa de
microorganisme (biomasa) prin contactul interfacial si
prin procese de adsorbtie - desorbtie.
Acest transfer este cu att mai eficient cu ct aria
interfetei lichid-biomasa este mai mare, gradientul de
concentratie este mai pronuntat si daca pe interfata nu
sunt acumulari de substante care pot frna procesul.
13.05.10
Epurarea biologica
Substantele de la interfata sunt adsorbite si
transferate n prezenta enzimelor din celula
vie.
Drept rezultat sunt sintetizate celule noi, iar
produsii finali de descompunere trec napoi
n apa, de unde cei volatili se degaja n
atmosfera.
n procesele de epurare substantele
organice sunt oxidate, n sensul general si
si micsoreaza continutul de hidrogen.
5
13.05.10
Procese metabolice
Procese aerobe, folosind oxigen
dizolvat
Procese anoxice, folosind reducerea
biologica a donorilor de oxigen
Procese anaerobe, fara furnizare de
oxigen
13.05.10
Tabelul 1 Parametrii specifici ai proceselor

Parametru
Proces
anaerob anoxic aerob
Oxigen dizolvat mg/l 0 0 >0

Consum de energie scazut Scazut ridicat
Producere de slam scazut ridicat ridicat
Sensibilitate la substante
toxice
ridicat scazut Scazut
Eficienta ndepartarii COD <85% Variabil, depinznd de
>85%
nitrificare
Eficienta ndepartarii
azotului
0 45 -90% (necesara
nitrificarea n prima etapa)
Potrivit pentru pretratare Da Da Da

Potrivit pentru tratare n
ultima etapa
Nu Nu Da
Procese aerobe
Microorganismele implicate necesita pentru
metabolism ( ansamblul proceselor vitale de asimilare
a unor substante din mediul nconjurator si la eliminare
a produselor de dezasimilare n mediu
) oxigen.
n mod normal, necesarul de oxigen este acoperit de
oxigenul molecular dizolvat n apa, prezent n proportie
foarte mica (0,8% vol.) fata de cea de aer (21% vol.).
Aceasta face mediul acvatic foarte sensibil la nevoile
de oxigen ale microorganismelor, n sensul ca poate
deveni cu usurinta deficitar n oxigen.
Principalele produse finale ale degradarii aerobe sunt
bioxidul de carbon, apa, nitratii.
13.05.10
Procese anaerobe
n absenta oxigenului dizolvat, organismele
aerobe mor, eventual trec n forme latente,
iar locul lor este luat de organismele
anaerobe sau facultativ anaerobe care
folosesc oxigenul din materia organica sau
din unele combinatii anorganice, de
exemplu din nitrati si din sulfati cu formare
de amoniac, respectiv de hidrogen sulfurat.
Cei mai importanti produsi de
descompunere anaeroba sunt bioxidul de
carbon si metanul.
9
13.05.10
Figura 1. Bilantul
de carbon n compusii
organici de degradare
microbiologica
aeroba (A) si anaeroba
(B)
Capacitatea de epurare a unei instalatii

biologice depinde de masa de
microorganisme (biomasa) pe care o
contine.
Ea este limitata de cantitatea de poluanti
care poate fi asimilata de unitatea de
biomasa n unitatea de timp. De aceea,
cantitatea de poluanti organici aplicata n
unitatea de timp unitatii de biomasa
(ncarcarea organica) este la rndul sau
limitata.
11
13.05.10
Att n procesele aerobe ct si n cele

anaerobe nmultirea microorganismelor
determina formarea de biomasa noua
(namol excedentar), care este unul dintre
produsele concentrate ale epurarii
biologice.
Ambele tipuri de procese se aplica pentru
epurarea apelor uzate n mai multe
variante.
12
13.05.10
Biodegradabilitatea fluxului de apa

reziduala poate fi, n mod empiric,
estimata cu ajutorul raportului
BOD/COD (naintea nceperii tratarii):
BOD/COD <0,2 apa reziduala relativ
nedegradbila
BOD/COD 0,2-0,4 degradabila
moderat
BOD/COD >0,4 degradabila
13
13.05.10
Procese aerobe
Tratamentul aerob reprezinta oxidarea
biologica a substantelor organice dizolvate
cu oxigen ce utilizeaza metabolismul
microorganismelor. n prezenta oxigenului
dizolvat injectat ca aer sau oxigen pur
compusii organici sunt transformati
(mineralizati) n dioxid de carbon, apa sau
alti metaboliti si biomasa, namolul activ.
Continutul apei uzate toxice poate inhiba
procesul biologic.
14
13.05.10
Tabelul 2. Praguri de concentratie pentru substantele reprezentative toxice

pentru namolul activ
Substanta
Cadmiu (Cd
Concentratia inhibitoare
mg/l
Bicromat(CrO
Cupru (Cu
2+
2-
25
)
3 10
15
Nichel (Ni 2+ )
2 10
Zinc (Zn 2+ )
5 20
Clor (Cl )
0,2 1
Cianura (CN - )
0,3 2
Uleiuri minerale
> 25
fenoli
200 1000
2+
Hidrogen sulfurat/sulfuros
5 - 30
Epurarea biologica aeroba

n practica, se realizeaza n incinte deschise,
constructii n care biomasa este fie suspendata n apa
sub forma de agregate de microorganisme (flocoane),
fie este fixata pe suprafata unui suport solid sub forma
unei pelicule gelatinoase.
n ambele cazuri, sistemele sunt aprovizionate cu
oxigen, de obicei din aer.
16
13.05.10
Fig. 2. Bilantul carbonului organic n epurarea biologica
n fig. 2 este prezentat bilantul carbonului

din poluantii organici ntr-un sistem de
epurare biologica aeroba.
Concomitent cu asimilarea combinatiilor
organice ale carbonului, microorganismele
actioneaza si asupra compusilor cu azot.
Astfel, azotul din substantele organice este
transformat treptat n amoniac, azotiti si
azotati (nitrificare) si final n azot molecular
(denitrificare).
18
13.05.10
Tehnicile uzuale aerobe

Procesul complet cu amestec de
namol activ
Proces cu biorector cu membrana
Proces de filtrare cu stropire si
percolare
Proces cu pat extins
Proces cu biofiltru cu pat fix
19
13.05.10
Fig. 3. Schema unei instalatii de epurare biologica prin procesul cu namol activ
n linii mari, apa uzata (de obicei eliberata n prealabil

de impuritati nedizolvate) este introdusa n bazinul de
aerare care contine o suspensie de flocoane biologice
(namol activ) si n care se administreaza oxigenul
necesar respiratiei.
Debitul oxigenului introdus (mai frecvent prin aerare si
mai rar prin folosirea oxigenului tehnic) depinde de
cantitatea de biomasa din sistem si de debitul
poluantilor organici care trebuie degradati (n mod
obisnuit se asigura 1,0-1,5 kg oxigen pentru 1 kg
CBO5 ndepartat).
21
13.05.10
Pe masura admisiei de apa uzata, suspensia din bazinul de

aerare trece dintr-un decantor secundar, unde biomasa este
separata prin decantare, iar lichidul limpezit (apa epurata) este
evacuat din sistem.
O parte din biomasa sedimentata, corespunzatoare vitezei de
nmultire a microorganismelor, este eliminata din sistem, dar
cea mai mare parte este readusa n bazinul de aerare (namolul
de recirculare).
Concentratiile obisnuite de biomasa (exprimate n s.u.) n
bazinul de aerare sunt cuprinse ntre 0,6 si 4 kg/mc, iar n
evacuarea de fund a decantorului secundar ntre 5 si 20 kg/mc.
ncarcarea cu poluanti organici (exprimata n CBO5) aplicata
namolului activ (s.u.) este cuprinsa, n practica, ntre 0,05 si 2
kg/kg zi.
22
13.05.10
n procesul cu namol activ se

aplica mai multe variante, ntre
care se mentioneaza:
varianta epurarii clasice , n care apa uzata, mpreuna
cu namolul recirculat parcurge pe lungime un bazin
rectangular, modificndu-si treptat continutul de
poluanti de la capatul amonte pna la cel din aval al
bazinului;
variantele n care apa uzata si namolul recirculat sunt
distribuite uniform n ntregul bazin de aerare si n care
compozitia este practic aceeasi n orice punct din
bazin, inclusiv n amestecul evacuat spre decantorul
secundar;
varianta distributiei n trepte a ncarcarii organice din
namol si apa;
23
13.05.10
n procesul cu namol activ se

aplica mai multe variante, ntre
care se mentioneaza:
varianta numita cu sterilizare de contact , n care
namolul evacuat din decantorul secundar este supus
oxigenarii ntr-un bazin separat (de regenerare)
nainte de a fi amestecat cu apa uzata n conditii de
ncarcare organica ridicata;
varianta de aerare prelungita sau oxidare totala este
caracterizata prin exploatarea sistemului de aerare la
ncarcari organice foarte scazute, n dorinta de a
obtine un grad ridicat de epurare si micsorarea sau
chiar anularea productiei de namol excedentar (acest
ultim deziderat s-a dovedit practic irealizabil).
24
13.05.10
O varianta constructiva a procesului cu

namol activ, recomandata pentru debite
mici de ape uzate cu poluanti organici usor
asimilati de microorganisme (unitati de
industrie alimentara, industrie usoara,
unitati zootehnice mici etc.) este
santul de
oxidare , la care bazinul de aerare este un
canal, realizat direct n pamnt (avnd
peretii si fundul protejati de eroziune) si
unde aerarea se realizeaza, de regula, cu
aeratoarele mecanice cu ax orizontal.
25
13.05.10
O alta varianta de epurare aeroba cu

cultura floculata de microorganisme,
n care nu se realizeaza decantarea
secundara si deci recircularea
biomasei, o reprezinta iazurile
biologice care sunt exploatate la
ncarcari organice (CBO5, raportate la
volum) mici de cca. 0,001 kg/mc zi
(cca. 50 kg/ ha zi).
26
13.05.10
Epurarea biologica aeroba n sisteme cu

biomasa fixata sub forma de pelicula pe un
suport solid
se realizeaza, de asemenea, n mai multe variante, dintre
care cea mai uzuala o constituie
filtrele biologice .
Acestea constau din bazine prevazute la fund cu un radier
drenant, care sunt umplute cu material filtrant cu suprafata
specifica (aria suprafetei exterioare raportata la unitatea de
volum) ct mai mare.
Ca material filtrant (suport pentru pelicula) se folosesc, de ex.
bucati de roca (granit, tufuri vulcanice etc.) concasata sau de
ceramica la dimensiuni ntre 50 si 80 mm, sau materiale
filtrante din alte materiale (mai ales din mase plastice cu care
se pot atinge suprafete specifice n jur de 100 mp/mc).
n cazul materialelor filtrante grele, naltimea acestora este
ntre 1 si 2 m; n cazul celor mai usoare (mase plastice) se
realizeaza naltimi mai mari (5 m sau mai mult).
27
13.05.10
Epurarea biologica aeroba n sisteme cu

biomasa fixata sub forma de pelicula pe un
suport solid
Constructia este astfel realizata nct aerul sa aiba acces n
materialul filtrant prin tiraj natural sau fortat.
Pe fata superioara a materialului filtrant este distribuita apa uzata
(eliberata n prealabil de suspensii) care se prelinge pe suprafata
granulelor materialului filtrant, fiind colectata apoi sub radierul
drenant.
ncarcarile hidraulice aplicate sunt de 1-5 mc/mp zi la biofiltrele de
mica ncarcare si de circa 10 ori mai ridicate la cele de mare
ncarcare.
Dupa un anumit timp de la nceperea alimentarii cu apa uzata, pe
suprafata materialului filtrant se formeaza o pelicula gelatinoasa de
microorganisme care elimina poluantii organici din apa utiliznd
pentru respiratie oxigenul din aer. ncarcarile cu poluanti organici
(CBO5) aplicate sunt cuprinse ntre 0,1 si o,4 kg/zi la 1 mc material
filtrant ajungnd pna la circa 5 kg/mc zi la filtrele biologice de mare
ncarcare.
28
13.05.10
Reactoarele biologice rotative

varianta de sistem de epurare aeroba cu masa biologica fixata
pe o supr. solida, la care suportul solid sub forma unui tambur
cu supr. specifica mare, imersat pna sub ax ntr-o cuva
strabatuta continuu de apa uzata, este mentinut ntr-o miscare
de rotatie lenta (cteva rot/min).
Prin aceasta, la fiecare rotatie, elementele supr. suportului
patrund n apa si apoi revin n aer, ceea ce asigura contactul
peliculei biologice, formate pe supr. suportului, att cu poluantii
din apa uzata ct si cu oxigenul atmosferic.
Apa uzata este trecuta continuu prin cuva cu un debit coresp.
unei ncarcari cu subst. organice (CBO5) cuprins ntre 0,01 sI
0,03 kg/zi la 1 mp supr. de umplutura; aceasta revine la o
ncarcare volumetrica de 1-3 kg/mc zi.
n aceste conditii se realizeaza eficiente de epurare de 7090%.
29
13.05.10
Procesul cu biorector si
membrana
o combinatie a tratamentului cu namol activ si separare
cu membrane
este un proces utilizat pentru apa uzata industriala si
urbana.
Exista diferite variante ale acestui proces:
ciclul extern de recirculare ntre rezervorul de namol
activ si modulul de membrane
imersia modului membrana n rezervorul cu namol activ
aerat, unde efluentul este filtrat printr-o membrana
fibroasa gaurita, biomasa ramnnd n rezervor; aceasta
varianta consuma mai putina energie si se utilizeaza n
instalatii mai compacte.
Aceste variante mpreuna cu procesul de namol activ
conventional sunt prezentate n Fig. 4.
30
13.05.10
Figura 4. Variante de
bioreactor cu membrana,
comparativ cu
procesul de namol activ
conventional
Un bioreactor cu membrana reprezinta o

facilitate compacta (pna la de 5 ori mai
compact dect o instalatie conventionala cu
namol activ, modulul membranei nlocuind
rezervorul de decantare) acesta producnd
mai putin exces de namol.
Ca dezavantaj, consumul de energie poate
fi semnificativ mai mare dect la procesele
conventionale cu namol activ, datorita
pomparii.
32
13.05.10
Procesul de filtrare prin picurare

sau percolare
microorganismele sunt atasate de un mediu
foarte permeabil prin care apa uzata va picura
sau percola.
Mediul de filtrare consta dintr-o roca sau diferite
tipuri de plastic.
O imagine schematica este ilustrata n Fig. 5.
Lichidul este colectat ntr-un sistem de drenaj
subteran si trimis catre un rezervor de
sedimentare iar o parte din lichid este recirculat
pentru a dilua rezistenta apei uzate.
33
13.05.10
Figura 5. Imaginea schematica a filtrului picurator

Q: Apa uzata
QR: Apa recirculata
Procesul cu pat extins

functioneaza ca tratarea anaeroba cu
distinctia ca aerul sau oxigenul este
introdus iar bacteria aeroba (n loc de
anaeroba) este fixata n biofilm.
Avantajul acestei versiuni a tratamentului
aerob este reducerea necesarului de
spatiu cu aceeasi performanta.
35
13.05.10
Procesul cu biofiltru cu
pat fix
debitul de apa uzata este tratat cnd trece
prin biofilm;
substantele solide suspendate sunt retinute
n filtru, din care sunt spalate n contracurent cu regularitate.
Aceasta tehnologie (cu o randament ridicat
pe volum si cu renuntarea la decantorul
secund si fara miros) a fost dezvoltata ca
alternativa compacta la procesul
conventional cu namol activ (vezi Figura 6).
36
13.05.10
Figura 6: Procesul cu biofiltru comparativ cu procesul conventional cu namol activ
Tratamentul aerob al apei uzate

reprezinta n general etapa finala
biologica.
38
13.05.10
Procese anaerobe
Epurarea anaeroba a apelor uzate se
realizeaza n incinte nchise (bazine
de fermentare) ferite de accesul
oxigenului care inhiba activitatea
microorganismelor anaerobe.
39
13.05.10
Procese anaerobe
Tratamentul anaerob al apei reziduale
transforma continutul organic al apei
reziduale, cu ajutorul microorganismelor si
fara input de aer, ntr-o varietate de produse
precum metanul, dioxidul de carbon, sulfura
etc.
Biogazul consta n 70% metan, 30% dioxid
de carbon si alte gaze precum hidrogenul si
hidrogenul sulfurat.
Procesul are loc n reactorul rezervor etans
la aer, microorganismele sunt retinute n
rezervor ca biomasa (namol).
40
13.05.10
Procese anaerobe
Epurarea anaeroba a apelor uzate
poate fi intensificata prin ridicarea
temperaturii n bazinul de fermentare
la valori de 20 - 40 C (domeniul
mezofil) sau mai mari, de 45 - 60 C
(domeniul termofil), dar poate avea
loc si la temperaturi de 10 - 20 C
(domeniul criofil).
41
13.05.10
Procese anaerobe
Epurarea anaeroba a apelor uzate prezinta fata de cea
aeroba avantaje mai ales din punct de vedere
energetic, ntruct treapta de aerare, mare
consumatoare de energie electrica, este eliminata, iar
din descompunerea poluantilor organici rezulta gaze
de fermentare combustibile (datorita continutului ridicat
de metan) care pot servi la acoperirea unor nevoi de
energie din statia de epurare.
Pe de alta parte, productia de namol excedentar este
nula si nensemnata, prin aceasta evitndu-se
cheltuielile legate de evacuarea finala a unor astfel de
namoluri.
42
13.05.10
Procese anaerobe
Si la epurarea anaeroba a apelor
uzate se utilizeaza variante cu masa
biologica, fie sub forma de suspensie,
fie sub forma de pelicula fixata pe un
suport solid.
43
13.05.10
Exista mai multe tipuri de

reactoare disponibile.
reactorul anaerob de contact
reactorul cu strat de namol anaerob
cu flux ascendent
reactorul cu pat fix
reactor cu pat extins.
44
13.05.10
Procesul anaerob de
contact
apa uzata este agitata cu suspensia de
microorganisme n bazinul de fermentare si
amestecate ntr-un reactor etans,
amestecul de namol/apa uzata este separat
extern (sedimentare sau flotatie n vid) iar
partea plutitoare (supernatantul) este
deversata catre un tratament ulterior.
Namolul anaerob sedimentat este recirculat
n reactor.
O imagine schematica este prezentata n
figura 7.
45
13.05.10
Figura 7. Procesul de contact anaerob
Procesul cu flux
ascendent
apa uzata este introdusa pe la baza
reactorului, de unde curge ascendent printrun strat de namol format din granule sau
particule formate biologic.
Gazele produse determina amestecarea
cantitatii de apa uzata.
Apa uzata trece ntr-o camera de
sedimentare unde continutul solid este
separat iar gazele sunt colectate n vrful
reactorului.
Principiul este ilustrat n figura 8.
47
13.05.10
Figura 8: Reprezentarea schematica a procesului cu flux

ascendent
a) intrare namollichid
b) filtru de gaz
c) namolul sedimentat se ntoarce spre intrare
Procesul cu pat fix

anaerob
sau
apa uzata curge ascendent sau

descendent (n functie de continutul
de solide din influent) printr-o coloana
cu tipuri variate de substante solide
pe care microorganismele anaerobe
cresc si sunt retinute.
49
13.05.10
Procesul cu pat extins

apa uzata este pompata ascendent prin stratul unui
mediu adecvat (nisip, carbune, polietena, etc.) pe care
s-a dezvoltat un strat biologic n forma de biofilm.
Efluentul este recirculat pentru a dilua fluxul de apa
uzata si pentru a furniza un flux adecvat mentinrii
stratului-pat ntr-o conditie extinsa.
Excesul de biomasa este ndepartat de la suprafata si
tratat dupa bioreactor. Acolo nu mai este necesara o
recirculare de namol, purtatorul biofilmului asigurnd o
concentratie ridicata a biomasei n interiorul
reactorului.
Pentru cresterea eficientei tratamentului anaerob a
fost introdusa o varianta n doua etape (Fig. 9).
50
13.05.10
Figura 9
51
13.05.10
Procese anaerobe
Prin pot fi obtinute grade de ndepartare din apa a poluantilor
organici (masurati prin CBO), cuprinse ntre 50 si 90% la
ncarcari organice care uneori pot sa le depaseasca pe cele
realizate la instalatiile de epurare aeroba, ceea ce duce la
scaderea cheltuielilor de investitii.
Experienta a demonstrat ca procesele de epurare anaeroba,
mai ales ultimele doua variante, pot fi aplicate si apelor
uzate cu continut relativ scazut de poluanti organici. n acest
fel, epurarea anaeroba poate asigura n multe cazuri
ndepartarea naintata a substantelor organice fara a mai fi
necesara asocierea unei trepte finale de epurare biologica
aeroba.
Procesele anaerobe se aplica pentru epurarea apelor uzate
din zootehnie, industria alimentara, industria textila si a
pielariei, precum si anumitor ape uzate din industria chimica.
52
13.05.10
Figura 10: Exemplu de epurare Mecanica-Biologica-Chimica
Fig. 11. Instalatie de tratare biologica n mai multe etape, folosita ntr-o fabrica de bere
Fig. 12. Proces anaerob cu reactor strat de namol
Fig. 13. Biologie aeroba
Fig. 14. Instalatie de tratare anaeroba de contact biologic

Epurarea Procese Biologice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Epurarea Procese Biologice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROCESE

lector dr. RaduMIHAIESCU

lector dr. RaduMIHAIESCU

Reactii enzimatice - etape

lector dr. RaduMIHAIESCU

lector dr. RaduMIHAIESCU

lector dr. RaduMIHAIESCU

lector dr. RaduMIHAIESCU

Tabelul 1 Parametrii specifici ai proceselor

Oxigen dizolvat mg/l 0 0 >0

ridicat scazut Scazut

Eficienta ndepartarii COD <85% Variabil, depinznd de

Potrivit pentru pretratare Da Da Da

lector dr. RaduMIHAIESCU

lector dr. RaduMIHAIESCU

Capacitatea de epurare a unei instalatii

lector dr. RaduMIHAIESCU

Att n procesele aerobe ct si n cele

lector dr. RaduMIHAIESCU

Biodegradabilitatea fluxului de apa

lector dr. RaduMIHAIESCU

lector dr. RaduMIHAIESCU

Tabelul 2. Praguri de concentratie pentru substantele reprezentative toxice

Epurarea biologica aeroba

lector dr. RaduMIHAIESCU

Fig. 2. Bilantul carbonului organic n epurarea biologica

n fig. 2 este prezentat bilantul carbonului

lector dr. RaduMIHAIESCU

Tehnicile uzuale aerobe

lector dr. RaduMIHAIESCU

n linii mari, apa uzata (de obicei eliberata n prealabil

lector dr. RaduMIHAIESCU

Pe masura admisiei de apa uzata, suspensia din bazinul de

lector dr. RaduMIHAIESCU

n procesul cu namol activ se

lector dr. RaduMIHAIESCU

n procesul cu namol activ se

lector dr. RaduMIHAIESCU

O varianta constructiva a procesului cu

lector dr. RaduMIHAIESCU

O alta varianta de epurare aeroba cu

lector dr. RaduMIHAIESCU

Epurarea biologica aeroba n sisteme cu

lector dr. RaduMIHAIESCU

Epurarea biologica aeroba n sisteme cu

lector dr. RaduMIHAIESCU

Reactoarele biologice rotative

lector dr. RaduMIHAIESCU

lector dr. RaduMIHAIESCU

Un bioreactor cu membrana reprezinta o

lector dr. RaduMIHAIESCU

Procesul de filtrare prin picurare

lector dr. RaduMIHAIESCU

Figura 5. Imaginea schematica a filtrului picurator

Procesul cu pat extins

lector dr. RaduMIHAIESCU

lector dr. RaduMIHAIESCU

Figura 6: Procesul cu biofiltru comparativ cu procesul conventional cu namol activ

Tratamentul aerob al apei uzate

lector dr. RaduMIHAIESCU

lector dr. RaduMIHAIESCU

lector dr. RaduMIHAIESCU

lector dr. RaduMIHAIESCU