UNIVERSITATEA PITESTI FACULTATEA DE STIINTE SECTIA:ECOLOGIE SI PROTECTIA MEDIULUI LUCRARE DE DISERTATIE INVESTIGATII ECOTOXICOLOGICE ASUPRA RAULUI COTMEANA IN SECTIUNILE:AVAL

POIANA LACULUI SI CIOBANI(JUDETUL Arges) COORDONATOR STIINTIFIC, Prof.Univ.Dr.COND.de DR. Alexandru Gabriel Marinescu Absolvent, Cimpeanu Camelia Roxana 2007

Argument
Ecologia ca ramura sinbiologica constituie un domeniu care are din ce in ce mai multa importanta.Cunostintele ecologice sau acumulat treptat odata cu dezvoltarea societatii umane.Denumirea de ecologie a fost data in anul 1866 de catre savantul german Ernest Haekel cu sensul de gospodarie a naturii. Intre om si mediu are loc un schimb permanent de materie,enegie si informatie.Se considera ca aparitia omului pentru ecologie a reprezentat un mare cataclism pentru ca datorita lui s-a modificat echilibrul natural.In prima etapa omul facea parte din ecosistem si se incadra in fluxul energetic si material al acestuia.In momentul in care a aparut focul, omul a inceput sa exercite o actiune puternica de degradare a mediului.Agricultura practicata in secolulal-XX-lea simai ales agricultura industriala au dus la degradarea solului si la poluarea panzei freatice.Aparitia industriei a avut un efect negativ asupra ecosistemului ducand la poluarea aerului,apei,solului cu consecinte grave asupra sanatatii omului.

 Interventia omului in natura a dus la aparitia ecosistemelor antropizate.Omul a incercat sa transforme natura ,sa o adapteze la nevoile sale devenind principalul factor care produce dezechilibru in natura. Existenta vietii pe Pamant e conditionata de corelarea armonioasa intre interesele umanitatii si legile naturii.Profesorul Emil Pop spunea ca ocrotirea naturii nu mai este o problema a naturalistilor ci a omului insusi,fiecare individ trebuie sa devina constient de rolul pe care il are in societate si in colectivul din care face parte.Educatia in domeniul mediului incojurator trebuie sa inceapa din copilarie,sa fie aprofundata in scoala si sa fie continuata toata viata.Cercetarile de ecotoxicologie initiate la Universitatea din Pitesti de catre un colectiv sub cunducerea prof. univ. dr.Alexandru Gabriel Marinescu au permis stabilirea efectelor reale ale unor substante poluante din Bazinul Hidrografic Arges.

CAPITOLUL I GENERALITATI ASUPRA ECOSISTEMELOR ACVATICE

1.1.Consideratii ecologice

Ecologia este o stiinta care se ocupa cu studiul sistemelor biologice complexe alcatuite din sisteme biologice si mediul lor,ea studiaza de fapt relatiile de interactiune intre viata si mediu.In natura materia este organizata in sisteme.Sistemul este un grup de elemente care functioneaza ca un intreg.Sistemele sunt inchise,deschise,izolate. Sistemele biologice sunt sisteme deschise care au proprietatea de a transforma factorii de mediu in factori propri specifici. Ecologia se ocupa cu studiul sistemelor supraindividuale cum sunt:populatia,biocenoza,ecosistemul,biosfera. Populatia este din punct de vedere ecologic un sistem de indivizi din aceeasi specie,care traiesc pe un anumit areal si au o functie definita in ecosistem. Biocenoza este un sistem de populatii atasate de un anumit biotop. Ecosistemul este un sistem complex alcatuit din biocenoza si biotop. Biosfera cuprinde totalitatea biocenozelor si ecosistemelor de pe planeta noastra.Pe teritoriul tarii noastre se intalnesc trei tipuri de ecosisteme:acvatice,terestre si subterane.

Ecotoxicologia studiaza actiunea elementelor si substantelor toxice din mediul inconjurator asupra sistemelor biologice in scopul prevenirii migrarii substantelor toxice in organismele vii din ecosistem si diminuarii efectelor nocive ale acestora la nivelul diferitelor lanturi trofice. Definirea ecotoxicologiei ca si stiinta a aparut in 1930 cand au fost precizate efectele nocive ale unor substante asupra pestilor. Ecotoxicologia studiaza mecanismele de actiune ale substantelor poluante (xenobiotice) si influenta lor negativa asupra starii de sanatate a sistemelor ecologice,precum si modalitati de evaluare a riscului ecologic si de prevenire a efectelor nocive ale acestora.. Cele mai multe substante xenobiotice nu sunt toxice,dar sunt rezistente la biodegradare,putandu-se acumula in concentratii care pot depasi anumite limite de toleranta determinand in acest caz efecte negative asupra starii de sanatate a organismelor.In general toxicitatea xenobioticelor este determinata de caracteristicile chimice si nu de provenienta acestora.

1.2.Caracterizarea biologica a apelor curgatoare

Apele curgatoare constituie categoria cea mai importanta de ape de pe teritoriul Romaniei. Cursurile de apa pot fi considerate sisteme ecologice deschise care realizeaza schimburi permanente de materie si energie cu mediul inconjurator.Un sistem ecologic prezinta doua componente:biotopul si biocenoza,intre care exista relatii de reciprocitate,formate si perfectionate in timp care le confera un echilibru dinamic. Principalele ecosisteme din apele curgatoare sunt:izvorul,paraul si raul. Raul este un curs de apa cu un debit relativ mare,format in zonele subtmontane,colinare si de ses prin confluenta mai multor paraie. Raurile sunt cursuri de apa cu caracter permanent,cu albii bine conturate,ce traverseaza una sau mai multe forme de relief.

 In tara noastra se disting trei tipuri de rauri: 1) rauri montane hyporhithron:sunt mai curate, cu curgere mai rapida,mai bine oxigenate,cu substrat pietros si nisipos 2)rauri colinare-epipotamon: cu scurgere mai lenta,bogate in suspensii,nisipoase si argiloase,cu o oxigenare moderata 3) rauri de ses-metapotamon:cu scurgere foarte lenta,cu multe suspensii argiloase fine sau de natura organica vie sau moarta

1.3.Clasificarea cursurilor de apa

Cursurilor de apa au fost clasificate dupa diferite criterii geografice,hidrologice,chimice,biologice. Tinind cont de raportul numeric dintre diferite specii de pesti si de formele de relief,Thienemenn (1925),deosebeste: -zona pastravului - zona lipanului - zona mrenei - zona platicii Banarascu (1964),tinind seama de caracteristicile hidrologice ale raurilor din tara noastra,de componenta faunei ihtiologice,face urmatoarea zonare piscicola: - zona pastravului ( Salmo trutta) - zona lipanului (Tymallus tymalus) - zona scobarului (Condrostoma nasus) - zona mrenei ( Barbus barbus) - zona crapului (Cyprinus carpio) Un fenomen general observat in apele curgatoare este scaderea numarului de specii,in special al celui de animale,odata cu cresterea vitezei curentului de apa.

CAPITOLUL II 2.1.RESURSELE DE APA ALE ROMANIEI

Teritoriul tarii noastre in suprafata de 237.000 km,face parte in proportie de 99% din bazinul hidrografic al Dunarii,exceptie facand cateva ape mici din podisul Dobrogei ,care se varsa direct in Marea Neagra. Volumul resurselor de apa de suprafa din Romania este relativ sarac cantitativ si inegal distribuit.Volumul anual teoretic al resurselor de apa curgatoare este de 125 bilioane m2,din care 40 bilioane m2 din raurile interioare si 85 bilioane m2 din Dunare ,care constituie limita sudica a tarii. Principalele bazine hidrografice care se gasesc pe teritoriul tarii noastre sunt: Tisa.Somes,Crisuri,Mures,Bega,Timis,Jiu.Olt,ArgesVedea,Ialomita,Siret,Prut,Dunarea.

2.2.SCURTA PREZENTARE A BAZINULUI HIDROGRAFIC ARGES

Situat in sudul Romaniei, judetul Arges se intinde pe o suprafata de 6826 Km2 (2,9% din suprafata totala a tarii) si se invecineaza cu judetele Sibiu si Brasov in nord,Dambovita in est,Teleorman in sud,Olt in sud-est si Valcea in vest. Este caracterizat printr-o mare diversitate de relief,care coboara in trepte de la nord la sud,cuprinzand toate formele de relief:campie,deal,munte. Clima este temperat continentala cu diferente datorate altitudinii.Temperatura medie anuala variaza intre -2 C si +10 C,iar valoarea medie a precipitatiilor este cuprinsa intre 600 mmm-1400 mm/anual.

Reteaua hidrografica este tributara raurilor Arges si Vedea . Principalul colector de apa din judet este raul Arges ai carui afluenti sunt:Valsan,raul Doamnei Targului,Bratia si Argeselul.In zona montana se gasesc o serie de lacuri de origine glaciara:Buda,Capra,Coltun.Dintre lacurile antropice cele mai importante sunt:Vidraru,Valcele, Budeasa,Golesti. Raul Arges strabate judetul pe o lungime de 140 km. Bazinul hidrografic Arges se afla in partea central-sudica a tarii ,raul avand obarsiile sub creasta Muntilor Fagarasului,principalii afluenti fiind raul Doamnei,cu cel mai mare aport de debit si Dambovita cu cea mai mare lungime pe stanga,iar pe dreapta raul Neajlov cu o multime de afluenti si o suprafata mare dar un debit scazut. Argesul este alimentat asimetric ,afluentii de pe stanga avand un aport de debit de peste sase ori mai mare decat cei de pe dreapta,cauza acestei situatii o constituie sistemul natural de alimentare a raurilor. Raul Arges ca si principalii afluenti de pe stanga(Valsanul,Doamnei cu Targului,Bratia,Dambovita), isi formeaza bazinele de receptie din zona subalpina de la 2100-2200 m altitudine,unde alimentarea este mixta:pluvionara si subterana cu un regim mai uniform pe anotimpuri.Pe dreapta ,singurul afluent important-Naejlovul are scurgere sezoniera cu diferente mari in timpul anului.

Raul Arges afluent al Dunarii la Oltenita are 350 km iar suprafata bazinului hidrografic este de 12 550 km2.Izvoraste din partea central-vestica a culmii principale a Muntilor Fagaras prin doi afluenti:Buda si Capra. Buda (izvorul principal al sistemului hidrografic Arges) izvoraste de sub varful Arpasu Mic de la 2030 m altitudine,din lacul glaciar Buda, iar paraul Capra din lacul glaciar Capra,aflat sub varful Vanatoarea lui Buteanu.In aval de confluenta paraului Buda cu Capra a fost construit lacul de acumulare Vidraru din bazinul caruia porneste in prezent cursul raului Arges.De la izvor si pana in zona municipiului Pitesti ,raul Arges are o directie de curgere N-S,drenand mai intai pantele sudice ale Muntilor Fagaras,strabate apoi Muscelele Argesului si DealurileArgesului,iar dupa ce separa Piemontul Cotmeana( in vest) de Piemontul Candesti ( in est),intra in campie,unde uda multe subunitati ale Campiei Romane. Debitul mediu multianual variaza intre 19,6 mc/s in cursul superior; 40 mc/s la iesirea din zona piemontana si 73mc/s la varsare. Pe cursul superior al raului Arges s-a construit un sistem hidroenergetic constituit din 17 hidrocentrale (Arges,Cerbureni, Oiesti,Albesti etc.). Bazinul hidrografic Arges, este bine populat avand 3.500.000 locuitori, cu o densitate de 286 locuitori/km 2,dar cu o repartizare teritoriala neuniforma.Marea parte a populatiei traieste in aglomerarile urbane.Totodata este dezvoltata activitatea industriala,agricultura intensiva cu mari sisteme de irigatii,extractia carbunelui si petrolului,toate aceste solicitand apa. Principala aglomerare urbana este municipiul Bucuresti cu peste 2.300.000 locuitori,din care 1.800.000 sunt alimentati cu apa in sistem centralizat prin cele doua statii de tratare:Arcuda pe Dambovita si Rosu pe Arges,la care se adauga fronturile de apa subterana. Centrele urbane,activitatiile din zootehnie,zonele industriale ori sectoarele de extractie a hidrocarburilor solicita puternic sursele de apa,dar au si un impact deosebot asupra calitatii apelor receptorilor.

 Cele mai importante surse de impurificare sunt gospodariile de apa orasanesti.Astfel,municipiul Bucuresti este cel mai mare impurificator din bazin,raul Dambovita,aval de evacuarea de la Glina si Arges dupa confluenta cu aceasta de la Budesti,au apele degradate,improprii pentru folosirea in orice domeniu.Platformele industriale din Curtea de Arges,Campulung,Colibasi,Gaesti,Titu,Vedea sau conductele magistrale de transport al produselor petroliere au o puternica influenta asupra calitatii apelor de suprafata ori subterane.Din aceasta cauza s-a amenajat bazinul hidrografic Arges prin construirea de lacuri de acumulare .

 Date generale asupra bazinului hidrografic Arges Suprafata bazinului12 550 km2 Lungimea totala a cursurilor cadastrate..4579 Km Densitatea retelei hidrografice0,36 Km/ km2 Altitudinea medie a bazinului................................................2140 m Altitudinea minima a bazinului12 m Suprafata lacurilor naturale..1229 ha Suprafata fondului forestier.328.259 ha Numarul total al lacurilor antropice.221 Volumil total util al lacurilor de acumulare.968.760 mil/m3

 DEBITUL RAULUI ARGES SECTIUNEAQ.MEDIU MULTIANUALQ.MINIM 95%Am.confl.R.Doamnei14,8 m3/s3,00 m3/sPitesti-Prundu35,1 m3/s6,40 m3/sMalu Spart38,5 m3/s7,60 m3/sAm,confl.Dunare62,2 m3/s10,4 m3/s

2.3.Organismele care populeaza mediul acvatic

Din punct de vedere biologic in mediul acvatic se remarca o diversitate mare de organisme,numarul si varietatea lor scazand din amonte spre aval.Factorul esential al selectiei organismelor si cel al constituirii biocenozelor specifice il reprezinta curentul,structura substratului si chimismul apelor.In apele curgatoare se poate vorbi de un biodebit. Vietuitoarele care traiesc in aceste ape formeaza doua tipuri de biocenoze distincte: -cea planctonica:mai slab reprezentata ,prezenta in special in apele curgatoare -cea bentonica:abundenta,variata cu particularitati legate de substrat si viteza curentului Plancton este alcatuit totalitatea organismelor de natura animala si vegetala care plutesc in masa apei la suprafata apei. Fitoplancton este reprezentat din totalitatea organismelor vegetale care alcatuiesc planctonul. Bentosul este alcatuit din totalitatea organismelor care traiesc pe fundul raurilor si lacurilor. Zoobentosul reprezinta totalitatea organismelor animale care traiesc pe fundul raurilor si lacurilor.

In apele curgatoare sunt mai dezvoltate organismele bentonice,care sunt bine adaptate la patul solid si rezista mai bine in fata curentilor.Prin contrast,planctonul gaseste conditii mai nevorabile de viata in fata dinamicii apei.Cu cat viteza apei este mai mare cu atat planctonul este mai sarac. Fitoplanctonul apelor curgatoare este alcatuit din diferite diatomee,alge verzi,alge albastre,multe dintre ele traind si in apele statatoare.Organismele animale care populeaza apele curgatoare apartin diferitelor grupe sistematice Dintre plante, in apele curgatoare cele mai numeroase sunt algele,ele acopera majoritatea substratelor solide si apar libere,duse de curent. Fauna apelor curgatoare se caracterizeaza printr-o varietate mare de adaptari:turtirea dorso-ventrala a corpului,aparitia de ventuze,crearea de casute etc.Bentosul raurilor este constituit dintrun mozaic de biocenoze.Factorul principal care determina structura si repartitia lor este curentul apei,determinat la randul sau de panta.In afara de curent un alt factor important care influenteaza repartitia organismelor in rauri este concentratia de oxigen dizolvat.

In sectiunile bazinului hidrografic Arges se gasesc urmatoarele vietuitoare: -algele albastre-verzi sau cianoficeele prezinta o foarte accentuata diversitate a cerintelor fata de mediu, respectiv o mare adaptabilitate ecologica. Aceasta proprietate este evidentiata de raspandirea reprezentantilor acestui grup de alge in diferite medii de viata. -euglenoficeele sunt larg raspandite in apele dulci atat in plancton cat si in bentos.Prefera baltile mici bogate in substante organice.Multe sunt indicatori de saprobitate. -criptoficeele,peridineele sunt raspandite in apele lin curgatoare,mai frecvente primavara si toamna. -diatomeele reprezinta un grup important de alge-peste 600 specii la noi in tara. -cloroficeele, sau algele verzi reprezinta unul din cele mai cuprinzatoare si variate grupe de alge. In natura algele verzi cunosc o raspandire larga: ele se intalnesc in apele curate de munte dar si in zonele poluate ale raurilor, in bazinele piscicole, lacuri, balti, in apele temporare. Rolul lor in natura este extrem de important, datorita pe de o parte cantitatilor mari de biomasa produsa, biomasa cu o inalta valoare nutritiva (ceea ce le asigura o pozitie cheie in lanturile trofice din ecosistemele acvatice), iar pe de alta parte capacitatii lor de a produce mari cantitati de oxigen. Plantele clorofiliene au un rol important in procesul de autoepurare a apelor ca producatori de oxigen,ca agenti activi in metabolizarea substantelor organice si indeplinesc un rol complementar in diferite procese de autoepurare.Toate algele inclusiv diatomeele sunt capabile sa absorba substante organice in stare solvita si sa prelucreze anumiti produsi intermediari rezultati din descompunerea protidelor.

Macronevertebratele cele mai de intalnite in bazinul hidrografic Arges sunt: -ephemeropterele sau rusaliile sunt insecte cu o viata scurta ,adesea doar de cateva ore. Ephemeropterele formeaza hrana de baza a multor pesti.Larvele constituie o mare cantitate de substante organice in descompunere,contribuind la curatirea apelor de impuritati. Larvele se intalnesc in apele dulci,statoare,slab curgatoare,rauri,lacuri. -amphipodele populeaza toate felurile de ape statoare si curgatoare: rauri,lacuri.Marea majoritate a amphipodelor dulcicole apartin familiiei Gammaridae. - plecopterele formeaza o grupa relativ mica de insecte.Sunt pretentioase la cantitatea de oxigen.Sunt organisme exclusiv bentonice,traind in special in apele curgatoare in zonele de munte. - tricopterele traiesc de obicei pe fundul apelor,pe pietre,nisip sau pe fundul malului.Formele libere fara casuta folosesc la locomotie apendici anali si din aceasta cuaza au miscari rapide.Au importanta pentru ca ele formeaza o parte semnificativa din hrana multor pesti.Unele larve traiesc in casute cu rol de aparare fata de agentii externi si dusmani. -coleopterele sau gandacii se intalnesc in apele de toate tipurile,la orice altitudine de la ses pana la munte.Multe traiesc pe vegetatia submersa sau pe malul apelor.Sunt carnivore hranindu-se cu diferite animale acvatice. -dipterele sunt drept hrana pentru pesti.Sunt indicatori biologici pentru multe larve,sunt strict adaptate la apele de un anumit fel.Prin activitate de nutritie a larvelor , dipterele au rol in procesele de mineralizare,deci la reciclarea substantelor in ecosistem si prin aceasta la autopurificarea apelor.

 -hirudineele (lipitorile) sunt locuitori ai apelor dulci.Sunt foarte sensibile la lumina si caldura si la diferite substante mirositoare. -oligochetele-prezinta cheti ca organe de miscare care constituie un caracter sistematic important.Majoritatea traiesc in mediul dulcicol. Unele macronevertebrate (lamelibranhiate)au rol de filtrare a apei,retinand particulele solide si contribuind astfel la limpezirea apei.Un alt rol important indeplinit de macronevertebrate este acela de aerare si de irigare a malului de pe fund.Tubificidele si larvele de chironomide iau malul din adancime bogat in substante organice si il transporta la suprafata intr-o stare de mineralizare mai mult sau mai putin avansata,favorizand patrunderea apei cu oxigen si cu organisme aerobe in masa lui. Unele organisme bentale au si rol de stabilizatori ai malului.Prezenta larvelor de chironomide care isi construiesc tubusoare din mal,influenteaza viteza de curgere a apei.

CAPITOLUL III POLUAREA APEI

Poluarea reprezinta modificarea compozitiei normale a apei datorate activitatii omului periclitand sanatatea omului si animalelor. Impurificarea reprezinta tulburarea echilibrului biologic dintr-un ecosistem ca urmare a modificarilor intervenite in conditiile fizice si chimice ale apei.Impurificarea poate fi naturala si artificiala. Impurificarea artificiala este produsa prin activitatea omului si consecintele sale se resfrang negativ tot asupra omului.Impurificarea artificiala este de mai multe tipuri chimica,fizica ,biologica. Deteriorarea mediului natural a fost constatata inca de la inceputul erei noastre,insa civilizatiile agrare nu au modificat in mod ireversibil ciclul materiei si fluxul energetic.O data cu inceputul secolului al XVIII-lea apar primele transformari ,care au permis dezvoltarea societatii tehnologice ce se continua si astazi.Industria produce in prezent o multime de substante nedegradabile pe cale biologica,care se acumuleaza in atmosfera ,hidrosfera si sol,ducand la modificarea echilibrului lor ecologic. Se spune ca o apa este impurificata ,murdara sau poluata atunci cand si-a modificat anumite caracteristici naturale ce pot fi percepute cu ajutorul simturilor,de exemplu cand a devenit tulbure sau cand a capatat o anumita culoare,un anumit gust sau miros. Poluarea artificiala a apei este determinata de numeroase cauze de natura anorganica sau organica.

Principalii poluanti ai apei:

-suspensiile-frecvente in zonele miniere,sunt alcatuite din steriluri de mina -deseuri de la industria alimentara:celuloza,resturi de la abatoare -substante chimice -apele calde provenite de la termocentrale -produse petroliere din zonele de foraj,rafinarii -microorganisme provenite de la spitale,ferme zootehnice Poluarea fizica este reprezentata de substantele radioactive care pot ajung in apele de ploaie. Poluarea termica este data de devarsarea apelor calde ce sunt folosite la racirea inatalatiilor industriale,ducand la scaderea cantitatii de oxigen.Acolo unde apele se incalzesc fauna criofila este inlocuita cu fauna termofila.Incalzirea apei exercita o influenta negativa asupra gradului de oxigenare a apelor,care duce la dezvoltarea unui numar mare de microorganisme aerobe si reducerea oxigenului din apa.

Poluarea chimica reprezinta totalitatea modificarilor directe si indirecte a compozitiei naturale a apei datorita activitatii antropice ,modificari ce pot determina intoxicatii grave. Prezenta acizilor si bazelor intr-o apa provoaca schimbari in concentratia ionilor de hidrogen cu efecte negative asupra intregii biocenoze.Se distruge fondul piscicol ,prin nimicirea microorganismelor se produce o inhibare a procesului de autoepurare Principalele substante chimice sunt: Plumbul provine din industrie,galvanizari.El se acumuleaza la diferite specii in organism.Poluarea apei cu plumb are loc mai ales din evacuarile intreprinderilor industriale unde poluarea se produce prin diverse procese tehnologice,dintre care unele au loc in mediul lichid ( galvanizari,raciri),precum si in apele reziduale lichide care spala terenurile intreprinderilor. Mercurul este folosit din ce in ce mai mult in industrie si este foarte toxic.Compusii cu mercur sunt greu hidrosolubili si au tendinta de a se concentra in organism.Deversarea de mercur in apa poate duce la intoxificarea organismelor din bentos.Cercetarile au aratat ca mercurul eliminat in apa sub forma organica sau minerala se transforma in metilmercur foarte greu biodegradabil. Azotatii provin in cantitati foarte mari de la ingrasamintele chimice folosite in agricultura.Intoxicatia cu azotati la oameni poarta numele de boala apei.Sa constatat ca la adulti intoxicatia cu azotati se intalneste foarte rar.

Hidrocarburile ajung in apa de la extractia titeiului.Cele mai afectate sunt pasarile de apa.Petrolul este biodegradabil fiind atacat de bacterii si ciuperci care il descompun.In urma biodegradarii se formeaza nodului maronii. Petrolul si produsele de prelucrare ale acestuia sunt responsabile in mare parte de poluarea apelor si a panzei freatice.Aceste produse genereaza majoritatea accidentelorde poluare . Titeiul si produsele petroliere rezultate din procesele de rafinare sunt dintre cei mai importanti agenti de murdarie ai apelor de suprafata si freatice,imprimand apei un miros neplacut.Apele petroliere pot primejdui rezervele de apa potabila din panza freatica,ducand la poluarea ireversibila a acesteia. Titeiul are o compozitie chimica extrem de complexa:compusi de oxigen ,hidrocarburi, compusi cu sulf, compusi cu azot.In afara de titeiul brut de la exploatarile petroliere mai ajung in apele de suprafata nenumarati produsi de distilare ai acestora.Una din caracteristicele cele mai importante ale titeiului si ale produselor petroliere in general este nemiscibilitatea lor cu apa.In afara de unele fractiuni cea mai mare parte se ridica la suprafata sub forma unor pelicule uleioase,care impiedica difuzarea aerului atmosferic,iar alta parte se afla sub forma de emulsiede tipul petrolin apa.Petrolul si produsele petroliere sunt nocive pentru fauna si flora acvatica.Pe cale directa actioneaza fie mecanic,datorita filmului gros care acopera organismele,impiedicand respiratia si alte procese fiziologice ,fie datorita toxicitatii lor.Prin caracterul lor lipofil,hidrocarburile ataca membranele celulare cu structuri lipoide. Concentrati letale pentru pesti a celor mai multe produse petroliere se situeaza intre 0,5-200 mg/l.Fractiunile petroliere usoare (Kerosen ,petrol) sunt considerate mult mai toxice decat fractiunilr grele(uleiuri).Puietul de pesti rapitori(avat,pastrav,salau),manifesta o mare sensibilitate fata de produsele petroliere.

CAPITOLUL IV METODE BIOLOGICE DE CARACTERIZARE A CALITATII APEI

4.1.Analiza biologica a apelor Analiza biologica stabileste componenta cantitativa si calitativa a populatiilor din apa cercetata si urmareste semnalarea posibilelor impurificari si intensitatea acestora. Analiza biologica poate da informatii asupra structurii morfologice a albiei unui bazin acvatic,asupra conditiilor hidrologice,regimului termic,conditiilor fizico-chimice ale apei. Analiza biologica stabileste tipul de zona saproba respectiv intensitatea incarcarii organice a apei. Analiza biologica neefectuindu-se direct asupra apei,ci asupra populatiilor din apa,nu poate determina felul si cantitatea poluantilor,dar semnaleaza o poluare,tipul acesteia si intensitatea ei. Analiza chimica stabileste structura chimica sau natura si concentratia poluantilor existenti in apa,in momentul investigarii lor. In felul acesta rezultatele celor doua feluri de analize orientate una asupra biotopului si alta asupra biocenozei-componente esentiale ale ecositemului se complecteaza reciproc si pot reflecta in mod real starea de poluare. Pentru caracterizarea unei biocenoze stabilita prin intermediul analizelor biologice este necesar si cunoasterea influentei unor factori de mediu abiotici,cum sunt chimismul apei in principal incarcarea organica,regimul oxigenului,mineralizarea,prezenta de substante toxice,regimul termic.

 Poluantii provoaca perturbari prin insasi structura lor chimica.Ritmul de depoluare depinde de natura si concentratia poluantului toxic si de rezistenta fiecarei specii din biocenoza fata de poluant. In practica de protectie a apelor,toate aceste informatii obtinute prin studiul biologiei sunt importante,dar ceea ce intereseaza in cel mai inalt grad este starea de calitate a apei.Cel mai important tip de impurificare a apei este impurificarea chimica,produsa prin materii organice,caracterstice prin lipsa de oxigen a apei,aparitia unor substante toxice,modificari ale pH-ului etc.Apele impurificate cu materii organice sunt populate cu specii de organisme care valorifica resursele de hrana si care sunt adaptate la conditiile de mediu.Aceste organisme sunt indicatori biologici sau organisme conducatoare ce caracterizeaza pozitiv gradul de incarcare a apei cu substante organice. Exista si o alta categorie de organisme care nu se pot dezvolta decat in ape curate care contin cantitati foarte mici de substante organice si sunt lipsite de substante toxice.Aceste specii sensibile fata de poluarea sunt indicatori biologici care caracterizeaza pozitiv gradul de curatenie a apei.Aceste doua categorii de organisme indicatoare au o caracteristica comuna ,ele nu pot suporta decat variatii mici ale conditiilor de mediu,adica au o valenta ecologica mica,sunt stenobionte.

 Pentru caracterizarea calitativa a apelor uzate ,analiza biologica utilizeaza diferite metode: a)metode ecologice -se bazeaza pe relatiile de interactiune dintre organism si mediu.Cele mai cunoscute metode ecologice sunt: sistemul saprobiilor a lui Kolkitz si Marsson ; sistemul saprobiilor revizuit de Liebemann; metoda Pantle-Buck. b)metode fiziologice -se bazeaza pe modul de comportare si reactiile fizico-chimice ale organismelor acvatice fata de conditiile mediului impurificat.Pe cand metodele ecologice sunt metode de cunoastere directa a a calitatii apei,cele fiziologice sunt metode indirecte.Aceste doua metode se completeaza reciproc.

 4.2.METODE ECOLOGICE 4.2.1.Sistemul saprobiilor a lui Kolkitz si Marsson Kolkitz si Marsson ( 1908) au elaborat asa numitul sistem al saprobiilor, care cuprinde un numar mare de specii ce caracterizeaza diferite grade de incarcare a apei cu materii organice.Acest sistem se bazeaza pe observatia ca intr-un rau ,in aval de locul de evacuare a apelor uzate cu continut organic,se pot distinge mai multe zone, cu un grad de impurificare din ce in ce mai scazut, a caror succesiune pune in evidenta existenta unui proces de autoepurare a apei.Modul de populare cu plante si animale a zonelor respective este conditionat de cantitatea de hrana disponibila si de anumite proprietati fizico-chimice ale mediului, indeosebi de cantitatea de oxigen dizolvat si de concentratia produsilor de descompunere ai materiei organice. Prezenta unor organisme in zonele foarte impurificate se explica prin toleranta lor fata de aceste conditii de mediu,iar prezenta unor organisme doar in zonele de apa curata,prin sensibilitatea lor fata de mediul impurificat. Kolkitz si Marsson dupa gradul de incarcare cu materii organice deosebesc urmatoarele zone saprobe:

 a) zona polisaproba (p) - este zona de maxima incarcare organica,in care au loc procese intense de reducere chimica,concentratia de oxigen din apa scazand puternic -biocenoza este formata din organisme rezistente la conditiile de viata b) zona mezosaproba -este zona de impurificare mijlocie,subdivizata in: 1) subzona mezosaproba (- m) : predomina procesele de reducere si incep cele de oxidare; 2) subzona mezosaproba (- m) : predomina procesele de oxidare fata de cele de reducere. c) ) zona oligosaproba(o) -este zona slab impurificata, mineralizarea materiei organice este aproape terminata; -raul este populat cu organisme de apa curata

 4.2.2. Sistemul saprobiilor revizuit de Liebemann Sistemul saprobiilor a lui Kolkitz si Marsson a suferit multe modificari de-a lungul timpului.Cel care face o temeinica analiza a sistemului saprobiilor a lui Kolkitz si Marsson si o revizuire ampla a acestuia in lumina cuceririlor moderne ale hidrobiologiei si ecologiei este Liebemann(1962).El face o clasificare a apelor dupa gradul lor de saprobitate impartindu-le in patru clase de calitate,corespunzatoare celor patru zone saprobe din sistemul lui Kolkitz si Marsson. -clasa I de calitate, corespunzatoare zonei oligosaprobe (impurificare slaba) - clasa a- II-a de calitate corespunzatoare subzonei mezosaprobe (impurificare potrivita) - clasa a- III-a de calitate corespunzatoare subzonei mezosaprobe (impurificare puternica) -- clasa a- IV-a de calitate corespunzatoare zonei polisaprobe (impurificare foarte puternica) Liebemann subliniaza ca sistemul acesta nu exclude analiza fizicochimica a apei ,ci o complecteaza.

 4.2.3.Metoda Pantle-Buck Autorii fac o clasificare a gradelor de impurificare a apelor dupa sistemul saprobiilor. Indicatorilor biologici, pentru treptele respective din sistem, li se atribuie cate o valoare numerica (s) corespunzatoare gradului de saprobitate : cei din zona oligosaproba au s=1 cei din zona oligo-betamezosaproba au s = 1,5 cei din zona - mezosaproba au s=2 cei din zona beta-alfa mezosaproba au s = 2,5 cei din zona - mezosaproba au s=3 cei din zona alfa-mezo-polisaproba au s = 3,5 cei din zona polisaproba au s=4

 Indicele saprob (S) se calculeaza dupa formula: S = (s i x hi)/ (h) unde: S = valoarea numerica caracteristica apartenentei la zona saproba h= frecventa absoluta a organismelor i= taxon (si, hi ) = suma produselor dintre valoarea numerica si frecventa pentru fiecare taxon h = suma frecventelor absolute a taxonilor identificati. Aceasta metoda se aplica deocamdata numai pentru apele curgatoare. Se poate lua valori in domeniul 1-4.

4.3.MODUL DE LUCRU 4.3.1.Procedee de colectare a fitoplanctonului

Planctonul se colecteaza fie direct luind probe din masa apei,in recipienti de sticla sau plastic in cazul apelor continind un plancton bogat sau prin trecerea unui volum de apa printr-un fileu planctonic in cazul planctonului sarac. Filtrarea prin fileu constitiue si o concentrare a lui.O proba planctonica se colecteaza prin scoaterea unui volum de apa intr-un recipient cu capacitate mare(galeata) si filtrare care se poate efectua la malul apei sau in barca,fileul fiind introdus partial in apa pentru a evita presiuni mari pe sita si pe organismele retinute pe ea.

Pentru probele de plancton cantitative se filtreaza un anumit volum de apa de care se tine cont la numararea probelor.Volumul de apa poate varia intre 0,5 si 100 l.in functie de densitatea planctonului.Probele de suprafata se colecteaza de la 10-15 cm sub oglinda apei. Pentru aprecierea calitativa a fitoplanctonului se recolteaza un litru de apa. Dupa prelevarea fitoplanctonului,proba se fixeaza cu solutie Lugol(10 grame iod metallic,20 grame iodura de potasiu,200 ml apa distilata,20 grame acid acetic glacial si se eticheteaza recipientul. Solutia Lugol se pastreaza in sticle etichetate de culoare inchisa si se adauga in proba in proportie de 1:100.Solutia Lugol asigura cea mai buna concentrare si sedimentare. Probele pot fi conservate pentru o scurta perioada de timp la 4C sau pentru o perioada mai lunga la -20C. Studierea probelor planctonice trebuie sa se faca intr-un interval de timp cat mai scut de la colectarea lor (citeva ore -12 ore).Probele trebuiesc pastrate la temperatura scazuta . In cazul apelor inflorite (eutrofizare) studierea probelor planctonice trebuie sa se faca in maxim 6 ore de la recoltarea acestora.

4.3.2.Procedee de colectare a macronevertebratelor

Pentru aprecierea cantitativa a macronevertebratelor, acestea se colecteaza cu ajutorul dragilor care sunt de diferite tipuri in functie de natura substratului dupa care se face colectarea. Draga cu buzunar este folosita pentru prelevarea pe substrat de eroziune,pietros.Pentru colectarea unei probe ,draga se introduce in apa,asezindu-se pe substrat in portiuni cu adancimea de 10-40 cm.Se introduce mana in interiorul sacului,si se spala sau se razuie cu o lopatica materialul acoperit de draga.Organismele care populeaza spatiul respectiv sunt ridicate de pe substrat si antrenate de curentul apei acumulindu-se in fundul sacului.Dupa terminarea colectarii ,proba este rasturnata intr-o tavita metalica sau de plastic.Se adauga putina apa si se spala pietrele care apoi se indeparteaza.Proba este trecuta intr-un borcan cu dop rodat,etichetat,fixindu-se cu alcool etilic,operatiune executata de labotantul prelevator sau biolog. Se colecteaza mai multe probe care se amesteca ,notindu-se suprafata totala dupa care au fost colectate.

Draga cu buzunar este folosita pentru prelevarea pe substrat de eroziune,pietros.Pentru colectarea unei probe ,draga se introduce in apa,asezindu-se pe substrat in portiuni cu adancimea de 10-40 cm.Se introduce mana in interiorul sacului,si se spala sau se razuie cu o lopatica materialul acoperit de draga.Organismele care populeaza spatiul respectiv sunt ridicate de pe substrat si antrenate de curentul apei acumulindu-se in fundul sacului.Dupa terminarea colectarii ,proba este rasturnata intr-o tavita metalica sau de plastic.Se adauga putina apa si se spala pietrele care apoi se indeparteaza.Proba este trecuta intr-un borcan cu dop rodat,etichetat,fixindu-se cu alcool etilic,operatiune executata de labotantul prelevator sau biolog. Se colecteaza mai multe probe care se amesteca ,notindu-se suprafata totala dupa care au fost colectate. Draga apucatoare(tip Marinescu )este folosita pentru colectarea probelor de pe substrat de depunere(pietris,nisip,mal).Pentru colectarea unei probe biologice ,draga se introduce deschisa pina la fundul lacului.La contactul cu substratul aceasta se inchide brusc,tragindu-se cablul agatat de tija.Prin inchiderea capacelor ,care in miscarea lor razuiesc substratul,organismele care populeaza portiunea delimitata de draga sunt prinse in interiorul ei.Draga inchisa se ridica la suprafata apei.iar proba colectata este trecuta intr-o tavita,deschizand capacele deasupra acestia.Daca proba contine o cantitate mare de mal ea este spalata intr-un ciorpac,trecuta in borcan cu dop rodat,etichetata si conservata.In cazul unui bentos sarac se iau mai multe probe care se amesteca tinindu-se cont de numarul lor si de suprafata dragii. Prelevatorul Surber este folosit pentru recoltarea macronevertebratelor in apele cu curgere lenta sau in apele adanci,cu substrat format din bolovani si pietris.Prelevatorul este scufundat in apa cu capatul deschis spre amonte astfel incat plasa este tinuta in pozitie deschisa spre curent.Cadrul patrat deschis trebuie amplasat ferm pe pat pentru a defini suprafata de prelevare.

Substratul din interiorul patratului trebuie scos cu grija cu mana.Pietrele mari trebuie curatate prin frecare si indepartate,iar pietrele mici si pietrisul trebuie miscate si intoarse pina la o adancime de 50-100 mm infunctie de substrat.Este important ca toate materialele dislocate sa intre in plasa.Cand materialul nu mai poate fi perturbat in cadru,prelevatorul trebuie ridicat din apa cu capatul deschis al plasei indreptat spre amonte.Plasa trebuie desertata iar continutul ei transferat in tavita iar apoi in recipientul de prelevare impreuna cu apa colectata.Pentru a minimaliza masa probei se poate face o sortare preliminara. Pentru prelevarea calitativa a macronevertebratelor in special din apele putin adanci (pina la adancimea de 1,5m) stagnante sau curgatoare se foloseste ciorpacul care este alcatuit dintr-un maner (tija) si un cadru care sustine plasa in care organismele sunt colectate. In apele curgatoare putin adanci,partea inferioara a ciorpacului se plaseaza contra cursului de apa din albie,intorcand cu mana pietrele care sunt situate in amonte.Animalele astfel mutate sunt antrenate de curent in fileu.Se examineaza pietrele ,se trag cu mana toate animalele fixate de acestea si se adauga in proba.Se repeta aceste operatii in mai multe locuri de-a lungul malului.Recuperarea capturilor se face prin spalarea unui colt al fileului cu apa curenta si agitarea usoara a fileului pentru curgerea apei.Se intoarce fileul pentru a permite transferul probei intr-un recipient.

 In apele mai adanci,fileul se tine vertical pe albia raului,in aval de picioare.Se misca energic substratul cu varful sau cu tocul incaltamintei,materialele libere fiind prinse in fileu. In apele stagnante mai adanci in care substratul este constitiut din mal sau namol se trage sau se impige ciorpacul sau o sita pe stratul de suprafata pe o zona predeterminata. Conservarea macronevertebratelor se face cu alcool etilic 70% sau cu formol 4%. Recipientii in care se transporta probele sunt alcatuiti din polietilena sau sticla si trebuiesc inchisi ermetic,etichetati si protejati de lumina si caldura.

 4.3.3. Pretratarea probelor de macronevertebrate Manipularea si pretratarea probei din momentul scoaterii din apa si pina in momentul identificarii speciilor se realizeaza prin: -se fixeaza proba pe teren si se aleg organismele in laborator; -separarea organismelor de alte materiale din proba la locul prelevarii prin sitarea,culegerea lor din materialul sitat intr-o tava alba si conservare; -trierea probei. Dupa spalarea si indepartarea particulelor de sediment materialul faunistic este supus trierii care poate fi realizata pe teren sau in laborator.

 4.3.4.Prelevarea probelor chimice Probele chimice se preleveaza cu ajutorul unor flacoane cu gat larg care se scufunda in rau,dupa care continutul se transvazeaza in flaconul de prelevare( recipient de sticla).

 4.3.5.Analiza probelor biologice Probele fitoplanctonice atat cele recoltate din rauri cat si cele recoltate din lacuri pot fi analizate direct la microscop. Probele pot fi analizate direct fara concentrare sau diluare, cand intr-o camera de numarare se intalnesc cateva exemplare (circa 10) intr-un camp microscopic. Diluarea probelor se efectueaza atunci cand organismele sunt prea dese pentru a fi numarate in mod precis,acoperindu-se unele pe altele in camera de numarare. In vederea diluarii, proba este amestecata cu un volum de apa, de care se va tine seama la calcularea numarului de organisme in unitatea de volum de apa(rau,lac) din care provin. In cazul probelor care contin plancton sarac se face concentrarea probelor. La analizele hidrobiologice , in care se urmareste aprecierea cantitativa volumetrica sau gravimetrica a fitoplanctonului concentrarea se face prin filtrarea probelor prin sifonare folosind un tub de cauciuc prevazut la unul din capete cu o panza serigrafica cu dimensiunea porilor de 7 microni.

 4.3.6.Numararea organismelor fitoplanctonice Pentru numararea organismelor fitoplanctonice dispozitivul cel mai frecvent utilizat este lama pentru masurarea globulelor din sange, de tip Burker-Turk. Pe reteaua lamei se pune cu ajutorul unei pipete o picatura din proba de analizat, dupa uniformizarea ei prin agitare; excesul de lichid care acopera reteaua se colecteaza in santurile laterale practicate in grosimea lamei.. La numararea organismelor din fiecare patrat se va tine seama de toate organismele din interiorul lui si de cele care vin in contact cu 2 linii, fara sa se ia in consideratie cele de pe laturile inferioare si din stanga.

 4.3.7.Calcularea densitatii fitoplanctonice Pentru calcularea numarului de organisme pe unitatea de volum de apa analizata (nr. ex./ ml) se aplica relatia: N 1000 a A = -------X = --------- n A in care: A rezultatul raportului dintre numarul de mililitri de proba initiala (se noteaza cu N) si numarul de ml de proba dupa concentrare (se noteaza cu n) respectiv: N numarul de ml proba initiala (300-1000ml); n numarul de ml dupa concentrare (ex. 5-10-20 ml); X numarul de organisme intr-un ml proba initiala; a numarul de organisme numarat pe lama de numarare.

 4.3.8.Numararea organismelor bentonice(zoobentosul) Dupa trierea materialului are loc si numararea organismelor bentonice separat pe grupe sistematice, cu ajutorul stereomicroscopului . Insumindu-se valorile respective si tininduse seama de suprafata substratului de pe care a fost prelevata proba se stabileste numarul total de organisme zoobentonice pe 1 m2

CAPITOLUL V CERCETARI PERSONALE Caracterizarea calitatii apei in raport cu indicii generali in sectiunile aval Poiana Lacului si Ciobani

 Analiznd fig.1si fig.2 , precum i datele prezentate n tabelul 1 , constatm cu uurin o cretere a concentraiei clorurilor n anii 2005,20062007, comparativ cu anul 2004, att n seciunea aval Poiana Lacului ct i n seciunea Ciobani. De asemenea, se constat c, n seciunea aval Poiana Lacului concentraia clorurilor este mai mare dect n seciunea Ciobani, att n anul 2004, ct i n anul 2005,2006,2007. Referitor la concentraia sodiului, se remarc faptul c aceste concentraii se menin la valori relativ constante. Astfel c, n seciunea aval Poiana Lacului in anul 2007 se nregistreaz o uoar cretere a concentraiei fata de anul 2004,iar in sectiunea Ciobani creste concentratia de la 410 mg/l la 450 mg./l. Raul Cotmeana in special in sectiune Poiana Lacului si Ciobani are o concentratie crescuta de cloruri si sodiu datorita faptului ca in urma extractiei petrolului, apa raului este poluata cu cantitati mari de titei si apa sarata.

 n figura 3 sunt reprezentate grafic valorile concentraiilor de rezidu fix in seciunile aval Poiana Lacului si Ciobani n anul 2006. n urma analizei datelor prezentate se constat ca in anul 2006 , concentraia de rezidu fix este in crestere in seciunea aval Poiana Lacului (unde valoarea este de 2320 mg/l) comparativ cu seciunea Ciobani (unde valoarea este de 1600 mg/l)

2 1.8 1.6 1.4 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 1 2 3 4 5 amoniu fosfati

Fig.5. Concentraia amoniului si fosfatilor n seciunea Ciobani n anii 2004 -2007

 In urma analizei datelor prezentate in tabelul 3 , si dupa cum reiese din figura 4 si 5 ,se constata o crestere a concentraiei amoniului si fosfatilor in anii 2004-2007,in seciunea aval Poiana Lacului comparativ cu seciunea Ciobani.Clasa de calitate V incadreaza seciunea aval Poiana Lacului in anii 20042007 in ceea ce priveste concentratia fosfatilor.

Tabelul 4.Regimul oxigenului in sectiunile aval Poiana Lacului si Ciobani in anul 2005

18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 1 2 oxigen dizolvat CCO-Mn

Fig.6. Concentraia Oxigenului si CCO-Mn n seciunea aval Poiana Lacului si Ciobani n anul 2005

 In sectiunea Poiana Lacului ,concentratia oxigenului dizolvat este mai mica decat in sectiunea Ciobani,in timp ce CCO-Mn inregistreaza valori mai mari in sectiunea Poiana Lacului comparative cu sectiunea Ciobani. Scaderea concentratiei oxigenului dizolvat sub anumite limite are o influenta directa asupra respiratiei organismelor acvatice ( in special pesti),si una indirecta contribuind la cresterea toxicitatii diferitelor substante.Determinarea limitelor de oxigen suportate de organisme sunt de mare insemnatate pentru economia apelor.

2.3 2.2 2.1 2 1.9 1.8 1.7 x y fitoplancton-Poiana Lacului fitoplancton-Ciobani

Fig. 7. Evolutia indicelui saprob al fitoplanctonului in sectiunile Poiana Laculuisi Ciobani in anii 2006-2007

2.55 2.5 2.45 2.4 2.35 2.3 2.25 1 2 3 4 5 indice saprob"zoobentos"

Fig. 8. Evolutia indicelui saprob al zoobentosului in sectiunea Poiana Lacului in anii 2004-2007

2.55 2.5 2.45 2.4 2.35 2.3 1 2 3 4

indice saprobzoobentos

Fig.9. Evolutia indicelui saprob al zoobentosului in sectiunea Ciobani in anii 2004-2007

 In ceea ce priveste indicatorii biologici,fitoplanctonul este mai putin sensibil la actiunea nociva a poluantilor ,pe cand zoobentosul este foarte sensibil la aceste modificari. In sectiunea aval Poiana Lacului , indicele saprob al macrozoobentosului inregistreaza valori mari in anii 2005,2006,iar in sectiunea Ciobani , indicele saprob inregistreaza valori relativ constante in anii 2005-2007.

 Concluzii: n urma analizei datelor si a interpretarii diagramelor in sectiunile aval Poiana Lacului si Ciobani se constat o inrautatire a calitatii apei ea datotandu-se faptului ca in urma extractiei petrolului, apa raului este poluata cu cantitati mari de titei si apa sarata. Datele chimice obtinute in urma analixei apei din sectiunile aval Poiana Lacului si Ciobani ncadreaz aceaste sectiuni in clasa de calitate V ( stare ecologica foarte proasta). Indicele saprob al macrozoobentosului incadreaza sectiunile aval Poiana Lacului si Ciobani in clasa de calitate III (stare ecologica moderata). Fitoplanctonul este dominnat de grupele bacillariophyceae chlorophyceae,cyanophyceae,abundenta lor variind cu anotimpul, iar densitatea medie anuala este de 260.000/l. Macrozoobentosul cuprinde specii apartinand ordinelor efemeroptere,tricopthere,diptere oligochaete iar densitatea medie anuala este de 500 ex/m2. .

 ANEXA: 1.Fotografii cu punctele de prelevare din sectiunile Cotmeana-aval Poiana Lacului si Cotmeana-Ciobani 2. Fotografii ale principalelor specii de fitoplancton si zoobentos prelevate din raul Cotmeana