Andreica Denisa-Viorica,

IM, grupa 1

Epurarea biologic
Introducere
Prin poluare impurificare, murdrire a unei ape, se nelege degradarea calitilor
fizice, chimice sau biologice ale acesteia, produs direct sau indirect de activitileumane sau
procesele naturale; acestea fac ca apa s devin improprie pentru folosirea normal n
scopurile n care ea era posibil nainte de intervenia polurii.
Epurarea apelor poluate const ntr-un ansamblu de procedee i msuri prin care
concentraia poluanilor anorganici, organici i microorganismele este redus sub anumite
limite prevazute de normativele n vigoare. Apele uzate,care pot fi menajere, de canalizare,
orasanesti, industriale,etc. prezint indicii de calitate caracteristici mult modificati, fapt ce
impune purificarea lor n staii de epurare.
Primul pas spre epurare este colectarea apelor uzate, care se face prin sisteme de
canalizare. Ele sunt mai simple la poluani industriali, dar foarte vaste i complicate n cazul
canalizrii localitilor, deoarece trebuie s preia ape uzate de la un foarte mare numr de
surse. Se mai adaug canalele ce preiau apele pluviale. Apele acestea trebuie apoi conduse la
staia de epurare, de unde apoi de regul sunt restituite n emisar, de obicei un ru.
Epurarea biologica a apelor uzate constituie un procedeu de tratare a apelor de
canalizare bazate pe fenomene biochimice ce decurg din metabolismul microorganismelor ce
populeaza apa uzata si are ca scop retinerea din aceste ape a suspensiilor coloidale sau
dizolvate de natura organica. Epurarea biologica este o ramura a biotehnologiei, adica a acelei
combinatii intre biologie si tehnologie prin care procesele biologice sunt conduse cu procedee
tehnice adecvate incat, concordanta dintre reactiile microorganismelor si apa uzata sa conduca
la obtinerea unei ape epurate lipsita practic total de substante organice asimilabile.
Indepartarea poluantilor de natura organica biodegradabila din apele uzate prin procese
biologice se produce fie prin fenomenul natural de autoepurare, intalnit la apele de suprafata,
fie prin epurarea biologica intensiva, in statia de epurare. Epurarea biologica se realizeaza fie
in instalatii de epurare naturala ( iazuri biologice, campuri de irigare, etc ) fie in instalatii de
epurare artificiala ( filtre biologice, bazine de aerarecu namol activ, biodiscuri, bazine de

Andreica Denisa-Viorica,
IM, grupa 1

fermentare anaeroba de contact, etc ) , in care au loc acele fenomene biochimice, cu ajutorul
microorganismelor care mineralizeaza partial substantele organice pe baza de carbon,
transformandu-le in material celular ( biomasa ) care se retine sub forma de namol activ in
decantoarele secundare.

Componentele i funcionarea unei staii de epurare a apei

O staie de epurare oreneasc este constituit n general din 3 trepte: treapta primar
(mecanic), treapta secundar (biologic) i treapta teriar (biologic, mecanic sau chimic).
n momentul de fa n Romania foarte puine staii de epurare a apelor reziduale or ene ti
dein treapta teriar.
a. Treapta mecanic de epurare
Caracterizeaz i intervine n prima etap a procesului de epurare a apei i este alctuit
din mai multe sectoare i componente: gratare, decantoare, filtre de nisip, separatoare de
grasimi, bazine de decantare.
b. Treapta biologic de epurare a apei
Presupune procedee de reducere a valorilor unor parametrii sensibil modificai sub
aciunea poluanilor.
Prin procedeele de epurare biologic, poluanii sunt descompui prin activitatea
bacteriilor, n produi simpli ca CO2, H2O i alte produse netoxice, cu generarea de biomas,
dispersat n apa bazinelor staiei de epurare, biomas denumit nmol activ.
n acest caz, bacteriile mpreun cu nmolul sunt separate prin procedee de
flotarefiltrare sau sedimentare (separare gravitional). Se mai utilizeaz procedeul prin care
bacteriile sunt fixate pe suport permeabil pelicular sau "film biologic", unde ele acioneaz
din interiorul acestui substrat asupra poluantilor, apa rmnnd limpede.
Microorganismele utilizate n epurarea biologic pot fi aerobe, facultativ aerobe i
anaerobe.
Aceste bacterii se dezvolt n asociere cu alte organisme, protozoare mici (rolifere,
ciliate, flagelate), nematode, ciuperci, etc., specifice bazinelor de epurare biologic, care
mpreun particip la procesul general de epurare prin:
- modificri aerobe, prin care substantele organice i poluanii sunt descompui n
substane simple.

Andreica Denisa-Viorica,
IM, grupa 1

Substratul reprezint hrana bacteriilor, care n acest mediu nutritiv se nmulesc enorm.
Prezena oxigenului dizolvat n ap stimuleaz activitatea bacteriilor aerobe. Prin procesul
aerob, cca 50% din substratul organic coninut de apele reziduale este mineralizat de ctre
bacteriile aerobe.
- modificri anaerobe, induse de activitatea bacteriilor anaerobe, care utilizeaz pentru
procesele vitale oxigenul din descompunerea sulfailor i a fosfailor. La descompunerea
materiilor organice particip activ enzimele secretate de bacterii. n procesele anaerobe de
epurare i autoepurare, proteinele, hidraii de carbon i grsimile sunt degradate, n compui
mai simpli (CO2, CH4, H2O, acid acetic), n funcie de speciile de bacterii participante, ct i
mai ales, n funcie de condiiile de mediu.
n reaciile anaerobe, att viteza de descompunere a substratului organic ct i cresterea
numrului bacteriilor sunt mai reduse. n general, n treapta biologic de epurare, acioneaz
ambele tipuri de bacterii, participnd fiecare la procesul de purificare a apelor.
c. Treapta teriar nu exist la toate staiile de epurare. Ea are de regul rolul de a nltura
compui n exces (de exemplu nutrieni- azot i fosfor) i a asigura dezinfecia apelor (de
exemplu prin clorinare). Aceast treapt poate fi biologic, mecanic sau chimic sau
combinat, utiliznd tehnologii clasice precum filtrarea sau unele mai speciale cum este
adsorbia pe crbune activat, precipitarea chimic etc. Eliminarea azotului n exces se face
biologic, prin nitrificare (transformarea amoniului n azotit i apoi azotat) urmat de
denitrificare, ce transform azotatul n azot ce se degaj n atmosfer. Eliminarea fosforului se
face tot pe cale biologic, sau chimic.

Epurarea biologica
Epurarea biologica este o treapta superioara a procesului de epurare a apelor uzate
orasenesti si se mai numeste si epurare secundara.
Epurarea biologica este procesul tehnologic prin care impuritatile de natura organica
din apele uzate sunt transformate de catre o cultura de microorganisme in produsi de
degradare mult mai inofensivi, respectiv, CO2, saruri minerale etc.
Schematic, procesul de epurare biologica se desfasoara astfel: substantele organice din
apele uzate sunt adsorbite si concentrate la suprafata biomasei; aici, prin activitatea enzimelor
eliberate de celula ( exoenzime ) substantele sunt descompuse in unitati mici care patrund

Andreica Denisa-Viorica,
IM, grupa 1

celula microorganismelor unde sunt metabolizate; o parte a reactiilor de oxidare care au loc,
furnizeaza energie reactiilor prin care se formeaza masa celulara noua, iar produsii finali ai
descompunerilor ( produsi de oxidare ca H2O, CO2, azotati, sulfati, substante organice
stabile etc ) sunt eliberati in mediu.
Produsele de natura organica din apele uzate sunt adsorbite si concentrate la suprafata
biomasei, unde sub actiunea enzimelor eliberate de celulele microorganismelor, substantele
organice sunt descompuse in componente mai mici si care pot patrunde in celula
microorganismelor unde sunt metabolizate. Prin metabolizare se obtin produsi de
descompunere, cum sunt: CO2, H2O, energie, dar si noi microorganisme prin inmultire.
Bacteriile
Rolul principal in epurarea biologica este detinut de catre
bacterii. Bacteriile sunt organisme monocelulare care utilizeaza
hrana solubila; fiecare celula este un organism independent,
capabil sa execute toate functiile necesare vietii.
Aceste microorganisme care consuma substante organice,
Nitromona
s pot trai si se pot inmulti in prezenta sau in absenta oxigenului, deci procesele
din apele uzate
pot fi aerobe si anaerobe. De regula procesele aerobe sunt specifice procesului de epurare a
apelor de substante organice, in timp ce procesele anaerobe sunt specifice prelucrarii
namolurilor rezultate in statiile de epurare si au ca rezultat obtinerea in principal a biogazului.
In stransa asociere cu bacteriile in aceste procese aerobe intervin si protozoare (ciliate si
flagelate), metazoare (rotiferi si nematode) si ciuperci sau fungi. Aceste asociatii de
microorganisme se numesc biocenoze.
Metabolismul bacterian
Epurarea biologica se realizeaza ca urmare a metabolismului bacterian, care reprezinta
totalitatea proceselor implicate in activitatea biologica a unei celule, prin intermediul carora
energia si elementele nutritive sunt preluate din mediul inconjurator si utilizate pentru
biosinteza si crestere, dar si pentru alte activitati secundare (mobilitate, luminiscenta). In urma
acestor procese, substantele din apele uzate, respectiv elementele nutritive, sunt transformate
in constituenti celulari, energie si produse de uzura.

Andreica Denisa-Viorica,
IM, grupa 1

Din punct de vedere energetic procesele metabolice se pot imparti in doua grupe mari:

procese de dezasimilatie ( exoterme) prin care se elibereaza energie in urma

degradarii substantelor organice din apele uzate;

procese de asimilatie (endoterme) in care se sintetizeaza componenti celulari.

Schema proceselor generale de metabolism in
epurarea aeroba

Aceste doua procese sunt strans interconectate, astfel incat prin degradarea substantelor
din mediu se asigura pe langa energie si substante chimice sau procursori ai acestora, necesari
pentru sinteza elementelor din celulele microorganismelor. In ansamblu diferitele reactii
biochimice ale metabolismului indeplinesc patru functii esentiale pentru viata celulei si
anume:

producerea componentilor chimici folositi pentru realizarea constituentilor celulari;

elaborarea de energie si stocarea acesteia sub diferite forme;

activarea unor elemente de constructie a celulei pe baza energiei stocate;

formarea de material biologic nou prin utilizarea substantelor chimice produse prin
descompunerea substantelor organice.
O caracteristica distinctiva a activitatii metabolice bacteriene este intensitatea

exceptionala a proceselor celulare in comparatie cu activitatile omoloage ale organismelor

superioare. Aceasta caracteristica se datoreaza faptului ca celulele microbiene au un raport

Andreica Denisa-Viorica,
IM, grupa 1

deosebit de mare intre suprafata de contact cu exteriorul si greutatea lor. Ca urmare schimbul
de substante intre celule si mediu este foarte intens. Acest fapt asigura o viteza extrem de
mare de consum al materialelor organice si in acelasi timp o viteza mare de crestere a
bacteriilor.
Luate in ansamblu bacteriile isi pot realiza metabolismul utilizand practic numeroase si
diferite surse de substante nutritive incepand de la azotul molecular, bioxidul de carbon, sulf
si terminand cu cele mai complexe substante organice. Aproape orice substanta din mediu,
organica si chiar anorganica, din care se poate obtine energie este accesibila metabolismului
bacterian.
Reactiile biochimice metabolice sunt conditionate de prezenta in mediul natural sau in
mediile de cultura artificiale a tuturor materialelor necesare pentru sinteza constituentilor
celulari si pentru obtinerea energiei. Deci in mediile uzuale de cultura a microorganismelor
trebuie sa se gaseasca in primul rand surse de: C, H, O, N, P, S; cantitati mici de K, Mg, Mn,
Na, Ca, Fe, Cl-, SO4-, PO4-3 si cantitati foarte mici de Zn, Co, Mo asa numitele oligoelemente
indispensabile activitatii metabolismului bacterian

Ciupercile
CIUPERCILE sunt organisme nefotosintetice care
absorb hrana. Ele joaca de obicei un rol secundar in epurarea
apelor uzate, putand degrada substante organice de natura
diferita ca : celuloza, fenoli, hidrocarburi etc. S-a constatat ca
Mucor

interventia ciupercilor in procesul de epurare biologica este cauzata

de concentratia scazuta de oxigen provocata de incarcarea organica excesiva din apele uzate,
de valoarea scazuta a pH-ului (sub 7) si de cantitatea scazuta de azot. Cand cipercile se
inmultesc mult apare fenomenul de umflare a namolului activat, ceea ce indica o slaba
decantare si o eficienta redusa a procesului de epurare biologica cauzata si de distrugerea
florei bacteriene.
Formele cele mai comune de ciuperci izolate din probe de namol activ sunt: Aspergillus,
Mucor, Penicillium, Candida, Rhizopus, Sepedonium,
Sacchromyces etc.

Fusarium,

Sporotrichum,

Andreica Denisa-Viorica,
IM, grupa 1

Protozoarele
Protozoarele constituie un component aproape obligatoriu al biomasei. Fiind organisme
predatoare, contribuie la epurarea apelor uzate prin mentinerea unui echilibru in dezvoltarea
bacteriilor, mai ales al celor libere, jucand un rol de seama in limpezirea apelor epurate. Sunt
deci cele mai bune indicatoarte ale modului in care functioneaza un namol activ. Protozoarele
sunt strict aerobe si majoritatea ingereaza hrana ca particule solide, dar se pot hrani si prin
difuzia in celula a substantelor organice dizolvate, daca acestea sunt in concentratie mare, de
5-10 g/dm3; exceptie fac flagelatele care pot metaboliza si substante organice in concentratii
reduse. Multe protozoare nu isi pot sintetiza toate substantele necesare cresterii si depind de
bacterii in furnizarea acestor produsi. Formula empirica a protoplasmei protozoarelor este
C7H14NO3. Dintre ele, mai importante in procesul de epurare sunt: Rhizopodele, Flagelatele
si Ciliatele.
Rhizopodele domina foarte rar si numai in sistemele care pornesc corect, sau care si-au
revenit de la un grad mai mare de intoxicare. Cateva forme de rhizopode intalnite in namolul
activ sunt: Amoeba Proteus, Amoeba Verrucosa, Arcella Vulgaris, Astramoeba Radiosa etc.
Flagelatele apar in numar mare in primele zile dupa punerea in functiune a instalatiilor
sau dupa o intoxicare grava, la refacerea biocenozei. Flagelatele se inmultesc si pier cu mare
repeziciune si se inmultesc mai ales in momentele de instabilitate accentuata a echilibrului
dinamic al biocenozei. Sunt de doua feluri:
a) Fitoflagelatele exista numai atunci cand substantele organice sunt intr-o
concentratie mare. Fitoflagelatele indica faptul ca efluentul continua sa aiba multe substante
organice. Dintre fitoflageletele care traiesc in namolul activ avem: Chrysamoeba, Chromulina,
Chilomonas, Cryptomonas, Polytoma, Euglena Virdis, Hexamitus, Peronema, Gymnodinium,
Notosolenus, Heteronema, Carteria, Chlamydomonas etc.
b) Zooflagelatele- apar dupa disparitia fitoflagelatelor, acestea indica un sistem mai
eficient de epurare al apelor uzate, decat precedentele. Cateva forme de zooflagelate intalnite
in namolul activat sunt: Bodo Caudatus, Bodo Edax, Bodo Putrinus, Cerbodo Longicauda,
Bikosoeca, Codonosiga, Monosiga, Oicomonas Socialis etc.
Ciliatele au un rol foarte important in procesele de epurare, prezenta lor indicand o
stare generala de functionare buna a intregii epurari, mentinand un echilibru in dezvoltarea

Andreica Denisa-Viorica,
IM, grupa 1

bacteriilor, mai ales a celor libere. Un singur ciliat poate ingera intre 20.000 si 40.000
bacterii / ora. Aparitia si inmultirea ciliatelor libere are loc dupa ce in instalatii s-au format
flocoanele bacteriene si rhizopodele si flagelatele au avut o dezvoltare maxima. Ciliatele se
gasesc in namolul activ in doua stari, libere si fixe :
a)

Ciliatele libere sunt foarte cosmopolite, nici o specie nu este caracteristica

instalatiilor de epurare, totusi sunt unele forme, inicatoare eficientei epurarii apelor uzate,
obtinut in treapta biologica. Sunt ciliate libere indicatoare unei epurari bune printe cele mai
semnificative fiind: Aspidisca Lyceus, Aspidisca Costata, Paramecium Putrinum, Paramecium
Bursaria, Liotonus Fascicola, Euplotes Charon , Didinium Nastusum.
b)

Ciliatele fixe apar

in urma inmultirii ciliatelor libere marcand atingerea

eficientei ridicate da epurare a apelor uzate, si stabilizarea biocenozei. Ele indica practice o
epurare avansata a apelor uzate. Avem doua tipuri de ciliate fixe si anume : ciliate filtratoare
-Vorticella Microstoma, Vorticella Convallaria, Vorticella Silimis, Carchesium Polypinum,
Opercularia Articulata etc., si ciliate rapitoare - suctorii - care se intalnesc mai rar in bazinele
de aerare si aproape intotdeauna in exemplare izolate si sunt prezenti mai ales in instalatiile
care lucreaza cu durate mari de aerare- Acineta Grandis, Tocophrya Cyclopum, Tocophrya
Infusionum, Podophrya Fixa, Sphaerophrys.
Metazoarele
METAZOARELE sunt reprezentate in biomasa prin putine grupe si anume : rotiferi
Rotifer Vulgaris, Rotaria Rotatoria,Cephalodella Sterea, Lecane Clara etc., nematode Diplogaster si crustacei. Rotiferii apar numai in namolurile active cu capacitate mare de
stabilizare a apelor uzate, deci in mediu cu continut scazut de substante organice. Sunt
organisme strict aerobe, avand ca principal sursa de hrana bacteria si particule organice.
Intre microorganismele care alcatuiesc biomasa instalatiilor de epurare biologica
exista interrelatii, dintre care o insemnatate mare o au relatiile trofice(de hrana). In biomasa
producatorii de substanta organica vie sunt in special bacteriile, care formeaza protoplasma
prin degradarea diferitelor substante organice dizolvate in apele uzate, consumatorii
producatorilor sunt protozoarele si metazoarele. Protozoarele bacterivore, mai ales ciliatele
libere si fixe, reprezinta consumatori primari; acestia servesc ca hrana consumatorilor
secundari (rotiferi, nematode, suctori etc).

Andreica Denisa-Viorica,
IM, grupa 1

In concluzie, bazinele de namol activat prezinta un mediu acvatic relativ uniform,

flocoanele fiind antrenate de curentul de apa, sunt raspandite uniform in bazin si contin, in
general, microorganism de acelasi fel. Organismele din grupa metazoarelor sunt foarte rare.
Aici bacteriile sunt principalii agenti ai epurarii, iar protozoarele indica modul cum decurge
aceasta epurare. Indicatiile asupra modului de functionare a instalatiei dau flocoanele de
namol activat. Cu cat cresc in marime, suprafata de contact este redusa in raport cu volumul
lor, iar pe de alta parte, difuzia hranei in interiorul floconului, respectiv eliminarea substantei
organice degradate, se face mai greu. Varsta flocoanelor definita de continutul de flocoane in
recirculare si de cele noi formate intr-un anumit interval de timp, determina eficienta epurarii
apelor uzate. Cu cat varsta este mai mare, cu atat creste proportia de celule moarte in
detrimentul celor active. Echilibrul dintre reactiile de oxidare a substratului si de sinteza a
materialului celular nou poate conduce la indepartarea, in procente foarte ridicate, de 85
90% a materiilor organice.
Biodegrarea
Pentru ca impuritatile continute intr-o apa uzata sa poata fi indepartate prin epurare
biologica, acestea trebuie sa fie biodegradabile. Apa uzata care contine impuritati
biodegradabile este tratabila biologic.
Biodegradabilitatea unei substante este deci calitatea acesteia de a putea fi degradata
prin procedee de oxidare biologica (bioxidare).
Apele uzate menajere contin suficiente cantitati de substante nutritive (glucide,
proteine, lipide si derivati ai acestora), factori de crestere, saruri minerale, pentru a constitui
un mediu adecvat dezvoltarii si multiplicarii microorganismelor namolului activ.
Apele uzate industriale cu continut de substante organice, de cele mai multe ori de
sinteza, trebuie analizate cu atentie pentru ca pot sa contina si substante toxice pentru
microorganisme.
Prin biodegradabilitate se poate intelege procesele fizico-chimice si biochimice prin
care o substanta este transformata de catre microorganisme in mediu si conditii naturale sau in
mediu si conditii artificiale, in asa fel incat isi pierde identitatea, deci biodegradarea poate fi
definita ca distrugerea compusilor chimici prin actiunea biologica a organismelor vii. In

Andreica Denisa-Viorica,
IM, grupa 1

domeniul protectiei si epurarii apelor pot fi luate in considerare mai multe grade de degradare
biologica:

primara;

partiala;

acceptabila;

totala.
Prin degradarea primara se intelege biodegradarea unui compus chimic in masura

minim necesara pentru a schimba identitatea compusului.

Biodegradarea partiala conduce la o succesiune de transformari in molecula substantei
fara ca aceasta sa fie complet transformata in compusi anorganici (mineralizare).
Biodegradarea acceptabila este fenomenul ce are o succesiune de transformari ce
conduce in masura minim necesara pentru indepartarea unor proprietati specifice ne dorite ale
substantei in cauza (spre exemplu: spumare, coloarea, mirosul, sau o anumita toxicitate etc.).
Biodegradarea totala conduce la transformarea substantelor respective in oxizi ai
elementelor ce o compun.
Din punct de vedere al protectiei mediului biodegrabilitatea trebuie apreciata numai sub
aspectul efectului asupra mediului, respectiv numai in ceea ce priveste indepartarea efectelor
nocive a substantelor asupra mediului inconjurator.
Epurarea biologica artificiala
Principial epurarea biologica naturala se face in emisari dupa deversarea apelor uzate,
iar epurarea biologica artificiala se realizeaza in doua moduri si anume:

in bazine de epurare artificiala cu namol activ;

in filtre biologice care sunt fie filtre biologice propriu zise, fie ca sunt campuri de
filtrare si irigare .

Andreica Denisa-Viorica,
IM, grupa 1

In perioada actuala se preconizeaza o extindere semnificativa a procedeului de epurare

biologica cu namol activ pentru ca este un procedeu care depinde intr-o masura mai mica de
conditiile climaterice si mai ales pentru faptul ca procedeul poate fi controlat si urmarit. De
fapt actuala legislatie europeana obliga toate orasele sa dispuna de treapta biologica de
epurare.
Epurarea biologica artificiala, spre deosebire de epurarea biologica naturala, este urmata,
in mod obligatoriu, de o decantare secundara unde se retin elementele biologice din filtrele
biologice si o cantitate insemnata de namol.

Epurarea biologica cu namol activ

Epurarea biologica se realizeaza in bazine cu namol activ in care se produce o aerare
artificiala, prin introducerea de aer printr-un sistem de conducte. Sunt constructii in care
epurarea biologica aerata a apei are loc in prezenta unui amestec de namol si apa uzata,
accelerarea procesului se realizeaza prin introducerea unei cantitati de namol activ, numit
astfel intrucat contine microorganisme ce prelucreaza substantele organice din apa si prin
insuflarea de aer ce contine oxigen pentru a sustine procesele de oxidare.
Bazinele de epurare biologica utilizand namolul de la bazinele de decantare, numit si
namol activ pentru ca el contine cantitati insemnate de microorganisme si materii organice,
sunt de o forma alungita, asemenea unor canale longitudinale, in care procesul de epurare
avanseaza pe masura ce apele din bazin se apropie de zona de evacuare.

Procesul de epurare biologica a fost studiat de multi specialisti, sau facut modele
matematice pentru studiul evolutiei consumului biochimic de oxigen CBO care de fapt
caracterizeaza procesul de epurare biologica. Epurarea apei intr-un bazin cu namol activ se
datoreaza in primul rand bioabsortiei, proces care se produce la contactul substantei organice
cu namolul activ si care actioneaza pe o perioada relativ scurta. In al doilea rand, namolul
activ asimileaza substantele organice, datorita microorganismelor, in prezenta oxigenului si
prin adsorbtia compusilor organici prin membranele celulare in interiorul celulelor se creeaza
noi celule.

Andreica Denisa-Viorica,
IM, grupa 1
Bibliografie: -www.wikipedia.com;
-Tehnici de epurare a apelor uzate, Diana Robescu, Felix Stroe, Aurel
Presura, Dan
Robescu 2011;
- http://www.ecomagazin.ro/;
-https://images.google.com/;