FIȘĂ DE DOCUMENTARE

(ANEXA Nr1)

Epurarea apelor
Epurarea apelor uzate se defineste ca un ansamblu de masuri si procedee prin care cantitatile de
impuritati chimice sau microbiologice sunt diminuate astfel incat apa rezultata sa poata fi varsata
intr-un bazin receptor (rau) fara sa-i dauneze din punct de vedere calitativ
 Epurarea cuprinde 3 tipuri de procedee:
 Mecanice
 Chimice
 Biologice
 Epurarea mecanica inlatura din apa impuritatile de dimesiuni mari. Retinerea suspensiilor
se face cu:
 - gratare rare
 - gratare dese
 Deznisipatoare (decantoare) asigură depunerea pe fundul bazinului a pietrișului și
nisipului fin și a altor particule care au trecut de grătare.
 Nisipul depus se colecteazămecanic de pe fundul bazinelor și se gestionează ca și deșeu
împreună cu cele rezultate din etapele anterioare, deoarece conține multe impurități
 Separatoare de grasimi( decantoarele primare): sunt longitudinale sau circulare și asigură
stașionarea apei timp mai îndelungat, astfel se depun și suspensiile fine. În aceste
separatoare se pot adăuga în apă substanțe chimice cu rol de agent de coagulare sau
floculare. Spumele și alte substanțe flotante adunate la suprafață ( grăsimi, substanțe
petroliere) se rețin și se înlătură.
 Sisteme de aerare (aerotancuri): sunt bazine unde apa este amestecată cu ,,nămol activ,,
ce conține microorganisme ce descompun aerob substanțele organice.Se introduce
continuu aer pentru a accelera procesele biochimice.
 Decantoare secundare: sunt bazine în care se sedimentează materialele de suspensie
formate în urma proceselor complexe din aerotancuri. Nămolul este trimis la metatancuri
iar gazele (ce conțin metan) se folosesc ca și combustibil.
 Epurarea chimica
 Metoda se aplica apelor uzate industriale si altor categorii de ape cand se urmareste o
epurare rapida si eficienta.
 Epurarea chimica se aplica atat poluantilor in suspensie, cat si celor dizolvati.
 Astfel, materiile in suspensie fina care nu se decanteaza in decantorul primar, ele aflandu-
se dispersate coloidal, se elimina cu ajutorul unor reactivi chimici, numiti coagulanti
(saruri de Al si Fe in asociere cu alti reactivi), se mai folosesc si coagulanti sintetici
numiti polielectroliti.
 Aplicarea procedeului de decantare cu coagulanti asigura eliminarea materiilor in
suspensie in proportie de peste 95% si reduce continutul de substante organice dizolvate.
 Epurarea biologica
Aceasta se mai numeste si epurare secundara si se aplica pentru eliminarea din apa a
poluantilor organici biodegradabili, care pot constitui hrana pentru microorganisme.
Se practica trei procedee principale de epurare biologica:
a) Cu namol activ
b) Cu biofiltre
c) Cu iazuri de oxidare
Cu namol active:
Instalatia de epurare include un bazin de aerare numit aerotanc, in care apa uzata
provenita de la decantorul primar este aerata puternic cu ajutorul unor dispozitive de
insuflare a aerului si un bazin de sedimentare – decantorul secundar.
In timpul stationarii apei (2-4 ore) in aerotanc se formeaza grupari de microorganisme
care consuma substanta organica poluanta, ducand la formarea unui material celular cu
aspect de namol.
Namolul sedimentat in decantorul secundar este utilizat partial pentru insamantarea
aerotancului, iar excesul e indepartat sau condus in alta instalatie a statiei de epurare. Apa
rezultata este epurata in proportie de 85 – 95%.
Cu biofilter:
Instalatia de epurare contine biofiltrul propriu-zis, care este un turn de 1 – 4m inaltime, ce
contine o umplutura de material inert, formata din piatra sau mase plastice, si un decantor
secundar.
Apa uzata provenita de la decantorul primar este introdusa prin partea superioara a
biofiltrului si cade liber pe materialul de umplutura, in contracurent cu aerul. Pe
suprafetele materialului de umplutura se formeaza o pelicula biogena ce are o compozitie
asemanatoare namolului activ, dar care difera prin repartitia grupelor de microorganisme.
 Cu iazuri de oxidare:
Se utilizeaza de obicei ca un procedeu de epurare globala pentru ape uzate cu volum
relativ mic. Iazul biologic poate fi amenajat in bazine de pamant cu adancime mica, sub 1
metru, si dotat sau nu cu instalatii de agitare reaerare. El poate prelua toate operatiile
efectuate in treptele statiei de epurare : decantare primara, epurare biologica, decantare
secundara etc.
Populatiile de microorganisme care participa la epurare in iazuri sunt aceleasi ca si in
instalatii si in plus se adauga si algele care prin procesul de fotosinteza aduc un aport de
oxigen. In plus, algele asimileaza pentru hrana proprie ionii de amoniu si sarurile
fosfatice care rezulta din descompunerea substantelor organice de catre bacterii, realizand
in acest mod epurarea apelor si sub acest aspect.
O problema importanta rezultata din procesul de epurare este producerea de namoluri:
amestec de bacterii vii sau moarte, suspensii si poluanti care au fost indepartati din apa.
Aceste namoluri trebuie prelucrate pentru a nu genera la randul lor fenomene de poluare
si pentru a putea fi folosite.
Prelucrarea namolurilor consta in:
- ingrosare (concentrare), prin decantare sau centrifugare
- fermentare cu ajutorul bacteriilor anaerobe rezultand metan si bioxid de carbon
- deshidratare (uscare) prin scaderea cantitatii de namol si usurarea transportului
Namolul astfel deshidratat si stabilizat poate fi folosit drept ingrasamant organic in
agricultura.
In urma epurarii fizico-mecanice, chimice si biologice rezulta:
- ape epurate care nu mai contin substante nocive
- namoluri care trebuie apoi prelucrate si valorificate