UNIVERSITATEA TEHNICĂ ÄGHEORGE ASACHI´ IA I

FACULTATEA DE INGINERIE CHIMICĂ I PROTEC IA MEDIULUI

SPECIALIZAREA MANAGEMNETUL MEDIULUIc
c

c Y

Y





Y Y

  Y
Y
Y


Y

 YY

Y




COORDONATOR, ECHIPA DE EVALUARE:

Şef lucrări dr. Ing. m m
m m
  m


mm
 mm
mm

m
m mm


mm

m

c
c


INTRODUCERE

Societatea ELMET INTERNATIONAL S.R.L. are sediul şi punctul de lucru în

localitatea Bacău, str. Constanţei, nr. 1, jud. Bacău, fiind amplasată în intravilanul
municipiului Bacău, în partea vestică, în zona rezervată micii industrii.
În prezent, activitatea principală este ÄProducţia de metale feroase şi neferoase sub
forme primare de semifabricate´. De asemenea, la obiectul de activitate al societăţii mai
figurează: prelucrarea aluminiului, producţia zincului şi a cositorului, construcţii metalice şi
părţi componente, structuri şi tâmplării metalice.
m !" #$ % %"&' !#'!! ("$  %)#'#'* #'("'#'*
%"&!')(#* &(#+
În cadrul întreprinderii se execută operaţii de tratamente chimice care, din punct de
vedere al protecţiei mediului, se pot încadra la transformarea şi utilizarea produselor chimice.
Societatea produce diverse tipuri de piese, subansamble din oţel, aluminiu, tratate şi netratate
chimic pe baza comenzilor de regulă electronice, asigurate de administratorii firmei, numai
pentru export. Produsele şi subprodusele obţinute sunt piese din aluminiu vopsite şi nevopsite,
vopsite şi acoperite, piese din oţel nevopsite, vopsite şi acoperite.
Principalele faze ale procesului tehnologic sunt: prelucrarea metalică, curăţarea
pieselor, tratamente chimice, vopsire piese, samblare. Vopsirea produselor (carcase, piese) se
execută cu pistoale de aer comprimat sub perdea de apă. Cabinele de vopsire sunt dotate cu un
rezervor de apă de 2 m3, apa este folosită prin pompare la realizarea perdelei ce reţine
particulele de vopsea. La vopsire se folosesc vopsele de import sau Farbe; diluanţii utilizaţi
sunt: metil etil cetona, toluen şi xilen. Operaţiile de tratare chimică se execută la oţel inox,
aluminiu, aliaj din aluminiu, în vederea creşterii rezistenţei acestora la coroziune. Metalul este
supus degresării, apoi se decapează prin imersie într-o baie cu KLEAN ETCH 0,5%, un
amestec de doi acizi (acid sulfuric şi azotic sau fluorhidric). Se spală metalul în apa
demineralizată şi se trece la oxidarea chimică ce se face cu ALODINE 1200, urmează apoi o
altă spălare şi apoi uscarea.
Pasivizarea oţelului inox se face în 6 băi care conţin acid azotic şi bicromat de sodiu.
Piesa se introduce într-o baie de degresare, apoi se face o decapare cu GABROL ET (acid
ortofosforic şi agent emulgator).

uc
c
 Capitolul I. Descrierea amplasamentului şi a activităţilor supuse
E.I.M.

1.1. Descrierea amplasamentului

Amplasamentul obiectivului evaluat, S.C. ELMET INTERNATIONAL S.R.L.
BACĂU, este situat în strada Constanţei, nr. 1, localitatea Bacău, în intravilanul municipiului
Bacău, în partea vestică, în zona rezervată industriei şi zonelor de depozitare. În anul 1998
societatea a cumpărat depozitul de cereale care aparţinea de S.C. SEMROM S.A. Bacău şi
terenul aferent, şi a amenajat prima hală de prelucrări mecanice dotată cu utilaje şi echipament
de mare performanţă. În anul 2000 societatea, cumpără de la S.C. SEMROM MOLDOVA
S.A., complex AGROSEM BACĂU imobilul cu nr. Cadastral 1352 compus din mai multe
construcţii: magazii, atelier auto, şopron, garaj şi terenul aferent, în suprafaţă totală de 4460
m2.
Amplasamentul obiectivului analizat se încadrează în categoria terenurilor cu
destinaţie ± industrie şi depozite. Societatea este înregistrată la Registrul Comerţului cu nr.
J04/741/1998, cod fiscal RO10840889, cont virament IBAN RO21BPOS04002951529 ROL
01, Banca POST Bacău.
Zona pe care o străbate strada Constanţei are un caracter preponderent industrial, fiind
prezentate societăţi ca: R.A. ÄDrumuri´ Bacău, Electromontaj, Energoutilaj etc, dar şi
existenţa unor zone ca unităţi militare din apropierea gării. Strada are 2 fire de circulaţie, are o
lăţime de 8m şi este încadrată de borduri de 20x25cm, aşezate pe fundaţii din beton.
Vecinătăţile obiectivului evaluat sunt:
Nord ± S.C. APRODES S.A.
Sud ± S.C. ELROM BUSSINES VETURES S.R.L.
Est ± Strada Constanţei
Vest ± S.C. COLMARID S.A.
Terenul destinat activităţii amplasamentului se află în grupa teraselor râurilor Bistriţa
şi Siret pe terasa medie a râului Bistriţa. Terasa pe care se găseşte amplasamentul are o mare
dezvoltare pe malul drept al râului Bistriţa, pe acesta dezvoltându-se cea mai mare parte a
ansamblurilor de locuinţe din zona centrală, vestică şi sudică a localităţii, cât şi zona
depozitelor şi zona industrială din partea vestică.

Gc
c
 În cadrul întreprinderii se execută operaţii de tratamente chimice care, din punct de
vedere al protecţiei mediului, se pot încadra la transformarea şi utilizarea produselor chimice.
Societatea desfăşoară următoarele activităţi:
Uc Producţia de metale feroase şi neferoase sub forme primare şi semifabricate,
cod CAEM 2710;
Uc Prelucrarea aluminiului, cod CAEM 2743;
Uc Producţia zincului şi a cositorului, cod CAEM 2744;
Uc Construcţii metalice şi părţi componente, cod CAEM 2811;
Uc Structuri şi tâmplării metalice, cod CAEM 2812;
Uc Transformarea şi utilizarea produselor chimice (operaţii de tratamente
chimice).
Suprafaţa totală a societăţii este de 10982 m2, suprafaţa construită de 5500 m2.
Activitatea se desfăşoară în următoarele construcţii:
Uc hala de producţie 1 ce include hala propriu-zisă, birouri, cantină, grupuri sanitare,
vestiare. Aici se desfăşoară următoarele activităţi: ascuţitorie, tratamente chimice,
vopsitorie, ambalare şi samblare;
Uc hala de producţie 2 are în interior amenajate spaţii pentru birouri, spaţii de depozitare
materiale, sector debitare;
Uc hala de producţie 3 prezintă spaţii pentru birouri, inclusiv biroul CTC; halele 2 şi 3 au
grupuri sanitare, vestiare, spălătoare comune;
Uc hala de producţie 4 are amenajate spaţii pentru birouri, grup sanitar, spălător, cabine
WC.

1.2. Activită i desfă urate în cadrul obiectivului

Principalele faze ale activită ii sunt: prelucrarea metalică, curăţarea pieselor,
tratamente chimice, vopsire piese, samblare (schema 1, Bilan de mediu de nivel II).
Vopsirea produselor (carcase, piese) se face în două spa ii închise amplasate în hale
diferite (hala 1 i 4) i se execută cu pistoale de aer comprimat sub perdea de apă. Cabinele
de vopsire sunt dotate cu un rezervor de apă de 2 m3, apa este folosită prin pompare la
realizarea perdelei ce reţine particulele de vopsea. Ambele vopsitorii au sisteme de
ventila ie, gazele absorbite fiind evacuate în atmosferă prin 3 co uri (un co la hala 1 i2
co uri la hala 4). La vopsire se folosesc vopsele de import sau Farbe; diluanţii utilizaţi sunt:
metil etil cetona, toluen şi xilen. Grundurile utilizate sunt de la societatea FARBE.
Operaţiile de tratare chimică se execută la oţel inox, aluminiu, aliaj din aluminiu, în
vederea creşterii rezistenţei acestora la coroziune. Metalul este supus x,!&$!, opera ia
c
c
realizându-se cu CLINSTONE PL 181, apoi se introduce într-o baie de spălare cu apă
potabilă. Metalul degresat &x -$ prin imersie într-o baie cu KLEAN ETCH 0,5%, un
amestec de doi acizi (acid sulfuric şi azotic sau fluorhidric). ?e spală metalul în apa
demineralizată şi se trece la oxidarea chimică ce se face cu ALODINE 1200. Urmează apoi
o altă spălare şi apoi metalul de usucă.
?ta ia de demineralizare
Apa potabilă este adusă într-o baie cu o capacitate de 110 l, de unde se preia cu o
pompă i se introduce într-o coloană de cărbune activ pentru re inerea impurită ilor
mecanice, apoi într-o coloană cu anioni i altă coloană de cationi. Anionii i cationii provin
de la S.C. Virolite Victoria i se schimă lunar.
Pasivizarea oţelului inox se face în 6 băi care conţin acid azotic şi bicromat de sodiu.
Piesa se introduce într-o baie de degresare, apoi se face o decapare cu GABROL ET (acid
ortofosforic şi agent emulgator). După decapare piesa se spală cu apă demineralizată, apoi se
pasivizează cu amestecul de acid azotic i bicromat de sodiu, după care, din nou se spală i
se usucă.
Compartimentul comercial are ca obiect aprovizionarea ritmică cu materii prime i
materiale, carburan i i materiale auxiliare pentru buna desfă urare a proceselor de
produc ie.
Compartimentul Laboratoare se ocupă de efectuarea analizelor chimice pentru
procesele de la tratamentul chimic, i fizice pentru recep ia materialelor feroase i
neferoase.
Grupa mecano-energetic este compusă din 3 muncitori i are următoarele atribu ii:
asigurarea între inerii ± repara iilor de nivel mic i mediu pentru utilajele i linia
tehnologică, asigurarea între inerii ± repara iilor la instala iile electrice i sanitare,
asigurarea func ionării depozitelor i magaziilor, paza societă ii.

Ëc
c
 Capitolul II. Identificarea surselor de poluare i a agen ilor
contaminan i

2.1. Aer
Sursele organizate de emisie n atmosferă sunt următoarele:
- centrala termică (două coşuri de evacuare cu nălţimea de 8 m);
- ateliere vopsitorie (trei coşuri de evacuare cu nălţimea de 8 m);
- atelier de tratare chimică (un coş de evacuare cu năl imea de 8 m);
- hala de sablare, debitare, sudură;
Poluanţii atmosferici evacuaţi n atmosferă de la centrala termică pot fi particule
solide, pulberi şi gaze de ardere (CO, CO2, SO2, NO2). Valorile limită la emisie sunt cele
impuse prin Ord.462/1992.
Atelierele de vopsitorie elimină n atmosferă, prin cele trei coşuri, vapori organici
(COV) cu conţinut de toluen şi xilen, ale căror limitele la evacuare nu trebuie să depăşească
valoarea de 100mg/ml la un debit masic ” 2 kg/h; acetonă (150 mg/mc la un debit ” 3 kg/h);
acetat de metil şi alcool butilic.
Coşul de evacuare a gazelor rezultate de la tratarea chimică pune n libertate oxizi
de crom şi gaze acide (acid fluorhidric). (Tabel 1. Din Raportul la Bilanţul de mediu).
Valorile limită, conform legislaţiei n vigoare, Ord. MMMG 462/1992, pentru compuşii de
crom este de 1mg/m2 la un debit masic ” 5kg/h, iar pentru oxizii de sulf este de 500 mg/m2 la
un debit ” 5kg/h.

Indicator de calitate Cd CMA

mg/m3 462/1993
AER

'.&$&'!&"%!,"-&x/'-x %#'!!'#'+


Xc
c
  Pulberi totale 0.9 50
 CO 58 170
SOX eprimaţi prin SO2 25 400
NOx eprimaţi prin NO2 110 450
Cr6+ 0,08 1
Aciditate totală 0,3 5
COV 75 100

2.2. ?ol
Suprafaţa totală a societăţii este de 10 982 mp, suprafaţa construită este de 5500 mp.
Terenul destinat activităţii se află n grupa râurilor Bistriţa şi Siret, pe terasa medie a râului
Bistriţa. Se apreciază că solul din incinta n care se desfăşoară activitatea a fost parţial
afectat de o serie de intervenţii antropice care i-au modificat unele caracterstici iniţiale. Se
precizează că ntreaga incintă este betonată. Există depozite organizate pentru materii prime,
materiale şi deşeuri.
Solul vegetal (terenul de fundare) are o grosime de 8 m, sub acesta se găseşte un strat
cu grosimea de 11 m, de argilă galben-cafenie; sub acesta se întâlneşte stratul grosier al
terasei râului.
Principale surse de poluare directă a solului provin:
- de la deversări, curgeri şi pierderi de combustibili sau uleiuri uzate;
-deversări, scurgeri şi pierderi accidentale de soluţii chimice concentrate (acid sulfuric,
hidroxid de sodium, etc) ,
Sursele de poluare indirectă a solului sunt reprezentate de depunerile de pulberi.

Indicator de calitate Cd Prag de

SOL intervenţie
Substanţe extractibile 71.77 2000
în eter mg/kg sol
uscat
Crom total 160.51 600

?ursele de deşeuri şi gestionarea acestora:

†c
c
 Deşeurile metalice (şpan de aluminiu şi oţel, bucăţi de aluminiu şi deşeurile de oţel),
se valorifică prin ţevi (vânzare-cumpărare); nămolul rezultat prin decantarea apei utilizate de
vopsitorii se ambalează n cutii de carton şi este preluat de firme specializate; cărbunele
epuizat de la staţia de demineralizare, se scoate n cutii de tablă cu capac şi este preluat de
firme specializate; anionii şi cationii granule se scot în butoaie din plastic şi se introduc la
regenerare, iar la epuizare se ambalează în cutii de carton şi sunt preluate de firma
specializată. Deşeurile menajere sunt depuse în containere de metal şi preluate de firma
specializată.

2.3. Ape de suprafaţă

Principalul curs de apă din zona evaluată este râul Siret, iar principalul afluent este
râul Bistri a. Caracteristicile morfo-hidrografice ale celor două râuri sunt prezentate în
tabelele 1 i 2 din Bilan ul de mediu de nivel I (2007).
Apele se încadrează în categoria apelor bicarbonate (mineralizarea este cuprinsă între
200-500 mg/l). Râul Siret se încadrează în categoria a III-a de calitatea apelor.
Cel mai apropiat curs de apă de suprafaţă de amplasamentul obiectivului evaluat este
pârâul Negel. Albia acestuia a fost regularizată şi deviată de la cursul său iniţial pe direcţia
nord către pârâul Trebe .

Indicator de calitate Cd NTPA

002/2005
APA pH 6,15 6,5 ± 8.5
EPURATĂ Materii în suspensie mg/l 2,73 350
CCO -Cr mg O2 /l 16,58 500
Namoniacal mg/l 1,39 30
Pb2+ mg/l 0,085 0,5
Sulfuri şi H2S mg/l 0,068 1,0
Crom total mg/l 0,032 1,5
Cr6+ mg/l 0.014 0.2
Substanţe extractibile mg/l 13,02 30

Fenoli mg/l 0,014 30

Detergenţi biodegradabili 1,06 25

mg/l

'c
c
2.4. Ape subterane
După natura lor, apele subterane se împart în două categorii:
a. Ape descendente - sunt situate în orizonturile superioare ale scoarţei terestre şi au o legătură
directă cu apele de suprafaţă şi precipitaţiile atmosferice. Ele pot fi împărţite în: ape freatice şi
ape suprafreatice.
b. Ape ascendente de adâncime - sunt prinse în orizonturi acvifere mai de adânc şi au legătură
cu apele de suprafaţă într-un timp mai îndelungat.
Apele freatice sunt cantonate în rocile poroase permeabile (pietrişurile şi nisipurile din
alcătuirea şesurilor aluvionare ale Siretului şi Bistriţei). În şesul aluvionar al râului Bistriţa
(terase inferioare şi joase) există pânze bogate de ape libere la adâncimi cuprinse între 2 şi
15m. De asemenea, pânze acvifere freatice se găsesc la baza teraselor largi ale Bistriţei şi
Siretului.
Apa subterană, ca pânza freatică a fost întâlnită pe amplasamentul evaluat la circa
10,5-12,5, nivelul apelor subterane variind şi funcţie de regimul pluvial.

HG 100/2002
Indicator de Cd modificată de
calitate HG 662/2005
APA
pH 7.25 6,5 ± 8.5
SUBTERANĂ
Crom total (mg/L) 0.0072 <0.05
Cr6+ (mg/L) 7.75 x -
103
Pb2+ (mg/L) 0.00025 <0.05
NH43 (mg/L) 0.14 0.03
Sulfuri şi H2S 0.028 -
(mg/L)
Suspensii (mg/L) 0.65 25
Substanţe 9.5 -
extractibile (mg/L)
CCOCr (mg/L) 5.81 16

Sursele de poluare a apelor de suprafaţă şi a celor subterane sunt reprezentate de apele

uzate evacuate din incinta societăţii: de la halele de producţie unde au loc operaţiile de
sablare, debitare, tratamente chimice; de la centrala termică; depozitul de carburanţi şi
laborator. m # '- 0"%#%, 1  # '- ,"%&"!* 1 # #'# &'"

´c
c
%# x !)' x "#- ('" #$+ Debitul mediu de evacuare a apelor uzate
industriale este de 0,0231 l/s.
Cerinţele de apă :
- alimentarea cu apă potabilă;
- alimentarea cu apă industrial tehnologică;
- alimentarea cu apă industrială recirculată (vopsire sub perdea de apă), unde apa care preia
unele particule este trecută printr-un separator unde sunt reţinuţi principalii poluanţi şi apoi
apa decantată este amplasată şi recirculată la vopsitorie;
- apa pentru stingerea incendiilor.

Capitolul III ± Cuantificarea impactului asupra mediului

utilizând metoda indicelui de poluare globală

Y YY
Y
Y
Y

 
 YY

YY
 

Pe plan mondial sunt cunoscute diferite încercări de evaluare a stării mediului cu

ajutorul unor indicatori sintetici, care se referă de cele mai multe ori la un singur factor de
mediu, de exemplu: cantitatea de poluan i evacuată în apă sau aer exprimată prin indicele de
clor sau poluarea cu metale grele a solului exprimată prin echivalentul de zinc
(Macoveanu,2005;Negrei,1999;Petts,1998).
Metoda indecelui de poluare globală permite aprecierea stării de sănătate sau de poluare
a mediului i de exprimare cantitativă a acestei stări pe baza unui indicator rezultat dintr-un
raport între valoare ideală i valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate,
considera i specifici pentru factorii de mediu analiza i (Rojanschi,1991,1997).
Metoda presupune parcurgerea mai multor etape de aprecieri statistice bazate pe
indicatori de calitate posibili să reflecte o stare generală a unuia din factorii de mediu
analiza i i apoi corelarea acestora printr-o metoda grafică.În acest sens, se propune
încadrarea calită ii, la un moment dat, a fiecărui factor de mediu într-o scară de bonitate, cu
acordarea unor note care să exprime apropierea,respectiv depărtarea de starea ideală.
Scara de bonitate este exprimată prin note de la 1 la 10, unde 10 reprezintă starea
naturală neafectată de activitatea umană, iar nota 1 reprezintă o situaţie ireversibilă şi deosebit
de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.
c
c
 Mediul, în ansamblul lui, se consideră ca o suprafaţă definită vectorial de un număr de
factori de mediu din cei mai relevanţi, care prin unirea vârfurilor definesc un spaţiu poligonal.
Fiecare vector are o mărime egală şi defineşte starea iniţială a mediului în arealul luat în
considerare. Fiecare din aceşti factori de mediu poate suferi un nivel de poluare care în final îi
poate deteriora parţial, într-un anume grad, sau total calitatea.
Acestui nivel de poluare i se atribuie o valoare care se marchează pe vectorul
respectiv. Prin unirea acestor valori se defineşte în interiorul poligonului de stare iniţială a
mediului un alt poligon de stare afectată a mediului. Prin raportarea ariilor celor două
suprafeţe se obţine o valoare scalară care defineşte nivelul global de afectare a mediului şi in
acelaşi timp permite să se depisteze zonele de a afectare şi deci să se stabilească măsurile de
eliminare, reducere sau diminuare asupra mediului.
Indicele de poluare globală a unui ecosistem rezultă din raportul între suprafaţa
reprezentând starea ideală (Si) şi suprafaţa reprezentând starea reală (Sr).

;
IPG=
;

Y

 

Y
 
  YY
Y



Metoda, propusă de Popa s.a(2005) urmează acelea i etape de acordare a notelor de

bonitate pentru fiecare indicator de calitate analizat i considerat reprezentativ pentru
caracterizarea calită ii componentelor de mediu evaluate. Astfel, se elaborează scările de
bonitate având la bază concetra iile maxim admise conform legisla iei în vigoare, după
care se încadrează indicatorii de calitate analiza i în aceste scări i se acordă note de
bonitate. Se ob in în final note de bonitate pentru fiecare componentă de mediu evaluată.
Aplicând noua formula de calcul a indicelui de poluare globală, această metodă de
cuantificare a impactului asupra mediului poate fi aplicată i în situa ia în care este
considerată în procesul de evaluare o singură componentă de mediu. Urmează etapa de
calcul a indicelui de calcul de poluare globală. Autorii (Popa, s.a, 2005) propun o nouă
formulă de calcul a indicelui de poluare globală, mult mai simplificată fa ă de cea propusă
de Rojanschi (1997) i poate fi mult mai u or aplicată indiferent de câ i indicatori de
calitate sunt considera i sau câte componente de mediu sunt evaluate.

Noua formulă de calcul a indecelui de poluare globală prone te de la aceia i formulă

propusă de Rojanschi (1997) în care indicele de poluare globală este raportul dintre valoarea

u c
c
ideală i valoare reală, respectiv aria figurii geometrice ce exprimă starea naturală, ideală a
mediului i aria figurii geometrice ce exprimă starea reală, evaluată. Însă, în această situa ie
se propune ca figura geometrică să fie un cerc, iar valoarea indicelui de poluare globală să fie
dată de raportul dintre aria cercului ce exprimă starea ideală i aria cercului ce exprimă starea
reală. Prin urmare formula de calcul a indicelui de poluarea globală devine:

x#
U 2 2

U ·max 3.14159 U 10 2 314.159

unde,  - suprafa a/ aria ideală

 - raza ideală
·max - valoarea maximă a notelor de bonitate(10)

"

—·
 1

! ·
"
Unde, ! - raza suprafe ei/ aria reală

· - media aritmetică a notelor de bonitate ob inute de componentele de mediu

evaluate.
2
 "

 — · ®
!#
U !2
U ·2
U  1 ®
 " ®
 ®


x#
U 2 2 2

·max
 2
!#
U !2 !2 · 82

100
 2
· 82

Ecua ia de mai sus exprimă noua formulă finală de calcul a indecelui de poluare
globală, calculat ca raport dintre pătratul razei maxime (100) i pătratul mediei artimetice a
notelor de bonitate ob inute de componentele de mediu evaluate.

3.2. REZULTATE, CUANTIFICĂRI

Pentru evaluarea stării mediului din zona unităţii S.C. ELMET INTERNATIONAL
S.R.L BACĂU s-au studiat patru factori de mediu şi anume apa de epurată , apa subterană,
uuc
c
solul şi aer emisii. S-au analizat indicatorii specifici fiecărui factor de mediu, s-au determinat
concentraţiile acestora şi s-au acordat note de bonitate indicatorilor analizaţi în conformitate
cu normele legislative aflate în vigoare.

Indicator de Cd CMA Prag de Notă de Aer

calitate mg/m3 462/1993 alertă bonitate emisii -
AER
Pulberi totale 0.9 50 35 10
Ordinul
EMISII CO 58 170 119 8
SOX eprimaţi 25 400 280 9 nr.592
prin SO2 din 25
NOx eprimaţi 110 450 315 8
iunie
prin NO2
Cr6+ 0,08 1 0,7 9 2002
Aciditate totală 0,3 5 3,5 9 privind
COV 75 100 70 7 stabilire
a
valorilor
limită, a
valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de
azot , pulberilor totale, cromul hexavalent,aciditatea totală, monoxidului de carbon şi COV
din aerul înconjurător.

Tabel 1. cu valorile indicatorilor de calitate a aerului (concentra ia determinată,pragul de

alertă,concentra ia maximă admisă, nota de bonitate acordată)

uGc
c
 Media 8,57 
notelor de
bonitate 








 !"#$%&&!'!$&(
Y
Notă de Tip de aer Pulberi CO SOX NOx Cr6+ Aciditate COV
bonitate totale eprimaţi eprimaţi totală
prin SO2 prin NO2
10 Aer având 0-10 0-10 0-20 0-50 0 0 0-20
calitate
naturală
9 Aer curat 10-15 10-50 20-60 50-100 0-0,5 0-1 20-50
nivel 1
8 Aer curat 15-35 50-119 60-280 100-315 0,5- 1-3,5 50-70
nivel 2 0,7
7 Aer 35-50 119-170 280-400 315-450 0,7-1 3,5-5 70-100
afectat
nivel 1
6 Aer 50-100 170-200 400-700 450-750 1-1,5 5-6 100-150
afectat
nivel 2
5 Aer poluat 100- 200-300 700-1000 750-1000 1,5- 6-7 150-200
nivel 1 200 1,75
4 Aer poluat 200- 300-400 1000-3000 1000-3000 1,75-2 7-8 200-500
nivel 2 500
3 Aer 500- 400-500 3000-5000 3000-5000 2-2,25 8-10 500-1500
degradat 1000
nivel 1
2 Aer 1000- 500-600 5000- 5000-10.000 2,25- 10-20 1500-
degradat 5000 10.000 2,5 2000
nivel 2
1 Aer >5000 >600 >10.0000- >10.0000 >2,5 >20 >2000
uc
c
 irespirabil 50
f/!#!''#%!!% ! !-"$ !,'#x#!$3!& %""! (.($x(&$4

 %( %"" ! ( %!x "% x #  5"$ # + ' ' 6" x! "!## #%!#%!
# x%'$  ,%! & "'( # !,'#' x #!$  %""!  (.( x(&+6" -'#
'#·!#%! %# & %!x "%  #%!# &' "x%! /"x"/( *6" (x' .&5"x '"
! '!+
%"%.x'#' x !·%" & %!x "% 7 & 5"x &' ! (x'#' / x
( %!" $ ("($+ %.x'#' x &'#/ & %!x "% 8 x%! & "' ! " '" /
",+ %.x'#'x-%&%!x"%7&5"x&' !(x'#'/x( %!" $
("($+m5 !%('#' 0.#" 5  x$  %# & %!x "% 8 x%! & "'
! "'"/",+
9&%!x"%3x%!#%! &'"x%!&/#$6"
"!#'# !,'#' x #!$   x"%$ $ ( ! / x "# */# &' !
% '# /"x:! !·%##%!!& !%!#% *! !"!'#' '#(%"!+

m  '!$ tabel 2 cu valorile indicatorilor de calitate

Indicator de calitate Cd NTPA Prag de Notă de

002/2005 alertă bonitate
APA pH 6,15 6,5 ± 8.5 5,95 10
EPURATĂ Materii în suspensie 2,73 350 245 10
mg/l
c
CCO -Cr mg O2 /l 16,58 500 350 10
N amoniacal mg/l 1,39 30 21 9
Pb2+ mg/l 0,5 0,35 9
0,085
Sulfuri şi H2S mg/l 1,0 0,7 9
0,068
Crom total mg/l 1,5 1,05 8
0,032
Cr6+ mg/l 0.2 0,14 9
0.014
Substanţe extractibile 13,02 30 21 8
mg/l
Fenoli mg/l 30 21 9
0,014
Detergenţi 1,06 25 17,5 9
biodegradabili mg/l
Media notelor de 9,09
bonitate

 !"#$%&&!'!$&(

Y



uËc
c
 f/!# ! ' '#%! !%  ! !-"$  !,'# x #!$3 !&  %""!  (.($
x(&$4

Notă pH Materi CCO N Pb2+ Sulfu Cro Cr6+ Substan Feno Deterg
de i în -Cr amoni mg/l ri şi m mg/l ţe li enţi
bonit suspen mg acal H2S total extracti mg/l biodegr
ate sie O2 /l mg/l mg/l mg/l bile adabili
mg/l mg/l mg/l

10 5.95-8.5 0-100 0-50 0 0 0 0 0 0-5 0 0

9 5.95- 8.5- 100- 50- 0-15 0- 0-0.5 0- 0- 5-10 0-10 0-10
5.5 9.5 150 200 0.15 0.75 0.10
8 5.5-5 9.5- 150- 200- 15-21 0.15- 0.5- 0.75- 0.10- 10-21 10- 10-17.5
10 245 350 0.35 0.7 1.05 0.14 21
7 5-4.5 10- 245- 350- 21-30 0.35- 0.7-1 1.05- 0.14- 21-30 21- 17.5-25
10.5 350 500 0.5 1.5 0.2 30
6 4.5-4 10.5 350- 500- 30-35 0.5- 1-1.5 1.5- 0.2- 30-35 30- 25-30
-11 400 600 0.6 1.75 0.25 35
5 4-3.5 11- 400- 600- 35-40 0.6- 1.5- 1.75- 0.25- 35-40 35- 30-40
11.5 500 700 0.75 1.75 2 0.3 40
4 3.5-3 11.5 500- 700- 40-50 0.75- 1.75- 2- 0.3- 40-45 40- 40-45
-12 600 800 0.8 2 2.25 0.35 45
3 3-2.5 12- 600- 800- 50-60 0.8- 2- 2.25- 0.35- 45-50 45- 45-50
12.5 800 900 0.85 2.25 2.5 0.4 50
2 2.5-2 12.5 800- 900- 60-70 0.85- 2.25- 2.5-3 0.4- 50-100 50- 50-100
-13 1000 1000 1 2.5 0.5 100
1 2-1 13- >1000 >100 >70 >1 >2.5 >3 >0.5 >100 >100 >100
14 0
"-'#    '! "x%! x # ' %· "' "% x *8  7+%  ' %· "'%
'!($%! "x%! x # : * (! 6" &'& "&  
!+9#%!# &%! "x%!
x"%$ $  "' ' " % "/#'" $ ",$ &' !  *   6"x!"x'& 6" ,%!  $
%·#$+%8'%· "'%'!($%!"x%!x#:(%"#*·;*&'#/'!  *
!%('# 0.#"* /"%#  x!,"  ·%x,!x·#+ m  "x%! /    &$ &
6"x!- 6" ,%! +% 7 ' %· "'% '!($%! "x%! x # !%('# %# 
&'·&" #.!·#* #!5"x ' "# 6"x!5"x%"#




m &'·!"$ tabel 3 cu valorile indicatorilor de calitate

uXc
c
 HG 100/2002
Indicator de Cd modificată de Prag de Notă de
calitate HG 662/2005 alertă bonitate
APA
pH 7.25 6,5 ± 8.5 5,95 10
SUBTERANĂ
Crom total (mg/L) 0.0072 <0.05 0,035 5
Cr6+ (mg/L) 7.75 x - - -
103
Pb2+ (mg/L) 0.00025 <0.05 0,035 9
NH43 (mg/L) 0.14 0.03 0,021 2
Sulfuri şi H2S 0.028 - - -
(mg/L)
Suspensii (mg/L) 0.65 25 17,5 10
Substanţe 9.5 - - -
extractibile
(mg/L)
CCOCr (mg/L) 5.81 16 11,2 9
Media notelor 7,5
de bonitate


 !"#$%&&!'!$&(


Y


Notă de pH Crom total Pb2+ NH43 (mg/L) Suspensii CCOCr
bonitate (mg/L) (mg/L) (mg/L) (mg/L)
10 5.95-8.5 0 0 0-0.01 0-5 0-4
9 5.95- 8.5-9.5 0.01-0.025 0.01-0.025 0.01-0.010 5-10 4-7
5.5
8 5.5-5 9.5-10 0.025- 0.025- 0.010-0.021 10-17.5 7-11.2
0.035 0.035
7 5-4.5 10- 0.035-0.05 0.035-0.05 0.021-0.03 17.5-25 11.2-16
10.5
6 4.5-4 10.5- 0.05-0.070 0.05-0.070 0.03-0.05 25-30 16-25
11
5 4-3.5 11- 0.070-0.08 0.070-0.08 0.05-0.06 30-40 25-45
11.5
4 3.5-3 11.5- 0.08-0.09 0.08-0.09 0.06-0.07 40-50 45-70
12
3 3-2.5 12- 0.09-0.1 0.09-0.1 0.07-0.09 50-70 70-90
12.5
2 2.5-2 12.5- 0.1-0.15 0.1-0.15 0.1-0.15 70-100 90-100
13
1 2-1 13-14 >0.15 >0.15 >0.15 >100 >100


u†c
c
 " -'#   &'·!" "x%! x # ' %· "' '!($%!# "% :*8*<  +
%'%· "'% '#x%!&6"x!-$6",%!% ($x "'!' 
&'& "&#x%!#"'"'"/",&' !(x'#'+%8&%!x· 

! "''"'"/",+!%('#%#&%!x"%<x%!!
'" / ", &' !   &'·!"*#%!# &' x  "x %""!  (.($
x(&$+ =  & %!x "%  x%! #%!# &' ' x $& "%!( x ('#
%""!  (.($ x(&$+/# &' "x%! ' '" / x&!',%! &' !
(x'#' &' ! % '# +

%#)·#='#%!#"x%!#%!x#!& "%#x·%"
Indicator de calitate Cd Prag de Prag de Notă de
SOL intervenţie alertă bonitate
Substanţe extractibile 71.77 2000 1400 10
în eter mg/kg sol
uscat
Crom total 160.51 600 420 9
Media 9,5
notelor de
bonitate

* !"#$%&&!'!$&(
Notă de bonitate Substanţe extractibile Crom total
în eter mg/kg sol uscat
10 0-500 0-150
9 500-800 150-270
8 800-1400 270-420
7 1400-2000 420-600
6 2000-3000 600-700
5 3000-4000 700-800
4 4000-5000 800-850
3 5000-6000 850-950
2 6000-7000 950-1000
1 >7000 >1000
f/!#!''#%!!% ! !-"$ !,'#x#!$3!& %""! (.($x(&$4

"   !  &%#'#  x% "x%! # &' %!x "%   8+ %  "!' $
"x%!'#"' !-"$"'"/",*!#$##/#",'%( %!" $"/($

3.2.1. METODA CLA?ICĂ DE EVALUARE,PROPU?Ă DE

ROJAN?CHI

u'c
c
Media notelor de bonitate :AER 8,75
APĂ EPURATĂ 9,09
APĂ SUBTERANĂ 7,5
SOL 9,5

;
IPG=;

Sr=S1+S2

 
 
 

S1.  = 66,225
 

 
 


S2.   

 

cccccSr = 66,225 + 83,885 = 150,11

i=ð
 
 =ð



=ð

=10ð

Si=
ð2=100.(2=100 . 2=200

u´c
c
 z 
IPG=  = 1,33
z


Mediu supus efectului activitatii umane în limitele admisibile.

+#%+!%$ %!+(% !'#+(!,+#"+

Valoarea indicelui de poluare ?tarea de sănătate a mediului
globală

= 1 Mediu natural neafectat de activitatea umană
1 < 
 < 2 Mediu supus efectului activităţii umane în limitele admisibile
2< 
<3 Mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de
discomfort formelor de viaţă
3<
<4 Mediu afectat de activitatea umană, provocând tulburări formelor de
viaţă
4<
<6 Mediu grav afectat de activitatea umană. Periculos formelor de viaţă
Peste 6 Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă

Y

 

Y
 
  YY

Y




uc
c
 

?i   

100
 2
· 82

UNDE · - media aritmetică a notelor de bonitate ob inute de componentele de mediu

evaluate.

· =
 
 
 
=75,08

 
IPG = = = 1,33
 
 
Mediu supus efectului activitatii umane în limitele admisibile

+-%.%!%/'&(+(% !/! %(

ê
b¯ Clasa ?tarea de sănătate a mediului

=1 10 A Mediu natural neafectat de activitatea umană
1<
<2 9.999- B Mediu supus efectului activităţii umane în limite admisibile
7.072

G c
c
2 <
< 3 7.071- C Mediu supus efectului activităţii umane, provocând stare de
5.774 discomfort formelor de viaţă
3<
<4 5.773- D Mediu afectat de activitatea umană, producând tulburări formelor de
5.001 viaţă
4<
<6 5- E Mediu grav afectat de activitatea umană. Periculos formelor de viaţă
4.083
peste 6 <_ F Mediu degradat, impropriu formelor de viaţă
4.082

 YY Y Y
Y

Guc
c
 În prezent soluţia practicată în mod current în ceea ce priveşte managementul
deşeurilor nevalorificate constă în depozitarea acestora până la preluarea de către terţi în
vederea prelucrării/eliminării acestora. Problema colectării şi depozitării selective a deşeurilor
încă nu este rezolvată.
$ 0(+ '# (-!+# 1%/%! ce sunt achiziţionate în ambalaje de diferite tipuri,
acestea sunt returnate la comercianţi sau valorificate cu terţi conform contractului de preluare
deşeuri şi ambalaje nr. 155/12.01.2007, contractant S.C. APISORELIA S.R.L. cu autorizaţia
de mediu nr. 70 din 25.04.2006.
S.C. ELMET INTERNAŢIONAL BACĂU evacuează '!+! (0&! /!$2!!
industrial şi pluvial sunt evacuate în reţeaua de canalizare municipal, conform contractului cu
RAGC Bacău, dar dispune şi de următoarele dotări pentru protecţia calităţii apei:

‹c separator pentru apele uzate provenite de la vopsitorie în vederea recirculării

acestora (timpul de decantare este 30 de zile);
‹c staţie neutralizare ape uzate provenite de la tratamente chimice.

$-&+3%%+! 4% !1%'/!$&!+! ! !'#+(!  .+(5(%+# ,0#-! sunt constituite din

perdele de apă din cadrul secţiilor de vopsitorie, care au rol de a reţine particulele solide şi
eventual picăturile de vopsea. Emisiile în atmosferă, cu excepţia celor reţinute de către
perdele de apă sunt captate şi dispersate în atmosferă prin intermediul unor coşuri de
dispersie.
Randamentele privind depoluarea fluxurilor gazoase folosind perdelele de apă sunt
maxime în condiţiile funcţionării la parametrii normali a perdelelor de apă; în caz contrar se
constată colmatări ale coşurilor de evacuare ceea ce înseamnă de fapt practicarea unor
depoluări neeficiente.
Există, de asemenea, în unitate un număr de instalaţii de colectare şi evacuare în
atmosferă a fluxurilor gazoase generate, instalaţii care utilizează coşuri de dispersie şi anume:

1.c Instalaţia de ventilaţie pentru aspiraţia vaporilor de la vopsitorie, ventilator

centrifugal, coş de dispersie;
2.c Instalaţie de ventilaţie pentru aspirarea vaporilor proveniţi de la tratamente
chimice, ventilator centrifugal, coş de dispersie;
3.c Unitatea are 3 coşuri de dispersie de la central termică.

%$&!/-(%+!!-!%/'($6$-#'(+'#&!2%%-#+(+(%-!/!$3%#$!0

GGc
c
 1.c Instruirea personalului privind normele pentru asugurarea calităţii
componentelor de mediu;
2.c Existenţa unui personal specializat pe problematica mediului;
3.c Întreţinerea în stare bună de funcţionare a reţelei de canalizare a apelor uzate şi
pluvial.

  

Evaluarea impactului asupra mediului are drept obiectiv evidenţierea efectelor positive
şi negative ale exercitării unei activităţi noi sau a uneia în desfăşurare asupra mediului.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a conturat ca un instrument de bază în
identificarea şi reducerea consecinţelor negative asupra mediului, datorate activităţilor
antropice, reflectând o abordare preventivă a managementului de mediu, în scopul dezvoltării
economiei durabile.
Metoda indicelui de poluare global permite aprecierea stării de sănătate sau de poluare
a mediului şi de exprimare cantitativă a acestei stări pe baza unui indicator rezultat dintr-un
raport între valoarea ideală şi valoarea la un moment dat a unor indicatori de calitate,
consideraţi specifici pentru factorii de mediu analizaţi.
În urma evaluării a acestui studiu de caz am putut constata următoarele:

¹c Sursele de emisie în atmosferă aparţinând S.C. ELMET INTERNAŢIONAL S. R.L.

Bacău sunt: central termice, ateliere de vopsitorie tratare termică, hală cablare,
debitare, sudură.
¹c Poluanţii atmosferici care sunt evacuaţi în aer de la coşurile centralei termice pot
conţine: particule solide, pulberi, gaze de ardere exprimate prin CO, Ð ,  , .

¹c Prin coşurile de la vopsitorii se pot evacua în atmosferţ vaporii organic cu conţinut de

toluene, xilen, acetonă, acetat de metal, alcool butilic.

¹c Principale surse de poluare directă a solului provin:- de la deversări, curgeri şi

pierderi de combustibili sau uleiuri uzate; -deversări, scurgeri şi pierderi accidentale
de soluţii chimice concentrate (acid sulfuric, hidroxid de sodium, etc) ,
¹c Sursele de poluare indirectă a solului sunt reprezentate de depunerile de pulberi
¹c Sursele de poluare a apelor de suprafaţă şi a celor subterane sunt reprezentate de apele
uzate evacuate din incinta societăţii: de la halele de producţie unde au loc operaţiile de
sablare, debitare, tratamente chimice; de la centrala termică; depozitul de carburanţi şi
laborator.

Gc
c
 În ceea ce prive te cele patru componente de mediu studiate putem sa spunem că apa
subterană este cea mai poluată de către această firmă în urma activită ii pe care o
desfăsoară.Acest lucru poate fi observat din media notelor de bonitate pe care aceasta le-a
ob inut-o,având o medie de 7,5. Următoarea componentă ce este afectă este aerul cu media
de 8,57, urmată de apa epurată 9,09 i sol 9,5.
Conform rezultatelor obtinute în urma calculelor făcute putem sa spunem că avem un
(x' &'& '& $) '(" 6" #(# x(&·#* x$ &% 6  x&/$ %!$
6"%"x "%!(# %#'!(x'#'/5"x'&6"#(#&·#x#,+
Ca o recomandare societatea ar trebuie să i-a măsuri de prevenire în ceea ce priveste
scurgerile de NH4 i cromului total,concentr iile acesteaia fiind enorme,ducând la o poluare
care poate avea efecte destul de dezastruoase atât pentru mediu cât i pentru popula ia
umană.









·#%,!/:
+#"x(x' YY

Y




GËc
c
+ %·' ·!6"x'  *

%"' *#'$! x (x' "!' x-%#!
x'!·#$*x'!%%"*


GXc
c