MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Universitatea Pedagogică de Stat ,, Ion Creangă”

din municipiul Chișinău

Facultatea__________________________________

Catedra___________________________________

Specialitatea__________________________________

Radev Olesea

STUDIUL GEOGRAFIC COMPLEX AL RAIONULUI CAHUL

Teza de licență

Conducător științific:

Iurie Bejan, dr.conf.univ.

Chișinău-2022

1
 CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................... 3

CAPITOLUl I. CARACTERIZAREA GEOGRAFICĂ A RAIONULUL

CAHUL.......................................................................................................... 5

1.1. Date generale despre raionul Cahul........................................................................................6

1.2. Caracterizarea condiţiilor de relief..........................................................................................7

1.3. Caracterizarea condiţiilor de climă..........................................................................................8

1.4. Caracterizarea apelor............................................................................................................... 9

1.5. Caracterizarea solurilor...........................................................................................................13

1.6. Vegetația și lumea animală.....................................................................................................14

CAPITOLUL II. CARACTERIZAREA ECONOMICO – GEOGRAFICĂ A POPULAȚIEI

RAIONULUI CAHUL................................................................................................................23

2.1 Evoluția numerică a populației ……………............................................................................23

2.2. Mișcarea naturală a populașiei……….................................................................................24-27

2.3 Starea forței de muncă…………………..............................................................................28-29

2.4 Structura populației după criterii clasice……………………………………………………30-31

2.5 Repartiția teritorială și densitatea populației………………………………………………..31-32

2.6 Domiciliu populației temporar absente……………………………………………………..33-34

2.7 Starea civilă și fertilitatea populației ……………………………………………………….35

2
INTRODUCERE

Actualitatea și importanța temei. În studiul de față ne propunem să abordăm

temă de studiu a poziției fizico-geografice precum și economico-geografice a
raionului Cahul.Cu acest scop vom evalua potențialul local,resursele forte în
dezvoltarea economică, disponibilitatea și abundența resurselor ( naturale,
umane,economice). Amplasarea geografică și factorii climaterice ce
determinăspecificul fizico-climateric a raionului dat. Omul fiind principal forță de
producție a societății solicit importanța cunoașterii legetaților evoluție populației.
Schimbându-și prin muncă condițiile de viață omul tinde să-și îmbunătățească
traiul. Analizând indicatorii principal ice caracterizează popuilația însăși evident pe
parcursul ultimilor 20 de ani s-au manifestat un șir de procese negative –reducerea
natalității,creșterea numarului de decese, îmbătrânirea demografică,emigrația.
Scopul dezvoltării economice locale vizează pro oportunităţi de angajare a
populaţiei în sectoarele ce stimulează beneficiul comunitar, prin utilizarea resurselor
umane, naturale şi instituţionale disponibile. Efectuând un studiu complex al situației
economico –geografică al raionului Cahul putem determina factorii naturali de
dezvoltare a societății și factorii care determină mișcarea naturălă a populației.
De aceea considerăm tema dată actuală și relevantă pentru a fi cercetată.
Scopul şi obiectivele sunt de a elabora recomandări practice, ţinând cont de
tema studiată, voi veni cu recomandări viabile de valorificarea a poziției geografice a
raionului Cahul privind creșterea economică a acestui raion. În lucrarea dată mi-am
pus sarcina de a face o analiză selectivă a unor aspecte ce țin de de domeniul
geografiei. Scopul lucrării este de a prezenta studiul complez geografic a Raionului
Cahul, cât și de a constata anumite lacune, coliziuni, inexactităţi referitoare la
subiectul supus investigaţiei ştiinţifice, de a formula propuneri şi recomandări. În
aceste condiţii au fost trasate unele sarcini de bază, care au scopul de a realiza scopul
temei propuse spre cercetare.
Obiective:
1. Caracterizarea fizico-geografică a raionului Cahul;
2. Prezentarea particularităților istorice de dezvoltare;

3
3.Caracterizarea economico – geografică a populației raionului Cahul;
4. Caraceterizarea economico – geografică a raionului Cahul
Suportul metodologic al lucrării. Metodele de cercetare la care am recurs:
cercetarea ștințifică, studiul monografiilor, revistelor de specialitate, realizarea
vastelor cercetări privind domeniul vizat.
Metodele utilizate:
 Metoda statistică - în baza acestei metode au fost colectate diferite date
statistice de la diferite instanţe de resort. Aceste date fiind prelucrate şi
analizate stau la baza caracterizării populaţiei raionului.

 Metoda matematică - aplicarea ei a permis prelucrarea, generalizarea şi

ordonarea numărului enorm de date statistice colectate.

 Metoda cartografică - a fost utilizată la examinarea hărţilor prezente şi

elaborarea unor noi hărţi.

 Metoda comparativă – constă în compararea diverşilor indicatori de acelaşi

gen pentru a scoate în evidenţă asemănările şi deosebirile dintre ele,
ajungându-se astfel la descoperirea unor legităţi şi la analiza lor.

Baza informațională. Tema dată este pe larg abordată în literatura de specialitate.

Sinteza bibliografică a tezei au constituit-o conceptele, propunerile, publicaţiile,
experienţa şi cunoștințele vaste ale îndrumătorilor contemporani precum: Eremia, A.
Cocieru, V. A. Manoil, Zamfir Ralli-Arbore etc.
Structura lucrării. Scopul şi sarcinile cercetării au prefigurat structura
lucrării, care constă din adnotare, introducere, patru capitole, concluzii și bibliografie.
În primul capitol “CARACTERIZAREA FIZICO – GEOGRAFICĂ A
RAIONULUL CAHUL ”, în cadrul acestui capitol sunt prezentate datele generale
despre raionul Cahul, sunt caracterizate condițiile de relief, condițiile de climă, sunt
caracterizate apele și solurile, vegetația și lumea animală.
Capitolul II “CARACTERIZAREA ECONOMICO POPULAȚIEI
RAIONULUI CAHUL”, în cadrul acestui capitol sunt prezentate aspectele privind
dinamica și mișcarea naturală a populației, structura populației după criteriile clasice,

4
este descrisă repartiția teritorială și densitatea populației, este caracterizată geografia
așezărilor umane.
Capitolul III ,,CARACTERIZAREA ECONOMICO – GEOGRAFICĂ A
RAIONUL CAHUL’’ – este caracterizată agricultura, industria, transporturile și
infrastructura socială a raionului .
În concluzii sunt formulate concluziile generale şi recomandările elaborate
asupra temei studiate. Lucrarea de faţă reprezintă un amplu studiu științific privind
poziția economico – geografică a raionului Cahul.

CAPITOLUL I. CARACTERIZAREA FIZICO – GEOGRAFICĂ A

RAIONULUL CAHUL

1.1. Date generale despre raionul Cahul

Cahul este un important oraș și centru administrativ al raionului omonim în

partea de sud-vest a Republicii Moldova, situat la frontiera cu România, la 175 km
sud de Chișinău. Localitatea este menționată pentru prima dată în secolul al XVI-
lea sub numele de Frumoasa, sub care figurează până în secolul al XIX-lea și, alături
de Kahul (numele tătăresc) până la începutul secolului al XX-lea.
Fig. 1.1.1 Harta Raionului Cahul.

Sursa: Pașaportul Raionului Cahul.

5
 Cahul este un oraş din Republica Moldova, centrul administrativ al raionului Cahul.
Amplasat pe Cîmpia Prutului Inferior, în partea de sud-vest a Republicii Moldova,
oraşul Cahul este situat la 175 km de Chișinău. Orașul Cahul ocupă o suprafață de
circa 3391 ha, este situat în sud-vestul Republicii Moldova, pe un platou din preajma
Prutului, brăzdat de văile câtorva râuri şi râuleţe, străjuit de mai multe culmi şi
piscuri colinare. Coordonate geografice: 45º54’ lat. N, 28º11’20” long. E. Cu peste 30
de mii de locuitori (Recensământul General al Populației din 2014), este al 7-lea oraș
ca mărime din țară după ( Chișinău,Bălți,Tiraspol,Tighina, Râbnița și Orhei). Este
deseori poreclit « Capitala de Sud» a Moldovei.
Altitudinea medie față de nivelul Mării Negre este de 119 m .

Fig.1.2.1 Raionul Cahul pe harta Republicii Moldova

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_Cahul

Din punct de vedere geografic raionul Cahul este situat în partea de sud a
Republicii Moldova, pe malul stîng al rîului Prut.

La nord raionul are hotare administrative cu raionul Cantemir, la nord-est şi

sud-est cu localităţi separate ce fac parte din componenţa UTA Găgăuzia, la est cu
raionul Taraclia, la sud cu Ucraina, la vest pe rîul Prut cu România. Municipiul Cahul
este situat pe rîul Frumoasa la distanţă de 175 km de oraşul Chişinău şi la 60 km de
or. Galaţi, România. Prin porţiunea de 1200 metri pe litoralul Dunării este asigurat
accesul la Marea Neagră şi bazinul acvatic al Europei Centrale şi de Est .

6
 1.2. Caracterizarea condiţiilor de relief

Raionul Cahul este situat în partea sud-vestică a Republicii Moldova, la o

distanță de 168 km față de capitala Chișinău, la 45° 50’ grade latitudine nordică și
28° 11’ grade longitudine estică. Raionul este așezat pe câmpia Prutului Inferior, la o
altitudine de 119 m deasupra nivelului mării. Este învecinat la vest cu România (pe
linia râului Prut), la sud cu Ucraina, la nord cu Raionul Cantemir, la nord-est
cu Găgăuzia iar la est cu Raionul Taraclia [7, p. 105].
Relieful raionului este situat pe cîmpia Prutului Inferior, la o altitudine de 119
m de asupra nivelului mării. Relieful coboară în trepte de la nord spre sud şi cuprinde
la nord Colinele Tigheciului, în centru Cîmpia Cahulului, iar la est depresiunile
rîurilor Cahul, Salcia şi Ialpug. În partea de vest teritoriul este mai coborît şi este
reprezentat prin terasele vechi ale r. Prut, fragmentat de văi şi vîlcele Relieful coboară
în trepte de la nord spre sud și cuprinde, la nord, Colinelor Tigheciului, în centru
Câmpia Cahulului iar la est depresiunile râurilor Cahul, Salcia și Ialpug. 

Fig. 1.3.1 Relief Raionul Cahul

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Raionul_Cahul

Configuraţia reliefului este ondulată şi frământată, mai rar plană. Din punct de
vedre altitudinal teritoriul pădurilor din raionul Cahul este situat între 2,0 m (OS
Slobozia, ÎS Silva-Sud Cahul) şi 285 m (ÎSC Manta-V). Panta terenului înregistrează
valori de la 15° şi până înclinări de peste 40°. Substratul geologic este alcătuit din
7
roci freabilie şi roci moi. Freabilitatea substratului combinată cu panta terenului în
perioadele umede ale anului sunt factori destabilizatori, care pot provoca alunecări de
teren şi favoriza eroziuni atât verticale cât şi orizontale. Din acest motiv majoritatea
terenurilor au fost încadrate preponderent sau secundar în categoria terenurilor -
pentru protecţia solurilor sau a terenurilor [8, p. 98].

1.3. Caracterizarea condiţiilor de climă

  Clima Raionului Cahul este  moderat-continentală și se caracterizează

prin iarnă blândă și scurtă, și vară caldă de lungă durată, cu o cantitate scăzută
de precipitații. Deopotrivă cu părțile pozitive ale climei, perioada caldă îndelungată a
anului, iarna blândă, cu abundență de lumină și căldură. Clima  raionului Cahul este
caracteristică zonei climaterice sud, regiunea fiind considerată cea mai aridă și caldă
din țară, temperaturile fiind cu 2-3 grade mai ridicate față de celelalte regiuni.
Cantitatea de precipitații este uniformă, deseori survenind secete. Trăsăturile de bază
ale climei Republicii Moldova se formează sub influența afluxului de radiație solară,
circulației atmosferice și caracterului suprafeței active.
Datorită poziției Republicii Moldova în sud-estul continentului european,
circulația atmosferică se caracterizează prin acțiunea cu prioritate a centrelor barice
specifice Europei meridionale și de sud-est. După importanța lor pentru aspectele de
vreme si de climă pe care le determină,acești sunt: ciclonii mediteranieni, anticiclonul
siberian, anticiclonul azoric și anticiclonul scandinav. Masele de aer care se
deplasează între principalele centre barice ajung deasupra republicii cu caracteristici
fizice modificate datorită transformării lor, determinând succesiunea stărilor de
vreme din Republica Moldova. Majoritatea tipurilor geografice de mase de aer ajung
pe teritoriul republicii în bună parte uscate. Aceasta explică frecvența timpului
secetos practic în toate anotimpurile. De aici rezultă și rolul deosebit pe care îl are
circulația generală a atmosferei pentru definirea trăsăturilor majore ale climei
republicii [3, p. 88].
Durata de insolație pe parcursul anului oscilează în Raionul Cahul de la 1940
până la 2180 ore, vara constituie 60 - 70%, iar iarna 20 - 30%. Rezervele de energie

8
solară, exprimate prin mărimea bilanțului de radiație, constituie circă 2100 MJ/m2 pe
an. Este sursa energetică de bază, care asigură încălzirea solului, evaporarea și nivelul
mediu de temperatură a aerului. Temperatura medie anuală a aerului constituie +8
+10°C, iar cea a suprafeței solului +10 +12°C.
Perioada compactă fără îngheț constituie în medie 170 de zile la nord și 190 la
sudul țării, dar în unii ani durata ei poate atinge 200 - 230 de zile. Teritoriul raionului
Cahul aparține zonei cu umiditate insuficientă. Cantitatea de precipitații scade de la
nord-vest spre sud-est, de la 620 până la 490 mm pe parcursul anului. Precipitații cad
în fond în perioada caldă a anului sub formă de averse de ploaie și doar circă 10% din
cantitatea lor anuală se prezintă sub formă de zăpadă.
Regimul vântului, care se formează sub influența centrelor barice, se
caracterizează prin frecvența cea mai mare din direcțiile nord-vest (12 - 35%/an) și
sud-est (15 - 25%). Vitezele medii ale vântului pe parcursul anului oscilează de la 2,5
până la 4,5 m/s.
Iernile în Raionul Cahul sunt mai calde față de alte regiuni ale țării. Vara în
Raionul Cahul este caldă, cu temperaturi medii de 25-27°C în luna iunie și 29-32°C
în lunile iulie și august. Vara, ploile sunt abundente și deseori provoacă pagube.
Lunile mai și septembrie se aseamănă prin temperatura medie, care este, în ambele
luni de 18°C ziua și 10°C noaptea [6, p. 31].
Privind fenomenele meteorologice nefavorabile, care pot provoca anual daune
considerabile economiei naționale a raionului Cahul țin și aversele puternice de
ploaie, grindină, înghețurile târzii de primăvară și timpurii de toamnă, secetele etc.
Vara, comparativ cu alte anotimpuri ale anului, cantitatea precipitaţiilor căzute
variază în limite mari. Suma precipitaţiilor în parcursul sezonului constituie în medie
170-235 mm, însă valorile variază de la 37 mm (Cahul, 1924) 
Clima raionului Cahul este temperat-continentală, cu ierni relativ blînde şi veri
călduroase, fiind considerată cea mai caldă regiune din ţară, în care temperaturile
zilnice sunt cu 2-3 grade mai ridicate decât în celelalte regiuni. Cantitatea de
precipitaţii atmosferice în perioada activă de vegetaţie este de 320-380 мм. Raionul
Cahul este situat în zona agro-climaterică Sud, caracterizată prin climă aridă, fiind

9
considerat cea mai caldă regiune din ţară, în care temperaturile zilnice sunt cu 2-3
grade mai ridicate decât în celelalte regiuni. Clima este caracterizate printr-un număr
mare de zile însorite (2 350 ore de lumină pe an). Cantitatea de precipitaţii căzute de-
a lungul anului este neuniformă, deseori survin perioade de secetă [8, p. 70].

1.4. Caracterizarea apelor

Hidrologia zonei este prezentată de râul Prut, care formează pe cursul său
viroage, golfuri şi lacuri naturale. Teritoriul este traversat de râurile Cahul, Cotihana,
Sălcia Mare şi Sălcia Mică, Tigheci şi Lărguţa. În hotarele raionului sunt cele mai
mari lacuri ale Moldovei: Beleu şi Manta. Calitatea apelor r. Prut, în aval de Ungheni,
este influenţată de evacuările de ape uzate insuficient epurate la instalaţiile din Valea
Mare (România), mai ales în perioada lunilor septembrieoctombrie, când debitul apei
r. Prut este cel mai mic.

Raionul Cahul este unicul in Moldova care are ieşire la mare prin porţiunea de
litoral al fluviului Dunărea. Accesibilitatea maritimă şi fluvială este asigurată de
Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti. Raionul Cahul este străbătut de râul Prut în
parte vestică pe lungime şi râuri mai mici, precum Cahul, Salcie Mare, Salcie Mică.
Râul Prut este singurul curs de apă permanent cu debite ridicate în perioadele cu
precipitaţii. Albia sa este şerpuitoare, formând cotituri bruşte, aşa numitele meandre,
care în multe locuri se apropie una de alta. Lunca devine mai îngustă odată cu
coborârea pe cursul râului. În pădurile din apropierea r. Prut se întâlnesc pruteţe cu
exces de ape, care favorizează procesele de înmlăştinire [3, p. 104].
Rezervele de apă ale fondului forestier din luncă inferioară a r. Prut sunt
destule, iar nivelul apei este direct influenţat de nivelul apei în fluviul Dunăre şi
reglări de apă de la barajul Costeşti. Râurile mici nu influenţează procesele de
solificare, de formare a vegetaţiei şi condiţiile staţionale din cadrul fondului forestier,
deoarece trupurile de pădure sunt situate la distanţe mari de la cursurile acestor râuri.
Reţeaua hidrografică este reprezentată de rîul Prut cu afluenţii săi de stînga
Larga, Cahul, Salcia Mare. Rîul Prut se revarsă în fluviul  Dunărea la Giurgiuleşti şi

10
este navigabil doar pe cursul său inferior. Prin porţiunea de 1200 metri pe litoralul
Dunării este asigurat accesul la Marea Neagră şi bazinul acvatic al Europei Centrale
şi de Est. Pe teritoriul raionului se află cele mai mari lacuri naturale din republică –
Beleu şi Manta [9, p. 128].
Râul Cahul  este un râu care străbate sudul Republicii Moldova. El izvorăște în
apropiere de satul Lebedenco din raionul Cahul, apoi trece pe teritoriul UTA
Găgăuzia și se varsă în lacul Cahul în apropiere de satul Etulia Nouă. Are o lungime
de 39 km și o suprafață a bazinului de 605 km². Debitul mediu este de 0,3 m³/s, iar
scurgerea medie anuală este de 9,2 milioane m³. În cursul superior profilul transversal
este simetric, în aval de Pelinei se observă o asimetrie de dreapta, cu pantele
versanților abrupte.
Rîul Cahul începe la marginea de sus a s. Pelinei şi se varsă în lacul Cahul în
partea nordică a s. Etulia. Lungimea rîului este de 39 km, suprafaţa de captare a
apelor – 605 km2 . Bazinul rîului este amplasat în stepa Bugeacului. Valea rîului are
o înălţime de 1,5-4,5 km, versanţii ei au o înălţime de 60-120 m, sînt puternic
dezmembraţi şi sunt sădiţi cu livezi şi vii. Albia r. Cahul este relativ sinuasă,
neramificată, în unele locuri este puţin evidentă. Între s. Găvănoasa şi s. Etulia ea este
îndreptată (transformată în canal) şi zăgăzuită, înălţimea zăgazului format – 1,0-1,5
m. Lăţimea rîului variază de la 3 pînă la 10 m.
Are o lungime de 39 km şi o suprafaţă a bazinului de 605 km². Debitul mediu
este de 0,3 m³/s, iar scurgerea medie anuală este de 9,2 milioane m³ [8, p. 77].
Pentru rîul Cahul, în anul 2015, a fost stabilit un program de monitoring de
supraveghere la secțiunea din apropierea s. Etulia. Din r. Cahul s-au prelevat în
perioada vegetativă a anului 2015 o probă pentru macrozoobentos și cîte 2 probe
pentru fitoplancton, clorofila ,,a” și fitobentos.
Rîul Cahul descinde din confluenţa a două pîraie la periferia de nord a s. Pelinei.
Debuşează în lacul Cahul la periferia de sud a s. Etulia. Lungimea rîului - 39 km,
suprafaţa bazinului de recepţie - 605 km2; căderea - 62 m.

11
Fig. 1.4.1 Reprezentare râul Cahul

Sursa: http://apelemoldovei.gov.md/libview.php?l=ro&idc=153&id=207

Râul Larga este unul din cele două râuri omonime din Republica Moldova, acesta
traversează în mare parte raionul Cantemir, după care se varsă pe teritoriul raionului
Cahul, în râul Prut. Cahul este reprezentata de râuri, lacuri și izvoare. Lacurile
naturale: Manta și Beleu sunt cele mai mari lacuri naturale din Republica
Moldova. Lacul Beleu ocupă 628 ha, iar lacul Manta 2100 ha [9, p. 105].

Fig. 1.5.1 Reprezentare Lacul Beleu

Sursa: https://www.wikiwand.com/ro/Lacul_Beleu
Cahul Lacul Beleu este un lac natural situat în rezervația științifică a Prutului de
jos din lunca Prutului, în sudul Republicii Moldova (raionul). Lacul Beleu este situat
pe cursul râului Prut. Suprafața medie a oglinzii lacului este de 9.5 km², Beleul fiind
unul din cele mai mari lacuri naturale din Republica Moldova. Volumul de apă e de
8,39 mln/m3. După provenență, lacul Beleu este un relict al limanelor Dunării
formate acum 5-6 mii ani și a fost, în acest caz, colmatat de aluviunile Prutului.
Lungimea lacului este de 5 km, lățimea - 2km, adîncimea medie 0,5-1,5 m, adîncimea
maximă fiind de 2,5 m. Nivelul apei din lac depinde în mare măsură de nivelul apei
din Dunăre și din Prut. În Beleu se întâlnesc peste 20 de specii de pești, inclusiv

12
plătica-de-Dunăre, bibanul-soare, țigănușul-bătrân, crapul, șalăul, văduvița ș.a. Lacul
Beleu face parte din Rezervația naturală Prutul de Jos.
Lacul Manta este un lac natural, de origine relictă. Cuveta lacustră a Lacul Manta
s-a format în apropierea albiei cursului inferior al Prutului. Această cuvetă s-a umplut
cu apă în timpul revărsărilor rîului, luînd astfel naștere Lacul Manta. Lacuri de acest
tip se numesc lacuri de luncă. Lacul Beleu este o deltă a Dunării , cu multă apă şi
vegetaţie, având statut de zonă umedă de importanţă internaţională.

Fig. 1.6.1 Reprezantarea lacului Manta

Sursa: https://www.natura.md/manta

Importante pentru activitatea turistică sunt și bălțile râului Prut ce cuprind o

porțiune din or. Cahul și s. Giurgiulești, unde se pot practica pescuitul, plimbări
cu barca, admirarea plantelor și a păsărilor de baltă.
Cu toate că rețeaua hidrografică a Republicii Moldova este reprezentată prin
3621 de râuri și pâraie, cu o lungime de aproximativ 16.000 km, doar râurile Nistru
și Prut, parțial (pe porțiunea gura de vărsare – Ungheni), sunt navigabile, pe o
lungime totală de 561 km, și pot fi valorificate prin transportul fluvial. Astfel, pe
lângă funcția utilitară în transport și agricultură, râul Prut în perimetrul raionului
Cahul poate fi valorificat și prin intermediul turismului ecologic, putând fi
obținute rezultate economice și ecologice foarte bune. Forma de turism care
antrenează în circuitul turistic râurile, dar și malurile acestora pe o rază de 5-30 km
este turismul fluvial care include activități pe suprafața acvatică a râurilor ca
croazierele, navigația recreațională de proximitate, raftingul, yachtingul și excursiile
fluviale. De asemenea, aici pot fi incluse și activitățile de pe malurile râurilor ca

13
drumețiile, ciclismul, pescuitul, vizitele la obiectivele turistice riverane etc [3, p.
123].
În orașul Cahul se exploatează apele minerale curative şi nămolurile balneare,
aceste resurse naturale fiind valorificate în cadrul sanatoriului „Nufărul Alb”. La
periferia de nord şi sud a oraşului se află zăcăminte de ape minerale. Rezervele
estimate şi aprobate de Comisia de stat pentru rezervele acvatice în a. 2018 - 2019
constituie 159 m3/zi. Apa minerală hidrocarbonatată este utilizată în scopuri potabile
și curative. Apa minerală este saturată cu atomi de hidrogen sulfurat, iod, brom și
clorură de natriu, efectul fiind benefic pentru diferite categorii de boli. Astfel de ape
minerale se găsesc și în zona Lacului Sărat. Conform Planului urbanistic al Zonei de
odihnă şi agrement Cahul o importanţă deosebită pentru dezvoltarea turismului de
sănătate o au proiectele de amenajare a Staţiunii „Lacul Sărat” şi a Zonei sanatorial-
balneare. Aceste staţiuni pot deveni principala ofertă turistică a oraşului şi raionului
Cahul pe piaţa turismului naţional şi european de tip balnear. În acest scop, din anul
2012 a început implementarea proiectului „Reabilitarea Zonei de odihnă și agrement
„Lacul Sărat” finanțat din resursele Fondului Național de Dezvoltare Regională.
Proiectul este orientat spre crearea condițiilor de odihnă și tratament pentru doritori
prin intermediul apelor minerale cu o compoziție benefică sănătății.
1.5. Caracterizarea solurilor

Învelişul solului  este variat şi pe cea mai mare parte a teritoriului predomină

solurile de cernoziomuri obişnuite şi carbonate, cernoziomuri de fîneaţă slab
salinizate,  în lunca rîului Prut — soluri aluviale de fîneaţă de mlaştină. Bonitatea
medie a solului pe teritoriul raionului conform datelor din Cadastrul Funciar al
Republicii Moldova este de 58 puncte, bonitatea medie a solului pe teritoriul
republicii este de 64 puncte. Solurile reprezintă principala bogăţie a raionului Cahul,
de folosirea cărora depinde economia naţională [3, p. 104]. Cele mai răspândite
soluri sunt cernoziomuri, care ocupă circa 70% din terenurile agricole şi circa 53%
din suprafaţa totală a raionului. Bonitatea medie a solurilor raionului este apreciată cu
58 baluri

14
 1.6. Vegetația și lumea animală.

În partea de sud a raionului Cahul s-a păstrat vegetaţia de stepă. Pădurile ocupă
suprafaţa de 18,5 mii ha. Cele mai mari suprafeţe de pădure sunt ocupate de salcîm,
stejar şi ulm. Lumea animală este reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, bursuci,
mistreţi, jderi, ţistari. Printre păsări predomină potîrnichile, raţele şi gîştele sălbatice.
Lacurile şi iazurile sunt bogate în resurse piscicole. Diversitatea vegetației în raionul
Cahul se datorează existenței ariilor naturale protejate, unde aceste plante sunt
luate sub protecția statului în vederea păstrării și conservării biodiversității
respective. Vegetația din r. Cahul prezintă o valoare națională, deoarece unele din
specii se întâlnesc doar aici, unele sunt rare, iar unele sunt incluse în Cartea
Roșie a Republicii Moldova.

Rezervaţia ştiinţifică ”Prutul de Jos”, este cea mai importantă arie naturală
protejată de stat din raion. Amplasată în lunca rîului Prut, partea de vest a satului
Slobozia Mare raionul Cahul, rezervația se întinde pe o suprafaţă de 1691 ha. 2/3 din
suprafaţa rezervaţiei este ocupată de apele lacului Beleu, iar pe restul teritoriului
reprezintă o reţea de bălţi care în ansamblu formează un ecosistem unical de
importanţă nu numai naţională, dar şi internaţională. Vegetaţia zonei include peste
193 de specii de plante vasculare. Complexul faunistic este specific ecosistemelor
acvatice și este reprezentat de circa 190 specii de păsări, 34 specii mamifere, 7 specii
de reptile, 11 specii de amfibieni, 27 specii de peşti. În Cartea Roşie a Republicii
Moldova sunt incluse 21 specii de păsări, cum ar fi lebăda, gîsca sură, stîrcul sur şi
cel roşietic, pelicanul, stîrcul mare alb şi altele, precum și 5 specii de mamifere, 2
specii de reptile şi 1 de amfibieni, care populează această zonă.

Fig. 1.7.1 Reprezentare Rezervarea științifică ,,Prutul de Jos’’

Sursa: http://www.primariasloboziamare.md/rezervatia-stiintifica-prutul-de-jos/

15
 Rezervația Științifică „Prutul de Jos” a fost înscrisă în rețeaua mondială UNESCO
a rezervațiilor biosferei. Rezervația Biosferei din Republica Moldova a devenit prima
arie din țara noastră protejată de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație,
Știință și Cultură (UNESCO). Această rezervație este formată din râul Prut și lacul
Beleu, acoperind un fficial, lunci și păduri [14].
Rezervația biosferei ,,Prutul de Jos’’ are o suprafață de aproape 15 mii de
hectare (ce cuprinde nouă localități din Lunca Prutului), cu aproape 200 de specii de
păsări și 40 de specii de mamifere. De asemenea, pe teritoriul rezervației cresc peste
300 de tipuri de plante. Multe dintre acestea sunt fficia de dispariție și au fost incluse
în Cartea Roșie a Moldovei [13].
Rezervația are drept scop conservarea elementelor și formațiunilor fizico-
geografice, protecția speciilor de ffic și ffic și habitatelor acestora, efectuarea de
cercetări în sistemul monitoringului global, armonizarea peisajelor geografice și
folosirea lor durabilă în scopuri
științifice, culturale, turistice, instructive și educaționale.
Rezervația biosferei „Prutul de Jos” găzduiește aproape 200 de specii de păsări
și 40 de specii de mamifere. Pe teritoriul rezervației cresc peste 300 de tipuri de
plante. Multe dintre acestea sunt pe cale de dispariție și au fost incluse în
Cartea Roșie a Moldovei.
Recunoașterea valorii ecosistemului acvatic al rezervației a reprezentat-o
declararea ca zonă umedă de importanță internațională, inclusă pe listele Ramsar.
- Rezervația științifică „Prutul de Jos”este o parte fficial a Rezervației
biosferei „Prutul de Jos”, este amplasată în lunca râului Prut, în partea de Vest a
satului Slobozia Mare și a fost instituită la 23 aprilie 1991. Rezervația, care are o
suprafață totală de 1755,4 ha include lacul Beleu cu o suprafață de 628 ha (1/3
din suprafața rezervației), pășuni -124 ha, pădurile acoperă o suprafață de 366 ha,
lunca inundabilă - 610 ha, terenuri pasibile de alunecări de teren – 4,4 ha, alte
terenuri 23 ha [14].
Rezervația științifică „Prutul de Jos” a fost ffici cu scopul de a proteja flora și
fauna lacului Beleu și a luncilor inundabile din împrejurimile lui, precum și

16
pentru crearea condițiilor favorabile pentru reproducerea speciilor vegetale și
animale rare și pe cale de dispariție. Rezervația este foarte bogată în ffic și ffic:
peste 193 de specii de plante, 189 specii de păsări, 34 specii de mamifere, 7 specii
de reptile, 11 specii de amfibieni, 27 specii de pești.
Pentru diversitatea impresionantă a habitatelor și a florei și faunei pe
care le găzduiește într-un spațiu unic de dimensiuni restrânse, Rezervația științifică
„Prutul de Jos” constituie un adevărat muzeu natural al biodiversității din lunca
râului Prut și reprezintă o valoare inestimabilă a patrimoniului natural regional.
Pădurile şi vegetaţia forestieră din afara fondului forestier gestionat de întreprinderile
silvice ”Silva-Sud Cahul” şi ”Manta-V” fficia pe teritoriul primăriilor, cât şi în
perimetrul localităţilor este fficialve de deţinătorii acesteia, care sunt obligaţi să le
gospodărească conform prevederilor regimului silvic şi reglementărilor privind
protecţia mediului înconjurător. Pe teritoriul Rezervaţiei Naturale ”Prutul de Jos” în
afara fondului forestier există un trup de pădure cu zăvoi de salcie şi stuf limitrof
fondului forestier şi aflat în zona de protecţie a rezervaţiei cu o suprafaţă totală de
101,9 ha şi 4,55 ha apă curgătoare, gârle de acumulare “Manolescu”.
Rezervațiile fficia: [14].
a) silvice:
- Gradina botanică din municipiul Cahul – se află în valea râului Frumoasa, fficial
al râului Prut, la marginea estică a municipiului și are o suprafață de 32,18 ha. În
2008 au fost demarcate 22 suprafeţe de vegetaţie spontană şi antropogenă. Printre
speciile de arbori se regăsesc: pinul negru, salcâm, plop fficial, plop alb, salcie,
dud, nuc. Tot aici, datorită locurilor umede din lunca râului, pot fi întâlnite
plante ca: pufuliţa, stuful, buzdugan ş.a. Plante vasculare: menta, podbalul,
pipirigul, rugina, ş.a. arbuşti: păducel, măcieş, cătină.
- Baurci-Moldoveni. La sud de satul Baurci-Moldoveni, ocolul silvic Larga, Români
cu o suprafață de 93,1 ha).
- Vadul lui Isac. Localitatea Vadul lui Isac cu o suprafață de 68 ha
Este diversă și lumea ffici a raionului Cahul. Fauna cinegetică în fondul
silvic este reprezentată de cerbul lopătar, cerbul nobil, căpriorul, mistrețul,

17
muflonul. Pe terenurile agricole poți întâlni iepurele de ffi, vulpea, din păsări –
fazanul, potârnichea, porumbelul, etc.
CAPITOLUL II. CARACTERIZAREA ECONOMICO – GEOGRAFICĂ A
POPULAȚIEI RAIONULUI CAHUL

2.1 EVOLUȚIA NUMERICĂ A POPULAȚIEI

Populația stabilă a raionului Cahul înregistrată la recensământul din 2014 a fost

105324 de locuitori, dintre care 36,3 % constituie populația urbană (38233 de
locuitori) , 63,7% constituie populația rurală (67091 de locuitori). Pe parcursul
aanului 2021 conform datelor furnizate sant încluse și persoanele temporar absente
plecate peste hotarele țării, în numar 12 491. La recensământul din
anii1959,1970,1979,1989,2004 populația raionului Cahul a constituit fficialv
78142,100978, 114381, 122008,119231. Astfel populația totală crește din anul 1959
până în anul 1989 și scade apoi până anul 2014. Descreșterea vpopuilației în această
period a fost înfluiențată de reducerea natalității și soldul negative al migrației
externe. În perioada 1989 -2014 populația a înregistrat o scădere 13907 persoane,
declin demographic care s-a redus într-un ritm mediu annual de 11,66%. Populația
urbană s-a redus cu un ritm mediu ffici de 2% iar pentru populație rurală procentul
se mărește ,majorându-se astfel decalajul procental între cele două medii.

Sursa : Date statistice a populației stabile la recensămintele 1959-1970-1979-1989-

2004-2014.

18
 2.2 MIȘCAREA NATURALĂ A POPULAȚIEI.

Orice comunitate umană se caracterizează din punct de vedere cantitativ și

structural prin existența a două trăsături ce o defines și anume efectivul și generațiile
ce o alcătuiesc . Aceste două trăsături se află untr-un fficia continui de transformare
atât efectivul cât mai ales generațiile ,în fiecare clipă se produce o modificare ,fiecare
an se înregistrează noi generații ,în timp ce cele existente se reduc ca urmare a
mortalității. Procesul acesta permanent de regenerare poartă denumirea de mișcarea
fficia a populației,fenomen care poate fi studiat din cele mai diferite ffici de
vedere .Dacă numărul populației poate să rămână fficial același o lungă perioadă de
timp,datorită mișcării fficia ,respective natalității și mortalității ,în schimb se produce
o înlocuire permanent a unor generații cu alte. Diferența între natalitate și
mortalitate poartă denumirea de bilanț fficialve natural,iar valoarea acestuia
indeferent de semn se adaugă numărului populației inițiale. Pentru ca numărul
populației să inregistreze o creștere în timp. Vorbind despre mișcarea fficia a
populației în raionul Cahul putem spune că bilanțul natural este fficial. An de an
populația continua să scadă. Din cauză condițiilor nafavorabile crește numărul celor
decedați.

19
Sursa: Biroul Național de date Statistice.

Moldovenii își părăsesc țara din cauza lipsei de locuri de muncă , salarii mici
cheltuieli foarte mari,lipsa a unei perspective de viitor,iar în ultimii ani din cauza unui
mediu social nefavorabil. În asemenea când tinerii pleacă și rămân numai
bătrânii ,populația riscă în scurt timp să se confrunte cu mari fficia demografice.
Diferențele dintre mortalitate și natalitate să măresc an de an ,iar aceste procese nu
mai pot fi oprite.

Sursa: Biroul Național de date Statistice

20
În raionul Cahul în continuare se menține un nivel înalt al mortalității în special
mortalitatea înaltă a populației în vârsta aptă de muncă .Principalele ffic de
mortalitate sânt:

- Boli ale aparatului circulator

în anul 2019 au decedat 1175 persoane
în anul 2020 au decedat 1322 persoane
- Boli ale aparatului fficial
în anul 2019 au decedat 138 persoane
în anul 2020 au decedat 169 persoane
- Accidente ,intoxicații,trauma
În anul 2019-158 persoane
În anul 2020-169 persoane.

-Boli ale aparatului respiratorului

În anul 2019 au decedat -166 de persoane.

În anul 2020 au decedat-186 de persoane.

Încî o cauză care duce la scădere numărul lui de populației este mortalitatea
infantilă, cauzată de:

 Nivelul scăzut de dezvoltare economică a țării

 Neacordare la timp a asistenței medicale.
 Starea ecologică precară .
 Întreruperea sarcinilor la femeile de vârstră fficialve.

21
 Sursa: Biroul Național de date Statistice.

Analizând acest fficia observăm o creștere bruscă în ultimii doi ani (2018-2020) a
mortalității infantile în raionul Cahul. Conform datelor statistice din 2019-2020
numărul copii născuți este 1004, 948 în raionul Cahul. Contingentul fficia ( femeile
cu vârstă de 15-49 ani) constituie 39,27% (30120 femei) din numărul total al femeilor
de vârstă ,de 15 ani și peste. Din numărul total de femei cu vârstă de 15 ani și
peste ,care au indicat numărul de copii născuți vii, 25,34% femei nu au născut nici
un copil, 17,86% femei care au născut 1 copil,18,31 % - au născut 2 copii, 15,47%-au
născut 3 copii, 6,14% - au născut 4 copii, 6,6% - 5 copii și mai mulți.

O altă problem cu care se confruntă populația raionului Cahul este îmbîtrânirea

demografică. Îmbătrânirea rapidă a populației prezintă provocări majore pentru
societate și economia țării, care astfel oferă fficia uniu număr tot mai mare de cetățeni
vârstnici. Tendințele combinate ale fertilității reduse și emigrației sporite vor genera
o scădere bruscă a populației cu 29 la sută,în baza recensamântului din 2014 ,în tipm
ce ponderea prsoanelor vârstnice se va tripla până la un nivel de 30 la sută. La vârstaă
apropiată celei de pensionare prezintă cele mai reduse rate de ocupare a forței de
muncă . 49 la sută pentru grupurile de vârstă 55-59 ani, 28 la sută pentru grupurile de
vărstă 60-64 ani. Coeficientul îmbătrânirii populației raionului Cahul datorită
migrației populației active în scopul căutării unui loc de muncă cunoscut o dinamică
ascendentă. Dacă în anul 2017 persoanele de 60 ani si peste (la 100 locuitori)
22
constituiau 19,2% din numarul populatiei stabile, în 2019 numărul lor atingea cota de
20,8%.

Sursa: Biroul Național de date Statistice.

2.3 STAREA FORȚEI DE MUNCĂ A RAIONULUI CAHUL

În număr total al populației în raionul Cahul ponderea persoanelor sub vârstă 16

ani constituit 17,9% .Populația cu vârstă aptă de muncă la bărbați ( 16-61 ani) a
înregistrat o pondere de 31,49% ,la femei ( 16-57 ani) a înregistrat o pondere de
32,01%,iar cea peste vârstă aptă de muncă a constituit 18,6%. Situația pieții muncii
raionului Cahul este fficialve de factori cum ar fi dezvoltarea economică precară,
sărăcia generalizată, nivelul redus al veniturilor populației, şomajul, etc., care
favorizează migraţia forţei de muncă peste hotare, percepută de către o parte de
populaţie drept singura soluție posibilă de a supraviețui. În același timp, raionul
Cahul, fficialve cu alte raioane, se află într-o poziție mai favorabilă după ponderea
populației cu vârstă aptă de muncă (tabelul 1). Cu toate că numărul persoanelor care
au depășit vârsta aptă de muncă este pe trend crescător, numărul fficial în vârstă aptă
de muncă nu a coborât sub cifra de 80 mii, fficia constituia în anul 2018, anul cel mai

23
 nefavorabil din această perspectivă, 65% din numărul total al populației care era de
124380 persoane.

Tabelul 1. Populaţia fficia, pe principalele grupe de vârstă, anii 2013-2018

(fficial, la începutul anului)

Grupa de vârstă 2013 2014 2015 2016 2017 2018

sub vârsta aptă de muncă 22768 22489 22164 22084 21870 21660
în vârsta aptă de muncă 83519 83145 82650 82113 81405 80786
peste vârsta aptă de 18620 19095 19787 20450 21197 21934
muncă

Conform recensământului în raionul Cahul , populația femenină continua să fie

predominantă (32,01% din totalul populației în 2014). Numărul femeilor înregistrate
la recensământul din 2014 a fost 33714 persoane ,numărul bărbaților înregistrate a
fost 33161 persoane ,astfel numărul femeilor depășește cu 553. La 1000 de personae
de populația femenină reveneau 983 bărbați.

Sursa: Biroul Național de Statistică- componența populației pe grupe de vârstă în

raionul Cahul.

La recensământul din 2014 ,vărsta medie a populației din raionul Cahul a constituit
37,6 ani,a femeilor -39,2 ani,iar bărbaților de 35,8 ani. Din anii 2019-2020 ponderea
populației active angajate în câmpul munții era 33,2% și respective 31,3% dintre care

24
personae cu vârstă 15-24 ani ,adulți 24-63 ani (48,5%). Vărstnici 63 ani și peste
9,6%.Datorită acestor date putem observa antrenarea mediocre a tinerilopr în câmpul
muncii și folosirea forței de muncă a oamenilor vârstnici datorită deficitului de cadre.
La capitolul forţă de muncă raionul Cahul poate fi caracterizat printr-o capacitate
deosebit de mare de asigurare a economiei cu braţe de muncă, cca. 67% din totalul
populaţiei sunt fficial economic active, 18% sunt fficial sub vârsta aptă de muncă, iar
restul de 15% peste vârsta aptă de muncă. Conform datelor oficiale oferite de către
BNS în „Statistica teritorială”, principalele tipuri de activităţi în care au fost angajaţi
cele mai multe fficial din rândul populaţiei apte de muncă erau învăţământul cu 22%
din persoanele angajate urmat de agricultură şi industrie cu câte14% din angajaţi,
comerţul 12% urmat de sănătate şi asistenţă ffici 9%, administraţie publică 8%
celelalte activităţi au implicat mai puţini angajaţi, iar numărul şomerilor înregistraţi
fficial la Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă, au constituit cca. 4% din populaţi
angajată [6, p. 29].

2. 4 Structura populaţiei după criteriile clasice.

Conform recensământului din 2014, majoritatea populației (71,3 %)

sunt moldoveni, români (11,6%), ucraineni (4,9%), ruși (4,6%), bulgari (4,1%)
sau găgăuzi (2,7%), și alții. De asemenea, în raionul Cahul se află și extremitatea
sudică a Republicii Moldova (comuna Giurgiulești) [7, p. 129].

Componența etnică a raionului Cahul, date oferite de Biroul Național de Statistică,

anul 2018:
 Români (Moldoveni) (60,48%)
 Ruși (10,69%)
 Ucraineni (6,82%)
 Bulgari (4,9%)
 Găgăuzi (2,11%)

25
  Nedeclarat (13,99%)
 Alte etnii (1,01%)
Tab.2. Structura etnică a populației Raionului Cahul, anul 2019

Grup etnic Populație % Procentaj

Moldoveni 93,096 78.08%

Ucraineni 7,842 6.58%

Ruși 7,702 6.46%

Bulgari 5,816 4.88%

Găgăuzi 3,665 3.07%

Țigani 237 0.20%

Alții 873 0.72%

Sursa: Biroul Național de Statistică

Componența confesională a populației raionului Cahul: [5, p. 128].

 Ortodocși (73,28%)
 Baptiști (0,74%)
 Martori ai lui Iehova (0,59%)
 Adventiști de ziua a șaptea (0,54%)
 Atei (0,48%)
 Necunoscută (23,88%)
 Altă religie (0,49%)

2.5. Repartiţia teritorială și densitatea populaţiei.

În conformitate cu Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova
nr.764-XV din 27.12.2001, cu modificările şi completările ulterioare, raionul Cahul este
unitatea administrativ-teritorială alcătuită din 55 localități, împărțite în 37 de unități
administrative teritoriale. 1 municipiul ( or.Cahul) cu o localitate în componență
26

(s.Cotihana). 13 comune cu 30 de sate în componență, 23 de sate ,care nu aparțin vreunei

Fig.2.1.1 Distribuția și densitatea populației.

Tabelul 3. Componenţa raionului Cahul şi numărul populaţiei conform datelor

recensământului din a. 2016

Nr Municipii/comune/sate Numărul
populaţiei
1 Municipiul Cahul 30018 loc.
2 satul Alexanderfeld 1361 loc.
3 Satul Alexandru Ion Cuza 2491loc.
4 Satul Andrușul de Jos 2335 loc.
5 Satul Andrușul de Sus 1502 loc
6 Satul Baurci Moldoveni 2091 loc
7 Badicu Moldovenesc 1304 loc
8 Satul Borceag 1501 loc
9 Satul Brănza 2438 loc

27
10 Satul Bucuria 696 loc
11 Comuna Burlacu( Spicoasa) 1925 loc
12 Comuna Burlăceni 2003 loc
( Burlăceni,Greceni)
13 Com.Chiosolia Mare 1503 loc
( Frumușica)
14 Satul Câșlița Prut 1163 loc
15 Satul Colibaș 5694 loc
16 Satul Crihana Veche 4604 loc
17 Comuna Cucoara ( Chircani) 1847 loc
18 Comuna Doina ( Iasnaia 1632 loc
Poliana ,Rumeanțev)
19 Comunas Găvănoasa 2190 loc
( Nicolaevca, Vladimirovca)
20 Satul Giurgiulești 2875 loc
21 Satul Huluboaia 837 loc
22 Satul Iujnoe 725 loc
23 Com. Larga Nouă 1502 loc
( Larga Veche, Larga Nouă)
24 Com.Lebedenco 2294 loc
( Hutulo, Ursoaia)
25 Satul Lopățica 627 loc
26 Satul Lucești 571 loc
27 Comuna Manta 3958 loc
( Manta ,Pașcani)
28 Comuna Moscovei 3196 loc
( Moscovei,Trifești Noi)
29 Com.Pelinei ( Pelinei,Sătuc) 2255 loc
30 Satul Roșu 3132 loc
28
31 Satul Slobozia Mare 5751 loc
32 Satul Taraclia de Salcia 1536 loc
33 Com.Tartaul de Salcie 980 loc
(Tartaul de Salcie ,Tudorești)
34 Satul Tătărăști 1910 loc
35 Satul Vadul lui Isac 2823 loc
36 Satul Văleni 3032 loc
37 Com.Zârnești 2162 loc
(Zârnești, Paicu,Tretești)
Sursa: Biroul Național de Statistică

2.6 Domiciliul populației și populația temporar absentă.

Conform datelor statistice din 2014 numărul imigranților constituie 4714 ( anul
2019), 4683 (anul 2018). Numărul emigranțelor constituie 7362( anul 2018), 9249
(anul 2019). Însă acest procent nu relevă adecvat numărului populației ,care pleacă
din țară sau din localitate pe un termen limitat de timp și rămâne la evidența în
localitate de baștină. Numărul real de emigranți este mult mai mare.

2.7 Starea civilă și fertilitaea populației

Fig. 2.2.1 Starea social a populației adulte.

29
 În present raionul Cahul
trece prin transformări
demografice cu o natalitate
scăzută ,mortalitate la vârstă
aptă de muncă,îmbătrănirea
demografică și flux migrațional
în special a persoaneloa de
vârstă reproductivă.
Realizarea dreptului femeilor
și bărbaților de a alege câți
copii își doresc poate schimba
lumea. Dar astăzi drepturile

2.8 Condiții de locuit

Condițiile de locuit reprezintă indice importante al bunăstării populației

țării,acestea oferind persoanei satisfacere necesităților de ordin
biologic,psihologic,social și familiar. Conform rezultatelor recensământului din 2014,
73% din gospodăriile casnice înregistrate în raionul Cahul ,erau localizate în case
particulare ,iar 18% în apartamente separate .Ponderea gospodăriilor constituie o
parte di case particulareapartamente commune și cămine.În chirie la alte personae s-
au înragistrat 27 % dintre gospodării ,iar în hoteluri și alte încăperi 2,3%. În raionul
Cahul 80,11% din personae locueau în case particulare ,iar 15,64% în apartamente
( separate) .Ponderea populației din case particulare ,apartamente comune și
cămine,a constituit 4,27% în total. În anul 2014 mîrimea medie suprafeței totale a
locuinței ,, În case particulere apartamente, cămine de tip familial la o persoană din
r.Cahul ,a constituit 22,4 m2, iar cea locuibilă la o persoană urbe a fost, respectiv,de
19,9 m2 și 12,9m2, iar în localitățile rurale din 23,4m2 și 14,2m2 . Mărimea medie a
suprafeței totale a locuinței ,, în case particulare, apartamente ,cămine de tip familial,,
la o persoană din raionul Cahul a constituit 24,4m2,iar cea locuibilă 13,9m2..
Suprafața medie totală și cea locuibilă la persoană în urbe a fost respective de

30
19,9m2 și 12,9 m2 . În locuințe aflate în proprietate private locuiau 73% din total, și
doar 21% în locuințe de stat, alte forme de locuințe locuiau 0,4% ,din total în
propriatatea cultelor religioase locuiau 10 gospodării . Majoritatea gospodăriilor
casnice din raionul Cahul erau dotate cu instalație electrică. Gospodăriile dotate cu
plită electrică 0,6% din total,35% erau asigirate cu gaze din rețeau publică,iar 55% cu
buteli cu gaze. Gospodăriile asigurate ci încălzire centrală publică alcătuiau 2,7%,iar
cele cu încălziri prin system propriu 25,9% . Circa 69,5% din gospodăriile erua dotate
cu sobe. La ainstalație de alimentație cu apă erau racordate 31,8% din gospodării la
instalații de canalizare,25,5% gospodării, circa 20% din gospădirii aveau baie.
Gospodăriile asigurate cu apă caldă prin sisteme centralizate alcătuiau 2,3%,iar cele
cu instalații proprii 18,9%. La data recensământului din 2014 ,52,5% din gospodăriile
raionului Cahul dispuneau de legătură telefonică fixa și 27,7% de radio ,cu televizor
sunt dotate 43% din gospodării,iar computer 37 % gospodării.

Sursa : Biroul Național de Statistică.

2.9 Nivelul de instruire și gradul de alfabetizare a populației.

În general ,educația este un sistem inert ,deoarece sânt necesare perioade lungi
pentru îmbunătățirea în sistemul educational să se manifeste în nuvelul de alfabiti

31
 zare funcțională,performanțele școlare ,abilitățile pe piața muncii și competitivitatea
economică în general. Conform datelor biroului de statistică numărul instituțiilor de
învățămâna a scăzut de la 52 (2014),până la 48 (2020).

Tabelul 4. Nivelul de instruire și gradul de alfabetizare a populației.

Numărul de copii la un

instituțiile profesionale
Numărul de elevi la un
de educația tempurie.

învățământ primar și

profesionnale tehnice
Numărul de instituții

instituțiile primare și
Numărul de copii în
instituții de educația

Numărul de elevi în
Numărul de copii în

secundare generale.
secundare generale

tehnice secundare.
cadru didactic.
cadru didactic.
Anii.

Instituțiile de

Instituțiile
secundar

2015 56 68 13,8 52 11,3 12207 3 872

2016 57 68 12,4 52 11,4 11738 2 868
2017 57 69 12,5 50 11,5 11450 2 868
2018 57 67 12,4 50 11,3 11415 2 829
2019 56 65 12,1 50 11,2 10852 2 733
2020 56 57 11,4 48 10,8 10740 2 705

Analizând acest tabel observăm că pe parcursul anilor 2015-2020 este o micșorare

esențială în instituțiile de educație preșcolară,primară și secundară precum și
professional tehnicie numărului de copii aproximativ cu 15-19%.

2.10 Utilități publice.

Serviciile de aprovizionare cu gaze naturale sînt oferite de SRL ”Cahul-Gaz”.

Raionul Cahul se numără printre raioanele cu cea mai înaltă rată de acces a populației
la serviciile date. Peste 96 % din fondul locativ al raionului este dotat cu gaze
naturale.

32
 Energia electrică este livrată în raion de către SRL ”Gas Natural Fenosa Furnizare
Energie”, care este o filială a companiei spaniole ”Naturgy Energy Group” SA.
Practic,întregul fond locativ al raionului este racordat la rețelele electrice. Serviciile
de aprovizionare cu energie electrică sînt prestate fără întreruperi. Serviciile publice
de gestionare a deșeurilor sînt organizate în municipiul Cahul, în satele Manta,
Crihana Veche, Colibași și Văleni. În municipiul Cahul se practică colectarea
separată a deșeurilor reciclabile. În celelalte localități ale raionului, fiecare generator
de deșeuri poartă singur responsabilitatea pentru colectarea şi depozitarea acestora în
locurile special amenajate.

Energia electrică este livrată în raion de către SRL ”Gas Natural Fenosa Furnizare
Energie”, care este o filială a companiei spaniole ”Naturgy Energy Group” SA.
Practic, întregul fond locativ al raionului este racordat la rețelele electrice. Serviciile
de aprovizionare cu energie electrică sînt prestate fără întreruperi. Serviciile de apă și
canalizare sunt servicij de infrastructură comunală care reprezintă activități deutilitate
publică ,dar și de interes economic ,organizate de autoritățile publice locale. Gradul
de asigurare a populației cu serviciile de apă canalizare , calitatea procesului de
asigurare cu apă potabilă și gradul de satisfacție al consumatorului –acestea și alte
aspect ale serviciului de apă ,canalizare ,care au la bază nevoia social exprimată prin
trebuințele individualeși collective ale unui localități.

Sistemul care aprovizionează cu apă potabilăpopulația urbană este gestionată de

interprinderea municipală ,,Apa -Canal,, Cahul. La acest system urmează să se
conicteze și rețeaua de apeducte din satul Roșu, construită prin intermediul
proiectului ,,Modernizarea serviciilor publice locale,, implementat de Agenția de
Cooperare Internațională a Germaniei. ,,Apa –Canal a fost înregistrată ca o
interprindere de asigurare și aprivizionare cu apă potabilă de pe teritoriul Regiunii de
Dezvoltare Sud. Infarstructura existentă de alimentatre cu apă în raionul Cahul poate
fi caracterizată după sistemul de alimentare cu apă cu sursele de suprafață din râul
Prut acoperă orașul Cahul și recent s-a extins și spre localitățile învecinate.

Sistemul de alimentare cu apă cuprinde:

33
 - Stație de tratare a apelor cu capacitate de 174 mii .m3/zi
- Rezervoare pentru înmagazinarea apei -5500m3
- Stații de pompare-8 unități
- Conducte de aducțiune-11.5 km
- Rețele de distribuție-158,6 km

În vederea prestării serviciilor de alimentare cu apă, în raionul Cahul sînt

folosite atît sursele de suprafață, și anume rîul Prut, cît și sursele de apă subterane.
În 29 din cele 55 localități ale raionului funcționează sistemele centralizate de
alimentare cu apă. Aproximativ 62 % din populația raionului beneficiază de
servicii de alimentare cu apă, 98 % - în municipiul Cahul și 50 % în mediul rural.
Aria de acoperire cu serviciile de canalizare este mult mai restrînsă. Aceste
servicii sînt prestate doar în orașul Cahul și satul Roșu. Circa 23 % din populația
raionului utilizează sistemele centralizate de canalizare. În ultimul deceniu
autoritățile publice din raionul Cahul au reușit să atragă volume mari de finanțare
atît din partea donatorilor externi, cît și din fonduri naționale pentru proiecte în
domeniul aprovizionării cu apă și canalizării, îmbunătățind considerabil pînă acum
situația în sector. Întrucît o serie de măsuri investiționale se află în prezent la etapa
de proiectare sau deja la etapa de implementare, pe viitor, în termen mediu, se
prognozează în continuare creșterea calității, precum și extinderea ariei de
acoperire a serviciilor de alimentare cu apă și canalizare.

CAPITOLUL III. CARACTERIZAREA ECONOMICO – GEOGRAFICĂ A

RAIONUL CAHUL

3.1 Structura fondului funciar

Suprafaţa totală a raionului Cahul constituie 154528,35 ha dintre care 98871,74 ha

terenuri arabile – 80203,04 ha sau 51,9% din suprafaţa totală; plantaţii multianuale –
17915,74 ha sau 11,6%,sau 64% din suprafaţa totală sant terenuri cu destinaţie
34
agricolă . Din plantațiile multianuale suprafața livezilor este 2658 ha sau 1,7%,
plantațiile de vița de vie constituie 14952ha sau 9,7%,altele 310 ha sau 0,2%.
Pășunile au o suprafață de 410ha sau le revine 0,3% ,altele cu destinații agricole
342ha sau 0,2%.Terenurile satelor ,oraşelor destinate construcşiei caselor de locuit,
clădirilor de menire socială – 8550,59 ha sau 5,5% ; Terenurile destinate protecţiei
naturale,ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative, terenurile de valoare istorico-
culturală, terenurile zonelor suburbane şi ale zonelor verzi 106,37ha sau 0,1% .
Terenurile fondului silvic – 17773,51 ha sau 11,5 %; Terenurile fondului apelor
– 6063,91 ha sau 3,9%; Terenurile fondului de rezervă – 20953,09 ha sau 13,6%.

Sursa: Biroul Național de Statistică.

3.2 Caracterizarea agriculturii.

Fig. 3.1.1. Agricultura

35
Sursa: https://cahul.md/pasaportul-raionului/

Agricultura continuă să fie un sector foarte important care joacă un rol vital în
dezvoltarea social-economică a raionului.  În raionul Cahul suprafața totală a
terenurilor cu destinație agricolă  reprezintă  circa 99 mii hectare. Terenurie agricole
sunt gestionate de peste 100 întreprinderi agricole din sectorul asociat și circa 20,2
mii gospodării țărănești din sectorul individual. La moment în raion își desfășoară
activitatea  9 cooperative agricole de producere cu suprafața de 6,9 mii hectare; 9
societăți pe acțiuni ce dețin 1,9 mii ha;  79  societăți cu răspundere limitată care
gestionează 42,8 mii hectare; 3 întreprinderi experimentale de stat care gestionează
1,2 mii hectare; cele 20,2 mii gospodării țărănești au în proprietate 34,9 mii hectare;
restul 11,3 mii hectare sunt în posesia persoanelor fizice [7, p. 38].
Conform datelor statistice prezentate de către Consiliul raional Cahul,
agricultura este o ramură importantă pentru economia raionului Cahul. Principalele
culturi cerealiere – grâu şi porumb, culture tehnici – floarea soarelui (Tabelul 4.1.1).
Tabelul 5. Suprafaţa însămânţată, roadă medie si producţia globala pe
culturi agricole in întreprinderi agricole și gospodării ţărăneşti (de fermier) în
raionul Cahul, în anul 2019.
Grâu – total Suprafaţam Roadă Producţia globala,
însămânţată total, medie la hectar, chintale
ha chintale
Orz - total 12 908 31,8 410 034
Ovăz 5 875 20,5 120 053
Porumb 7 041 31,6 215 548

36
 pentru boabe
Culturi 805 13,5 10 881
leguminoase
Floarea 12 889 16,7 212 210
soarelui
Sursa: Biroul Național de Statistică
Utilizarea corectă terenurilor agricole în raion favorizează creșterea producției
vegetale. În raionul Cahul se cultivă culture ceriale ca: grâul,orzul,porumbul. Din
culture tehnice se cultivă floarea- soarelui și rapiță care dețin circa 80%din
suprafețele însămânțate. Anual în raionul Cahul se obțin circa 100- 120 mii de tone
de ceriale,inclusive 48-50 mii tone de grâu,48-5- tone de porumb,14-16 mii tone de
leguminoase pentru boabe,24-25 mii de tone de floarea –soarelui,5-6 mii te tone de
rapiță. Suprafața terenurilor agricole constituie 2.009 ha, inclusiv terenuri arabile
1.142 ha, plantații multianuale (viță de vie) 673 ha [6, p. 45].
Ramura principală a agriculturii este creșterea producției vegetale, cele mai
răspândite fiind culturile cerealiere, floarea soarelui, strugurii și legumele. Ponderea
majoră în producția agricolă este deținută de satul Cotihana, care intră în orașul
Cahul.
Agricultura:
 Suprafața agricolă utilizată – 458 mii ha (circa 24% la nivel de țară);
 80% - suprafață arabilă;
 11% - plantații multianuale, incl. 6,8% vii;
Viticultura a fost totdeauna o ramură deosebit de importantă pentru desvoltarea
economiei în raionul Cahul, fiind o îndeletnicire istoric-tradițională mai ales pentru
zona de sud a țării. Raionul Cahul, amplasat în acest teritoriu, se bucură de cele mai
favorabile condiții pedo-climaterice și grație faptului menționat s-ar impune o
dezvoltare intensă a viței de vie și, eventual, a vinificației.Anual producătorii de
struguri produc 45-65 mii tone de struguri, dintre care 35-50 mii tone soiuri tehnice.
Cantitatea strugurilor variază de la an la an în dependență de suprafața recoltată și
condițiile climaterice. Pentru prelucrarea strugurilor de soiuri tehnice în raion
37
funcționează 7 întreprinderi vinicole: SRL „Podgoriile Dunării“ or. Cahul, SRL
„Vinia Traian“ s. Găvănoasa, SRL „Vierul Vin“ s. Burlacu, SA „Vismos“ s.
Moscovei, ÎM „Grappe Valley“ s. Borceag, SRL „Agrosud Resurse“ s. Brînza, SA
„Slobozia Mare“ s. Slobozia Mare, fiecare din ele avînd capacitatea de prelucrare
anuală de 8-10 mii tone [6, p. 40]. Fiecare loc de pe pământ are un simbol care îl
definește, îi scrie istoria și îi poartă onorurile. Orașul Cahul are un simbol al
vinificației prin Vinăria Traian, cu o istorie de peste 30 ani. În localitatea Gavănoasa,
pe malul stâng al râului Cahul sunt produse circa 20 de varietăți de vin de calitate. Nu
departe de fabrică, la numai 4 km distanță, se întinde Valul lui Traian, care pentru
Moldova înseamnă același lucru ca și piramidele pentru Egipt, astfel în regiune se
produc vinuri cu Indicație Geografică Protejată cu același nume. Fabrica este situată
la conexiunea hotarelor Moldovei, Ucrainei și României. Podgoriile Viniei Traian se
întind pe o suprafață de circa 500 de hectare cu următoarea componență de soiuri
Cabernet, Merlot, Pinot Franc -35%, Sauvignon, Chardonnay – 30%, Aligote,
Muscat, și Rkațiteli – 35%. Vinăria Vinia Traian produce un sortiment larg de vinuri
brute, seci și alcoolizate. Anual, vinurile brute spumante și seci de consum curent
reprezintă aproape 80% din cantitatea totală de struguri procesați. De o popularitate
deosebită se bucură vinurile seci de consum curent din soiurile de struguri roșii
Cabernet – Sauvignon, Merlot, Saperavi. Vinia Traian are angajate 140 de persoane.
Fig. 3.2.1Vinia Traian.

Sursa: https://agrobiznes.md/foto-simion-kristev-vinia-traian-vinurile-pe-care-
le-producem-trebuie-sa-aiba-gustul-si-aroma-moldovei.html

Legumicultura ocupă suprafețe neînsemnate. Motivul principal care a dus la

micșorarea prodicției legumicole este lipsa întreprinderilor de procesare a legumelor.
Acest domeniu se practică doar pentru îndestularea pieței locale.
38
 Aflându-se într-o zonă climaterică aridă, Regiunea de Dezvoltare Sud produce
29% din recolta globală de cereale şi leguminoase pentru boabe, raionul Cahul
deţinând tradiţional poziţia a 2-a, după Ştefan Vodă, la dinamica indicilor recoltei
anuale la această grupă. O situaţie similară, se înregistrează şi la recoltarea
porumbului şi a seminţelor de floarea soarelui, Regiunea de Dezvoltare Sud deţinând
cote de 30% din recolta globală a porumbului, şi 23% din recolta de floarea soarelui,
iar raionul Cahul, menţinând poziţia a 2-a în dinamica recoltei anuale la aceste grupe.
Poziţiile avansate în recoltarea culturilor arătate mai sus, creează condiţii favorabile
pentru formarea bazei furajere pentru creşterea efectivului de porcine în toate
categoriile de gospodării [7, p. 29]. Astfel, gospodăriile din Regiunea de Dezvoltare
Sud deţin o cotă de 19% din efectivul total de porcine, raionul Cahul deţinând poziţia
de lider la acest indicator. Concomitent, activitatea de creştere a ovinelor şi caprinelor
este tradiţională pentru Republica Moldova, raioanele din Regiunea de Dezvoltare
Sud deţinând cota maximă de 35% din efectivul dat. De menţionat, că ponderea cea
mai mare a efectivului de ovine şi caprine din Regiune se amplasează în raioanele din
Stepa Bugeacului sau cele alăturate de ea – Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia,
Leova, Taraclia.

3.3 Caracterizarea industriei.

Orașul are o economie diversificată, sectorul industrial fiind prezentat de

întreprinderi din industria alimentară, ușoară și a materialelor de construcție. În
industria alimentară, principalele întreprinderi sunt: Fabrica de vinuri din Cahul, care
prelucrează anual 12-14 mii tone de struguri, producând peste un milion decalitri de
material vinicol; Fabrica de brânzeturi„Fabrica de brînzeturi din Cahul» SA cu
capacitatea de peste 70 tone de produse lactate, 2,3 tone de unt şi peste 0,5 tone de
caşcaval; Fabrica de bere «BereUnitac» SRL cu capacitatea de peste 1,6 mln.
sticle/an; Fabrica de panificaţie «Cahul Pan» SA, «Pîine şi tehnologii» SRL, «Savit-
Sim» SRL cu capacitatea totală de peste 37 tone de produse panificaţii pe zi .

Fabrica de bere «BereUnitac» SRL.

39
Sursa: S.A. BERE-UNITANChttps://www.data2b.md ›

Indicatorii de performanță.

Anii Venitul di vânzări (MDL) Profit net(MDL)

2017 38,49mil. 2,42mil.

2018 38,14 mil. 1.74mil.
2019 33,95mil. 1,23mil.
2020 39,03mil. -46,80mil.
Sursa: S.A. BERE-UNITANChttps://www.data2b.md ›

Comparare indicatorii de performanță.

Sursa: S.A. BERE-UNITANChttps://www.data2b.md ›

Întreprinderea ,, SA Fabrica de panificaţie «CahulPan» ,,

Întreprinderea S.A. „CahulPan” a fost fondată în anul 1946, şi este o societate de

tip deschisă este fondată în scopul sporirii eficacităţii activităţii economice,
comerciale şi de producţie în domeniul industriei alimentare şi alte activităţi de
antreprenoriat îndreptate spre satisfacerea cât mai deplină a necesităţilor tuturor
40
persoanelor juridice şi a cetăţenilor Republicii Moldova. Întreprinderea dată se
specializează în producerea de produse de panificaţie franzelarie, covrigi, pesmeti,
patiserie, paste fainoase. Scopul principal al, întreprinderii constă în producerea şi
comercializarea produselor. Prezenţa sortimentului divers impune ca
S.A.”Cahulpan” să întreţină relaţii de cooperare cu multe întreprinderi, printre care:
S.A.„Combicorm” (s. Moscovei), S.A. „Fabrica dedrojdii” (or. Chişinău); S.A.
„Fabrica de brînzeturi din Cahul”, cît şi cu alţi agenţi economici şi parteneri din
ţară şi de peste hotare (de exemplu cu România). Sarea este importata din Ucraina.
Analizînd mediul de activitate al întreprinderii putem spune că S.A. „Cahul Pan” are
un flux de contracte încheiate cu furnizorii de materii prime şi resurse materiale.

În industria ușoară activează întreprinderea „Tricon” S.A., care fabrică articole

de confecții și tricotate. În ultimii 5 ani întreprinderea și-a mărit de patru ori volumul
de producție, în prezent fiind de 30 mln. lei anual. Capacitatea de producție este de
circa 900 mii unități pe an. Întreprinderea colaborează cu parteneri străini din Austria,
Germania, Italia, etc.

Întreprinderea „Tricon” S.A

Fig.3.3.1 S.A Tricon

Indicatorii de performanţă

Anii Venitul din vinzari (MDL) Profit net (MDL) Nr. Angajati

2017 44,38 mil 493,90 mii 439

41
2018 43,03 mil -3,13 mil 449

2019 38,83 mil -5,94 mil 410

2020 26,69 mil -4,14 mil 278

Țari de import:

Țari de exmport:

42
Sursa:https://www.data2b.md/ro/companies/1002603000505/sa-tricon

Fabrica de cablaje electrice auto din Cahul ,, DRÄXLMAIER Cahul,,

 Fabrica de producere a cablajelor auto DRÄXLMAIER din orașul Cahul, care a

demarat activitatea la finele anului 2018,  și-a deschis oficial ușile la 25 august 2019.
Autoritățile din managementul Grupului DRÄXLMAIER și locației Cahul, cât și
autorități centrale, regionale, locale, parteneri de afaceri, parteneri de proiecte
educaționale, angajații fabricii, rudele și familiile lor, cât și alți locuitori ai
municipiului și regiunii de sud au fost invitați cu drag la evenimentul festiv al
companiei. Grupul DRÄXLMAIER furnizează celor mai importanţi producători de
automobile sisteme de cablaje moderne, interioare premium, componente electrice şi
electronice și sisteme de stocare pentru asigurarea mobilității electrice. Combinația de
competențe de bază în zonele interioare, electrice, electronice și sisteme de stocare
este unicală în industria automotivă. Prin urmare, compania acoperă întregul lanț de
producție, de la ideea inițială, prin proces de dezvoltare și producție și până la, în
secvență, livrarea produselor pe liniile de asamblare a producătorilor de automobile

43
premium.L a fabrica DRÄXLMAIER,sânt angajați: ingineri, ingineri-proiectanţi,
dezvoltatori, personal administrativ, operatori în producţie, lucrători în logistică,
lucrători în calitate, mecanici.

Fig. 3.4.1 Fabrica de cablaje electrice auto din Cahul

Sursa: https://md.draexlmaier.com

Principalele domenii de activitate ale întreprinderilor industriale din raionul

Cahul sunt:

 Făină, pâine, produse din panificaţie şi produse de cofetărie (SA „Cereale

Cahul”, „Erika Sud” SRL, SA „Cahul-Pan”, SRL „Pîine şi Tehnologie”, SRL
„Savin-Sim”etc. )
 Vinuri naturale din struguri, alte băuturi nealcoolice, fără grăsime de lapte (ÎM
„Grape Valley”, ÎM „Vinia Traian”, ÎM „Vismos”SA, ÎM „Podgoria Dunării”
SRL, SRL „Vierul Vin”, SRL „Agrosud Resurs”, SA „Slobozia Mare”, SA
„Burlacu Vin”)
 Articole tricotate (SA „Tricon”,)

Raionul Cahul ocupă locul 3 în ţară după numărul companiilor industriale (164
unităţi), fiind depăşit doar de municipiile Bălţi şi Chişinău. În mare parte acestea fac
parte din industria prelucrătoare care deţine o pondere de circa 90% din volumul total
al producţiei industriale. Ramura industrială principală a raionului Cahul este

44
fabricarea vinului care reprezintă practic jumătate din volumului producţiei din
industria prelucrătoare a raionului. Totodată, o pondere importantă o deţin ramurile
industriale de fabricare a produselor textile şi a articolelor de îmbrăcăminte, care în
mod tradiţional reprezintă principalele activităţi ale companiilor ce operează în baza
contractelor lohn (producere la comandă beneficiarului din străinătate) [7, p. 70].

O atare specializare a raionului în domeniul industrial se datorează în primul rând

amplasării sale geografice extrem de favorabile (proximitatea faţă de România şi
Ucraina), precum şi accesul la toate tipurile de căi de transport (traseu naţional, cod
de cale ferată, accesul la portul maritim Giurgiuleşti, aeroport – capabil de
funcţionare, dar neutilizat). Complexul industrial existent încadrează în activităţi de
producere peste 100 de întreprinderi industriale de diferite domenii ramurale
amplasate în intravilanul raionului Cahul, la care sunt încadraţi în cîmpul muncii
peste 3000 de salariaţi. În industria uşoară: Fabrica de tricotaj «Tricon» SA cu
capacitatea de 300000 buc/an şi „Laboratorio TessileMol”SRL cu capacitatea de
250000 buc/an, Fabrica de confecţii «Tricou Fantasy» SRL cu capacitatea de 150000
buc/an. La 1 ianuarie 2012 în raion activau 20 întreprinderi industriale şi 32850
intreprinderi din sectorul Micului Busines, din care persoane juridice - 2.142 şi
persoane fizice - 3.708, cota cea mai mare revenind Gospodăriilor Ţărăneşti în număr
total de 25.957 unităţi. Analiza comparativă ne arată că întreprinderile din Regiunea
de Dezvoltare Sud au fabricat în anul 2011 doar 3% din totalul de valoare a
producţiei fabricate în ţară. Din această cotă, raionul Cahul a produs 31%,
confirmând că este lider regional în activitatea industrial [15].

În acelaşi timp, evaluarea dinamicii producţiei industraiale din cadrul

Regiunii de Dezvoltare Sud, relevă faptul că potenţialul economic industrial al
Regiunii şi raionului Cahul este specializat preponderent în industria agroalimentară.
Concomitent, rezultatele activităţii industriale reflectă şi nivelul de dezvoltare al
producătorilor de materie primă, care asigură realizarea lanţului valoric pe tipuri de
produs. Anume analiza realizării lanţurilor valorice ne arată o discrepanţă a poziţiei
concurenţiale a Regiunii de Dezvoltare Sud, în general, şi a raionului Cahul, în

45
particular. Astfel, raionul Cahul este lider incontestabil la producţia vinurilor naturale
din struguri şi a vinurilor tari cu o concentraţie de alcool de peste 15%. Prezenţa
capacităţilor industriale la cele 11 fabrici de vin din raion oferă un stimulent simţitor
în dinamică ramurii vitivinicole şi producţiei strugurilor în scopuri tehnice şi de
consum curent [7, p. 23].

În acelaşi timp, din totalul producţiei vegetale procesate la întreprinderile din

Regiunea de Dezvoltare Sud, rezultatele au fost obţinute la unităţile din raioanele
Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Ştefan Vodă, Taraclia, raionul Cahul la acest capitol
înregistrând cota zero pe motivul sistării activităţii fabricilor de conserve din Cahul şi
Zârneşti. Totodată, se constată că UTA Găgăuzia înregistrează o dinamică superioară
indicilor Regiunii de Dezvoltare Sud la producerea sucurilor de legume şi fructe, şi a
fructelor prelucrate şi conservate în pofida faptului că deţine cote de mai puţin de 1%
din recolta globală de legume de câmp, faţă de 12% obţinute în Regiunea de
Dezvoltare Sud, şi de circa 1% din recolta globală la fructe şi pomuşoare, faţă de cele
8% obţinute în Regiunea de Dezvoltare Sud.

Gradul de dezvoltare al capacităţilor de procesare industrială, influenţează şi

dinamica indicilor producţiei vegetale obţinute în raioanele Regiunii. Datele statistice
denotă că lipsa capacităţilor de procesare a producţiei vegetale în raionul Cahul,
menţine la un nivel minim interesul agricultorilor de a creşte culturile respective.

Sporirea în raion în anul 2011 a recoltei globale de legume de câmp este

rezultatul extinderii suprafeţelor de legume recoltate în sere pentru consum în stare
proaspătă. La fel, nivelul rezultatelor la recolta de fructe şi pomuşoare din raionul
Cahul, se datorează pe de o parte creşterii cu circa 146% a rezultatelor activităţii
fabricii de conserve din or. Cantemir şi creşterii vânzărilor de fructe în stare
proaspătă, pe de alta [6, p. 13].

De menţionat că producţia de fructe din raionul Cahul este livrată şi fabricilor

de conserve din Regiunile de Dezvoltare Centru („Orhei-Vit” din Orhei) şi Nord
(„AlfaNistru” din Soroca, „Natur-Bravo” din Cupcin, Edineţ). Astfel, constatăm ca,
46
actualmente, raionul Cahul îşi diminuează din avantajul competitiv pe motivul
absenţei capacităţilor de procesare a producţiei vegetale şi lipsei sistemelor de irigare
a culturilor de grădinărit.

Statistica regională indică faptul că raionul Cahul deţine o poziţie dominantă în

fabricarea produselor lactate în sudul Republicii. Principalii producători din sudul
ţării sunt S.A. „Fabrica de brânzeturi din Cahul” şi fabrica de lactate SRL „OLOI-
Pac” din Comrat. Totodată, urmează să menţionăm ca în Regiunea de Dezvoltare Sud
şi în UTA Găgăuzia se obţin respectiv 18% şi 16% din cantitatea totală de lapte de
vacă, de la un efectiv de 16% din totalul de vaci pe ţară – în Regiunea de Dezvoltare
Sud, şi respectiv, doar de la 2% din efectivul de vaci total – în UTA Găgăuzia.
Situaţia enunţată ne arată că activitatea Fabricii de brânzeturi din Cahul se desfăşoară
la o capacitate limitată – fapt ce diminuează esenţial veniturile întreprinderii şi,
respectiv, posibilităţile de extindere şi diversificare a producţiei [7, p. 60].

În condiţiile când fabrica numită achiziţionează zilnic doar 5-7 tone de lapte de
la 4 asociaţii gospodăreşti din raionele Cahul şi Cantemir, majoritatea cantităţii de
lapte de vacă obţinută în raioanele Regiunii, este folosită preponderent, în consumul
individual sau livrată prin reţelele de achizţii către fabricile de profil din municipiul
Chişinău („JLC”, „LapMol”, „Lactalis-Alba”).

Dinamica efectivului de vaci din raioanele Regiunii, arată interesul sporit de

creştere a vacilor în raioanele conectate la reţelele de achiziţie a producătorilor de
produse lactate din mun. Chişinău – Cauşeini, Cimişlia, Leova, Ştefan Vodă [6, p.
32].

Astfel că, pentru sporirea efectivului de vaci din raioanele Basarabeasca,

Cahul, Cantemir, Taraclia, considerăm oportună dezvoltarea reţelei de achiziţii a
laptelui pentru Fabrica de brânzeturi din Cahul şi atragerea investiţiilor, inclusiv
capital străin, pentru înfiinţarea unor noi unităţi de procesare a laptelui, cu un
nomenclator de producţie diversificat şi performant.

47
 3.4 Caracterizarea transporturilor.

Lungimea totală a drumurilor în raionul Cahul constituie 396 km, din care 353
km sînt cu îmbrăcăminte rigidă. Ponderea drumurilor de nivel național din toată
infrastructura rutieră a raionului se ridică la 64 %. Teritoriul raionului este traversat
de 14 drumuri de nivel național. Două din ele sînt drumuri expres, cinci – drumuri
republicane și șapte – drumuri regionale. Accesul între localităţile din teritoriul
raionului Cahul se desfășoară prin intermediul arterelor rutiere și de cale ferată, care
asigură traficul de mărfuri și de călători. Raionul are conexiune directă cu Uniunea
Europeană prin România. Conexiunea se asigură prin intermediul celor 2 puncte
vamale: Cahul–Oancea și Giurgiulești–Galați. La est raionul are conexiune cu
Ucraina prin 2 puncte vamale: Palanca–Maiaki Udobnoe, inclusiv una feroviară —
Giurgiulești–Reni. Din perspectiva regională, cel mai important drum pe teritoriul
raionului este drumul expres Chișinău-Comrat-Giurgiulești, care trece prin
extremitatea sudică a raionului.

Tabelul 6. Principalele localități sau drumuri conectate

Categoria drumului național
Drumuri expres
Drumuri republicane
Drumuri regionale
Principalele localități sau drumuri conectate
Chișinău-Comrat-Giurgiulești-frontiera cu România
Giurgiulești-frontiera cu Ucraina
Vulcănești-Cahul-Taraclia
Hîncești-Leova-Cahul-Giurgiulești
Cahul-frontiera cu România
Drumul de acces spre Portul Giurgiulești
Drumul de acces spre orașul Cahul
Baimaclia-Taraclia de Salcie
Doina-Coștangalia
Cîietu-Chioselia Rusă
Huluboaia-Bucuria
Moscovei-Musaitu

48
 Vulcănești-Colibaș

Infrastructura de transport este dezvoltată prin: [8, p. 99].

•Reţea de trasee internaţionale: Coridorul Economic European, Coridorul Budapesta

Odessa, Coridorul Giurgiuleşti-Briceni;

• Tronsonul de cale ferată Cahul – Giurgiuleşti, care oferă ieşire spre Marea
Neagră;

• Existența magistralei de transport a energiei electrice și a gazelor naturale;

• Grad sporit de acces la servicii de alimentare cu apă în orașe;

•Rețea dezvoltată de gazoducte în regiune (ponderea localităților gazificate -

76,8% față de 56,5 media pe țară).

Infrastructura rutieră:

 2 drumuri expres, 16 drumuri republicane și 35 drumuri regionale formează

rețeaua de transport rutier a regiunii.

Infrastructura feroviară:

 Șapte din cele opt raioane ale Regiunii de Dezvoltare Sud au acces direct la
infrastructura de cale ferată. Cele mai importante noduri feroviare din
regiune sînt Basarabeasca, Căinari și Giurgiulești. Acces la transport maritim.

 Un avantaj major al RDS este existența Portului Internațional Liber

Giurgiulești, construit pe Dunăre. Acesta este unicul port din Republica
Moldova, capabil să primească atît navele fluviale, cît și cele maritime.

 Pe teritoriul portului funcționează șase terminale entru încărcarea și

descărcarea mărfurilor. Rețeaua de drumuri este de peste 90 km., din care 50%

49
 este cu acoperire rigidă. Serviciul de transport auto este efectuat de 4
organizații de transport, precum și persoane particulare. Orașul dispune de cale
ferată, Aeroport Internațional cu pista de decolare cu lungimea de 1700 m.

Forma alungită a teritoriului cu întindere pe direcţia nord-sud a condiţionat

întinderea pe aceeaşi direcţie a principalelor artere de drum, cele mai importante
fiind: Drumul M-3, care leagă sudul ţării (vama Giurgiuleşti) cu oraşul Chişinău, însă
mai puţin utilizat din considerente tehnice pe tronsonul Cimişlia - Chişinău
(îmbrăcăminte neuniformă a drumului). Acest drum trece parţial pe teritoriul
raionului în sud, luînd mai apoi direcţia estică spre UTA Gagauzia; Drumul R-34 - în
localitatea Slobozia Mare Drumul M-3 continuă în drumul R-34 care se prelungeşte
pînă în oraşul Cahul cu ieşire spre vamă, iar mai la nord cu continuare pe direcţia
Leova - Hînceşti; Drumul R-38, traversează raionul pe direcţia Vulcăneşti – Cahul –
Taraclia [8, p. 101]. Pornind de la cele menţionate s-au întocmit 54 de rute de acces
spre or. Cahul . Rutele întocmite sunt deservite în mare parte de reţeaua proprie de
transport a unităţii administrative. Excepţie fac doar cîteva localităţi, care utilizează
drumuri din reţelele de transport aferente (raionul Taraclia şi UTA Gagauzia).
Lungimea rutei. Accesibilitatea este determinată şi de lungimea rutelor, care indică
depărtarea de la locul de început în rută pînă la destinaţie. Cei mai mici indicatori de
lungime a rutelor se înregistrează în cazul localităţilor Roşu (5 543 m), Cotihana (6
622 m) şi Crihana Veche (9 061 m), care sunt amplasate în nemijlocita apropiere
de or. Cahul [8, p. 107]. Indicatori mari a lungimii se înregistrează în cazul
comunelor Chioselia Mare (58 892m), Borceag (52 545m), Giurgiuleşti (51
645m). Cincisprezece localităţi se află la o depărtare de 10-20 km iar 50% din toate
localităţile la 20-40 km de la destinaţie. Greceni, Borceag, Frumuşica, Chioselia,
Iujnoe şi comuna Alexandru Ioan Cuza Viteza. Viteza influenţează timpul pe care
persoanele îl parcurg pînă la destinaţie unde este localizată oferta de facilităţi. Viteza
în cazul nostru se află într-o legătură directă cu categoria drumului. În reţea s-a
stabilit viteza medie de traversare a segmentelor de drum. Cea mai mare viteză (65
km/oră) se înregistrează în cazul “Drumurilor asfaltate îmbunătăţite”. De menţionat

50
că pe aceste drumuri pot fi atins valori şi mai mari, însă s-a luat viteza medie de
parcurgere (testată de autor).

Cea mai mică viteză în reţea se înregistrează pe categoria de drum „Poteci şi drumuri
de ţară” – 15 km\oră. S-a stabilit şi viteza medie de parcurgere a localităţilor.
Drumurile în localităţi au fost împărţite în două categorii – “Drumuri centrale în
localităţi” şi „Drumuri secundare în localităţi”, respectiv 30 şi 18-15 km\oră. Această
categorie de drumuri influenţează mult accesibilitatea, deoarece cu cît sunt mai
puţine intrări în localităţi, cu atît este mai redus este timpul de parcurgere spre
destinaţie. Exemplu poate servi situaţia cu comunele Alexandru Ioan Cuza şi
Cîşliţa-Prut, care se află la o lungime de rută egală (44 454 m şi 44 351 m) de or.
Cahul, iar timpul de acces fiind diferit.

Acest fapt este legat cu numărul de localităţi care se află în calea rutei Cîşliţa-Prut
– Cahul (8 localităţi), care reduc viteza de la 65 pînă la 30 km\oră. Plus de toate ruta
Cîşliţa-Prut – Cahul este formată din drumuri cu categorii mai mari ca viteză, pe cînd
ruta Alexandru Ioan Cuza – Cahul reprezintă segmente de drum cu viteză medie mai
mică (30-60 km\oră). Studiul scoate în evidenţă şi rutele care înregistrează cele mai
mari viteze de traversare. Spre exemplu ruta de 24,5 km Tătăreşti - Cahul este
parcursă în mediu cu viteza de 59 km/oră, Chioselia Mare - Cahul (58,8 km) cu
viteza 59 km/oră, Borceag - Cahul (52,5 km) cu viteza 58 km/oră. Cei mai mici
indicatori se înregistrează pe rutele Roşu – Cahul (35 km/oră), Cîşliţa-Prut – Cahul
(99 km/oră) etc [8, p. 109].

Se atestă o situaţie cînd la rutele de lungime mică viteza medie înregistrează

valori reduse şi invers la distanţe mari viteza medie este mare. Sinuozitatea rutelor.
Un indicator des practicat în analiza reţelelor de drumuri este sinuozitatea drumului,
care a fost preluat din hidrologie în cazul calculării sinuozităţii rîurilor. În studiul
nostru s-a încercat adaptare lui cu referinţă la sinuozitatea rutelor. El demonstrează
elocvent afirmarea „apropierea geografică – nu numai decît accesibilitate ridicată”.
La calcularea lui s-au luat raportul dintre indicatorii de distanţe pe linii drepte şi

51
lungimea rutelor.Cei mai mari indicatori se înregistrează în cazul localităţilor
Chircani (0,96), Cucoara (0,95), Zîrneşti (0,95), Treteşti (0,94), şi Roşu (0,94) [8, p.
110].

Cei mai mici indicatori se înregistrează la localitatea Chioselia Mare (0,53) la

care lungimea rutei este de două ori mai mare decît depărtarea pe linie dreaptă de la
or. Cahul. Urmează localităţile Borceag (0,58), Bădicul Moldovenesc (0,62), şi
Luceşti (0,63). Asupra coeficientului sinuozităţii influenţează mai mulţi factori:
obstacole naturale (relief, hidrografie, vegetaţie etc), localităţi şi în cazul nostru
lipsa drumurilor directe de categoria necesară (1, 2, 4, 5 şi 6). În concluzie, reţeaua
de transporturi şi drumuri din raionul Cahul nu asigură totalmente accesibilitatea
populaţiei. Apare necesitatea de a folosi şi reţelele aferente. În reţea şi în spaţiu
apropierea geografică nu însemnă numai decît apropierea temporală, de aici
accesibilitatea în timp poate fi diferită faţă de accesibilitatea ca lungime.
Accesibilitatea la transport a populaţiei raionului Cahul este influenţată de lipsa în
reţea a drumurilor care pot fi traversate la viteze medii mai mari.

Fig. 3.5.1.Portul Internațional Liber Giurgiulești

Sursa: https://gifp.md/en/news/giurgiulesti-international.

Aeroportul Internațional Cahul se află la o distanță de 8 km de orașul Cahul.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.467 din 28 august 1996 aeroportului aviației civile
Cahul a fost transmis în gestiunea administrației publice locale. În 2002 aeroportului i
se acordă statut de aeroport internațional și Consiliul județean Cahul a adoptat decizia
52
cu privire la reorganizarea Întreprinderii de Stat „Aeroportul Cahul” în Întreprindere
Municipală „Aeroportul Internațional Cahul” [ [2]. După anul 2003 Aeroportul
Internațional Cahul a fost supus lucrărilor de renovare. Cu o suprafață de 100,45 ha,
Aeroportul Internațional Cahul este cel mai mare (unicul) aeroport cu statut de
internațional din Regiunea de Dezvoltare Sud a Republicii Moldova. În prezent
aeroportul este în perioada de licențiere [4].

Fig. 3.6.1 Aeroportul Internațional.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Aeroportul_Interna%C8%9Bional_Cahul

3.5 Infrastructura socială

Infrastructura socială se află într-o dezvoltare dinamică. În raion sînt prezente

toate cele trei tipuri de instituții relevante pentru formare profesională: instituții de
învățămînt profesional tehnic secundar, profesional tehnic postsecundar și instituții de
învățămînt superior. În prezent în raion funcționează următoarele tipuri de instituții
de formare profesională.

• Școala Profesională nr. 1

• Școala Profesională nr. 2;

• Colegiul ”Iulia Hașdeu” din Cahul;

53
• Colegiul de Medicină Cahul;

• Universitatea de Stat ”Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul;

• Facultatea Transfrontalieră a Universității ”Dunărea de Jos” din Galaț

Toate instituțiile sus-menționate au sediul în centrul raional Cahul. Anual ele

furnizează pe piața raională a forței de muncă peste 1080 de specialiști noi. Aproape
toate raioanele din regiune oferă programe de formare profesională, dar gama de
specialități disponibilă la Cahul este cea mai diversă din Regiunea de Dezvoltare Sud.
Administrația instituțiilor de formare profesională manifestă flexibilitate și
deschidere pentru ajustarea programului de instruire în corespundere cu necesitățile
mediului de afaceri din raion. Existența instituțiilor superioare de învățământ, medii
de specialitate, profesional-tehnice fac ca infrastructura socială a Raionului Cahul să
se dezvolte vertiginos. Rețeaua de învățământ de toate gradele din orașul Cahul
cuprinde circa 11.500 elevi și studenți. În oraș sunt 8 instituții preșcolare, 3 școli
primare, 2 gimnazii, 5 licee și 5 școli medii. Învățământul profesional se desfășoară
prin intermediul a 2 școli profesionale și una polivalentă.

Fig. 3.7.1.Universitatea de Stat "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul

Sursa:https://www.primariacahul.md/index.php/orasul-cahul/educatie-si-cultura/268-
cultura

În anul 1999 a fost deschisă Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din
Cahul, în incinta căreia activează și extensiunea Universității "Dunărea de Jos" din
Galați. În scopul formării profesionale, o parte importantă a tineretului din raionul
54
Cahul își efectuează studiile în orașe - centre universitare mai mari din apropiere, în
special la Chișinău și Galați. O parte din studenți se îndreaptă spre locații mai
îndepărtate din străinătate. O parte însă studiază în instituțiile de învățămînt, care
activează în raion. Universitatea de Stat “Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul este o
instituţie publică, fondată la 7 iunie 1999, având ca scop pregătirea şi asigurarea
localităţilor din sudul Republicii Moldova cu cadre de înaltă calificare. Universitatea
“B.P. Hasdeu” are trei facultăţi: Facultatea de Filologie şi Istorie; Facultatea de Drept
şi Administraţie Publică şi Facultatea de Economie, Informatică şi Matematică, care
pregătesc specialişti în următoarele domenii: Filologie Română, Filologie Engleză,
Filologie Franceză, Istorie, Pedagogie, Drept, Administraţie Publică, Business şi
Administrare, Finanţe şi Bănci, Contabilitate, Turism, Inginerie şi management în
transport (naval), Informatică şi Matematică. Personalul didactic este alcătuit din 106
profesori cu grade didactice şi ştiinţifice, care activează la următoarele catedre:
Catedra de Istorie şi Ştiinţe Sociale, Catedra de Filologie Română, Catedra de
Filologie Engleză, Catedra de Filologie Franceză, Catedra de Drept, Catedra de
Administraţie Publică, Catedra de Finanţe şi Evidenţă Contabilă, Catedra de
Economie şi Management în Afaceri şi Servicii, Catedra de Matematică şi
Informatică, Catedra de Ştiinţe Aplicative, Catedra de Pedagogie şi Psihologie [8, p.
54]. De altfel, raionul Cahul oferă cele mai mari oportunități de formare profesională
în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud. În raion sînt prezente toate cele trei tipuri de
instituții relevante pentru formare profesională: instituții de învățămînt profesional
tehnic secundar, profesional tehnic postsecundar și instituții de învățămînt superior.
În prezent în raion funcționează următoarele tipuri de instituții de formare
profesională:

Fig.3.8.1.Școala Profesională nr. 1

55
Sursa: https://sp1cahul.md/page

În instituție învață 441 de elevi la cele 7 profesii: ( Operator pentru suport tehnic al
calculatoarelor, controlor produse alimentare, bucatar,chelner,croitor,cusător,cofetar).
Şcoala Profesională nr.1, parte componentă a sistemului de instruire profesională, are
ca misiune educaţia şi instruirea tinerei generaţii – formarea unui absolvent
responsabil, autonom, în măsură să decidă asupra carierei, să contribuie la articularea
propriilor trasee de dezvoltare intelectuală şi profesională, să posede competenţe care
să permită orientarea şi inserţia activă într-un mediu social a cărui principală
caracteristică este accelerarea ritmului schimbării. n Şcoala Profesională nr.1
managementul strategic educaţional implică formă de conducere modernă, axată pe
anticiparea modificărilor de operat în organizaţia şcolară şi în interacţiunile acesteia
cu mediul în care funcţionăm, pentru ca serviciile oferite să nu fie depăşite de
expectanţele schimbărilor propuse. În instituție activează 84 de angajați, dintre care
45 sunt cadre didactice. Colectivul instituțional își depune pe deplin efortul pentru
viabilitatea în timp și spațiu a școlii. 65% dintre cadrele didactice dețin grade
didactice 2 și 1.

56
Sursa: https://sp1cahul.md/page

Colegiul ”Iulia Hașdeu” din Cahul.

Coleguil ,, Iulia Hașdeu” din Cahul este o instituţie de învăţământ profesional

tehnic cu programe combinate, o unitate structurală a sistemului de învăţămînt din
Republica Moldova, ce funcţionează în baza Constituţiei Republicii Moldova, De la
fondare şi pînă în prezent instituţia a promovat şi continuă să promoveze un
învăţămînt modern, deschis şi flexibil, formând abilităţile şi competenţele tinerilor
specialişti.În prezent, cei 1332 elevi îşi fac studiile la specialităţile: Administrarea
Aplicațiilor WEB, Programarea și analiza produselor program, Contabilitate,
Ecologie și protecția mediului, Educație timpurie educator, Învățământ primar,
Asistență Socială. Cadrele didactice şi elevii sînt iniţiaţi în elaborarea şi
implementarea de proiecte educaţionale cu parteneri externi, în consecinţă localităţile
din partea de sud a ţării sînt asigurate cu cadre de înaltă calificare.

Fig.3.9.1 Colegiul ”Iulia Hașdeu”

57
Sursa: https://cihcahul.md/about

Strategia de Dezvoltare Instituţională este instrumentul principal pentru adaptare

la mediul extern, care reprezintă voinţa comunităţii noastre academice în competiţia
pe plan naţional şi internaţional, de creare a unui sistem de valori în cadrul institiţiei
şi de promovare a acţiunilor de îmbunătăţire continuă

3.6 Potențialul cultural și turistic.

Activitatea culturală se desfășoară în cele 5 biblioteci orășenești, Palatul de

Cultură, Teatrul muzical-dramatic „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, Centrul de cultură și
odihnă, Muzeul de istorie și cercetare a ținutului natal. Cele mai importante
evenimente culturale ce se desfășoară la Cahul sunt: Festivalul internațional folcloric
„Nufărul Alb”, Festivalul internațional al dansului popular pentru copii „Bobocelul”,
Festivalul de muzică ușoară „Cântecele tinereții noastre”, Festivalul obiceiurilor și
tradițiilor de iarnă „Florile Dalbe”, "Faces of Friends" etc. În oraș activează 2 canale
TV ce translează 5 programe informaționale pe săptămână și 2 rețele de TV prin
cablu, care retranslează programe ale TV naționale și internaționale [3, p. 85].
Cahulul este un important centru cultural. Oraşul dispune de 7 grădiniţe de copii; 3
şcoli primare; 2 gimnazii; 5 licee teoretice; 2 şcolii-internat; 3 şcolii polivalente; 2
combinate didactice; Universitatea de Stat din Cahul cu subdiviziunile funcţionale
Colegiul de Pedagogie şi Arte şi Colegiul Tehnic-Agricol; Colegiul de medicină.
58
Instituțiile de cultură sînt reprezentate prin cele 5 biblioteci orăşeneşti, Palatul
Culturii, Centrul de cultură şi odihnă, Muzeul de istorie, Teatrul muzical-dramatic
„B.P.Haşdeu”, Centrul de creaţie a copiilor, şcoala de arte plastice, şcoala muzicală
„Maria Cibotari” etc. Cele mai importante evenimente culturale care se desfășoară la
Cahul sînt Festivalul Internaţional de Folclor „Nufărul Alb”, şi Festivalul
Internaţional de dansuri populare pentru copii „Bobocelul”. În cadrul Palatului de
Cultură al oraşului Cahul îşi desfăşoară activitatea ansamblul de muzică şi dans
popular,,Izvoraşul”, ansamblul de muzică şi dans popular „Nufărul”, ansamblul
model de dansuri moderne "Iuventa”, ansamblul de dansuri populare şi
moderne ,,Bobocelul”, teatrul „Masca”, ansamblul de muzică şi dans popular „La
izvor” şi corul „N. Ştiuca”. Muzeul Ţinutului Cahul activează în subordinea Primăriei
oraşului Cahul. Sub auspiciile muzeului se află filialele Casa-muzeu “N. Lebedenco”
(satul Lebedenco, r-nul Cahul) şi Muzeul Gloriei Militare (or. Cahul). Patrimoniul
muzeului este constituit din circa 16 mii de exponate Fondurile muzeului cuprind o
bogată colecţie de arme albe şi de foc, vestigii arheologice şi numismatice, cărți vechi
şi documente. Un loc aparte ocupă colecţia etnografică, care însumează piese ale
portului popular, obiecte de industrie textilă casnică, artă decorativă şi obiecte de uz
gospodăresc [8, p. 128].

Fig.3.10.1.Teatrul muzical-dramatic „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”

Sursa: https://edu.emoldova.org/d/534-teatrul-muzical-dramatic-bogdan-petriceicu-
hasdeu-cahul

Tabelul 7:Colective artistice

Nr. Denumirea Localitatea
59
1 Ansamblul profesionist de dansuri populare Or.Cahul
2 Taraful „Lăutarul Dumitru Botgros” s.Badicul Moldovenesc
3 Studioul coregrafic „Iuventa” Or.Cahul
4 Ansamblul de muzică și dans „Cimpoiașul” s. Manta

5 Ansamblul de muzică și dans „Vatra Horelor” s.Slobozia Mare

6 Ansamblul de muzică și dans „Nufărul” Or.Cahul
7 Ansamblul de muzică și dans popular „Doina s.Colibaș
Prutului”
8 Ansamblul de muzică și dans popular s.Văleni
„Vălenașii”
9 Ansamblul de muzică și dans popular Or.Cahu
„Bobocelul”
10 Ansamblul de muzică și dans popular s.Cucoara
„Cucorenii”
11 Ansamblul de dans popular „Țărăncuța” s. Giurgiulești
12 Ansamblul folcloric „Cimbrișor” s.Cucoara
13 Ansamblul folcloric „Giurgiuleanca” s. Giurgiulești
14 Ansamblul folcloric „Crăițele” s.Văleni
15 Ansamblul de dansuri și cântece s.Burlacu
populare ,,Sălcioarele”

Festivalul internațional de muzică „Mărțișor” – este organizat în fiecare

primăvară (1-10 martie), începînd cu anul 1966 ,avînd loc în fiecare localitate a
raionului, prin diferite forme culturale. Festivalul este dedicat sosirii primăverii,
regenerării naturii, precum și obiectului simbolic Mărțișor — confecţionat din două
fire de lână sau bumbac – unul alb şi altul roşu, răsucite împreună, legate ca amuletă
la gât, la mâini sau la pieptul hainei.

60
Sursa: https://cahul.md/atractii-turistice/

Festivalul internațional „Dulce floare de salcâm” – se organizează în s. Văleni. În

cadrul festivalului participă formațiile folclorice din raionul Cahul, precum și
colectivele din Euroregiunea „Dunărea de Jos”. Ca activități principale ce au loc în
cadrul festivalului sunt: spectacole etno-folclorice, expoziții a lucrărilor meșterilor
populari, pregătirea bucatelor tradiționale, tîrg de produse agricole, activități
educaționale pentru copii. Obiectivul primordial este valorificarea datinilor și
obiceiurilor autentice caracteristice vetrei folclorice, precum și promovarea
turismului cultural și gastronomic.

Sursa: https://cahul.md/atractii-turistice/

Studioul coregrafic „Iuventa”, or. Cahul – are un repertoriu variat: compoziții

coregrafice folclorice, stilizate, dans estradă contemporană, dans sportiv și modern.
Repertoriul se caracterizează printr-o varietate de culori, temperament și ritmuri.

61
Participă la festivaluri și concursuri naționale și internaționale (România, Spania,
Turcia, Franța, Bulgaria, Polonia).

Ansamblul de muzică și dans „Nufărul”, or. Cahul — a fost fondat în luna martie
1996 de către coregraful Ion Arabadji. Membrii ansamblului sunt copii cu vîrsta
cuprinsă între 6-13 ani. Munca şi talentul lor a fost apreciat pentru prima dată peste
hotarele ţării deja în al doilea an de activitate, unde au participat la un festival
internaţional din Pleven, Bulgaria (1998). Ei, de asemenea, au avut onoarea să
participe şi la multe alte festivaluri naţionale, dar şi internaţionale după cum urmează:
în Slovacia, Cehia, Turcia, România. De asemenea, în anul 1998 „Nufărul” participă
la festivalul republican „La vatra horelor” din Chişinău, unde ocupă locul II, urmînd
să se întoarcă peste 2 ani şi să cîştige premiul mare. Ansamblul continuă să
strălucească pe scenele mari şi mici cu un larg repertoriu de dansuri din zona de sud a
Republicii Moldova. Dornici de a duce faima localităţii băştinaşe, participă ori de cîte
ori au posibilitatea la festivaluri, precum: Festivalul Internaţional „Nufărul Alb” din
or. Cahul, Festivalul Internaţional de Dans pentru copii „Bobocelul”, Festivalul
Internaţional „Dobroge – mîndră grădină” din România.

Sursa: : https://cahul.md/atractii-turistice/

Ansamblul folcloric „Pelinița”, c. Pelinei – activează din anii 1970, dar a primit
titlul de formație artistică model în anul 2012. Ansamblul participă la diferite
activități culturale organizate la nivel local, raional, național, dar și internațional.
Repertoriul formației artistice este divers: cîntece tematice și tradiționale, obiceiuri

62
teatralizate. Se teatralizează următoarele obiceiuri: nunta, fuioarele, scăldătoarea,
caloianul și paparuda. În colectiv sunt implicați tineri amatori, ce au posibilitatea să
promoveze folclorul, obiceiurile și tradițiile neamului moldovenesc. Conducător
artistic: Loghin Maria.

Ansamblul vocal „Opincuța”, c. Zîrnești – a fost înființat în anul 1989, avînd ca

scop primordial menținerea și promovarea folclorului, tradițiile și obiceiurile. Este un
ansamblu de amatori cu o veche și bogată tradiție populară, format din soliști vocali
și instrumentaliști, iubitori de folclor autentic. Ansamblul participă la toate activitățile
din cadrul c. Zîrnești, precum și la cele raionale. De-a lungul vremii, Ansamblul
folcloric „Opincuța” a constituit un liant între generații și o nobilă modalitate de a
tezauriza , dar și de a promova valorile de spiritualitate și de cultură materială din
zona folclorică a c. Zîrnești: cîntecul, folclorul, tradițiile și portul tradițional.
Conducător artistic: Filip Vasile.

Rezervații și monumentele naturale

Cahul este o zona turistică, fiind amplasată în preajma locurilor istorice,

rezervaţiilor naturale şi resurselor balneare recunoscute. Mediul rural din raionul
Cahul, cu comunitățile agricole și satele sale pitoresti, constituie o sursă importantă
pentru prestarea serviciilor de cazare traditională de tip rural, oferirea unor posibilitaţi
pentru vizitatori de a se încadra în activităţile şi preocuparile rurale, familiarizarea
cu folclorul şi tradiţiile locale, prezentarea meşteşugurilor cu posibilitatea de
participare la procesul de lucru, oferirea unor posibilitaţi de procurare a produselor
mesteşugăreşti. Raionul Cahul dispune de numeroase resurse naturale și antropice,
care stau la temelia dezvoltării activităţii turistice și care permite dezvoltarea diferitor
tipuri și forme de turism: vitivinicol, cognitiv, cultural, științific, balnear, completate
de unități de cazare, alimentare și alte servicii auxiliare. Resursele turistice naturale
ale raionului Cahul se remarcă printr-o diversitate foarte mare de obiective și prezintă
o importanță atât națională cât și internațională. Resursele turistice de natură
etnografică reprezintă și ele o adevărată bogăție a raionului Cahul, transmise din

63
generație în generație prin intermediul colectivelor artistice, festivaluri, expoziții,
iarmaroace unde sunt puse în valoare cîntecul, dansul, portul popular, tradițiile și
meșteșugăritul. În orașul Cahul sunt prestate turiștilor și servicii de divertisment
aerian, zboruri cu moto-delta-planul, plimbări cu șareta pe străzile principale ale
orașului. Pentru cei pasionați de vinuri, funcționează magazinele specializate în
comercializarea vinului autohton, dar și cîteva fabrici de vin.

În continuare vom menţiona că atracţiile turistice majore sunt:

 Rezervații și monumente naturale.

 Muzee

 Biserici

 Monumente culturale istorice

 Zone și centre de agrement.

Rezervații și monumente naturale.

Rezervație naturală silvică în raionul Cahul, la sud de satul Baurci-Moldoveni este

o rezervație naturală silvică în raionul Cahul, Republica Moldova. Este amplasată la
sud de satul Baurci-Moldoveni, ocolul silvic Larga, Români, parcela 25, subparcelele
1, 9; parcela 36, subparcelele 1, 2, 4; parcela 37, subparcela 4. Are o suprafață de
93,1 ha. Obiectul este administrat de Gospodăria Silvică de Stat Cahul.

64
Sursa: https://www.tourmini.com/attractions/ro-rezervatia-naturala-baurci/

Stejari s. Doina – au vîrsta de 108 ani și înălțimea de peste 20 m. Sunt amplasați în

centrul satului Doina. Localnicii spun că în 1908, cînd au venit germanii în sat, au
fost tăiați toți copacii de stejari, rămînînd doar acești doi.

Fig.3.11.1 Rezervaţia ştiinţifică ”Prutul de Jos”

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Prutul_de_Jos

Rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos” este situată în partea de Sud-Vest a Republicii

Moldova de-a lungul cursului inferior al riului Prut, mare afluent al Dunării şi graniţa
de stat dintre Republica Moldova şi România. Rezervaţia este flancată de localităţile
Veleni, Slobozia Mare şi Câşliţa Prut di Judeţul Cahul. Principala componentă
geografică a rezervaţiei o constituie lacul Beleu cu o suprafaţă de 6.30 km². La 20 km
spre Nord se află lacul Manta, iar 25 km la Sud lacul Bratiş (România). Coordonatele
65
geografice ale centrilor rezervaţiei ştiinţifice „Prutul de Jos” sunt 45˚ 36' 32" lat Nord
28˚ 9' 14" long. Est.
Fig.3.12.1Localizarea rezervației pe harta țării.

Rolul principal în zona umedă a Prutului inferor îi revine rezervaţiei ştiinţifice

„Prutul de Jos”, care reprezintă un adevărat tezaur naţional în carenatura şi cultura se
îmbina armonios şi formează un patrimoniu comun al generaţiei prezente şi mai ales,
viitoare. Este foarte important ca întreaga bogăţie existentă în această rezervaţie să nu
fie degradată sau distrusă, ci administrată ecologic, de aceea la 23 aprilie 1991 pe o
suprafaţă de 1691 ha prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova a fost intemiată
rezervaţia ştiinţifică „Prutul de Jos”, care are ca obiectiv principal ocrotirea florii şi
faunei din lacul Beleu şi a luncelor inundabile din împrejurimele lui, care prin aceeaşi
hotărâre, sectorul limitrof cu o laţime de 1.5 km a fost declarat zona de protecţie.

Lacul Beleu, situat la sudul Moldovei - raiul păsărilor, peștilor și plantelor

acvatice,este situat pe cursul râului Prut și este unul dintre cele mai mari lacuri
naturale din Republica Moldova. Lacul Beleu, parte componentă a rezervației
științifice „Prutul de Jos”, este situat în partea de sud-vest a Republicii Moldova, în
cursul inferior al Prutului, între localitățile Slobozia Mare și Văleni, raionul Cahul, la
204 km de orașul Chișinău. În Beleu se întâlnesc peste 20 de specii de pești, inclusiv
plătica-de-Dunăre, bibanul-soare, țigănușul-bătrân, crapul, șalăul, văduvița ș.a. Lacul
Beleu face parte din Rezervația naturală Prutul de Jos. lacul Beleu este un relict al
limanelor Dunării formate acum 5-6 mii ani și a fost, în acest caz, colmatat de
66
aluviunile Prutului. Lungimea lacului este de 5 km, lățimea - 2km, adîncimea medie
0,5-1,5 m, adîncimea maximă fiind de 2,5 m. Nivelul apei din lac depinde în mare
măsură de nivelul apei din Dunăre și din Prut.

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lacul_Beleu

Muzee

Fig. 3.13.1 Muzeul de istorie și cercetare a ținutului natal

Sursa: https://www.prospect.md/ro/history/muzee-istoria-muzeelor/muzeul-de-
istorie-din-cahul.html

Muzeul de Istorie din Cahul cuprinde un set armonios de arme de foc, documente
si cărti vechi, elemente de costume, covoare, tesături naționale – elemente unice care
au valoare artistică de neprețuit. Complexul muzeal impresonează prin varietatea de
colecții vechi dar și stilul architectural. Muzeul de Istorie din Cahul, a fost fondat în
anul 1958 și are mai mult de 16.000 de exponate care au o valoare artistică
67
inegalabilă. Fondurile muzeului reprezintă o bogată colecție de elemente vechi. Un
spațiu aparte este dedicat colecției etnografice – cu elemente de costume naționale,
covoare și alte țesături. eschis în anul 1979, complexul etnografic este de interes
special. Complexul este format dintr-o casă de țară, hambar și forja, aparținînd
sfîrșitului secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Istoria orașului Cahul,
începînd cu secolul al XV-lea pînă în prezent, se reflectă în expoziția "Șcheea,
Frumusețe, Cahul". În sălile sale de expoziție, Muzeul Cahul prezintă interes despre
viața spirituală și materială a locuitorilor din sudul Basarabiei. Sala istorică, descrie
evoluția societății umane de la cea mai lungă perioadă din epoca de piatră pînă la
formarea statului român vechi. Expoziție de animale, mobilier, prosoape, țoluri,
covoare de perete transmite vizitatorilor săi greutățile materiale și retrăirele spirituale
ale oamenilor din acele vremuri. Actual, numără un set armonios de exponate mai
mult de 16.000 pozitii. Noi suntem o parte din trecut si este important să cunoaștem
istoria neamului nostru din diferite zone geografice ale frumoasei Republici Moldova
– fapt pentru care vă invităm alături de echipa CASA MARE!

Muzeul Pâinii, s. Văleni – este locul unde turiștii sunt serviți cu ceai de melisă —
mentă rece și miere de albine, cu cozonac copt și burnăcei (porumbei) pe vatră, avînd
ocazia să participe la jucatul pupezei de soacra mare, în compania Bunicii care bate
toba, împreună cu Bunelul, care au un program artistic ce ține de obiceiurile de nuntă.
Muzeul a fost creat în anul 2007, prezentînd aproximativ 20 de feluri de pâine
tradițională din localitate.

Sursa: https://www.prospect.md/ro/history/cultura/muzeul-painii-valeni.html

Fig.3.14.1 Curtea Tradițională Țărănească “Casa dorului”

68
Sursa: https://diez.md/2020/07/30/foto-descopera-o-perla-rurala-din-sudul-
moldovei-casa-dorului-complexul-turistic-unde-poti-savura-serile-stand-la-
sezetori-cu-localnicii-si-delectand-delicii-culinare/

Este o casă-muzeu amenajată în stilul sec. XIX cu cele 3 încăperi specifice: casa
mare, bucătăria, camera de locuit. Aici poți să te așezi la războiul de țesut, să-ți pui
furca în brîu și să torci cîteva fuse, poți să țeși cîteva rînduri la rogojină sau să
mesteci cu lingura de lemn în oala clocotindă de pe cotlon. Muzeul este deschis
vizitatorilor din anul 2013. Cele mai reprezentative exponate:

 covoare și costume populare cu o vechime de peste 100 de ani;

 unelte de muncă ale țăranului – plug, duium, tăvălug din sec. XIX;

 obiecte din lemn – coveți, piua, veselă de ceramică din sec. XIX;

 război de țesut funcțional din sec. XIX.

Monumente culturale istorice

Valul lui Traian – monument de istorie și arheologie de importanță internațională

situat la ieșirea din s. Vadul lui Isac. A fost construit în secolul II î.Hr. în timpul
împăratului roman Traian. A fost construit ca un val (structură defensivă) pentru a
proteja frontierele de nord-est ale Imperiului Roman. Înălţimea valului nu depăşeşte
1,5-3 m.

69
Fig.3.14.1 Valul lui Traian

Sursa: http://adrsud.md/libview.php?l=ro&id=2593&idc=665

Cărarea lui Petru Rareş, s. Văleni. Un loc absolut pitoresc ce poate fi valorificat în
turism este Cărarea lui Petru Rareş din Văleni, drum pe unde trecea Petru Rareş cu
peştele spre Galaţi, numit şi „Calea Peştelui”. Legenda spune că anume aici era atunci
când a aflat că a fost încoronat. Drumul lui Petru Rareș” a rămas neafectat, de-a
lungul secolelor, ca mărturie a trecutului și istoriei locului. Acest traseu șerpuiește pe
o distanță de 9 km printre desișurile de stuf, trestii, sălcii și legende, făcând acces cu
celălalt mal al Prutului.Se spune că pe timpuri, prin aceste locuri, hoinărea marele
domnitor al Țării Moldovei (1527-1538 și 1541-1546) cu gonașii săi la vânătoare.
Legenda spune că într-una dintre aceste vânători, Petru Rareș a visat Colinele de Aur
ale Văleniului închinându-se la el, iar a doua zi a aflat vestea că va deveni domnitorul
Moldovei.În prezent acest traseu a rămas o moștenire istorico-culturală de o
importanță incontestabilă pentru Sudul Moldovei.

Sursa: https://complexvaleni.com/drumul-lui-petru-rares/

70
 Potențialul turistic al unei localități este determinat de strânsa și armonioasa
combinare între potențialul natural și cel antropic, fiecare aducându-și propria
contribuție la conturarea resurselor și obiectivelor care atrag atenția în mod deosebit
vizitatorilor și, de ce nu, chiar localnicilor.

Bustul lui Ion Vodă a fost primul dintr-o serie de astfel de lucrări amplasate până în
prezent în orașul de pe Frumoasa. Pentru înălțarea unui monument viteazului
domnitor, poetul și revizorul școlar Vasile Hondrilă a creat un Comitet de inițiativă,
care nu numai că a adunat banii necesari realizării bustului, ci s-a ocupat de toate
formalitățile necesare instalării acestuia și organizării manifestărilor prilejuite de
inaugurare. Realizat de către sculptorul Teodor Burcă, bustul a fost dezvelit la 29
iunie 1937, în prezența unui public numeros, din oraș și din întreaga Basarabie, dar și
a unor oficialități de la București și Galați. Inaugurarea solemnă a monumentului a
fost imortalizată pe singura fotografie rămasă de atunci, păstrată în colecția Muzeului
Ținutului Cahul. Amplasat la intrarea în Grădina Publică, în preajma Catedralei
„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, bustul din bronz al domnitorului Ion Vodă a
fost montat pe un soclu impozant, placat cu marmură. Pe latura din față a soclului era
fixată stema României întregite, lucrată în bronz de același Teodor Burcă, însoțită de
textul: „PIOASA ADUCERE AMINTE ȘI CINSTIRE / VOIEVODULUI EROU /
1572 – ION VODĂ – 1574”. Pe altă latură a soclului au fost dăltuite versurile lui
Vasile Hondrilă: „Din sângele domnesc, / Ce-a curs cu prisosinţă, / Te-nalţi măreţ la
Prut / În chip de biruinţă. / Şi pregătit de luptă, / Cu mâna pe mâner, / Privirea-ţi este
fulger, / Ce-a scăpărat din cer”. Din nefericire, peste numai trei ani, în tragicul iunie
1940, din ordinul autorităților sovietice, monumentul a fost smuls din locul lui, rupt
în bucăţi şi dus în direcţii necunoscute.

Monumentului i s-a făcut dreptate deplină abia după o jumătate de veac, când
autorităţile locale au dispus să fie instaurat, pe acelaşi loc de unde a fost smuls în
iunie 1940, un nou bust al lui Ion Vodă. Astfel, la inițiativa lui Simion Platon,
primarul de atunci al orașului, în prezența unui numeros public și al oficialităților
locale, la 6 iunie 1991 a avut loc festivitatea de inaugurare a noului bust.De această

71
dată, soclul pe care a fost fixat bustul viteazului voievod este mult mai simplu, având
încrustate doar numele și anii de domnie: „ION VODĂ / ANII DOMNIEI / 1572-
1574. Autor al acestui bust este sculptorul Valentin Cuznețov. Un alt bust al
domnitorului Ion Vodă se află în custodia Muzeului Ținutului Cahul, realizat în anul
1959 de către arhitectul A. Maico, la comanda directorului nou-înființatului Muzeu
de Istorie și Cercetare a Ținutului Cahul, Alexei Pecerschii.

Fig. 3.15.1 Bustul lui Ion Vodă

Sursa: https://ziuadeazi.md/busturi-si-istoria-cahuleana/

Fig.3.16.1Bustul lui Piotr Rumeanțev (1725-1796)

Sursa: https://ziuadeazi.md/busturi-si-istoria-cahuleana/

72
Sursa: https://ziuadeazi.md/busturi-si-istoria-cahuleana/

Zone și centre de agrement

În 1980 oraşul Cahul a primit statutul de oraş-staţiune balneară. Din anul 1986
funcţionează o staţiune balneară „Nufărul Alb”. Complexul sanatorial dispune de 506
locuri de cazare, cantină cu 506 locuri şi un club cu 250 locuri. Anual în staţiune se
odihnesc peste 9000 de persoane. Apa minerală din staţiune este unică prin
componenţa sa chimică. Baza curativo-diagnostică a sanatoriului este reprezentată de
secţia de băi, cabinetul de hidropatie, cabinete de masaj clasic şi subacvatic, secţie de
fizioterapie, cabinet de acupunctură, cabinete de cultură fizică curativă şi
mecanoterapie.

Fig.3.17.1 Sanatoriul Nufarul-Alb

73
Sursa: https://www.calipso.md/?go=oferta&o=26

Sanatoriul „Nufarul Alb"este obiectul principal turistic al orasului Cahul. El a

fost construit la sfârsitul anilor 1970 pe un izvor de apa minerala deosebită prin
componenţa sa chimică variată., similara apelor din Matesta (Rusia). Nufarul alb"
reprezintă un centru modern de recuperare a sănătăţii şi dispune de o clinică, complex
hotelier, un bloc de alimentare şi obiecte cultural-distractive. Sanatoriul şi-a câştigat o
faimă binemeritată nu numai în republică, dar şi după hotarele ţării. Un sanatoriu din
Moldova cu apa minerala unicală! aflîndu-se la 175 km spre sud de capitala Moldovei
- m.Chişinău, avînd o bună comunicaţie: auto, feroviară, cândva şi avia. Apa
cahuleană este folosită la tratamentul aparatului locomotor şi cardiovascular, a
sistemului nervos central şi a celui periferic, a maladiilor ficatului şi rinichilor,
schimbului de substanţe, tractului gastro-intestinal, precum şi a maladiilor
ginecologice şi dermatologice. Staţiunea primeşte pacienţi şi din România, Ucraina,
Federaţia Rusă, Belarus, Israel, Turcia, Polonia, Ungaria şi din alte state. Sanatoriului
"Nufarul Alb" oferă servicii pentru tratarea problemelor de sănătate în neurologie,
dermatologie, ginecologie, traumatologie, sistemului cardio-vascular aparatului
locomotor şi bolilor de piele. Aici se află stabilimentul de băi, buvetul de apă
minerală potabilă, cabinetele fizioterapeutice, de terapie manuală şi masaj, săli de
gimnastică curativă şi mecanoterapie, hidroterapie şi bazin, săli cu microclimat
modificat, cabinete pentru irigaţii vaginale şi hidrocolonoterapie (irigaţii intestinale),
cabinete de tratament cu ozocherită. În sanatoriul „Nufărul Alb”activează 298 de
colaboratori, printre ei — 15 medici (12 sînt medici de categorie superioară 2 medici
de prima categorie), 59 de cadre medicale medii (20 sînt de categorie superioară, 11
de prima categorie şi 13 de categoria a doua). Pacienţii dispun de consultaţia
medicilor: internist, cardiolog, neurpatolog, ginecolog, dermatolog, urolog,
fizioterapeut şi medicul funcţionalict. Servicii: piscină, saună, bar, teren de dans,
teren sportiv, sală pentru biliard şi jocuri de masă, sală de cinema, oficiu poştal,
schimb valutar, frizerie, magazine mixte.

74
 Concluzii.

În concluzie, poziția geografică favorabilă a raionului Cahul, determină situația

economică a raionului, cu toate acestea situaţia actuală a dezvoltării urbane atestă
existenţa unei multitudini de probleme în domeniul socio-economic, urbanistic şi de
dezvoltare teritorială în interiorul propriilor graniţe administrative.

Existenţa unor disparităţi regionale, cu precădere între zonele rurale şi urbane, ce

solicită alte forme de management public de cooperare şi parteneriat teritorial.
Dezvoltarea urbană a raionului Cahul necesită elaborarea şi implementarea urgentă a
unor politici şi programe de susţinere a dezvoltării satelor și comunelor din cadrul
raionului, aceste devenind poli de creştere urbani în interesul dezvoltării locale şi
regionale. Atribuirea statutului de municipiu ar putea fi o oportunitatea pentru
consolidarea potenţialului de dezvoltare şi asigurarea unor poli de creştere alternativi
Chişinăului.

Dat fiind faptul că cel mai important sector pentru economia raionului este
agricultura, aceasta defineşte necesitatea creării condiţiilor pentru dezvoltarea ramurii
şi promovarea competitivităţii agriculturii, care pot fi realizate prin:

• Crearea Centrului de asistenţă şi de formare a capacităţii pentru fermieri şi

producătorii agricoli;

• Promovarea standardelor de calitate pentru producţia agricolă;

• Crearea Centrului regional de certificare a calităţii produselor;

• Promovarea noilor soiuri/specii productive;

• Crearea clusterelor agroalimentare;

• Crearea reţelelor antreprenoriale agroalimentare

75
 În calitate de posibilitate suplimentară în dezvoltarea potenţialului economic al
raionului Cahul urmează a fi considerată ramura turismului. Resursele naturale
reprezentate de rezervaţiile naturale şi apele minerale, localizarea regiunii în
apropierea Mării Negre sînt favorabile pentru dezvoltarea turismului. Apele minerale
din Cahul, renumitele fabrici de vin din sud, rezervaţiile naturale ale regiunii, în
special Rezervaţia Ştiinţifică de Stat “Prutul de Jos”, aflată în proximitatea rezervaţiei
de biosferă „Delta Dunării”, renumită la scară mondială, pot contribui la promovarea
imaginii regiunii drept destinaţie turistică atractivă. Condiţiile raionului Cahul sînt
potrivite pentru fondarea afacerilor pentru turismul rural, agricol şi ecologic de
proporţii mici.

Analiza potenţialului economic al raionului Cahul relevă că acesta dispune de

avantaje competitive în:

- creşterea şi prelucrarea producţiei agricole

- viti-vinicultură

- fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (confecţii şi textile)

Avantaje potenţiale ce urmează a fi dezvoltate se consideră:

- turismul

- procesarea producţiei vegetale

- prelucrarea laptelui şi cărnii.

Concluziile prezentate, ne permit formularea următoarelor recomandări. Programele

de dezvoltare a economiei raionului pot fi realizate prin:

• Dezvoltarea capacităţilor antreprenoriale ale agenţilor Micului Business;

• Crearea clusterelor regionale în domeniile cu avantaje competitive;

76
• Înfiinţarea unui parc tehnologic sau industrial;

• Instituirea reţelelor antreprenoriale;

• Fondarea filialelor unor instituţii de cercetare şi dezvoltare din ramură;

• Crearea unor centre de transfer tehnologic pe domenii şi ramuri prezente în raionul

Cahul şi Regiunea de Dezvoltare Sud;

• Construcţia centrelor cu destinaţii multiple/centrelor polivalente (pentru târguri,

expoziţii, prezentări culturale, evenimente sportive, etc.);

• Crearea unui incubator de afaceri.

Concluzionând, raionul Cahul are o poziție geografică-economică favorabilă, ceea ce

permite dezvoltarea financiară a raionului. Considerăm că recomandările prezentate
ma sus pot fi implimentate cu success în practică și pot contribui la dezvoltarea
raionului Cahul.

77
 Bibliografie

1. . Legea privind fondarea Rezervației biosferei „Prutul de Jos” nr. 132 din
13.07.2018. În: Monitorul Oficial, nr. 321-332 din 24.08.2018.

2. Populaţia Republicii Moldova pe vârste şi sexe, în profil teritorial la 1 ianuarie

2014: culegere statistică, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova,
Chişinău, 2012, 117p.

3. Principalii indicatori social-economici pe regiuni de dezvoltare, raioane şi

municipii în ianuarie – decembrie 2019 (informaţie operativă trimestrială),
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Chişinău, 2019, 45 p.

4. Principalii indicatori social-economici pe regiuni de dezvoltare, raioane şi

municipii în ianuarie – decembrie 2020 (informaţie operativă trimestrială),
Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Chişinău, 2020, 38 p.

5. Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova

nr.764-XV din 27.12.2001, cu modificările şi completările ulterioare, raionul
Cahul.

6. Profil investițional al raionului Cahul 2019.

7. Centru Național de Asistanță și informare a Organizațiilor Neguvernamentale

din republica Moldova 2019

8. Program de dezvoltare socio-economică a raionului Cahul pe anii 2017 – 2020,

p. 64. Disponibil pe http://cahul.md/wp-content/uploads/2017/09/Programul-
de-dezvoltare-social-economica-a-raionului-Cahul-pe-anii-2017-2020.pdf
(accesat la 11.06.2021

9. Patrașcu Dumitru. Managementul calității învățământului în baza tehnologiilor

informaționale noi și a monitoringului educațional. În: Administrația publică,
2019, nr.4, p.96-113

78
79
80