CUPRINS

Apa potabila Tratarea apei Monitorizarea calitatii apei Sistemul de monitorizare a mediului Sonda YSI SERIA 6 Determinarea duritatii apei Metoda cu permanganat de potasiu Determinarea Escherichia Coli Determinarea sulfurilor cu testul Spectroquant Merck Determinarea oxigenului dizolvat in apa Bibliografie 2 3 4 5 8 8 11 12 16 19

CALITATEA APEI = CALITATEA VIETII ! pentru ca APA este COMBUSTIBILUL UMAN !!! MARE PARTE DINTRE ORGANELE NOASTRE INTERNE SE COMPORTA CA UN "BIO-FILTRU" !

Apa Potabila
Apa potabila este apa care are calitatile fizice, chimice si biologice necesare pentru a fi consumata fara riscuri imediate sau pe termen lung. Apa potabila este importanta pentru omenire. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) spune: "bolile asociate cu contaminarea apei potabile constituie o povara majora pentru sanatatea umana. Interventiile pentru imbunatatirea calitatii apei de baut ofera beneficii semnificative sanatatii". In cursul timpului procesul de potabilizare si de control al calitatii acesteia a devenit tot mai complex datorita cresterii poluarii si cresterii concentrarii urbane.

Tratarea apei

Principalele caracteristici care concura ca o apa sa fie potabila sunt: Gustul si mirosul Culoarea Turbiditatea (solide in suspensie)

Microorganisme Saruri si metale dizolvate Substante organice dizolvate Procesul de tratare a apei depinde in general de sursa si calitatea acesteia si incepe cu eliminarea progresiva a corpurilor (impuritati, plante, vietati) in functie de dimensiunile lor, cele mai mari prin sitare si cele mai mici prin sedimentare si filtrare. In continuare pot urma : oxidarea, adsorbtia, dedurizarea, dezactivarea si dezinfectia. In general dezinfectia se realizeaza prin clorinare. Scopul este distrugerea agentilor patogeni: bacterii, virusi si chisturi. Filtrele de apa potabila Clorinarea apei reduce la zero riscurile imediate prin purificarea microbiologica dar aduce in apa pe langa clor alte substante care produc efecte pe termen lung. Filtrul de apa potabila reduce clorul, chisturile rezistente la clor si substantele rezultate din interactiunea clorului cu reteaua de distributie sau cu poluantii.

Filtrele de apa completeaza procesul de potabilizare a apei. Folosirea unor filtre de calitate recunoscuta conform cu specificatiile producatorului imbunatateste substantial calitatea apei de baut si aduce un plus de economie.

Monitorizarea calitatii apei

Calitatea apei potabile este verificata in conformitate cu standardele internationale de metoda, iar caracteristicile de potabilitate corespund legislatiei nationale in vigoare, care este in concordanta cu cerintele Directivei Cadru 98 / 83 / EC / 1998 a Consiliului Uniunii Europene privind calitatea apei potabile; se utilizeaza aparatura de laborator omologata, performanta. Calitatea apei furnizate, metodele de analiza, valorile admise pentru parametri si programele de monitorizare a apei potabile trebuie sa fie in conformitate cu Legea nr 458/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu normele sanitare in vigoare. Scopul monitorizarii calitatii apei potabile este acela de a furniza informatii despre: calitatea apei potabile produse si distribuite, eficienta tehnologiei de tratare a apei, mentinerea calitatii apei potabile in limita valorilor admise de lege.

Sistemul de monitorizare a mediului Sonda YSI SERIA 6 Prezentare generala a sondei Introducere

La inceputul anilor 90, YSI a lansat un sistem multi parametru de monitorizare a calitatii apei pentru a satisface nevoia de masurare a poluarii fara sursa sigura. Inziua de azi aven pe teren mii de instrumente ce opereaza la o simpla atingere de buton, stocheaza date in memorie si comunica cu alte computere. Aceste instrumente sunt ideale pentru stabilirea unui profil si monitorizarea calitatii apei in afluenti industriali si ape recirculate, lacuri, rauri, mlastini, estuare, ape de coasta si puturi de monitorizare. Daca instrumentul este dotat cu baterii, el poate fi lasat nesupravegheat saptamani la rand, stocand in cel mai sigur mod in memoria interna parametrii sondati la un interval dinainte stabilit. Reactia rapida a senzorilor YSI, fac aceste sisteme ideale pentru profilarea pe verticala, iar dimensiunile reduse a unora din sondele noastre, le permite acestora sa incapa si in puturi de monitorizare cu diametru de 2 inch (5cm). Tote sistemele multi parametru ale YSI sunt dotate fie cu Senzor cu Oxigen Dizolvat cu Puls Rapid ce prezinta nevoie redusa de barbotare si ofera rezultate de inalta acuratete chiar si fara un agitator scump, greoi si consumator de energie fie cu un senzor cu oxigen dizolvat optic ROX ce nu prezinta nevoie de curgere si este deosebit de stabil in cazul utilizatorilor de lunga durata. Seria a 6-Sisteme de monitorizare a mediului de la YSI sunt multi parametru, masurarea calitatii apei, si a sistemelor de culegere a datelor. Ele sunt destinate pentru a fi utilizate in activitati de cercetare, de evaluare, de reglementare si de respectarea

cererilor. O sonda este diapozitivul in forma de torpila pentru monitorizarea calitatii apei, care este pus in apa, pentru a aduna date a calitatii apei. Sondele pot avea mai multe probe: Oxigenul dizolvat prin puls rapid polarografic ROX Oxigenul dizolvat optic Conductivitate face o imagine asupra continutului total de solide dizolvate si de asemenea asupra rezistivitatii. Conductanta specifica Salinitate Total solide dizolvate Rezistenta Temperatura pH-ul ORP potentialul oxido reducator Adancime Nivel Debit Turbiditate Algele albastrui verzui dau informatii asupra gradului de inflorire al apei si al continutului de nutrienti. Inflorirea consuma oxigen, acest lucru ducand la reducerea fenomenului de autoepurare si la reducerea existentei vietii acvatice. Deci intr-un cuvant reduce calitatea apei. Alcatuire: Sonda este alcatuita sin 2 sisteme: unul cu led rosu si unul cu led portocaliu.

Utilizare: Este imersata in apa pana la adancimea necesara. Este conectat la un sistem dupa cum am zis si mai sus, caruia ii comunica datele. Aceasta rezista 2 luni in apa, insa conform unor cercetari aceasta a rezistat si 6 luni dand in continuare valori bune ale parametrilor. Sonda nu poate determina continutul total de carbon organic si continutul de fosfati. In sensul determinarii acestora a fost realizat sistemul AQUALAB. O alta determinare este cea a poluantilor organici si anorganici, realizata cu ajutorul sistemului de monitorizare WARNER care face parte din proiectul FP7, avand ca parteneri urmatoarele tari: Franta, Italia, Spania, Germania, Polonia, Anglia, Olanda, Elvetia. In cazul unor senzori mai pot fi monitorizate: Dintre poluantii organici monitorizati fac parte: Fenoli Pesticide Carbonul organic

Metalele grele In cazul polonezilor, acestia au dezvoltat o serie de microelectrozi de ioni

selectivi iar pentru partea de metale grele au elaborat un sistem de analiza voltametrica. Au facut o minimizare.

DETERMINAREA DURITAII APEI GENERALITAI: Duritatea apei este data de prezenta tuturor cationilor din apa in afara de cationii metalelor alcaline. Deoarece ionii de calciu si magneziu se gasesc in apa in cantitate mult mai mare fata de ceilalti cationi, determinarea duritatii va consta in determinarea concentratiei acestor ioni. Apele dure sunt neplacute la gust; la fierberea apei sarurile in exces se depun pe vase, cazane, conducte sau impiedica o buna fierbere a legumelor; cu sapunul dau saruri insolubile fiind neeconomice. n fine, apele mai sunt incriminate de producerea unor afectiuni cardio-vasculare. Duritatea apei este de 2 feluri: duritate temporara sau carbonatata, data de bicarbonati de calciu si magneziu prezenti in apa si duritate permanenta sau necarbonata data de celelalte saruri de calciu si magneziu ( azotati, sulfati, cloruri si fosfati, etc ) . Suma celor 2 duritati formeaza duritatea totala.Duritatea excesiva a apei are implicati de ordin economic. Convensional duritatea apei se exprima in grade de duritate care pot fi grade germane ( 1 grad= 10 mg CaO ) sau grade franceze ( 1 grad= 10 mg CaCO3 ). La noi in tara, exprimarea duritatii se face in grade germane.

Metoda cu permanganat de potasiu (CCO Mn)

Principiul metodei

Permanganatul de potasiu actioneaza asupra substantelor oxidabile din apa, in mediu acid si la cald, iar excesul de permanganat se determina cu acid oxalic. Se considera ca au loc reactiile: Substante oxidabile + MnO-4 + 8 H+ Substante oxidate + Mn2+ + 4 H2O 2 KmnO4 (exces) + 5 H2C2O4 + 3 H2SO4 2 MnSO4 + K2SO4+ 10 CO2 + 8 H2O Metoda cu permanganat de potasiu este usor de aplicat, dar prezinta dezavantajul ca anumite substante organice cum ar fi unii aminoacizi, cetone sau acizi carboxilici saturati nu sunt oxidati sau sunt oxidati partial. Din acest motiv, metoda este aplicata indeosebi pentru ape de suprafata mai putin poluate sau in cazul apei potabile, rezultatele fiind orientative. Interferente Hidrogenul sulfurat, sulfurile si nitritii interfera in determinare deoarece pot reactiona chiar si la rece cu oxidantul utilizat. Seconsidera insa ca in mediu acod ei sunt indepartati, pentru o apreciere mai corecta a continutului de substante organice oxidabile este necesara determinarea separata a fiecarui interferent, prin metode specifice si corectarea valorilor CCO. Interferenta clorurilor, prezente in concentratii mari (>300 mg/dm3), se inalatura recurgand la oxidare in mediu alcalin. Reactivi - Permanganat de potasiu, solutie 0.01 N: se prepara prin diluarea unei solutii standardizate de KMnO4 0.1N. Pentru obtinerea solutiei de KMnO 4 0.1 N se cantaresc 3,16 g substanta care se dizolva in apa distilata si se completeaza volumul la 1000 ml. Concentratia solutiei obtinute se detrmina cu acid oxalic.

-Acid oxalic, solutie 0.01 N: se prepara prin diluarea . pentru a obtine solutie 0.1N de acid oxalic se introduc 6,3033 g substanta (H2C2O42 H2O) intr-un balon cotat de 1000 ml si se dizolva cu aproximativ 500 ml apa distilata. Se adauga cu atentie 5 ml acid sufuric concentrat, se agita, se lasa sa se raceasca la temperatura camerei si apoi se completeaza la semn cu apa distilata. Se pastreaza in sticle brune, cu dop slefuit. -Acid sulfuric 1:3 (v/v). Solutia se obtine adaugand o parte de acid sulfuric concentrat la 3 parti apa distilata. Amestecul fierbinte se trateaza cu solutie de KmnO4 0.01 N pana la aparitia unei coloratii slab roz. -Hidroxid de sodiu, solutie 30%. Modul de lucru In functie de cantitatea de ioni clorura din apa, oxidarea substantelor organice se poare realiza in mediu acid sau alcalin. Continutul de cloruri in apa este sub 300 mg/dm3: 100 ml apa de analizat se introduc intr-un flacon Erlenmeyer, perfect curat (fara urme de substante organice), peste care se adauga 5 ml acid sulfuric 1:3 si 10 ml solutie KmnO4 0.01N, exact masurati. Se fierbe pe sita exact 10 minute din momentul in care incepe fierberea. Se indeparteaza sursa de caldura, se lasa sa se raceasca vasul la 70-80
0

C, apoi se adauga 10 ml solutie acid oxalic 0.01N. Solutia devenita incolora se titreaza

cu permanganat de potasiu din biureta pana la aparitia coloratiei roz slab, persistenta. Calculul rezultatelor Continutul de substante organice oxidabile se exprima fie prin cantitatea de permanganat de potasiu consumata, fie prin cantitatea deoxigen echivalenta consumului de permanganat, ambele raportate la 1 dm3 apa. Prin urmare vom folosi relatia care ne convine si anume:
10

CCO (mg O2/dm3) = in care: V volumul de permanganat de potasiu adaugat initial, ml; V1 volumul solutiei de permanganat de potasiu folosit la titrare, ml; V2 volumul solutiei de acid oxalic adaugat, ml; N1 concentratia solutiei de permanganat de potasiu, val/l; N2 concentratia solutiei de acid oxalic, val/l; V3 volumul de apa analizata, ml. S-au efectuat 4 astfel de determinari in vederea compararii rezultatelor finale. Proba 1: CCO (mg O2/dm3) = Proba 2: CCO (mg O2/dm3) = Proba 3: CCO (mg O2/dm3) = Proba 4: CCO (mg O2/dm3) =
2 3 2 3 2 3 2

Determinarea Escherichia Coli

Aparate si materiale 1. solutie NaCl 0.9% 2. mediu de cultura (900 ml apa + 33 40 g Caldo).
11

Se dizolva si apoi adaugam apa de analizat dupa care se adauga indicator 1g Feroina, agitam bine si le bagam 15 min la P = 1atm la sterilizator eprubetele. 3. Se insamanteaza pe mediul de cultura. De obicei se insamanteaza cu 0.1 - 1 ml de proba, dar deoarece placile sunt foarte mici deci avem si putin mediu de cultura vom insamanta cu 0.1 ml. La urmatorul pas se baga la etuva 24h. Daca culoarea obtinuta este roz atunci nu prezinta existenta unor microorganisme, iar daca culoarea predominanta este galbena prezinta microorganisme. Rezultate In urma experimentului am obtinut pe toate mediile de cultura culoarea galbena deci contine microorganisme.

Determinarea sulfurilor (S2-) cu testul Spectroquant Merck

Proiectat pentru a usura munca de rutina in uzinele de apa, in statiile de prelucrare a apei uzate, in investigatiile de teren, analiza de proces in industrie oriunde este necesar a analiza o solutie apoasa. Instrumentul ofera mobilitatea atat prin dimensiunile constructive cat si prin acumulatorul incorporat. Cititorul de cod de bare incorporat
12

elimina complet necesitatea setarii aparatului pentru o anumita analiza, toate setarile se fac automat eliminand posibilele erori umane. Instrumentul lucreaza nativ cu cuve rotunde de 16mm cat si cu cuve rectangulare de 10,20 si 50mm, selectia si corectiile pentru fiecare din aceste cuve se face deasemenea in mod automat. Sistemul de detectie al Nova 60 este constituit din 12 diode detectoare cu filtre aferente (340mm, 410 mm, 445 mm, 500mm, 550mm) si o dioda de referinta pentru compensarea eventualelor disfunctionalitati ale lampii. Filtrele sunt fixe, lipsa partilor componente mobile confera robustetea deosebita instrumentului si il recomanda pentru analize ,, in situ,, . Sistemul are preinstalat in memorie peste 120 de metode (parametrii), permite dezvoltarea de metode noi, de asemenea poate suporta un proces de up-grade pentru fi incarcat cu noile metode elaborate la Damstadt. Aparatul permite evaluarea sa din punct de vedere al functionarii avand preinstalat un sistem AQA ( analytycal quality assurance), de asemenea compania ofera suport tehnico-stiintific in acest scop. Metoda n soluie apoas de sulfuri, exist un echilibru dependent de pH ntre H2S dizolvat, HS- i S2. n domeniul acid, n care este practic prezen numai H2S dizolvat , acesta reacioneaz cu dimetil-p-fenilen diamina i ionii Fe III pentru a forma albastru de metilen care se determin fotometric. Aceast metod este analog cu EPA 376-2, US Standard Methods 4500-S2-, Ded ISO 10530. Influena substanelor strine Verificarea s-a fcut n soluia coninnd 1 i 0 mg/l S2-. Concentraiile substanelor strine date n tabel se situeaz sub limita la care interfer n determinare.

13

Concentraia substanelor strine n mg/l sau % Ag+ 0,05 Cu2+ NO210 EDTA 3+ 2+ Al 1000 0,05 Pb 10 NaCl + 3Ca2 1000 1000 PO4 1000 Na acetat 2+ 3+ 2Cd 1000 Fe 10 SiO3 1000 NaNO3 2+ 2+ CN 1000 Hg 1 Zn 1000 Na2SO4 22+ CO3 1000 Mg 1000 3+ + Cr 100 NH4 1000 2Cr2O7 10 Ni2+ 1000

0 0,5 % 10 % 1% 1%

Reactivi i produse auxiliare Rugm, inei cont de toate avertismentele de pe ambalaj i reactivi! Reactivii sunt stabili pn la data indicat pe ambalaj dac sunt pstrai ntre +15 i +25 C. Coninutul unui ambalaj: 1 flacon reactiv S-1

1 flacon reactiv S-2

1 flacon reactiv S-3 1 AutoSelector Ali reactivi i accesorii: Indicator Universal de pH ( 0 14), Cat. No. 1.09535.0001 Acilit, hrtie indicatoare de pH (0-6) , art. 1.09531.0001 Acid sulfuric, 0,5 mol/l , art. 1.09072

Hidroxid de sodiu 1mol/l , art. 1.09137.

Sulfur de sodiu hidratat, extrapur, cat. Nr. 1.06636.1000 Pipete pentru un volum de pipetare de 5,0 ml
14

 Cuve ptrate de 10 i 20 i 50 mm (cte 2 de fiecare), Cat. Nos. 1.14946.0001, 1.14947.0001i 1.14944.0001 Modul de lucru Proba pretratat (10 - 25 C) Reactiv S-1 Reactiv S-2 Reactiv S-3 5,0 ml 1 pictur Adugai i agitai . 5 picturi Adugai i agitai . 5 picturi Adugai i agitai . Introducei proba n cuv i msurai la fotometru. Pipetai uscat. ntr-o eprubet

Pentru msurarea n cuve de 50 mm, volumul de prob i reactivi se dubleaz. Observaii asupra msurtorii: Unele fotometre pot necesita un blank ( se prepar ca i proba de msurat, dar cu ap distilat n locul probei). Celulele de msur (cuvele)trebuie s fie curate pentru msurarea fotometric. tergei, dac este necesar, cu o crp curat i uscat. msurarea soluiilor tulburi d rezultate false,mai mari. PH- ul soluiei de msurare trebuie s fie cuprins n domeniul 0,4-0,7. Culoarea soluiei de msurat rmne stabil reactivului S-3. Asigurarea calitii analizei Rezultatele pot fi oficial recunoscute dac sunt luate msurile de asigurare a calitii(ATV A 704).
15

cel puin 60 min dup adugarea

Pentru a verifica

sistemul de msur fotometric (reactiv-test, dispozitiv de

msur, manipulare) i a modului de lucru, se poate utiliza o soluie standard, proaspt preparat cu un coninut de 0,75 mg/l S2-. Pentru a determina interferenele care depind de eantion (efectul de matrice), se folosete soluia aditiv. Date caracteristice de calitate Controlul din cursul produciei a determinat urmtoarele date conform ISO 84661 i DIN 38 402 A51 (celule de 10-mm): Deviaia standard a procedeului Coeficient de variaie a procedeului Intervalul de incredere (fiabilitate) Numrul loturilor Date caracteristice ale procedeului: Domeniu de msur, mg/l S20,020 0,500 0,10 1,50 0,002 0,01 0,005mg/l S2 1,8 % 0,01 mg/l S214

Sensibilitate : Absorban 0,010A corespundent la (mg/lS2-) Accurateea unei valori (mg/lS2-)

(exactitaea max. 0,010 msurate):

max. 0,020

Determinarea oxigenului dizolvat in apa

Generalitati Cantitatea de oxigen dizolvata in apa depinde de temperatura apei, presiunea aerului, continutul de substante oxidabile si de prezenta microorganismelor. Scaderea cantitatii de oxigen din apa duce la pierderea caracterului de propetime a caesteia,
16

dandu-i un gust fad (nu satisface senzatia de sete) si facand-o nepotabila. De asemenea, scaderea concentratiei oxidenului reduce capacitatea de autopurificare a apelor naturale favorizand persistenta poluarii cu toate consecintele nedorite. Principiul metodei In mediu alcalin de iodura, oxigenul dizolvat in apa oxideaza hidroxidul de mangan (II) la hidroxid de mangan (III). Ultimul, in mediu acid, aelibereaza iodul din iodura alcalina intr-o cantitate echivalenta cu oxienul dizolvat. Iodul rezultat se determina prin titrare cu tiosulfat de sodiu. Se considera ca au loc reactiile: MnSO4+2NaOHMn(OH) 2+Na2SO4 4Mn(OH)2+O2+2H2O4Mn(OH)3 4Mn(OH)3+4KI+6H2SO44MnSO4+2I2+2K2SO4+12H2O 2I2+4Na2S2O34NaI+2Na2S4O6 Reactivi
-

Sulfat de clorura de mangan (II):MnSO 46H2O, solutie 50% sau MnCl22H2O, solutie 28%;

- Amestec alcalin de iodura de potasiu si hidroxid de sodiu: 15 g KI si 30 g NaOH se dizolva si se completeaza volumul la 100 ml; - Acid sulfuric concentrat (d=1.84) diluat cu apa distilata 1:3 (v:v); - Amidon, solutie 1%; - Tiosulfat de sodiu, solutie 0.025%. Modul de lucru Pentru determinarea oxigenului dizolvat, apa se recolteaza in sticle speciale Winckler (sau flocoane iodometrice), de volum cunoscut, recoltarea facandu-se cu grija
17

astfel incat sa nu se aereze in timpul manipularilor. Sticla se umple complet si apoi se astupa. Se fixeaza oxigenul, adaugand cu atentie 2 ml solutie de sulfat sau clorura manganoasa si 2 ml amestec alcalin de iodura de potasiu hidroxid de sodiu. Se pune dopul si se agita continutul vasului. In prezenta oxigenului se formeaza un precipitat brun roscat de Mn(OH) 3, iar in absenta oxigenului precipitatul ramane alb datorita Mn(OH)2. Dupa depunerea completa aprecipitatului se deschide flaconul si, cu ajutorul unei pipete efilate, se scot cu atentie aproximativ 10 ml lichid apoi se introduc 5 ml solutie de acid sulfuric. Se astupa flaconul cu dopul, se agita bine si se lasa in repaus, la intuneric, timp de 10 minute. Se transfera cantitativ continutul vasului intr-un flacon Erlenmeyer si se titreaza iodul rezultat cu solutie de tiosulfat de sodiu pana la galben deschis. Se adauga 1-2 ml solutie de amidon si se continua titrarea pana la disparitia culorii albastre. Calculul rezultatelor Continutul de oxigen dizolvat in apa se calculeaza cu formula: O2 (mg/dm3)= unde:

v volumul solutiei de tiosulfat de sodiu folosit la titrare, ml; N concentratia solutiei de tiosulfat de sodiu, val/l; V- volumul vasului folosit pentru determinarea oxigenului, ml; 4 volumul solutiilor de sulfat de mangan si amestec alcalin adaugat in proba, ml.

18

BIBLIOGRAFIE

1. Cocheci V., Martin A., Mu S. Simpozion Tratare ape, p.29,

Timioara,1984. 2. Ianuli, V., Rusu, Gh.C., "Staii de epurare a apelor uzate romneti. Exemple de calcul. Partea I.", Institutul de Construcii, Bucureti, 1983.
3. Negulescu, M. .a., Epurarea apelor uzate industriale, Ed. Tehnic, Bucureti

1978.
4. Negulescu, M., "Epurarea apelor uzate oreneti", Ed.Tehnic, Bucureti, 1978. 5. Robescu, D., Robescu, Diana, Procedee, instalaii i echipamente pentru epurarea

apelor, Litografia UPB, Bucureti, 1996. 6. Stoianovici, S., Robescu, D., "Procedee i echipamente mecanice pentru tratarea i epurarea apei", Ed.Tehnic, Bucureti, 1983.
7. http://www.familyaqua.ro/ 8. http://ro.wikipedia.org/wiki/ 9. http://www.greenagenda.org/eco-aqua/potabil.htm

19