Universitatea „Transilvania“ din Brasov, Facultatea de Stiinte Economice

PROIECT
PROTECTIA CONSUMATORULUI

„APA PENTRU SANATATE“

Mailat (Luca) Aurica-Roxana

Marketing ID, an III
CUPRINS:

CAPITOLUL 1 – MOTIVARE SI OBIECTIVE

CAPITOLUL 2 – ASPECTE GENERALE PRIVIND APA POTABILA

2.1. Clasificarea apei potabile
2.2. Caracteristicile apei potabile
2.3. Etichetarea si comercializarea apelor minerale naturale
2.4. Tratarea apei potabile

CAPITOLUL 3 – IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI LEGISLATIA IN

DOMENIU
3.1. Influenta apei asupra starii de sanatate a populatiei
3.2. Legislatia in domeniu din Romania si Uniunea Europeana

CAPITOLUL 4 – CONCLUZII SI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

2
CAPITOLUL 1 – MOTIVARE SI OBIECTIVE

Am ales acest subiect deoarece primul si cel mai eficace medicament este apa curata, caci
are un rol enorm în mentinerea sanatatii. Apa este vitala pentru existenta vietii, doar oxigenul fiind
mai important pentru supravietuirea omului. Iar din batrani se spune ca daca bem mai multa apa
proaspata, vom fi mai sanatosi si vom trai mai mult.
Este de ajuns sa ne amintim ca organismul nostru este format din 75% apa si ca putem sa ne
privam de hrana timp de doua luni, in schimb fara apa nu rezistam mai mult de o saptamana. Este
suficient ca organismul nostru sa piarda putin mai mult de 20% din rezerva sa de apa, pentru ca
moartea sa survina in urma unei agonii dureroase
In zilele noastre s-a incetatenit obiceiul sa bem apa imbuteliata, minerala sau plata. Aici
parerile sunt impartite, cu privire la beneficiile aduse de apa imbuteliata, deoarece sunt din ce in ce
mai multe semnale, cum ca peturile ar fi cancerigene, sau ca apa imbuteliata este luata direct din apa
potabila.
Suprafata pamintului este acoperita in proportie de 78% de apa, inclusiv 4% de catre ghetari.
Nu toata apa de pe suprafata Terrei este potabila, rezervele de apa potabila sunt localizate in ghetari,
lacuri si atmosfera. Coletivitatile umane sau constituit si dezvoltat de-a lungul raurilor si marilor
lacuri. Apa potabila pe Terra se distribuie inegal, astfel in SUA consumul zilnic este de circa 1000 l
de apa pe cap locuitor, iar in tarile din lumea a treia trei persoane din cinci nu au acces la apa
potabila, iar trei din patru nu beneficieaza de conditii sanitar-igienice.
Maladiile cauzate de consumul de apa decimeaza anual circa 15 milioane de copii sub 5 ani,
iar jumatate din paturile de spital de pe planeta in 1980 erau ocupate de bolnavii suferind de boli
provocate de apa. Apa dulce disponibila sufera an de an procese de pierdere a calitatilor naturale
prin intense procese de poluare.
Obiectivul principal al acestei lucrari este de a afla care apa este mai sanatoasa si mai buna
pentru consumul zilnic. Fiecare dintre noi poate alege una sau mai multe variante, de unde sa
consume apa. Am avut dubii vis-a-vis de apa imbuteliata si am cerut sfatul celor de la protectia
consumatorului. Raspunsul a fost: in functie de ce se precizeaza pe eticheta, gasim continutul in
recipient - apa de masa, apa de baut, apa minerala cu diverse variante de imbogatire, apa plata, apa
vie, apa pi...etc. Nerespectarea indicatiilor trecute pe eticheta este aspru sanctionata de concurenta.
Asa ca cititi cu atentie ce scrie pe eticheta. Este respectata compozitia chimica indicata.

3
CAPITOLUL 2 – ASPECTE GENERALE PRIVIND APA POTABILA

2.1. Clasificarea apei potabile

Exista ape si ape... si chiar daca utilizam acelasi termen generic pentru a o denumi, ea nu
este niciodata aceeasi. Originea, gradul de puritate si compozitia ei ii determina gustul si clasificarea
stiintifica legala.
Apa de la robinet: este apa purificata si tratata chimic inainte de a ajunge in fiecare casa
printr-o retea de conducte. Calitatea sursei din care este preluata si metodele de purificare dure ii
reduc mult din calitatile naturale specifice iar parcursul ei pana la consumator prin sistemul de
conducte ii altereaza semnificativ puritatea.
Apa de izvor: atunci cand izvoraste dintr-o zona curata, in care mediul subteran nu este
impurificat, este suficient filtrata pentru a o face potabila dar este sensibila la modificari de clima si
poluare la suprafata. In special pentru apele de ses sau de deal, perioadele ploioase sau dimpotriva,
secetoase, afecteaza in mare masura continutul de minerale si microorganisme, uneori apa
pierzandu-si potabilitatea.
Apa minerala naturala: apa minerala naturala provine dintr-o sursa ce a fost supusa unor
teste de calitate stricte, prevazute prin lege. Spre deosebire de simpla apa de izvor, o apa minerala de
calitate este obtinuta prin foraje la mare adancime care ii asigura stabilitatea, temperatura si
continutul de saruri minerale constante, indiferent de conditiile climaterice de la suprafata.
Apa minerala naturala este practic apa pura, netratata, cu exceptia eliminarii elementelor
instabile si adaugarea de dioxid de carbon natural. Ea ajunge la consumator intacta, cu toate
calitatile sale naturale. Adaosul de dioxid de carbon natural extras din acelasi spatiu natural ca si apa
ii asigura inca o data integritatea.
Apa carbogazoasa: obtinuta adesea chiar „de la robinet“ sau din surse echivalente,
repurificata prin metode industriale si adaugandu-i-se dioxid de carbon industrial, apa carbogazoasa
este practic o apa lipsita de noblete ce si-a pierdut intreaga bogatie si „viata“ intrinseca. Ea este o
simpla apa gazoasa, mai bine purificata decat ce de robinet
Apa purificata / distilata: este o apa obisnuita, purificata prin metode dure, inclusiv distilare,
ce elimina orice continut de minerale si microorganisme, lasand apa in starea ei chimic pura: H2O.

4
 2.2. Caracteristicile apei potabile

O apă potabilă de calitate bună trebuie să fie rece ( 5°), cu un gust plăcut, incoloră și inodoră,
cu un conținut mediu de substanțe minerale (carbonați de calciu, magneziu, săruri de sulfați cu
metalele amintite). Condițiile de potabilitate ale apei sunt următoarele:
să fie incoloră, transparentă, inodoră, relativ insipidă, să nu conțină substanțe chimice organice
sau de altă natură peste limita maximă admisibilă de standardele obligatorii;
să fie lipsită de microorganisme patogene și relativ patogene;
microflora saprofită să fie limitată strict la un număr foarte redus;
să aibă compoziție acceptabilă în săruri de calciu care imprimă așa - numita duritate a apei.
Duritatea poate fi: moale, cu 4-8 dGH; semidură, cu 12-18 dGH; dură, cu 18-30 dGH.
se admite o tulbureală de 1 NTU (unitate de turbiditate nefelometrică) caracteristică apei
limpezi de izvor. O apă cu valori de NTU >1 se consideră poluată (1 grad NTU corespunde la 1
mg SiO2/l).
apa de băut trebuie să fie aproape neutră, adică sa aibă pH-ul de 6,8 – 8,5. Dacă pH-ul este sub
5,6, apa este acidă şi cauzează modificări ireversibile la nivelul epiteliilor, iar dacă pH-ul este
peste 11, apa este alcalină şi irită ochii, pielea şi mucoasele.
In cadrul Facultatii de Stiinta Mediului din cadrul Universitatii Babes-Bolyai din Cluj
Napoca, in 2008, a fost realizat un studiu de catre trei cercetatori stiintifici care ne da indicii despre
calitatea apelor potabile si minerale din Romania. Studiul si-a propus sa raspunda la intrebarea:
„Care apa este mai sanatoasa si propice consumului zilnic - apa minerala, apa plata ?“
Pentru realizarea acestui scop, s-au studiat 30 de marci diferite de ape imbuteliate existente
pe piata de retail din Romania (25 romanesti si 5 straine). Probele au fost analizate cu ajutorul
multipara-metrului WTWinolab 720 si s-au determinat parametrii fizici ai apelor, care au fost
comparati apoi cu standardul apei potabile din Romania si cel din Uniunea Europeana. Cu ajutorul
aparatului RQ flex 10 Meck s-au determinat concentractiile ionilor de calciu, magneziu, sodium,
clorura si sulfat din cele 35 de probe analizate. Apoi s-a stabilit compatibilitatea lor cu legislata
apelor potabile din Romania, reglementata de Legea 458 /2002 si completata de Legea 311/2004. In
baza acestor legi, concentratia maxima admisa (CMA) pentru sulfat este 250mg/L, pentru clorura
250mg/L, pentru sodium 200 mg/L, pentru ionii de calciu 100 mg/l si pentru ionii de magneziu
50mg/L. In cazuri exceptionale, pentru anumite ape minerale forte, se admit concentratii maxime

5
exceptionale (CMAE) de sulfati maxim 400 mg/L, calciu maxim 180mg/L si magneziu maxim
80mg/L.

Printre cele 30 de marci analizate s-au aflat: Borsec, Bucovina, Poiana Negri, Carpatina,
Izvorul Minunilor, Dorna, Tusnad, Biborteni, Zizin, Talea, Sport Calipso, Lipova, Saint Amand,
Vera Aqua, Evian, Vittel, Perrier, apa de izvor din municipiul Cluj Napoca zona Cora, apa de izvor
din Zalau – Izvorul Crasnei, apa de izvor din municipiul Blaj, apa potabila de la retelele
municipiului Cluj Napoca si Zalau.

Rezultatele obtinute arata ca doar 26 de probe din cele 35 analizate respecta legislatia, ceea
ce inseamna un procent de 74,28 % din probe. Apele carbogazoase Borsec, Poiana Negri, Bucovina
carbogazoasa, Dorna carbogazoasa, Tusnad albastru si verde si Biborteni forte au pH 5,5, adica sub
limita minima admisa de legislatia in vigoare.

Apele minerale carbogazoase Tusnad verde si albastra, Borsec, Poiana Negri ambele probe,
Dorna carbogazoasa, Biborteni forte si lejera au o concentratie prea mare de ioni de calciu, peste
limita maxima admisa in cazuri exceptionale (180mg/L).

Apa minerala carbogazoasa Borsec, cele doua probe de apa Biborteni si probele de Tusnad
verde si albastra, depasesc concentratia maxima admisa exceptional pentru ionii de magneziu
(contin mai mult de 80mg/L).

Concentratia maxima de sodium a fost depasita, de asemena, de catre patru probe: Biborteni
forte si lejera, Poiana Negri carbogazoasa si natural carbogazoasa, care contin mai mult de
200mg/L, asa cum este prevazut de legislatia in vigoare.

Concentratia ionilor de clorura si sulfati a fost respectata de toate probele de apa analizate de
cercetatorii clujeni.

In raportul prezentat de echipa Universitatii din Cluj, se arata ca doar 15 din cele 35 de probe
analizate, respecta integral, toate normele legislative in vigoare.

Din acest studiu rezulta ca o apa ideala de consum zilnic trebuie sa fie necarbogazoasa,
bogata in ioni de calciu si magneziu, dar saraca in sodiu, cloruri, nitrati si sulfati si doar o parte
dintre apele plate, minerale si carbogazoase comercializate in Romania respecta aceste standarde de
calitate. Acestea sunt: Borsec apa plata, Carpatina Forte si Light, Roua Muntilor carbogazoasa si

6
plata, Dorna plata, Perla Harghitei minerala, Zizin, Sport, Calipso apa plata, Lipova naturala, Vera
Aqua, Evian, Vittel si Perrier.

In urma analizei continutului de minerale al celor 35 probe de ape, cercetatorii au constatat

ca datele inscrise de producatori pe etichete sunt corecte, insa, cumparatorii nu cunosc legislatia in
vigoare si majoritatea nu citesc buletinul chimic inscris pe etichete.

2.3. Etichetarea si comercializarea apelor minerale naturale

Ambalarea apelor minerale se face la sursă, în butelii din sticlă (1litru) sau recipiente de
materiale plastice (0,5L, 1L, 1,5L, 2L, 2,5L ,5L) inerte la acţiunea componentelor lor. Tipul cel mai
frecvent de ambalaj la care consumatorii cumpără apa minerală este PET-ul ( 83,5%), urmează la
distanţă mare ambalajul de sriclă (25,7%). Există un procent important de 10,6% din cumpărătorii
de apă minerală care achiziţionează acest produs în bidoane de 3 sau 5 litri. Recipientele utilizate
trebuie închise ermetic pentru evitarea alterării, inclusiv prin acţiunea oxigenului atmosferic sau a
contaminării.
Eticheta este realizată din hârtie sau din folie de plastic. Este aplicată pe sticle sub formă de
banderolă sau sub formă de dreptunghi, în funcţie de ambalajul care este folosit.
Etichetele apelor minerale îmbuteliate trebuie să cuprindă:
Denumirea produsului;
 Compoziţia chimică: sunt prezentate principalele componente caracteristice, cu
menţionarea laboratorului care a efectuat analiza şi data efectuării acesteia;
 Conţinutul net în unităţi de măsură a IS;
 Amplasarea, denumirea sursei şi adresa celui ce o îmbuteliază;
 Ţara de origine;
 Marca de fabrică;
 Elementele de identificare a lotului (în clar sau codificat);
 Data îmbutelierii şi termenul de valabilitate;
 Menţiuni de etichetare suplimentare: dacă au efect laxativ (datorită MgSO4), dacă apa
este tratată;
 Apele minerale naturale care au o concentraţie de fluor mai mare de 1,5 mg/l vor avea
specificat pe etichetă, în imediata apropiere a denumirii comerciale a produsului următorul

7
 avertisment: "Conţine mai mult de 1,5 mg/l fluor: produs nerecomandat consumului regulat al
sugarilor şi copiilor sub 7 ani".
Nu se trece un nume de localitate sau de loc vestit pe marcă, dacă din acel loc nu se extrage
apa minerală.
Apele minerale se păstrează la temperaturi cuprinse între 5 – 15oC, întrun loc aerisit, protejat
de soare şi de îngheţ. Proprietăţile terapeutice ale apelor medicinale se pot diminua prin îmbuteliere
şi păstrare în condiţii variabile şi perioade mari de timp. Din această cauză se folosesc în scop
terapeutic mai mult, direct la sursă, unde sunt amenajate staţiuni de tratament.
Termenul de valabilitate al apei minerale este de aproximativ un an. Termenul de valabilitate
este menţionat pe etichetă sub forma: „A se consuma, de preferinţă, înainte de ... (a se vedea pe
ambalaj)”, însă data la care va expira produsul este scrisă direct pe sticlă sau pe capac.
In luna august 2010, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, a dispus
verificarea respectarii prevederilor legale referitoare la modul de comercializare si etichetare,
prezentare si publicitate a apelor minerale naturale, inclusiv a apelor de izvor.
Actiunea de control s-a desfasurat in 41 de judete si in Municipiul Bucuresti si a cuprins 788
operatori economici. S-au constatat abateri 433 dintre acestia, adica 55% din cazuri. A fost
verificata o cantitate de circa 2629 mii litri de apa minerala naturala si apa de izvor, la 370 mii litri
din cantitatea controlata (14%) depistandu-se abateri de la prevederile legale privind protectia
consumatorilor.
Comisarii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului au dispus retragerea de la
comercializare a cantitatii de 40 000 litri de apa minerala naturala si apa de izvor depozitata la
temperatura peste cea impusa de producatori si sub actiunea directa a soarelui sau care prezenta data
durabilitatii minimale depasita. 9% din cantitatea de apa controlata (330 000 litri) a fost oprita
temporar de la comercializare pentru deficiente de etichetare, lipsa informatiilor sau marcarea
incorecta si/sau incompleta a elementelor de identificare si caracterizare.
Printre abaterile constatate s-au numarat:
1. Deficiente de etichetare
• comercializarea apei minerale naturale si a apei de izvor provenita din aceeasi sursa sub mai
multe denumiri comerciale, contrar prevederilor art. 21 si 26 din Anexa nr. 1 la Normele tehnice de
exploatare si comercializare a apelor minerale naturale, aprobate prin HG nr. 1020/2005.
• utilizarea pe etichete a unor termeni, denumiri, caracterizari, semne de natura sa creeze

8
confuzie cu apa minerala naturala sau apa de izvor. Astfel, apa de izvor „Izvorul Muntelui” ce
inducea in eroare consumatorii atat prin utilizarea termenului „naturala” cat si prin numele
producatorului care include sintagma „ ... - APA MINERALA NATURALA SRL”, „apa de izvor
naturala Cheile Bicazului” care, prin utilizarea termenului „naturala” in denumire si a inscrierii
compozitiei chimice creeaza confuzia cu o apa minerala naturala, apa minerala naturala
„Szentkiraly” provenienta Ungaria, ce avea inscris pe eticheta, in limba engleza „carbonated natural
mineral water”, tradus eronat in limba romana ca „apa minerala naturala plata”.
• nerespectarea prevederilor legale privind etichetarea apei minerale naturale imbuteliate
utilizate in alimentatia sugarului (Ordinul MS nr. 978/2006). Apa minerala naturala „Aquatique”
care desi avea pe eticheta mentiunile „corespunde pentru un regim alimentar sarac in sodiu” si
„corespunde pentru prepararea alimentelor destinate sugarilor”, nu avea inscrise avertismentele
obligatorii „nu se recomanda utilizarea apei carbogazificate in alimentatia sugarului” si „nu se
recomanda utilizarea apei minerale naturale carbogazificate la reconstituirea laptelui”; apa de izvor
„Devin”, provenienta Bulgaria, avea inscriptionat „se recomanda la prepararea hranei pentru
bebelusi”, fara avertismentele obligatorii, apele minerale naturale „Vöslauer Sport” si Vöslauer
Baby”, provenienta Austria, aveau mentionat „se poate folosi la prepararea alimentatiei pentru nou
nascuti”, fara avertismentele obligatorii, dar aveau inscris pe eticheta „materii solide dizolvate: 678
mg/l”, nefiind astfel respectate prevederile Ordinului MS 978/2006 privind etichetarea apei minerale
naturale imbuteliate utilizate in alimentaţia sugarului, Art. 1. – „in alimentatia sugarului se poate
folosi apa minerala naturala imbuteliata numai daca aceasta intruneste urmatoarele conditii de
calitate: (...) b) are un continut mineral scazut, fiind clasificata ca „oligominerala sau slab
mineralizata”, cu un continut de saruri minerale calculat ca reziduu fix total nu mai mare de 500
mg/l”.
• nerespectarea obligativitatii de a inscrie pe eticheta numele locului de exploatare sau al
sursei, cu caractere de cel putin o data si jumatate mai mari decat caracterele utilizate in denumirea
comerciala, in cazul in care denumirea comerciala este diferita de denumirea locului sau sursei.
• neinscrierea datei durabilitatii minimale sau inscrierea acesteia intr-o forma ce nu respecta
prevederile actelor normative in vigoare.
• elemente de identificare si caracterizare netraduse in limba romana
2. Nerespectarea conditiilor de depozitare
Astfel la un numar de 48 de operatori economici (6% din totalul celor controlati), conditiile de

9
depozitare nu respectau indicatiile date de producatori, putand afecta calitatea apei minerale
3. Comercializare de ape minerale naturale cu data durabilitatii minimale depasita
In judetul Giurgiu au fost gasiti peste 200 litri de ape minerale sau naturale expirate de o luna.
4.Lipsa afisarii sau neafisarea in mod vizibil a preturilor pentru apele imbuteliate comercializate
Abaterea a fost constatata la 234 operatori economici (30% din totalul celor controlati).
5.Alte abateri
Neafisarea denumirii unitatii si/sau orarului de functionare, neafisarea plachetei INFO-
CONSUMATOR, neafisarea Certificatului de inregistrare la Registrul comertului.

2.4. Tratarea apei

Apa in recipiente de plastic ori de sticla de diferite marimi, forme si culori: intreaga lume
civilizata s-a obisnuit sa isi ia lichidul vital din comert. Nu mai contează ca marile firme de
imbuteliere isi iau apa din acelasi loc din care provin si rezervele de apa pentru marile orase care
ajung la fiecare robinet, din fiecare apartament. Comoditatea parea pana recent ca a invins, chiar si
cu preturi exorbitante – o sticla de apa imbuteliata costa de 4000 de ori mai mult decat aceeasi
cantitate de apa luata de la robinet.
Acum insa, odata cu recesiunea economica, americanii (dupa ce au considerat o vreme ca
este chiar trendy sa iti iei peste tot „petul” cu apa provenind chipurile din zone indepartate precum
Irlanda) au declarat razboi obiceiului de a bea apa imbuteliata, un fenomen ce umple anual SUA cu
miliarde de sticle de plastic – un dezastru pentru mediul inconjurator. De pilda, doar într-un oraşel
din statul Connecticut, faptul că echipa de fotbal a decis să isi reumple sticlele cu apa de la robinet a
însemnat, potrivit Le Monde, o economie anuala de 1800 de sticle de plastic si cel putin tot atatia
dolari.
Mai este inca mult pana cand toată populatia Americii si a Europei va putea fi convinsa ca este
benefic pentru mediu sa înceapa sa foloseasca apa de la robinet pentru baut (in SUA inca se
consuma anual mai multa apa imbuteliata decat bere si lapte la un loc, productia atingand doar anul
trecut 34 de miliarde de litri, ceea ce inseamna un profit de 12 miliarde de dolari pentru marile
companii de profil), insa si primarii din unele mari orase s-au alaturat initiativelor civice. Astfel,
după modelul primariei din San Francisco si al celei din Minneapolis, mai multe metropole
americane au interzis cumpărarea de apa imbuteliata pentru functionarii publici – s-au economisit in

10
acest fel nu mai puţin de 500.000 de dolari anual in fiecare oras! Asociatiile de studenti din toata
America incearca sa faca acelasi lucru in cadrul universitătilor.

Da, intr-adevar, o idee excelenta, dar neaplicabila pentru Romania. De ce ? Foarte simplu:
conductele care alimenteaza apartamentele noastre n-au mai fost schimbate si curatate de ani de zile,
au prins muschi si mizerii pe margine si apa aceea care vine la robinet, desi ar trebui sa fie
incolora, inodora si fara gust, are si culoare si un gust foarte foarte ciudat de cele mai multe ori.

CAPITOLUL 3 – IMPACTUL ASUPRA POPULATIEI SI LEGISLATIA IN

DOMENIU

3.1. Influenta apei asupra starii de sanatate a populatiei

Apa reprezinta un dizolvant pentru multe substante si este mediul in care se desfasoara
majoritatea reactiilor chimice care fac parte din procesul de metabolism. Rolul apei in organism este
foarte important. In cele mai multe cazuri, pentru ca o reactie (bio)chimica sa poata avea loc, este
nevoie ca substantele ce urmeaza sa interactioneze sa fie dizolvate in prealabil in apa. In organism
au loc numeroase reactii chimice al caror rezultat sunt energia si caldura, reactii ce sustin
metabolismul necesar vietii. Aceste reactii necesita un mediu apos, in caz contrar substantele nu se
pot desface in ioni iar reactiile nu pot avea loc. Mai mult decat atat, apa insasi este un electrolit slab,
care se disociaza in ioni de hidrogen ( H+ ) si hidroxil ( OH- ). Acessi ioni pot avea rolul de
catalizator, accelerand reactiile care in mod normal ar dura mult mai mult decat cateva secunde.
O alta proprietate importanta a apei ar fi aceea de a disipa caldura prin evaporare. Aceasta
insusire are un rol foarte important in fiziologia termoreglarii. La temperaturi atmosferice ridicate,
organismul primeste mult mai multa caldura decat are nevoie. Daca aceasta caldura nu ar fi disipata,
organismul ar avea de suferit. Din fericire, corpul uman dispune de serie de mecanisme de eliminare
a caldurii. Unul dintre ele se bazeaza pe prezenta apei si presupune schimbarea acesteia din stare
lichida in stare gazoasa cu o pierdere de caldura (transpiratie). Astfel, fiecare gram de apa evaporat
de pe suprafata pielii la temperatura camerei faciliteaza pierdera a 580 de calorii.
Apa ingerata este transportata prin sange in tot organismul si este retinuta in tesuturi in
functie de nevoi. Rezervele de apa ale corpului se gasec in special in muschi si in piele. Pe langa

11
acestea, si alte organe contin o cantitate insemnata de apa care le faciliteaza functionarea: creierul ,
ficatul, plasma sanguina , plamanii, etc.
Corpul uman are mai mare nevoie de apa decat de orice alta substanta nutritiva, o hidratare
corecta mentinand nu numai tineretea si elasticitatea organismului ci si desfasurarea corecta a
proceselor de digestie si purificare prin transpiratie si excretie. Cu toate acestea, majoritatea
oamenilor sunt intr-o continua stare de deshidratare, nestiind ca simpla senzatie de „gura uscata“ nu
este o atentionare delicata din partea organismului ci un adevarat strigat al acestuia. Aceasta
reducere drastica a cantitatii de apa din organism compromite metabolismul celular si favorizeaza
aparitia multor boli degenerative.
Artroza - cartilajul articular este plasat intr-o substanta cu multa apa; cand aceasta lipseste,
activitatea lubrifianta a fluidului se reduce, determinand o frictiune intre suprafetele care asigura
miscarea articulara, cu aparitia unei dureri tot mai acute.
Lipsa apei determina efecte la care nu ne asteptam: unele senzatii de frica, anxietate sau de
nesiguranta pot fi produse de deshidratare. Creierul este foarte sensibil la o scadere brusca a
volumului lichidelor corporale; desi reprezinta doar 2% din greutatea corporala totala, lui ii este
destinata 18-20% din intreaga circulatie sanguina.
Deshidratarea poate determina aparitia senzatiilor de oboseala cronica, de apatie sau de
greata. Aceste senzatii stresante solicita toate resursele organismului sa raspunda la o stare de
urgenta. Corpul intra in criza, mobilizandu-se pentru a se lupta sau a fugi si orientandu-si resursele
de apa din zonele periferice catre organele primare; nivelul total de deshidratare se mareste,
generand stres, iar ulterior apar si celelalte consecinte.

Hipertensiunea este o alta boala care este influentata in rau de lipsa lichidelor din organism.
Vasele sanguine sunt in asa fel structurate ca sa reziste variatiilor de debit de sange care le
traverseaza. Odata cu scaderea nivelului lichidelor din organism si vasele de sange se restrang,
pentru ca riscul de formare a unor eventuale embolii sa fie limitat. Acest lucru determina inchiderea
anumitor retele de vase sanguine, pentru a putea asigura o circulatie corecta a sangelui in cele
ramase.

Asadar este vital sa ii asiguram corpului o hidratare adecvata, inainte ca lipsa apei sa
compromita sau sa deterioreze functiile vitale ale organismului. Din fericire, natura ne-a inzestrat cu
posibilitatea de a preveni aceasta neplacuta eventualitate prin stimulul setei (care se manifesta prin
arsuri la nivelul gatului si gurii, care dispar dupa ce consumam lichide).

12
 După statisticile Organizatiei Mondiale a Sanatatii, în lume din patru paturi de spital unul
este ocupat de un bolnav care suferă de o boală transmisă pe calea apei. Sănătatea omului şi a
colectivităţilor poate fi prejudiciată şi periclitată când apa:
• nu este la dispoziţie în cantitate suficientă;
• conţine germeni patogeni, transmisibili pe calea apei;
• conţine substanţe chimice nocive sau toxice;
• posedă proprietăţi organoleptice nefavorabile.
Principalii agenţi patogeni transmisibili pe calea apei pot fi clasificaţi în următoarele
categorii: bacterii patogene, virusuri, paraziţi şi alte microorganisme. Aceşti agenţi se întâlnesc în
excreţiile fecale şi urinare de origine animală şi umană, apele reziduale menajere şi afluenţii
rezultaţi după tratarea lor, precum şi în apele pluviale ce au spălat teritoriile centrelor populate.
Un agent patogen transmisibil pe calea apei poate pătrunde în apă fie la nivelul sursei şi
respectiv al instalaţiei de captare a acesteia, fie pe traseul instalaţiei de la captare şi până la
consumator. În cazul surselor de apă de suprafaţă, prelucrarea şi dezinfecţia necorespuzătoare a apei
poate duce, de asemenea, la contaminarea apei.
Dintre principalele boli microbiene transmise pe calea apei, enumerăm:
febra tifoidă şi paratifoidă, până la 60 % din totalul cazurilor de febră tifoidă dintr-un teritoriu
pot fi de origine hidrică;
dizenteria bacilară;
holera;
enterocolitele, leptospiroza, bruceloza, tuberculoza (forma intestinală), antrax, febra Q.
Bolile virale transmise pe calea apei sunt: enterovirozele (poliomielita, virusurile Coxsackie
şi ECHO), hepatita infecţioasă, iar dintre bolile parazitare transmise pe calea apei, se numără:
ascaridioza, trichocefaloza, oxiuroza etc.
În afară de aceste boli, care au drept cauză diverse microorganisme, apa poate influenţa
starea de sănătate a colectivităţilor umane şi prin conţinutul său în elemente minerale naturale, ce se
găsesc şi în organismul uman, participând activ în procesele sale vitale. Unele dintre acestea sunt
macroelemente (săruri de calciu, magneziu, sodiu, potasiu, cloruri) şi se găsesc în cantităţi relativ
mari, altele sunt microelemente (iod, fluor, zinc, cobalt) şi se găsesc în cantităţi foarte mici.
Necesarul organismului uman în aceste elemente este asigurat prin alimentaţie şi apă.
Numeroase studii au evidenţiat rolul deosebit al microelementelor în organismul uman. Ele participă

13
la diferitele procese metabolice, la creştere şi dezvoltare, la mărirea rezistenţei organismului, la
sinteza unor hormoni, vitamine, enzime etc.
Specialistii in nutritie considera un consum zilnic de 2 litri de apa ca fiind absolut necesar
pentru majoritatea oamenilor. Cea mai buna modalitate de a asigura necesitatile de apa ale
organismului este pur si simplu de a bea apa. Sucurile naturale din fructe, laptele, bauturile fara
cofeina, fructele si legumele, sunt si ele surse valoroase de apa.

3.2. Legislatia in domeniu din Romania si Uniunea Europeana

Siguranta produselor alimentare pe care le consumam este esentiala pentru sanatatea noastra,
referindu-ne la intregul parcurs al alimentelor, de la producatorii de materii prime pana la produsul
finit consumat zilnic de fiecare dintre noi.
Elementele definitorii pentru siguranta alimentara sunt reprezentate de:
• calitatea materiilor prime care intra in procesul de fabricatie;
• procesul de productie al alimentelor;
• depozitarea si transportul alimentelor;
• modul si conditiile de comercializare a alimentelor.
Siguranta alimentara consta in respectarea normelor igienico-sanitare in procesul de
productie si are in vedere "garantarea sanatatii populatiei prin consumul de alimente sigure din
punct de vedere sanitar, sub raportul salubritatii, prospetimii si al valorii nutritive a alimentelor."

Astazi, o data cu cresterea populatiei globului, alimentele procesate au devenit

indispensabile pentru hrana noastra zilnica. Companiile producatoare din industria alimentara
acopera aceasta cerinta uriasa de alimente procesate, respectand conditiile de depozitare, pastrare si
comercializare, de la producator la consumatorul final, esentiale pentru siguranta alimentara.

Potrivit legii, prin apa potabila se intelege apa destinata consumului uman, respectiv orice
apa in stare naturala sau tratata utilizata pentru baut, pentru prepararea hranei si in alte scopuri
casnice, indiferent de originea acesteia si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie sau
distribuita in diverse recipiente, cat si apa care provine din surse locale (fantani, izvoare etc.)
folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.

Norme calitative pentru apa potabilă există de mult timp. Pe măsură ce a progresat ştiinţa dar

14
şi poluarea s-a intensificat şi diversificat, a crescut exigenţa şi complexitatea standardelor, metodelor
de analiză şi control. Se afirmă astăzi că de regulă apa este cel mai bine cunoscut şi monitorizat
factor de mediu. Dar chiar în ţările dezvoltate s-a dovedit că nu s-a făcut încă destul şi că
standardele şi reglementările trebuie periodic reconsiderate şi actualizate, pentru a asigura sănătatea
populaţiei.

Fiecare ţară sau regiune dintr-o ţară are propriile norme de calitate. Totuşi pe plan mondial
se tinde spre o bază comună, rezultată din experienţa şi necesităţile tuturor. În acest sens Organizaţia
Mondială a Sănătăţii a emis şi reeditează periodic "Directivele pentru calitatea apei potabile" iar
organisme internaţionale precum Uniunea Europeană promovează şi ele norme comune detaliat sau
cel puţin orientative.

În România, norma de calitate pentru apa potabilă în anii '80 a fost STAS 1342/84, iar în
ultimul deceniu, a fost STAS 1342 / 1991

In anul 2002 a fost adoptata Legea nr. 458 privind calitatea apei potabile, aceasta cons
tituind in forma actuala legea-cadru a calitatii apei potabile. Dispozitiile Legii nr. 458/2002 nu se
aplica apelor naturale minerale, recunoscute ca atare de catre auto ritatile competente si apelor cu
efecte terapeutice, acestora din urma aplicandu-li-se reglementarile privitoare la produse
farmaceutice.

Parametrii de calitate ai apei sunt microbiologici, chimici si indicatori, valorile si

concentratiile maxime admise pentru acesti parametri fiind cuprinse in tabelele 1A, 1B, 2 si 3 din
Anexa 1 a Legii nr. 458/2002. Monitorizarea calitatii apei potabile se asigura de catre producator,
distribuitor si de catre directia de sanatate publica judeteana. Directiile de sanatate publica judetene
asigura supravegherea si controlul monitorizarii calitatii apei potabile, cu respectarea dispozitiilor
legale cuprinse in Norma de supraveghere, inspectie sanitara si monitorizare a calitatii apei potabile,
aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 974/2004.

Producatorul de apa trebuie sa asigure prelevarea si analizarea saptamanala a unei probe de

apa de la iesirea din fiecare rezervor de inmagazinare aflat in functiune, pentru a verifica
conformarea cu valorile parametrilor: bacterii coliforme toale, E.coli, streptococi fecali, turbiditate
si dezinfectantul rezidual. Monitorizarea calitatii apei potabile se realizeaza numai de catre
laboratoarele inregistrate in acest scop la Ministerul Sanatatii. Aceste laboratoare trebuie sa

15
transmita rezultatele directiei de sanatate publica judetene si producatorului de apa.

Instalatiile individuale de apa de folosinta publica, fantanile si izvoarele vor fi monitorizate

de catre directia judeteana de sanatate publica cel putin odata pe an, costurile prelevarii probelor si
analizarii apei fiind suportate de catre primaria din localitate. Medicii de familie din localitatile in
care apa din fantanile si izvoarele publice este necorespunzatoare, trebuie sa informeze pacientii
asupra riscurilor pentru sanatate in cazul folosirii unei astfel de ape de baut. In situatia in care apa
din fantanile si izvoarele publice are concentratia de nitrati mai mare decat valoarea prevazuta de
lege, primaria este obligata, in conformitate cu dispozitiile art. 50 alin. 9 din HG nr. 974/2004, sa
asigure apa potabila fara plata pentru sugari si copiii mici pana la 3 ani.

Aceasta lege a fost modificata in anul 2004, prin Legea 311 din 28 iunie 2004 pentru
modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile.

La inceptul acestui an, a fost declansata procedura de infringement pe motiv de

neconformitate impotriva Romaniei, din pricina incalcarii aquis-ului comunitar prin transpunerea
necorespunzatoare a Directivei europene 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului
uman, insa legiuitorul roman a remediat aceasta disfunctionalitate, prin aprobarea Ordonantei de
Urgenta a Guvernului nr. 11/2010 prin care a fost modificata corespunzator Legea nr. 458/2002.
Acest nou act normativ, O.U.G. nr. 11/2010, aduce modificari mai ales la capitolul "Derogari" din
Legea nr. 458/2002: la cererea producatorului sau distribuitorului de apa potabila, directia de
sanatate publica judeteana poate aproba pe o perioada determinata, de maxim 3 ani, o prima
derogare de la parametrii valorici stabiliti prin lege pentru calitatea apei potabile, cu conditia ca o
astfel de derogare sa nu constituie un pericol potential pentru sanatatea populatiei si numai daca nu
exista nicio alta alternativa pentru aprovizionarea cu apa potabila a populatiei. Cu 3 luni inainte de
expirarea perioadei de derogare, producatorul sau distribuitorul de apa potabila intocmeste un raport
privind progresul inregistrat si, eventual o cerere pentru o a doua derogare, documentatie care se
inainteaza directiei de sanatate publica judeteana. Directia de sanatate publica judeteana elaboreaza
in baza acestor documente un referat tehnic pe care il transmite centrului regional de sanatate
publica. La propunerea centrului regional de sanatate publica, Institutul National de Sanatate Publica
inainteaza Ministerului Sanatatii decizia de acordare a celei de-a doua derogari, iar Ministerul
Sanatatii va informa in cel mai scurt timp Comisia Europeana cu privire la aceasta decizie.

16
 In ceea ce priveste sursele ce asigura apa potabila in mediul rural, respectiv fantani, puturi de
mica adancime si captari de apa, vor fi controlate la un interval de 1-3 luni prin prelevare de probe
de apa si analize de laborator. Costurile de prelevare si analiza a apei se suporta de catre proprietarul
sursei de apa. Starea de apa potabila constatata prin analize va fi consemnata pe o placuta aplicata la
vedere, pe sau in vecinatatea sursei de apa. Detinatorii si utilizatorii acestor surse de apa au obligatia
de a asigura accesul la sursa de apa a organelor de control pentru prelevarea de probe si sa ia toate
masurile pentru a asigura protejarea acesteia impotriva contaminarilor de orice fel.

Apele potabile imbuteliate se supun Normelor de Igiena aprobate de Ordinul nr. 341/2007
privind apele potabile imbuteliate, altele decat apele minerale naturale sau decat apele de izvor,
comercializate sub denumirea de apa de masa. Apa potabila imbuteliata este definita ca fiind apa
care se imbuteliaza in diverse recipiente, inchise ermetic, fiind curata si potrivita pentru consumul
direct, fara tratament suplimentar. Apa potabila imbuteliata este considerata aliment. Calitatea apei
potabile imbuteliate trebuie sa corespunda cerintelor de calitate prevazute in anexa nr. 1 a Legii nr.
458/2002 si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii igienice: toate apele imbuteliate trebuie sa
fie colectate, transportate, depozitate si imbuteliate conform reglementarilor in vigoare; sursele de
apa trebuie sa fie avizate sanitar; in cazul fiecarei surse de apa este necesara determinarea
compozitiei chimice si microbiologice a apei pe o perioada de cel putin un an, pentru a se observa
variatiile sezoniere de calitate si cantitate. Etichetarea apelor potabile imbuteliate trebuie sa respecte
dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 106/2002 completata si modificata, privind etichetarea
alimentelor. Apele potabile imbuteliate, altele decat apele minerale naturale sau decat apele de izvor,
vor fi etichetate sub denumirea de "apa de masa".

Exploatarea si comercializarea apelor minerale naturale este supusa Norme lor tehnice
aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1020/2005. Apele minerale naturale sunt apele extrase de pe
teritoriul tarii, recunoscute de autoritatea competenta conform legii ca fiind ape minerale naturale.
Apele minerale importate sunt recunoscute ca atare numai daca autoritatea competenta din tara de
extractie certifica acest fapt, durata de valabilitate a certificarii fiind de 5 ani, cu posibilitatea
reinnoirii.

Apa minerala naturala se imbuteliaza si se ambaleaza astfel incat sa nu fie permisa

modificarea calitatilor sale initiale. Potrivit dispozitiilor art. 4 ale H.G. nr. 1020/2005, acest act
normativ nu se aplica apelor minerale naturale utilizate la sursa in scopuri curative in unitati de

17
tratament balnear si apelor care sunt considerate medicamente. Avand in vedere intrarea in vigoare a
Directivei 2009/54/CE a Parlamentului European si a Consiliului Europei privind exploatarea si
comercializarea apelor minerale naturale, este necesara transpunerea in legislatia romaneasca a
acestui act cu caracter normativ, sens in care in prezent este supus dezbaterilor proiectul de hotarare
de guvern privind modificarea H.G. nr. 1020/2005. Potrivit acestui proiect legislativ, se va modifica
art. 4 lit. a) din H.G. nr.1020/2005, in sensul ca dispozitiile acesteia nu sunt aplicabile apelor care
sunt produse medicinale in sensul Directivei 2001/83/CE de instituire a unui cod comunitar cu
privire la medicamentele de uz uman. De asemenea, se propune modificarea art. 8 din H.G. nr.
1020/2005 in sensul ca separarea compusilor din fier, mangan, sulf si arsen din anumite ape
minerale prin tratamentul cu aer imbogatit cu ozon va putea fi realizata numai daca acest tratament
respecta conditiile de utilizare ce vor fi stabilite de catre Comisia Europeana dupa consultarea
Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara instituita prin Regulamentul CE nr. 178/2002.

În conformitate cu prevederile legale, apele fac parte din domeniul public, iar persoanele
fizice şi juridice au următoarele obligaţii:

• să ceară acordul şi (sau) autorizaţia de mediu pentru activităţile care sunt supuse procedurii
de evaluare a impactului asupra mediului, cum sunt: construcţii pentru creşterea animalelor cu
capacităţi mai mari de 100 de bovine de carne, 500 de porci pentru carne, 6 000 de găini ouătoare
sau pui pentru carne; amenajări piscicole; amenajarea de cimitire şi unităţi de ecarisaj; instalaţii de
tratare a apelor uzate; unităţi de prelucrare a produselor agroalimentare etc.

• să ceară avizul de gospodărire a apelor şi avizul de amplasament pentru lucrările care au

legătură cu apele. Acestea nu exclud obligativitatea obţinerii acordului şi autorizaţiei de mediu. Se
exceptează de la aviz şi autorizaţie puţurile de până la 50 de metri pentru satisfacerea cerinţelor
gospodăriilor individuale;

• să respecte standardele de emisie şi de calitate a apelor, prevederile din acord şi autorizaţie

şi să pună la dispoziţia laboratoarelor autorizate, la termenele stabilite, probele de apă pentru
analiză;

• să nu arunce şi să nu depoziteze pe maluri, în albiile râurilor şi în zonele umede deşeuri de

orice fel, produse, ambalaje şi substanţe periculoase;

18
 • să nu spele în apele naturale autovehicule, utilaje şi ambalaje care au în conţinut uleiuri,
combustibili sau pesticide;

Poluarea în orice mod a resurselor de apă este interzisă, iar dacă este produsă sistematic şi
generează daune utilizatorilor din aval, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare sau cu
amendă.

Consumatorii agricoli contribuie la poluarea chimică (prin îngrăşăminte, erbicide şi

pesticide) şi la poluarea biologică a apei (prin apele reziduale din fermele de animale şi abatoare).

Folosirea pentru adăpare şi irigaţii a apei poluate determină con¬taminarea produselor

agricole, şi, ulterior, contaminarea consumatorilor.

Ţara noastră dispune de o legislaţie acoperitoare şi în perfectă concordanţă cu legislaţia

europeană. Din păcate, aceasta este prea stufoasă, cu numeroase acte normative, care se completează
sau se anulează, ceea ce face dificilă urmărirea aplicării prevederilor legale.

De exemplu, pe site-ul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, există 88 de legi,

ordonanţe, hotărâri de guvern, ordine, normative, instrucţiuni, care fac referire la obţinerea şi
gospodărirea apei.

Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească apa potabilă sunt stabilite prin Legea 458/2002
privind calitatea apei potabile, modificată şi completată prin Legea nr. 311/2004.

Problemele cu referire la prevenirea poluării apei şi la gospodărirea apelor sunt soluţionate

prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului (aprobată prin
Legea nr. 265/2006) şi prin Legea apelor nr. 107/1996, modificată şi completată prin Legea
310/2004.

In concluzie apele minerale naturale si apele potabile imbuteliate se supun urmatoareilor legi
existente in Romania:
• Legea nr. 458/ 2002 privind calitatea apei potabile;
• HG nr.1020/ 2005 pentru aprobarea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a
apelor minerale naturale;
• Hotararea 532 din 2 iunie 2010 (Hotararea 532/2010) privind modificarea si
completarea Normelor tehnice de exploatare si comercializare a apelor minerale

19
 naturale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.020/2005, Publicat in Monitorul
Oficial 400 din 16 iunie 2010 (M. Of. 400/2010)
• Ordinul nr. 978/ 2006 privind etichetarea apei naturale îmbuteliate utilizate în
alimentaţia sugarului, în conformitate cu art. 25 din HG nr. 1020/ 2005 pentru aprobarea
Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale;
• Ordinul nr. 341/ 2007 pentru aprobarea normelor de igienă şi a procedurii de notificare
a apelor potabile îmbuteliate, altele decât apele minerale naturale sau decât apele de
izvor, comercializate sub denumirea de apă de masă;

• Ordin 510/ 768/ 319/ 2003 pentru aprobarea Normelor cu privire la natura , conţinutul,
originea, prezentarea, compoziţia, calitatea şi etichetarea sucurilor din fructe şi ale altor
produse similare destinate consumului uman;

CAPITOLUL 4 – CONCLUZII SI PROPUNERI

Apa zilnică de băut trebuie să fie pură şi să nu conţină minerale deoarece corpul nostru asimilează
mineralele de care are nevoie din alimente organice. Mineralele din apa minerală imbuteliată nu sunt
asimilate de corp şi se depun în special în rinichi.

Sursa apei îmbuteliate este foarte importantă, la fel ca şi utilajele de îmbuteliere. Transportul şi
depozitarea ar trebui să fie făcute în anumite condiţii de temperatură şi luminozitate. De multe ori,
de la îmbuteliere şi până când apa ajunge la consumator, trece foarte mult timp. Apa potabilă ca
orice aliment ar trebui consumată proaspată.
După consum, PET-urile devin reziduuri care duc la contaminarea deja ridicată a mediului.

Vezi ca am facut mici modificari la

20
motivatie si am bagat si obiectivul
principal.

BIBLIOGRAFIE:
(www.tratamente-naturiste.ro)

21