CUPRINS

CALITATEA APEI = CALITATEA VIETII pentru ca APA este COMBUSTIBILUL UMAN !!! MARE PARTE DINTRE ORGANELE NOASTRE INTERNE SE COMPORTA CA UN "BIO-FILTRU" ! Memoriu Justificativ Capitolul 1. Tratarea apei 1.1. Filtrele de apa potabila 1.2. Monitorizarea calitatii apei 1.3. Sistemul de monitorizare a mediului Sonda YSI SERIA 6 Capitolul 2. Condiii de calitate a apei potabile 2.1. Rolul apei n organismul uman 2.2. Necesiti i surse de ap pentru organismul uman 2.3. STANDARDE I REGLEMENTRI Capitolul 3. PARAMETRII DE CALITATE AI APEI POTABILE 3.1 Parametrii de calitate sunt microbiologici, chimici i indicatori 3.2. MONITORIZAREA DE CONTROL I DE AUDIT 3.2.1. Monitorizarea de control Capitolul 4 Tehnici performante de monitorizare a apei. Determinarea Fierului 4.1. Determinarea Fierului prin metoda Spectroquant 1.14761.0001 4.2. Determinarea Fierului din apa potabil prin Spectroscopie UV 4.3. Metode de determinare a Fierului din ap 4.3.1. . Metoda pentru fierul total. Studiu de caz TEMA: Metode de determinare a Fierului din ap Concluzii BIBLIOGRAFIE 2 3 3 3 4 6 6 7 7 8 8 10 10 12 12 14 16 17 18 18 20 21

CALITATEA APEI = CALITATEA VIETII ! pentru ca APA este COMBUSTIBILUL UMAN !!!
1

MARE PARTE DINTRE ORGANELE NOASTRE INTERNE SE COMPORTA CA UN "BIO-FILTRU" !

Memoriu Justificativ Apa Potabil

Apa potabila este apa care are calitatile fizice, chimice si biologice necesare pentru a fi consumata fara riscuri imediate sau pe termen lung. Apa potabila este importanta pentru omenire. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) spune: "bolile asociate cu contaminarea apei potabile constituie o povara majora pentru sanatatea imbunatatirea umana. calitatii Interventiile pentru apei de baut ofera

beneficii semnificative sanatatii". In cursul timpului procesul de potabilizare si de control al calitatii acesteia a devenit tot mai complex datorita cresterii poluarii si cresterii concentrarii urbane. Principalele caracteristici care concura ca o apa sa fie potabila sunt: Gustul si mirosul Culoarea Turbiditatea (solide in suspensie Microorganisme Saruri si metale dizolvate Substante organice dizolvate

Capitolul 1.

Tratarea apei

Procesul de tratare a apei depinde in general de sursa si calitatea acesteia si incepe cu eliminarea progresiva a corpurilor (impuritati, plante, vietati) in functie de dimensiunile lor, cele mai mari prin sitare si cele mai mici prin sedimentare si filtrare. In continuare pot urma : oxidarea, adsorbtia, dedurizarea, dezactivarea si dezinfectia. In general dezinfectia se realizeaza prin clorinare. Scopul este distrugerea agentilor patogeni: bacterii, virusi si chisturi.

1.1. Filtrele de apa potabila

Clorinarea apei reduce la zero riscurile imediate prin purificarea microbiologica dar aduce in apa pe langa clor alte substante care produc efecte pe termen lung. Filtrul de apa potabila reduce clorul, chisturile rezistente la clor si substantele rezultate din interactiunea clorului cu reteaua de distributie sau cu poluantii. Filtrele de apa completeaza procesul de potabilizare a apei. Folosirea unor filtre de calitate recunoscuta conform cu specificatiile producatorului imbunatateste substantial calitatea apei de baut si aduce un plus de economie.

1.2. Monitorizarea calitatii apei

Calitatea apei potabile este verificata in conformitate cu standardele internationale de metoda, iar caracteristicile de potabilitate corespund legislatiei nationale in vigoare, care este in concordanta cu cerintele Directivei Cadru 98 / 83 / EC / 1998 a Consiliului Uniunii Europene privind calitatea apei potabile; se utilizeaza aparatura de laborator omologata, performanta. Calitatea apei furnizate, metodele de analiza, valorile admise pentru parametri si programele de monitorizare a apei potabile trebuie sa fie in conformitate cu Legea nr 458/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu normele sanitare in vigoare. Scopul monitorizarii calitatii apei potabile este acela de a furniza informatii despre: 3

calitatea apei potabile produse si distribuite, eficienta tehnologiei de tratare a apei, mentinerea calitatii apei potabile in limita valorilor admise de lege.

1.3. Sistemul de monitorizare a mediului Sonda YSI SERIA 6 Prezentare generala a sondei Introducere

La inceputul anilor 90, YSI a lansat un sistem multi parametru de monitorizare a calitatii apei pentru a satisface nevoia de masurare a poluarii fara sursa sigura. Inziua de azi aven pe teren mii de instrumente ce opereaza la o simpla atingere de buton, stocheaza date in memorie si comunica cu alte computere. Aceste instrumente sunt ideale pentru stabilirea unui profil si monitorizarea calitatii apei in afluenti industriali si ape recirculate, lacuri, rauri, mlastini, estuare, ape de coasta si puturi de monitorizare. Daca instrumentul este dotat cu baterii, el poate fi lasat nesupravegheat saptamani la rand, stocand in cel mai sigur mod in memoria interna parametrii sondati la un interval dinainte stabilit. Reactia rapida a senzorilor YSI, fac aceste sisteme ideale pentru profilarea pe verticala, iar dimensiunile reduse a unora din sondele noastre, le permite acestora sa incapa si in puturi de monitorizare cu diametru de 2 inch (5cm). Tote sistemele multi parametru ale YSI sunt dotate fie cu Senzor cu Oxigen Dizolvat cu Puls Rapid ce prezinta nevoie redusa de barbotare si ofera rezultate de inalta acuratete chiar si fara un agitator scump, greoi si consumator de energie fie cu un senzor cu oxigen dizolvat optic ROX ce nu prezinta nevoie de curgere si este deosebit de stabil in cazul utilizatorilor de lunga durata. Seria a 6-Sisteme de monitorizare a mediului de la YSI sunt multi parametru, masurarea calitatii apei, si a sistemelor de culegere a datelor. Ele sunt destinate pentru a fi utilizate in activitati de cercetare, de evaluare, de reglementare si de respectarea cererilor. O sonda este diapozitivul in forma de torpila pentru monitorizarea calitatii apei, care este pus in apa, pentru a aduna date a calitatii apei. 4

Sondele pot avea mai multe probe:

Oxigenul dizolvat prin puls rapid polarografic ROX Oxigenul dizolvat optic Conductivitate face o imagine asupra continutului total de solide dizolvate si de asemenea asupra rezistivitatii. Conductanta specifica Salinitate Total solide dizolvate Rezistenta Temperatura pH-ul ORP potentialul oxido reducator Adancime Nivel Debit Turbiditate

Algele albastrui verzui dau informatii asupra gradului de inflorire al apei si al continutului de nutrienti. Inflorirea consuma oxigen, acest lucru ducand la reducerea fenomenului de autoepurare si la reducerea existentei vietii acvatice. Deci intr-un cuvant reduce calitatea apei.

Alcatuire:
Sonda este alcatuita sin 2 sisteme: unul cu led rosu si unul cu led portocaliu.

Utilizare:
Este imersata in apa pana la adancimea necesara. Este conectat la un sistem dupa cum am zis si mai sus, caruia ii comunica datele. Aceasta rezista 2 luni in apa, insa conform unor cercetari aceasta a rezistat si 6 luni dand in continuare valori bune ale parametrilor. Sonda nu poate determina continutul total de carbon organic si continutul de fosfati. In sensul determinarii acestora a fost realizat sistemul AQUALAB. O alta determinare este cea a poluantilor organici si anorganici, realizata cu ajutorul sistemului de monitorizare WARNER care face parte din proiectul FP7, avand ca parteneri urmatoarele tari: Franta, Italia, Spania, Germania, Polonia, Anglia, Olanda, Elvetia. In cazul unor senzori mai pot fi monitorizate: Fenoli 5

Pesticide Carbonul organic Metalele grele In cazul polonezilor, acestia au dezvoltat o serie de microelectrozi de ioni selectivi iar

pentru partea de metale grele au elaborat un sistem de analiza voltametrica. Au facut o minimizare.

Capitolul 2. Condiii de calitate a apei potabile

LEGEA NR. 458/2002 privind calitatea apei potabile , LEGEA NR. 311/2004 (aduce completri la L 458 )i calitatea apei potabile , stabilesc metodele de analiz , valorile admisibile pentru parametrii i programele de HG 974/2004 , definesc monitorizare a apei potabile.

2.1. Rolul apei n organismul uman

Apa este un constituent fundamental i indispensabil al organismului uman. Modificri mici produc tulburri de ap este mult mai puin tolerat dect carena n alte elemente. Rolurile apei n organism sunt multiple, cele mai importante fiind rol n metabolismul macronutrienilor (din a cror degradare rezult ap); rolul structural, ca i principal component al organismului;

rolul de mediu de reacie pentru i intervenia n toate procesele metabolice; - contribuia la meninerea homeostaziei variate procese, ca absorbia, transportul, difuzia, osmoza, excreia...); grave iar insuficiena aportului (fiind esenial pentru surs de Ca, Mg, Na, K i alte substane utile pentru organism, dar uneori i de elemente nedorite (toxice, ageni patogeni...).

2.2. Necesiti i surse de ap pentru organismul uman

Un om are nevoie n medie de circa 100 de litri de ap pe zi: 4 litri pentru nevoia fundamental, alimentar (2,5 litri pentru but i 1,5 litri prepararea hranei), 13 litri pentru splat 6

vesela, 13 litri pentru splat rufe, 70 de litri pentru nevoi sanitare (splat pe mini i fa, du, apa pentru cltirea toaletei etc.). 2.3. STANDARDE I REGLEMENTRI Art. 1. Legea 458/2002 reglementeaz calitatea apei potabile, avnd ca obiectiv protecia sntii oamenilor mpotriva efectelor oricrui tip de contaminare a apei potabile prin asigurarea calitii ei de ap curat i sanogen. Art. 2. - n sensul prezentei legi, urmtorii termeni se definesc astfel 1. Prin ap potabil se nelege apa destinat consumului uman, dup cum urmeaz: orice tip de ap n stare natural sau dup tratare, folosit pentru but, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei i indiferent dac este furnizat prin reea de distribuie, din rezervor sau este distribuit n sticle ori n alte recipiente; toate tipurile de ap folosit ca surs n industria alimentar pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanelor destinate consumului uman, cu excepia cazului n care Ministerul Sntii i Familiei i Ministerul Agriculturii, Alimentaiei i Pdurilor aprob folosirea apei i este demonstrat c apa utilizat nu afecteaz calitatea i salubritatea produsului alimentar n forma lui finit. Art. 3. - (1) Dispoziiile prezentei legi nu se aplic urmtoarelor tipuri de ape: apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de ctre autoritile competente, n conformitate cu legislaia n vigoare; apelor care au proprieti terapeutice, n sensul prevederilor stabilite prin lege, reglementri sau procedee administrative referitoare la produsele farmaceutice. Art. 4. - (1) Apa potabil trebuie s fie sanogen i curat, ndeplinind urmtoarele condiii: s fie lipsit de microorganisme, parazii sau substane care, prin numr sau concentraie, pot constitui un pericol potenial pentru sntatea uman; s ntruneasc cerinele minime prevzute n tabelele 1A, 1B i 2 din anexa nr. 1; s respecte prevederile art. 5-8 i 10. Art. 7. - (1) Monitorizarea calitii apei potabile se asigur de ctre productor, distribuitor i de autoritatea de sntate public judeean.

Capitolul 3. PARAMETRII DE CALITATE AI APEI POTABILE

3.1 Parametrii de calitate sunt microbiologici, chimici i indicatori

Valorile concentraiilor maxime admise pentru parametrii de calitate ai apei potabile sunt cele prevzute n tabelele 1A, 1B, 2 i 3 Tabelul 3.1. Parametri microbiologici

Parametru Escherichia coli (E. coli) Enterococi (Streptococi fecali)

Valoare admis 0/100 ml 0/100 ml

Tabelul 3.2. Parametri microbiologici pentru apa mbuteliat n sticle sau alte recipiente

Parametru Escherichia coli (E. coli) Enterococi (Streptococi fecali) Pseudomonas aeruginosa Numr de colonii la 22C/ml Numr de colonii la 37C/ml

Unitatea de msur 250 ml 250 ml 250 ml ml ml

Valoare admis 0 0 0 100 20

Tabelul 3.3. Parametri chimici

Parametru Acrilamid Arsen Benzen Benz(a)piren Bor Bromai Cadmiu Clorur de vinil Crom (total) Cupru Dicloretan Epiclorhidrina Fluor Hidrocarburi policiclice aromatice

Unitatea de msur g/l g/l g/l g/l mg/l g/l g/l g/l g/l mg/l g/l g/l mg/l g/l

Valoare admis CMA 0,10 10 1,0 0,01 1,0 10 5,0 0,5 50 0,1 5 0,10 1,2 0,10

Mercur Nichel Nitrai Nitriti Pesticide -clas Pesticide - total Plumb Seleniu Stibiu Tetracloretan i Tricloreten

g/l g/l mg/l mg/l g/l g/l mg/l g/l g/l g/l

1,0 20 50 0,50 0,10 0,50 10 10 5 10

Tabelul 3.4. Parametrii indicatori Parametru Aluminiu Amoniu Bacterii coliforme Carbon organic total (COT) Cloruri Clostridium perfringens (specia, inclusiv sporii) Clor rezidual liber - la intrarea n reea Clor rezidual liber - la ieirea din reea Conductivitate Culoare Duritate totala, minim Unitatea de msur g/l mg/l numar/100ml Nici o modificare anormal mg/l numar/100ml mg/l mg/l Valoare admis CMA 200 0,50 0 Nici o modificare anormal 250 0 0,5 0,25

S cm-1 la 200C 2.500 Acceptabila consumatorilor si Acceptabila consumatorilor si nici o modificare anormala grade germane nici o modificare anormala 5

Fier
Gust Mangan Miros Numr de colonii la 22C/ml Oxidabilitate pH Sodiu Substane tensioactive - Total Sulfat Sulfuri i hidrogen sulfurat Turbiditate Zinc

g/l

200

Acceptabil consumatorilor i Acceptabil consumatorilor i nici o modificare anormal nici o modificare anormal g/l 50 Acceptabil consumatorilor i Acceptabil consumatorilor i nici o modificare anormal Nedetectabili la 100 de ml mg O2/l uniti de pH mg/l g/l mg/l g/l UNT g/l 9 nici o modificare anormal Nedetectabili la 100 de ml 5 >= 6,5; <= 9,5 200 200 250 100 <= 5 5000

Tritiu Doza efectiv total de referin Activitatea alfa global

Bq/l mSv/an Bq/l

0,1 0,10 0,1

3.2. MONITORIZAREA DE CONTROL I DE AUDIT 3.2.1. Monitorizarea de control Scopul acestei monitorizri este de a produce periodic informaii despre calitatea organoleptic i microbiologic a apei potabile, produs i distribuit, despre eficiena tehnologiilor de tratare, cu accent pe tehnologia de dezinfecie, n scopul determinrii dac apa potabil este corespunztoare sau nu din punct de vedere al valorilor parametrilor relevani stabilii prin

Pentru monitorizarea de control sunt obligatorii urmtorii parametri: Aluminiu Amoniu Bacterii coliforme Culoare Concentraia ionilor de hidrogen (pH) Conductivitate Clorul rezidual liber Clostridium perfringens Escherichia coli

Fier
Gust Miros Nitrii Oxidabilitate Pseudomonas aeruginosa Sulfuri i hidrogen sulfurat Turbiditate 10

Numr de colonii dezvoltate (220C i 370C)

3.2.2. Monitorizarea de audit Scopul monitorizrii de audit este de a oferi informaia necesar pentru a se determina dac pentru toi parametrii stabilii prin prezenta lege valorile sunt sau nu conforme. Pentru monitorizarea de audit este obligatoriu s fie monitorizai toi parametrii prevzui la art. 5, n care autoritatea de sntate public judeean, a stabilit c, pentru o perioad determinat de ctre ea, un anumit parametru dintr-un anumit sistem de aprovizionare cu ap potabil nu ar putea fi prezent n asemenea concentraii nct s conduc la modificarea valorii lui stabilite. Monitorizarea de audit se va efectua de ctre autoritatea de sntate public judeean, respectiv a municipiului Bucureti, conform Normelor de supraveghere, inspecie sanitar i monitorizare a calitii apei potabile

Capitolul 4 Tehnici performante de monitorizare a apei. Determinarea Fierului 4.1. Determinarea Fierului prin metoda
Metoda Toti ionii de fier sunt redusi la ioni Fe(II).Intr-un mediu tamponat cu tioglicolat, acestia reactioneaza cu un derivat de triazina si formeaza un complex rosuviolet , care este determinat fotometric. Influenta substantelor straine Verificarea s-a facut in solutii cu un continut de 1,5 si 0 mg/l Fe. Concentratiile substantelor straine , date in tabel , se situeaza sub limita la care interfera in determinare. Tabelul 4.1. Concentratiile substantelor straine in mg/l sau % Al3+ Ca2+ Cd2+ CN1000 1000 1000 Cu2+ 5 F1000 Hg2+ 10 Mg2+ Pb2+ 10 PO431000 S21000 SCN11 Surfactanti1) Acetat de sodiu 5% NaCl 20% NaNO3 1%

Spectroquant 1.14761.0001

100 Co2+

1000 1000 20% Mn2+ SiO32Na2SO4 1000 1000 20% CO32NH4+ SO32EDTA 1000 1000 1000 10% Cr3+ Ni2+ Zn2+ 100 10 1000 Cr2O72NO250 100 1)testati cu agenti tensio-activi nonionici, cationici si anionici. 5 Reactivi si produse auxiliare Tineti cont de toate avertismentele de pe ambalaj si reactivi. Reactivii sint stabili pina la data indicata pe ambalaj , daca sint pastrati inchisi ermetic si 25 o C. Continutul unui ambalaj: 4 flacoane cu reactiv Fe AN 1 autoselector Alti reactivi si accesorii: Acid azotic 65% pentru analize, art nr 1.00456 Spectroquant Crack Set 10C, art. nr 1.14688.0001 + termoreactor Spectroquant Crack Set 10 , art. nr 1.14687.0001 + aparat de mineralizare cu microunde sau + tuburi goale cu dop infiletat (25 buc) art.nr 1.14724.001+ termoreactor Merckoquant Test Fier , art. nr. 1.10004.0001, domeniu de masura 3 500 mg/l Fe 2+ Benzi indicatoare de pH 0-14 , art. nr 1.09535.0001 Solutie de hidroxid de sodiu 1 mol/l , art, nr 1.09137 Acid clorhidric 1 mol/l , art. nr 1.09057 Spectroquant CombiCheck 30, art. nr 1.14677.0001 Pipete cu volum de pipetare 5 ml Cuve patrate de 10, 20 si 50 mm ( cite 2 ), art. nr 1.14946.0001, 1.14947.0001 si 1.14944.0001. Modul de lucru Proba pretratata ( 10-40 oC ) Reactiv Fe- AN 5,0 ml 3 picaturi Pipetati intr-o eprubeta Adaugati si amestecati intre 15

Lasati sa stea 3 minute ( timp de reactie ) , apoi introduceti proba intr-o cuva si masurati la fotometru . Pentru masurare in cuve de 50 mm, volumul probei cit si cantitatea de reactiv Fe AN trebuie sa fie dublate. Observatii asupra masuratorii: 12

Anumite fotometre pot necesita un blank ( se prepara ca si proba de masurat , dar cu apa distilata in locul probei ) Cuvele trebuie sa fie curate pentru masurarea fotometrica . Stergeti, daca e necesar, cu o cirpa curata si uscata. Turbiditatile , care se dezvolta dupa reactie , dau rezultate mai mari. PH-ul solutiei de masurat trebuie sa fie cuprins intre 3,2 4,5. Culoarea solutiei de masurat ramine stabila minimum 60 minute dupa terminarea timpului de reactie mentionat mai sus. Asigurarea calitatii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute daca sunt luate masurile de asigurare a calitatii ( ATV M 704 ).P entru aceasta se poate utiliza Spectroquant CombiCheck 30. Acest articol contine o solutie standard de 1 mg/l Fe pentru verificarea sistemului de masura fotometric ( reactivi test , dispozitiv de masurare si manipulare ) si a modului de lucru , precum si o solutie aditiva pentru determinarea interferentelor ce depind de proba ( efecte de matrice ). Date caracteristice ale procedeului: Controlul din cursul productiei a determinat datele urmatoare dupa ISO 8466 1 si DIN 38402 A51: Deviatia standard a procedeului Coeficientul de variatie a procedeului Fiabilitate ( interval de incredere ) Numarul loturilor controlate +/+/+/+/0,011 mg/l Fe 0,44% 0,03 mg/l Fe 33

Sensibilitate : 0,010 A ( absorbanta )= 0,021 mg/l Fe ( cuve de 10 mm ) 0,0042 mg/l Fe( cuve de 50 mm) Exactitatea unei valori masurate : +/- 0,08 mg/l Fe ( cuve de 10 mm )

4.2. Determinarea Fierului din apa potabil prin Spectroscopie UV

Fierul este unul dintre contaminanii din apa ce poate fi determinat spectrofotometric. n acest caz este necesara formarea unui complex colorat pentru detecia lui n concentraii foarte mici n ape. Fierul poate fi determinat spectrofotometric prin dou metode: metoda cu KCSN i metoda cu 1,10 - fenantrolin. n cazul metodei cu KCSN se formeaz un complex de culoare roie ce poate fi usor de analizat.

FeCl3 + 3 KSCN Fe(SCN)3 + 3 KCl

Principiul lucrrii La baza aplicaiilor spectroscopiei de absorbie n UV-VIS pentru gaze i soluii st legea Bourguer - Lambert - Beer. Bourguer a stabilit o relaie empiric ntre drumul optic i absorbia luminii. Aceast corelaie a fost formulat matematic de Lambert (1760), iar Beer a descoperit dependena de concentraie (1852): E (1) 13

unde:

A = E = DO - absorbana = extincie = densitatea optic

- coeficient molar de extincie (L/mol cm); l - drum optic (cm); c - concentraie (g/L sau mol/L).

Spectrofluorimetrul FLS-920P Sursa:Aparatura de laborator Spectrofluorimetrul FLS-920P este un sistem modular , cu baleiaj spectral, destinat masuratorilor de fluorescenta in regim stationar (steady-state) si regim dinamic (fluorescence and phosphorescence lifetime) respectiv pentru achizitia spectrelor de excitare si emisie in domeniul UV-VIS impreuna cu timpii de fluorescenta si fosforescenta in domeniul 100pc la 10s, folosind metoda TCSPC (Time Correlated Single Photon Counting) pentru fluorescenta si metoda TRPC (Time Resolved Photon Counting) pentru fosforescenta. Scopul lucrrii este determinarea spectrofotometric a fierului din apa uzat i potabil folosind un spectrofotometru Metertek. Aparatur i sticlrie: - Spectrofotometru: T60U Spectrometer. - Sticlrie: sticlue cu soluii de ap pregtite anterior . Reactivi : mg/L;
-

soluii etalon de fier 0,01

soluie de HCl - 5 %; 14

soluie KSCN - soluie 12.5%; peroxodisulfat de potasiu - ca atare;

MOD DE LUCRU

Cu o pipet se pun n baloane cotate de 50 mL 0 - 6 mL din soluia etalon de lucru de Fe i se aduce la semn cu ap bidistilat, omogeniznd coninutul. ntregul coninut al balonului cotat se trece ntr-un pahar Berzelius de 100 mL; se adaug 10 mL HCl - 5% i 10 mL KSCN - 12.5% (conform tabelului urmtor). Nr. prob Sol. De etalon de Fe , ml H2O, ml HCl, 5% ml KSKN 12,5% ml V total, ml - Se omogenizeaz i se las n repaus 10 min pentru stabilizarea culorii - Se stabilete lungimea de und max de 490 cm prin apsarea tastei GOTO . - Se citete extincia (E) corespunztoare fiecrei probe n parte (inclusiv proba de ap cu concentraie necunoscut de ioni de fier) sub ndrumarea atent a profesorului i se noteaz valorile n tabelul de mai jos. - Se calculeaz concentraia ionilor de Fier i se adaug valorile n tabel pentru fiecare proba n parte cu coninut cunoscut de fier. - Se tabeleaz rezultatele obinute: Nr. Prob C mg/L E 70 70 70 70 70 70 70 10 10 10 10 10 10 10 50,0 10 49,0 10 47,0 10 46,0 10 44,0 10 1 0 2 1 3 3 4 4 5 6 6 Prob 1 47,0 10 7 Prob 2 46,0 10

necunoscut necunoscut

15

- Se traseaz curba de calibrare E = (c); - Utiliznd curba de calibrare se determin prin interpolare concentraia de Fe3+ din cele dou probe de ap cu concentraie necunoscut.

4.3. Metode de determinare a Fierului din ap

Generalitati: - fierului se gaseste in apa sub forma feroasa, solubila ca bicarbonati [Fe(CO3H)2] si mai putin ca sulfati, fosfati sau silicati; - de asemenea, fierului se gaseste sub forma de saruri ferice solubile si saruri ferice insolubile (hidroxidul feric), precum si sub forma coloidala complexat cu substante organice; - Fierul din apa favorizeaza dezvoltarea ferobacteriilor care obstrueaza conductele. - in exces, imprima apei un metalic, o culoare rosietica, pateaza rufele, se depune pe conducte, pe vasele de bucatarie etc. Exista mai multe metode de determinare a fierului din apa uzata de exemplu: - Metoda colorimetrica cu tiocianat de amoniu; - Metoda pentru fierul total; - Metoda pentru fier dizolvat ; - Metoda pentru fierul in suspensie; - Metoda pentru fierul bivalent.

4.3.1. . Metoda pentru fierul total.

Principiul metodei: fierul trivalent in suspensie si coloidal este redus la fier bivalent si solubilizat. Reactivi: HCl conc.; Clorhidrat de hidroxilamina; Apa bidistilata; Acetat de amoniu; Ortofenantrolina; 16

Amoniac concentrat si diluat; Spectrometru.

Modul de lucru : intr-un flacon Erlenmayer se introduc 100 ml apa de analizat peste care se adauga 2 ml HCl conc., 1 ml clorhidrat de hidroxilamina, se fierbe pe sita pana ce volumul scade la aproximativ 20 ml. Se raceste la temperatura camerei, apoi se trece intr-un balon cotat de 50 ml si se aduce la semn cu apa bidistilata. Se transvazeaza apoi intr-un tub colorimetric de 100 ml si se adauga 10 ml solutie acetat de amoniu 2 ml ortofenantrolina si apoi amoniac conc. si diluat pana se obtine pHul. Se lasa 15 sa se dezvolte culoarea si se citeste extinctia la spectrometru la lungimea de unda de 510 nm in cuva de 1 cm drum optic fata de o proba martor preparata in acelasi fel, folosind apa bidistilata. Valoarea extinctiei se citeste pe curba de etalonare preparata dupa schema din anexa 1. Dupa 15 se citeste extinctia in acelasi conditii ca si proba si se traseaza curba. Observatie: :Daca extinctiile sunt mici, compararea probei se face vizual cu scara

Studiu de caz TEMA: Metode de determinare a Fierului din ap

S-au recoltat probe de ap i s-a determinat coninutului de fier, magneziu, duritatea i fierul din apa potabil a municipiului Arad, n perioada anilor 2005-2010. Apa potabil din municipiul Arad provine din surse de suprafa i subterane. n aceste condiii, s-au stabilit 8 puncte de recoltare din sistemul centralizat de distribuie a apei prin reea (ap reea), i n 42 puncte de recoltare din forajele publice (apa foraj). Numrul probelor foraj. Apa potabil din reeaua municipiului Arad provine din surse de suprafa (rul Mure) i subterane (foraje). n perioada anilor 2005 2010, amestecul apei potabile provenite din cele dou surse (Figura 1), este n medie 68% ap potabil din sursa de suprafa i 32% ap potabil din apa subteran (foraje). de ap analizate sunt 220 din apa de reea i 210 din apa de

Concentratia de magneziu, mg/l

30,0 25,0 27,41 23,47

17

25,96

25,88 27,19

20,0 15,0 14,58 15,56 16,04

17,51

16,52

10,0 5,0 0,0 2005 2006 2007 2008 2010 Ti m p

RETEA

FORAJ

18

Figura 1. Evoluia VMA de fier n apa de reea i foraje publice din municipiul Arad n perioada 2005-2010 Tabelul 1. Analiza de varian a concentraiei de fier n apa potabil din reea, din municipiul Arad n perioada 2005 2010

Natura variaiei ntre grupuri Interiorul grupurilor Total

Nr.grade libertate 4 215 219

Suma ptratelor 10604,30 1075313,32 1085917,62

Variana Valoarea 2651,07 5001,46 Fcalcula 0,530

Valoarea Ftabela 2,62

p 0,714

Tabelul 2 . Analiza de varian a concentraiei de fier n apa potabila din foraj public, din municipiul Arad n perioada 2005 2010

Natura variaiei ntre grupuri Interiorul grupurilor Total

Nr.grade libertate 4 205 209

Suma ptratelor 65230,07 1398591,34 1463821,41

Variana 16307,52 6822,40

Valoarea Fcalculat 2,390

Valoarea Ftabelat 2,62

p 0,052

19

Concluzii
n urma analizei rezultatelor obinute, se desprind urmtoarele concluzii : VMA-urile sunt aproape constante, pe parcursul anilor, pentru indicatorii studiai din probele de ap potabil provenit din sistemul centralizat de distribuie prin reea i din forajele publice. VMA-ul la fier este mai mare n apele provenite din foraje publice, dect cele provenite din apa de reea. Diferena ntre VMA-ul parametrului fier, pentru cele dou tipuri de surse de ap studiate, se menine la valori ridicate,pe parcursul celor 5 ani. Avnd n vedere efectul benefic al acestor indicato pentru bolile cardiovasculare, se recomand creterea ponderii apei de foraj n apa potabil din sistemul centralizat de distribuie prin reea. Sloganul Nepasarea ta naste monstri! este perfect in cazul dat. In urma acestui proiect, in care am monitorizat calitatea apei, am realizat cat de contaminat sau necontaminat este mediul in care traim, la poluarea acestuia avand o buna contributie si apele curgatoare unde sunt aruncate deseuri si multe alte substante rezultate in urma unor industrii.

Iar sloganul de final care speram ca va urni din loc gandirea omeneasca si va spori ecologizarea si curatenia mediului:

Fiecare om este o piesa in puzzle-ul unei lumi mai curate!

BIBLIOGRAFIE 20

1. Cocheci V., Martin A., Mu S. Simpozion Tratare ape, p.29, Timioara,1984. 2. Ianuli, V., Rusu, Gh.C., "Staii de epurare a apelor uzate romneti. Exemple de calcul. Partea I.", Institutul de Construcii, Bucureti, 1983. 3. Negulescu, M. .a., Epurarea apelor uzate industriale, Ed. Tehnic, Bucureti 1978. 4. Negulescu, M., "Epurarea apelor uzate oreneti", Ed.Tehnic, Bucureti, 1978. 5. Robescu, D., Robescu, Diana, Procedee, instalaii i echipamente pentru epurarea apelor, Litografia UPB, Bucureti, 1996. 6. Stoianovici, S., Robescu, D., "Procedee i echipamente mecanice pentru tratarea i epurarea apei", Ed.Tehnic, Bucureti, 1983. 7. Tulhin D., Ctnescu O., Brtan I., Marin Z., Neniu C., Bilea P., Nestor L., 2003, Calitatea apei potabile n municipiul Timioara i implicaii asupra strii de sntate a populaiei, Revista de Igien i Sntate Public,Nr.1-2/2003/Vol. XLXIII 8. Ceauescu D., 1973, Tratarea statistic a datelor chimico analitice Editura Tehnic Bucureti pg.218-219 9. Centrul Regional de Mediu pentru Europa Central i de Est Biroul Local Romnia 10. http://www.familyaqua.ro/ 11. http://ro.wikipedia.org/wiki/ 12. http://www.greenagenda.org/eco-aqua/potabil.htm

21