Sunteți pe pagina 1din 69

GHID DE ARHITECTURĂ

pentru încadrarea în specificul local din mediul rural


JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN
COLECTIVUL DE ELABORARE

Coordonator:
Drd.arh. Dan Idiceanu-Mathe

Consultant științific:
Prof.dr. Teodor Octavian Gheorghiu

Echipa de autori:
arh. Alexandra-Maria Rigler
arh. Loredana Gaiță
arh. Roxana Cârjan
arh. Vladimir Obradovici

Cu sprijinul:
Grupului Rural al OAR

Editare și machetare:
arh. Alexandra-Maria Rigler

Corectură de text:
Ana Pascu

Ghidurile au apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România, finanțat din Fondul „Timbrul Arhitecturii”
DECLARAŢIE Rostul acestui material este de
a furniza un instrument de lucru
în mediul rural, fie că vorbim despre
proiecte finanțate prin PNDR, despre
de energiile regenerabile, precum
și de cunoașterea acumulată local
nu fie utilă în toate cazurile; pentru
o arhitectură de bună calitate, se
DE PRINCIPIU locuitorilor din mediul rural, autorităților
locale, investitorilor, proiectanților și
elaborarea documentațiilor
urbanism sau despre simple intervenții
de (meșteșugurile și tehnica populară).
Acest ghid este rodul unei experiențe
recomandă respectarea spiritului în
care a fost conceput acest ghid.
(PREAMBUL) consultanților implicați în procesul cu finanțare exclusiv privată. acumulate pe teren de către autori, dar
de construire sau elaborare a unor Obiectivul esenţial al acestui ghid și al activității energice desfășurate
regulamente de construire în mediul este păstrarea nealterată a spiritului de către Grupul Rural al Ordinului
rural. așezărilor în care sunt propuse Arhitecților din România. Ghidul nu își
Ghidul își propune să fie un set de proiectele și conservarea calității vieții propune să soluționeze toate cazurile
reguli ușor de aplicat, cu exemple în mediul rural și a peisajului cultural de intervenții posibile; de aceea,
clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau existent – acestea fiind, de fapt, chiar conținutul său trebuie în permanență
AŞA NU), care să faciliteze activitatea resurse pentru dezvoltarea durabilă. îmbunătățit și actualizat de către cei
echipei de proiectare/consultanță în În acest sens, există deschidere preocupați de o proiectare responsabilă

3
1
alegerea configurațiilor, a materialelor pentru abordări specifice secolului în mediul rural. Respectarea cu
și a tehnologiilor necesare construirii XXI, care țin cont de resursele locale, strictețe a recomandărilor ar putea să

1
Comandamente Principii generale mărită se va acorda relației dintre
comunitățile periferice și zonele de
nu numai comunităţii din imediata
vecinătate, ci şi localităţii în ansamblu,
calificat capabil să le întrețină.
Acest deziderat se poate atinge
▪▪ folosirea de materiale naturale privind cadrul locuire defavorizate și noile funcțiuni. astfel încât să se creeze premisele
unor schimburi productive între
doar printr-o politică investiţională
coerentă, care trebuie să urmeze
regenerabile, cu eficiență garantată;
▪▪ evitarea folosirii materialelor care democratic Participarea comunitate şi localitate. Funcţiunile noi niste paşi necesari, cum sunt:
trebuie să fie atractive şi competitive ▪▪ cooptarea localnicilor adulţi şi
au efect negativ asupra mediului
înconjurător și asupra sănătății
al practicării cetățenească pentru localitate în ansamblul ei. lipsiţi de ocupaţie ca mână de lucru,
populației; arhitecturii Noile funcţiuni ce vor fi implementate
vor fi deservite preponderent
pentru început, necalificată;
▪▪ aducerea în teritoriu a inginerilor,
▪▪ folosirea echipamentelor ce Deciziile privitoare la funcțiunile cu
caracter social trebuie să fie rodul de membri ai comunităţii, acest a maiştrilor, a tehnicienilor şi a
utilizează energii regenerabile lucru antrenând deopotrivă un muncitorilor capabili să instruiască
(SCHEMA SE VA ADUCE LA Relevanța unui proces participativ, implicând
comunitatea. Totodată, recomandăm proces continuu de formare şi de şi să asigure calificarea lucrătorilor
DOSARUL DE AVIZARE ÎN FAZA DE calificare (care va începe odată cu necalificaţi;
STUDIU DE FEZABILITATE); ca proiectarea să se facă în sistem
4
2 Pe cât posibil, este de dorit ca participativ, antrenând toți factorii derularea programelor investiţionale) ▪▪ organizarea de traininguri şi
▪▪ refolosirea apei drenate; şi un proces de autofinanțare. cursuri de fomare şi calificare pentru
▪▪ păstrarea nealterată a spiritului intervenţia să antreneze cât mai mulţi responsabili din comunitate:
membri ai comunităţii, sub diferite autoritatea publică locală, mediul localnici;
așezărilor și a peisajului cultural (vezi
Anexa 1); forme. Autoritatea publică locală are ONG, liderii informali ai comunității, Dezvoltare comunitară ▪▪ crearea unor structuri din sfera
economiei sociale de producţie de
datoria de a prioritiza funcțiunile cele
▪▪ luarea în calcul a climatului
local pentru optimizarea proiectării mai importante pentru comunitate
reprezentanții acesteia, mediul de
afaceri etc., în vederea definirii prin calificare și materiale de construcţie (carieră de
(însorire, umiditate, vânturi dominante, prin consultarea acesteia și va lua interesului public al comunității. încurajarea economiei pietriş, nisip, argilă), cuptoare de
cărămizi, ateliere de dulgherie etc.,
măsuri ca, odată construite, clădirile
oscilații de temperatură);
să devină operante. În acest scop, locale al căror personal va fi asigurat de
▪▪ pentru clădiri cu rol preponderent
tehnologic, consultarea tehnologului programele de construire vor fi Complementaritatea localnicii implicaţi în program, în curs
completate cu programe de pregătire În anumite comunităţi, deşi există de calificare;
specialist va avea loc înainte de a ▪▪ pe măsura derulării programului,
demara activitatea de proiectare, și de specializare a personalului. Se va propune, în urma analizei, resurse de materii prime valoroase,
completarea matricei funcţionale a acestea sunt neglijate de localnici, iar gradul de calificare a personalului
pentru a nu perturba eficiența fluxului creşte; consecutiv, creşte remuneraţia
tehnologic al clădirii ce urmează să fie Justiția spațială și localităţii cu funcţiuni implementate
în zona studiată în conformitate cu
meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut.
În această situaţie, este necesară şi ulterior capacitatea de a întreţine
construită;
▪▪ documentarea „in situ” incluziunea socială următoarele două principii de bază: calificarea localnicilor astfel încât locuinţele nou create;
▪▪ la terminarea programului, aceste
(exemplificată) cu privire la ▪▪ principiul diferenţierii: funcţiunile să poată avea acces la resurse, în
introduse vor fi diferite de cele vederea susținerii unor activităţi de funcţiuni productive vor rămâne în
oportunitățile (materiale de construcții Justiţia spaţială este un instrument teritoriu, urmând să deservească
locale și/sau meșteri locali) democratic care reglementează existente deja în teritoriul administrativ economie socială capabile să aducă
al localităţii, capabile să deservească un venit constant în comunitate. întreaga aşezare în ansamblul ei;
descoperite de arhitect în zona unde repartizarea echitabilă a serviciilor, a în plus, la terminarea programului,
se va realiza investiția; facilităţilor de producţie, a utilităţilor zona de intervenţie. Funcţiunile vor Acest principiu este extrem de
dubla funcţiunile prezente în teritoriu important atât datorită rezultatului zona va fi locuită de un segment de
▪▪ folosirea materialelor, a tehnicilor în teritoriu, astfel încât să nu existe populaţie productiv. Oamenii vor fi
și a meșteșugurilor locale, oriunde disparităţi la nivelul indivizilor şi al doar atunci când, în urma analizei, direct de ieftinire a investiţiei prin
cele din urmă se dovedesc a fi utilizarea forţei de muncă locale, cât capabili să presteze munci calificate
acestea sunt eficiente, în alcătuirea grupurilor de indivizi care populează în cadrul aşezării, dar şi în zonele
clădirilor. teritoriul respectiv. Astfel, se va insuficiente sau localizate deficitar în şi datorită efectului pe termen lung
raport cu zona. pe care îl asigură: în teritoriu rămân limitrofe; astfel, se vor crea premisele
favoriza accesul tuturor la noile creșterii capacităţii utilizatorilor de a-şi
funcțiuni, în aceleași condiții. O atenție ▪▪ principiul relaţionării: funcţiunile nu numai funcţiunile capabile să
nou introduse trebuie să fie necesare deservească locuirea, ci şi personalul întreţine noile construcții.

1 2 3 4 5
CUPRINS
DECLARAȚIE DE PRINCIPIU (PREAMBUL) ..............................1 Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile .....................35 Împrejmuirile .......................................................................51
Comandamente ...........................................................................2 5.5.2. Recomandări ............................................................54
Principii generale privind cadul democratic al practicării 5.2. Pereții și fundațiile .............................................................36 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp),
arhitecturii ...................................................................................2 5.2.1. Specificul local ..........................................................36 construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și
1. ZONA ........................................................................................4 5.2.2 Recomandări .............................................................38 construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp),
1.1. Delimitarea geografică a zonei după unități administrativ- A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), dispuse în sistem pavilionar ...............................................54
teritoriale ....................................................................................4 construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și Construcţiile anexe .............................................................54
1.2. Precizarea caracteristicilor zonei ........................................5 construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse Scările exterioare ................................................................54
în sistem pavilionar ..............................................................38 Pavimentele exterioare .......................................................54
2. SPECIFICUL LOCAL ...............................................................7 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), Vegetaţia .............................................................................54

5
3
2.1. Peisajul cultural rural ..........................................................7 de tip monovolum ................................................................38 Împrejmuirile .......................................................................54
2.2. Tipologii de sate...................................................................8 C. Intervenţii pe construcţiile existente Elementele de mobilier rural exterior/alte
2.2.1. Evoluția în timp a ocupării terenului ............................9 (gabarit mic, mediu sau mare, dispuse construcții: bancă, fântână, cruce, adăpătoare,
2.3. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv .........................10 pavilionar sau monovolum) ..................................................39 coșere etc. ..............................55
2.3.1. Tipologii de gospodării ..............................................11 Echiparea edilitară ..............................................................55
2.3.2. Casa de locuit din Banat, structură și sistem 5.3. Tâmplăria și golurile ..........................................................42 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp),
constructiv ...........................................................................13 5.3.1. Specificul local ..........................................................42 de tip monovolum ................................................................56
2.4. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, 5.3.2. Recomandări ............................................................44 Construcţiile anexe ..............................................................56
culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise) în județul A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), Scările exterioare ................................................................56
Caraș-Severin ..........................................................................14 construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și Pavimentele exterioare .......................................................56
2.5. Gabaritele/proporțiile conforme specificului local ..............15 construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), Vegetaţia .............................................................................56
2.6. Traveele de fațadă conforme specificului local ..................15 dispuse în sistem pavilionar ................................................44 Împrejmuirile .......................................................................56
2.7. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor, B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână,
conform specificului local .........................................................16 monovolum ..........................................................................44 cruce, adăpătoare etc. ........................................................56
C. Intervenţii pe construcţiile existente Iluminatul exterior ................................................................56
3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR .....................................17 (de gabarit mic, mediu sau mare, dispuse Echiparea edilitară ..............................................................56
3.1. Prevederile generale privind intervențiile noi ....................17 pavilionar sau monovolum) ..................................................45
3.2. Amplasarea în cadrul aşezării ..........................................17 6. SPAȚIUL PUBLIC ..................................................................57
3.2.1. Specificul aşezărilor .................................................17 5.4. Elementele de fațadă ........................................................46 6.1. Specificul local .................................................................57
3.2.2. Recomandări ............................................................17 5.4.1. Specificul local ..........................................................46 6.2. Recomandări .....................................................................57
3.3. POT, CUT, regim de înălțime ............................................19 5.4.2. Recomandări ............................................................49 Drumuri și alte căi de acces public ...........................................57
3.4. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în afara A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce,
vetrei satului – probleme de încadrare în peisaj ......................20 construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și adăpătoare etc. ........................................................................58
3.5. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în vatra construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), Iluminatul exterior .....................................................................59
satului – probleme de încadrare pe lot .....................................21 dispuse în sistem pavilionar .................................................49
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip 7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ ............................................60
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE ..........................25 monovolum ..........................................................................49 7.1. Recomandări ....................................................................60
Marcarea registrelor orizontale ............................................49 7.1.1. Sistemele de încălzire
5. ELEMENTELE DE CONSTRUCȚIE .......................................28 Marcarea registrelor verticale ..............................................49 (cerinţele de securitate la foc) ............................................60
5.1. Acoperișul .........................................................................29 Timpanele și decoraţiile de faţadă .......................................49 7.1.2. Eficienţa termică
5.1.1. Specificul local ..........................................................29 Streşinile și burlanele ..........................................................49 (sisteme şi materiale de izolare) .........................................61
5.1.2. Recomandări .............................................................30 Materialele pentru finisaje ....................................................49
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), Culorile.................................................................................49 8. ANEXE ...................................................................................64
construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) Tehnologiile..........................................................................49 Anexa 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării
și construcții noi cu gabarit mare (peste 250 Ierarhizarea fațadelor pentru construcțiile de tip A .............50 (imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării,
mp), dispuse în sistem pavilionar ........................................30 C. Intervenţiile pe construcţiile existente (de gabarit mic, desfășurate stradale) .............................................................64
Forma şi volumetria .............................................................30 mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .........50 Anexa 2: Glosar de termeni utili ..............................................64
Şarpanta ..............................................................................31 Marcarea registrelor orizontale ............................................50
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) .................32 Marcarea registrelor verticale ..............................................50 CREDITE IMAGINI ....................................................................66
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile .....................32 Timpanele și decoraţiile de faţadă .......................................50 BIBLIOGRAFIE ..........................................................................66
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip Streşinile și burlanele ..........................................................50
monovolum ..........................................................................33 Materialele pentru finisaje ...................................................50
Forma şi volumetria .............................................................33 Culorile ................................................................................50
Şarpanta ..............................................................................34 Tehnologiile ..........................................................................50
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) .................34 Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice (după caz) ...................50
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile .....................34
C. Intervenţii pe construcţiile existente 5.5. Amenajările exterioare ......................................................51
(gabarit mic, mediu sau mare, dispuse pavilionar 5.5.1. Specificul local ..........................................................51
sau monovolum) ..................................................................35 Construcţiile anexe ..............................................................51
Forma şi volumetria .............................................................35 Pavimente şi amenajări exterioare .......................................51
Şarpanta .............................................................................35 Scările exterioare .................................................................51
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) .................35 Vegetaţia ..............................................................................51
1. ZONA Valeadeni)
5. Brebu Nou (satele: Brebu Nou,
Gărâna)
1. Bănia (satele: Bănia, Gârbovăț)
2. Bozovici (satele: Bozovici,
Poneasca, Prilipeț, Valea Minișului)
6. Buchin (satele: Buchin, 3. Dalboșeț (satele: Dalboșeț, Bârz,
Lindenfeld, Poiana, Prisian, Valea Boina, Boinița, Prislop, Reșița Mică,
Timișului) Șopotu Vechi)
1.1. Delimitarea 7. Carașova (satele: Carașova, 4. Eftimie Murgu (sat: Eftimie
geografică a Iabalcea, Nermed)
8. Cărbunari (satele: Cărbunari,
Murgu)
5. Lăpușnicu Mare (satele:
zonei după unități Știnăpari)
9. Ciclova Română (satele: Ciclova
Lăpușnicu Mare, Moceriș)
6. Prigor (satele: Prigor, Borlovenii
administrativ- Română, Ilidia, Socolari)
10. Ciuchici (satele: Ciuchici,
Noi, Borlovenii Vechi, Pătaș, Putna)
7. Șopotu Nou (satele: Șopotu Nou,
teritoriale
4
Macoviște, Nicolinț, Petrilova) Cârșa Roșie, Driștie, Poienile Boinei,
11. Ciudanovița (satele: Ravensca, Răchita, Stăncilova, Urcu,
Ciudanovița, Jitin) Valea Răchitei, Valea Roșie)
12. Doclin (satele: Doclin, Biniș,
Județul Caraș-Severin (și întreaga Tirol)
regiune a Banatului) prezintă un 13. Dognecea (satele: Dognecea, 3. Clisura Dunării se defășoară
caracter relativ unitar al arhitecturii Calina) de la Baziaș până la Porțile de Fier.
populare, prin utilizarea acelorași 14. Ezeriș (satele: Ezeriș, Soceni) Această zonă cuprinde Munții Locvei
5 materiale, tehnici și procedee
constructive și a acelorași tipologii
15. Forotic (satele: Forotic, Brezon,
Comorâște, Surducu Mare)
și Munții Almăjului, care sunt tăiați
de numeroase văi perpendiculare pe
arhitectonice. Cu toate acestea, 16. Goruia (satele: Goruia, Gârliște, Dunăre.
Nicolae Săcară1 a observat Giurgiova) În Clisura Dunării, ghidul se
„diferențieri de ordin zonal, dictate 17. Grădinari (satele: Grădinari, aplică în toate satele de pe teritoriul
de anumite particularități geografice, Greoni) administrativ al următoarelor localități:
istorice și social-economice, care 18. Lupac (satele: Lupac, Clocotici,
și-au pus amprenta și asupra Rafnic, Vodnic) 1. Berzasca (satele: Berzasca,
fizionomiei construcțiilor populare” și 19. Naidăș (satele: Naidăș, Bigăr, Cozla, Drencova, Liubcova)
propune următoarea zonificare: Lescovița) 2. Coronini (satele: Coronini, Sfânta
1. Oravița-Reșița 20. Ocna de Fier (sat: Ocna de Fier) Elena)
2. Valea Almăjului 21. Oravița (satele: Ciclova 3. Gârnic (satele: Gârnic, Padina
4 3. Clisura Dunării Montană, Agadici, Brădișoru de Jos, Matei)
1 4. Culoarul Timiș-Cerna
5. Valea Bistrei
Broșteni, Răchitova)
22. Păltiniș (satele: Păltiniș,
4. Moldova Nouă (satele: Măcești,
Moldova Veche, Moldovița)
Cornuțel, Delinești, Ohăbița, Rugi) 5. Pojejena (satele: Pojejena,
1. Oravița-Reșița este o zonă 23. Răcășdia (satele: Răcășdia, Belobreșca, Divici, Radimna, Șușca)
colinar-montană complexă, în care Vrăniuț) 6. Sichevița (satele: Sichevița,
sunt grupate trei lanțuri muntoase 24. Reșița (satele: Câlnic, Cuptoare, Brestelnic, Camenița, Cârșie, Cracu
(munții Semenic, Munții Aninei și Doman, Secu, Țerova, Moniom) Almăj, Crușovița, Curmătura, Frăsiniș,
Munții Dognecei), Dealurile Oraviței, 25. Sasca Montană (satele : Sasca Gornea, Liborajdea, Lucacevăț,
2 mai multe depresiuni și formațiuni
de tip chei (Cheile Carașului, Cheile
Montană, Bogodinț, Potoc, Sasca
Română, Slatina-Nera)
Martinovăț, Ogașu Podului, Streneac,
Valea Orevița, Valea Ravensca, Valea
Gârliștei, Cheile Nerei și Cheile 26. Târnova (satele: Târnova, Sicheviței, Zănou, Zăsloane)
Minișului), precum și numeroase văi Bratova) 7. Socol (satele: Socol, Baziaș,
spectaculoase, peșteri și avene2. 27. Ticvaniu Mare (satele: Ticvaniu Câmpia, Pârneaura, Zlatița)
3 În zona Oravița-Reșița, ghidul se
aplică în toate satele de pe teritoriul
Mare, Cârnecea, Secășeni, Ticvaniu
Mic)
Coronini administrativ al următoarelor localități: 28. Văliug (sat: Văliug) 4. Culoarul Timiș-Cerna desparte
29. Vărădia (satele: Vărădia, grupul sudic al Carpaților Occidentali
1. Anina (sat: Steierdorf) Mercina) (Munții Banatului) de grupul vestic al
2. Berliște (satele: Berliște, Iam, 30. Vrani (satele: Vrani, Ciortea, Carpaților Meridionali (Muntele Mic,
Milcoveni, Rusova Nouă, Rusova Iertof) munții Țarcu, Munții Cernei și munții
Veche) Mehedinți). Zona are o pronunțată
3. Berzovia (satele: Berzovia, Fizeș, desfășurare lineară, fiind formată
LEGENDĂ Gherteniș) 2. Valea Almăjului este o zonă din Depresiunea Caransebeș și din
4. Brebu (satele: Brebu, Apadia, compactă și bine definită, fiind Depresiunea Mehadica.
1. Oravița-Reșița 1
Nicolae Săcară, Valori ale arhitecturii înconjurată de Munții Aninei (la vest), În zona Culoarul Timiș-Cerna,
2. Valea Almăjului populare românești, Editura Facla, Munții Locvei (la sud-vest), Munții ghidul se aplică în toate satele de pe
3. Clisura Dunării Timișoara, 1987, pag. 149-156 Almăjului (la sud-est) și Semenic (la teritoriul administrativ al următoarelor
4. Culoarul Timiș-Cerna
2
Teodor-Octavian Gheorghiu, Locuirea nord). localități:
5. Valea Bistrei tradițională rurală din zona Banat-Crișana În zona Valea Almăjului, ghidul se
(Elemente de istorie și morfologie; protecție aplică în toate satele de pe teritoriul 1. Armeniș (satele: Armeniș, Feneș,
subzonele județului Caraș-Severin 1 și integrare), Editura Eurobit, Timișoara,
subzonele județului Timiș 2008, pag. 163 administrativ al următoarelor localități: Plopu, Sat Bătrân și Sub Margine)
2. Băile Herculane (sat: Pecinișca)
3. Bolvașnița (satele: Bolvașnița,
Măureni, Șoșdea), se vor urmări
recomandările și prevederile pentru 1.2. Precizarea găsește în zona localității Drencova,
fiind de cca 76 m, iar maximul se
mediteraneean, ceea ce conferă un
caracter moderat regimului termic,
Vârciorova)
4. Bucoșnița (satele: Bucoșnița,
zona Oravița-Reșița sau cele pentru
zona Câmpia Înaltă a Banatului,
caracteristicilor înregistrează în vârful Gugu din munții
Godeanu, la 2.291 m.4
cu frecvente perioade de încălzire în
timpul iernii, cu primăveri timpurii și
Goleț, Petroșnița, Vălișoara) care sunt dezvoltate în Ghidul de zonei Judeţul Caraş-Severin dispune cantități medii de precipitații relativ
5. Cornea (satele: Cornea, arhitectură pentru încadrarea în de o bogată reţea hidrografică, fiind ridicate.
Crușovăț, Cuptoare, Macoviște) specificul local din mediul rural. fragmentat de văile apelor curgătoare Temperatura medie a iernii are valori
6. Cornereva (satele: Cornereva, Județul Timiș. ce se varsă în râurile Cerna, Timiş, ceva mai ridicate decât în alte zone
Arsuri, Bogâltin, Bojia, Borugi, 1.2.1. Caracteristici Bârzava, Caraş și Nera, care formează din țară situate la aceeași altitudine.
Camena, Cireșel, Costiș, Cozia, Pentru teritoriile administrative geografice și climatice principalele artere hidrografice. În lunile de vară, temperaturile
Cracu Mare, Cracu Teiului, Dobraia, aparținând localităților Copăcele Timişul este cel mai important medii sunt în continuă creștere, dar
Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Mică, (satele: Copăcele, Ohaba-Mâtnic, dintre râuri; în lungime de 87 km, mai moderate de la o lună la alta,
Ineleț, Izvor, Lunca Florii, Lunca Ruginosu, Zorile), Fârliug (satele: Situat în partea de sud-vest a colectează apa pâraielor din cele comparativ cu lunile de primăvară.

7
5
Zaicii, Mesteacăn, Negiudin, Obița, Fârliug, Dezești, Duleu, Remetea- României, județul Caraș-Severin mai reprezentative unităţi de relief ale Analizând temperatura medie pe
Pogara, Pogara de Sus, Poiana Pogănici, Scăiuș, Valea Mare), Ramna se învecinează la nord și nord-vest Banatului. anotimpuri, se constată că iernile sunt
Lungă, Prisăcina, Prislop, Ruștin, (satele: Ramna, Bărbosu, Valeapai), cu județul Timiș, la est cu județele Bârzava îşi are izvorul pe versanţii relativ aspre în regiunile muntoase (la
Scărișoara, Strugasca, Studena, Sub Sacu (satele: Sacu, Sălbăgelu Nou, Hunedoara și Gorj, la est și sud-est nord-vestici ai munţilor Semenic, pe Cuntu: – 3,4° C, pe Munții Semenic:
Crâng, Sub Plai, Topla, Țațu, Zănogi, Tincova), Vermeș (satele: Vermeș, cu județul Mehedinți, iar la sud și cursul său superior fiind amenajate – 4,8 °C, iar pe Țarcu: – 8,3 °C), în
Zbegu, Zmogotin, Zoina) Ersig, Izgar)și Zorlențu Mare (satele: sud-vest cu Serbia, formând parțial lacurile artificiale: Văliug, Breazova şi timp ce la Caransebeș și la Oravița se
7. Domașnea (satele: Domașnea, Zorlențu Mare, Zorlencior), se vor granița pe Dunăre (de la Baziaș Secu. înregistrează valori pozitive.
Cănicea) urmări recomandările și prevederile până la Cozia, unde începe județul Caraşul izvorăşte din Munţii Aninei Anotimpul de vară este, în general,
8. Iablanița (satele: Iablanița, Globu pentru zona Lugojului, care sunt Mehedinți). Punctul de frontieră dintre – prin izbucul Caraşului – şi străbate moderat comparativ cu cel de iarnă
Craiovei, Petnic) dezvoltate în Ghidul de arhitectură România și Serbia aflat în județul trei zone distincte ca relief şi altitudini. în regiunea muntoasă, temperatura
9. Lăpușnicel (satele: Lăpușnicel, pentru încadrarea în specificul local Caraș-Severin este situat în Munții Nera îşi adună apele din masivul crescând treptat în depresiuni:
Pârvova, Șumița) din mediul rural. Județul Timiș. Locvei, la Naidăș. Semenic (de sub vârful Piatra Nerei), Bozovici (18,8 °C), Oravița (20,1 °C),
10. Luncavița (satele: Luncavița, Suprafaţa totală este de 8.520 kmp, străbate Depresiunea Almăjului, Caransebeș (20,1 °C).
Verendin) Pentru teritoriile administrative ceea ce reprezintă 3,6 % din teritoriul pentru a pătrunde apoi în pitoreştile Clima, în Defileul Dunării, este
11. Mehadia (satele: Mehadia, aparținând localităților Constantin naţional, situând judeţul pe locul trei sale chei, cele mai lungi din ţară. submediteraneeană, caracterizată
Globurău, Plugova, Valea Bolvașnița) Daicoviciu (satele: Constantin în ierarhia judeţelor ţării.1 Cerna îşi are obârşia pe versanţii printr-o temperatură medie anuală
12. Mehadica (sat: Mehadica) Daicoviciu, Maciova, Mâtnicu Mare, Din punct de vedere geografic, sud-vestici ai munţilor Godeanu; mai ridicată decât în restul țării: 10 –
13. Slatina-Timiș (satele: Slatina- Peștere, Prisaca, Zăgujeni) se vor Caraş-Severin este un judeţ montan aproape tot cursul său, de 84 km, are 11 °C.
Timiș, Ilova, Sadova Nouă, Sadova urmări recomandările și prevederile (65,4 % din suprafaţă), dar are şi largi caracter de vale montană. Temperatura medie a lunii ianuarie
Veche) pentru zona Valea Bistrei sau cele zone depresionare (15,5 %), dealuri Dunărea formează limita sudică a variază între 0 și – 1 °C, iar cea a lunii
14. Teregova (satele: Teregova, pentru zona Lugojului, care sunt (10,8 %) şi câmpii (7,3 %).2 judeţului, pe o lungime de 64 km. iunie, între 21 și 23 °C.6
Rusca) dezvoltate în Ghidul de arhitectură Ponderea treptelor de relief în Lacurile naturale sunt în număr În ceea ce privește resursele
15. Topleț (satele: Topleț, Bârza) pentru încadrarea în specificul local teritoriul judeţului este sensibil diferită mic şi de dimensiuni reduse. Lacul naturale, subsolul judeţului Caraș-
16. Turnu Ruieni (satele: Turnu din mediul rural. Județul Timiș. de media națională, în care munţii Dracului din Cheile Nerei, având o Severin este bogat în minereuri şi
Ruieni, Borlova, Cicleni, Dalci, ocupă 31 %, dealurile 36 %, iar suprafaţă de 700 m2, este cel mai minerale utile. Exceptând petrolul,
Zervești, Zlagna) câmpia ocupă 33 %.3 mare lac carstic din județ. Există, există cantităţi însemnate de rezerve,
17. Zăvoi (satele: Zăvoi, 23 August, Pentru teritoriile administrative Relieful muntos crește în altitudine de asemenea, lacuri glaciare: lacul reprezentând 130 de zăcăminte
Măgura, Măru, Poiana Mărului, Valea aparținând localității Rusca Montană de la vest spre est, culminând în crionival Baia Vulturilor din Munţii omologate, dintre care 64 de
Bistrei, Voislova) (satele: Rusca Montană, Rușchița), Munții Godeanu, care, prin înălțimile Semenic, Iezerul, Ţarcu și Pietrele zăcăminte de cărbuni şi minereuri,
se vor urmări recomandările și lor de 1.600 ‒ 2.200 m, se ridică cu Albe din Munţii Ţarcu. 50 de zăcăminte de substanţe
prevederile pentru zona Valea Bistrei, mult deasupra părții sudice a munților Există numeroase lacuri artificiale nemetalifere şi roci utile şi 6 zăcăminte
5. Valea Bistrei este definită de cuprinsă în prezentul ghid sau cele Poiana Ruscă și a Munților Semenic, (de baraj), realizate în scopul de ape industriale, termominerale şi
munții Poiana Ruscă în nord și pentru zona Lugojului, care sunt a Munților Almăjului, Locvei, Aninei alimentării cu apă sau pentru plate.
de Muntele Mic și munții Țarcu în dezvoltate în Ghidul de arhitectură și Dognecei, ale căror înălțimi sunt producerea energiei electrice: De remarcat sunt rezervele de
sud. Zona corespunde Culoarului pentru încadrarea în specificul local cuprinse între 600 și 1.400 m. Acești Văliug, Gozna, Secu şi Breazova (pe marmură de la Rușchiţa, care se
Bistrei, care se continuă spre est cu din mediul rural. Județul Timiș. munți sunt separați de culoarele Bârzava), Trei Ape (pe Timiş), Buhui aseamănă cu apreciata marmură de
Depresiunea Hațegului. depresionare Bistra și Timiș-Cerna. şi Mărghitaş (pe Buhui), Lacul Mare Carrara.
Pentru zona Valea Bistrei, ghidul se Spre vest, se întind Dealurile Oraviței, şi Lacul Mic (pe Caraş), Lacul Poiana Zăcămintele de cărbuni se găsesc
aplică în toate satele de pe teritoriul Dealurile Doclinului și Sacoș- Mărului (pe Bistra), Lacul Prisaca din în zonele Reşiţa, Moldova Nouă
administrativ al următoarelor localități: Zagujeni, precum și o porțiune Herculane (pe Cerna), Porţile de Fier şi în bazinele Rusca Montană,
restrânsă a Câmpiei Timișului. Cea (pe Dunăre) etc.5 Caransebeş şi Almăj, cele metalifere
1. Băuțar (satele: Băuțar, Bucova, mai mică altitudine a județului se Clima județului este la Bocşa, Oraviţa, Sasca Montană şi
Cornișoru, Preveciori) continental-moderată, cu nuanțe Reşiţa.
2. Caransebeș (sat: Jupa)
1
Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş- submediteraneene, subtipul climatic
Severin, http://www.carasseverin.insse.ro/
3. Glimboca (sat: Glimboca) main.php?id=404. bănățean, caracterizându-se prin
4. Marga (satele: Marga, Vama 2
Serviciile Publice Caraș-Severin, circulația maselor de aer atlantic
Marga) Portalul Administrației Publice Caraș- și prin invazia maselor de aer
5. Obreja (satele: Obreja, Ciuta, Iaz, Severin, http://www.servicii-publice-cs.ro/ 4
Județul Caraș-Severin, Wikipedia,
Var) content/jude%C5%A3ul-cara%C5%9F- https://ro.wikipedia.org/wiki/
6. Oțelu Roșu (satele: Cireșa, Mal) severin. Jude%C8%9Bul_Cara%C8%99-Severin. 6
Prezentare: județul Caraș-Severin,
Pentru teritoriile administrative
3
Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş- 5
Monografia județului Caraș-Severin, http://www.infoberzovia.ro/wp-content/
Severin, http://www.carasseverin.insse.ro/ http://bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/ uploads/2015/06/1240_prezentare-judetul-
aparținând localității Măureni (satele: main.php?id=404. Monografie_Caras_Severin.pdf. Caras-Severin.pdf.
Există minereuri de mangan la
Delineşti, minereuri de cupru la Ocna
1.2.2. Caracteristici 1.2.3. Ramuri Producţia agricolă din judeţul
Caraş-Severin a înregistrat o evoluţie
de Fier, Sasca Montană, Ciclova demografice şi economice și ascendentă în perioada 2008 – 2009,
Română, Moldova Nouă, Dognecea,
Oraviţa, zăcăminte de plumb şi zinc
etnografice meșteșugărești după care nivelul s-a redus, în anii
2010 şi 2011, din cauza scăderii
localizate în zona Rușchiţa, minereuri producţiei agricole animale, precum şi
de aur şi argint în zonele Bocşa, Conform recensământului populației Structura economică a judeţului a serviciilor agricole.4
Dognecea, Oraviţa. și locuințelor din 2011, județul Caraș- a fost, până nu demult, bazată pe Pe lângă principalele ocupații
Zăcămintele nemetalifere, deşi larg Severin are o populație stabilă de minerit şi industrie grea, ramuri ale localnicilor, care reies din cele
răspândite pe teritoriul judeţului, au 295.579 de locuitori (la data de 20 economice care au cunoscut o prezentate mai sus (silvicultura și
fost puţin exploatate, principalele octombrie 2011), dintre care 54,32 % puternică recesiune. În ultimii ani, exploatările forestiere, mineritul,
zăcăminte fiind: azbest (Munţii şi (160.548 de locuitori) trăiesc în mediul s-au extins industria uşoară, industria agricultura și creșterea animalelor),
Depresiunea Almăjului, Brădişorul urban (în cele 2 municipii și 6 orașe) alimentară şi serviciile, înfiinţându-se se remarcă și apicultura (practicată

8
6
de Jos, Voislova, Borlova), mică și 45,68 % (135.031 locuitori), în o serie de întreprinderi mici şi mijlocii. din ce în mai des, profitând de
albă (Tîrnova şi Secu), talc (Marga, mediul rural (în cele 287 de localități: Cu toate acestea, disponibilizările bogăția florei melifere din zonă), dar
Voislova), feldspat (Teregova, Armeniş 69 de reședințe de comune și 218 masive din industria grea nu au fost și pomicultura și viticultura (practicată
şi Globu Craiovei), cuarţite (Ocna de sate). absorbite decât în mică măsură în alte îndeosebi în jurul localității Tirol). Alte
Fier, Caraşova, Moniom, Clocotici), Faţă de situaţia existentă la activităţi. ocupații secundare sunt prelucrarea
cuarţ (Delineşti), caolin (Sicheviţa şi recensământul anterior (2002), Din cauza crizei economice, în anul produselor agricole animale sau
Nermed), argile refractare (Anina), populaţia stabilă a scăzut cu 37.600 2009 şi-au suspendat activitatea multe vegetale, obținându-se produse
pământuri colorate (Gârnic, Coronini, de persoane. firme din categoria întreprinderilor lactate, produse din carne, țuică etc.
Tirol, Fârliug, Ezeriş, Tîrnova), nisipuri În ceea ce privește etnia, din totalul mici şi mijlocii. În ceea ce privește meșteșugurile
metalurgice (Doclin şi Surducu Mare), populației stabile din mediul rural (și La sfârşitul anului 2011, în judeţul tradiționale locale, acestea sunt
calcar (Reşiţa, Gârlişte, Constantin anume 135.031 de locuitori), 83,62 % Caraş-Severin activau: 25 de unităţi practicate de un număr tot mai redus
Daicoviciu), marmură (Bocşa şi sunt români (112.916 de persoane), în industria extractivă, 587 de unităţi de persoane, rareori fiind folosite ca
Rușchiţa), granit şi granodiorit principalele etnii conlocuitoare fiind: în industria prelucrătoare, 23 de modalitate de existență.
(Surducu Mare şi Brădişorul de Jos). croații (4.777 persoane), romii (4.176) unităţi în producţia şi furnizarea de Între meşteşugurile practicate în
O altă resursă naturală, și poate cea și sârbii (3.149), urmați de ucraineni energie electrică şi termică, gaze, județul Caraș-Severin, se numără:
mai importantă, este lemnul: pădurile (1.836) și cehi (1.230) și, în cele din apă caldă şi aer condiţionat, 46 de - țesutul (s-a păstrat îndeosebi
şi alte tipuri de vegetaţie forestieră urmă, de germani (523) și maghiari unităţi în distribuţia apei, salubritate, folosirea lânei ca materie primă);
ocupă o suprafaţă de 411.276 ha, (413). gestionarea deşeurilor, activităţi de - sculptura în lemn (46,5 % din
ceea ce reprezintă 48 % din suprafaţa Din punct de vedere etnic, întâlnim decontaminare. suprafața județului este acoperită
judeţului, situând judeţul pe locul al comune cu o mare diversitate etnică, Judeţul Caraş-Severin dispune de de păduri, fiind al doilea județ din
doilea la nivelul ţării, fiecărui locuitor cum este Berzasca, unde din totalul un potenţial turistic însemnat, din țară, după Suceava, ca suprafață
al judeţului revenindu-i un hectar de de 2.848 de locuitori, 1.674 sunt păcate insuficient exploatat, deşi împădurită);
pădure.1 români, 593 sunt sârbi, 349 sunt cehi turismul poate deveni o importantă - prelucrarea pietrei (resursă
Din cele 131 de arii protejate și 134 romi (restul populației fiind de ramură economică a judeţului. Astfel, naturală care se găsește în zonă din
întâlnite în Regiunea de Vest (Caraș- altă etnie). în judeţ se conturează cinci zone abundență: marmură, granit, calcare,
Severin, Timiș, Hunedoara și Arad), De asemenea, există comune în care turistice, după cum urmează: zona tuf calcaros);
53 (cele mai multe) sunt situate etnicii români sunt depășiți numeric: munților Semenic, zona Valea Cernei, - împletiturile vegetale (din paie,
în județul Caraș-Severin, dintre Carașova (din cei 3.110 de locuitori, zona Munților Aninei, zona Porților de alun, pănușă, papură).
care trei parcuri naționale (Cheile 2.380 sunt croați și doar 246 români), Fier și zona turistică Muntele Mic.3
Nerei-Beușnița, Semenic-Cheile Copăcele (din 1 111 de locuitori, 660 Suprafaţa agricolă reprezintă
Carașului, Domogled-Valea Cernei), sunt ucraineni și 410 români), Lupac 47 % din suprafaţa totală a judeţului,
un parc natural (Porțile de Fier), (din 2.677 de locuitori, 2 318 sunt adică 397.276 hectare, din care sunt
12 monumente ale naturii și 37 de croați și doar 195 români), Socol (din 127.226 de hectare de teren arabil,
rezervații naturale. E de remarcat 1.933 de locuitori, 974 sunt sârbi și 184.036 hectare de păşuni naturale,
faptul că, la nivel național, după Delta 694 români). Comunități sârbești bine 73.557 hectare de fâneţe naturale,
Dunării, județul Caraș-Severin se reprezentate întâlnim și în Pojejena 768 de hectare de vii, 2.329 de hectare
situează pe locul al doilea ca număr (din 2.884 de locuitori, numai 1.456 de livezi. Cu toate acestea, județul
de arii protejate. sunt români și 1 320 sârbi) sau în Caraș-Severin ocupă doar locul 13
Parcurile naționale și naturale din Socol (din 1.933 locuitori, 974 sunt în țară în privința suprafeței agricole,
Banatul de Munte ocupă o suprafață sârbi). Comunitățile de cehi, croați, din pricina reliefului preponderent
de 130.000 de hectare, caracterizate sârbi, ucraineni și romi sunt mai bine muntos; din totalul suprafeţei agricole,
prin biodiversitate, pe un areal ce se reprezentate în mediul rural (având sectorul privat deţinea (până în 2011)
întinde de la intrarea Dunării în țară ca extreme etnicii croați – 93,77 % 340.347 de hectare, respectiv 85 %.
până la cotele cele mai înalte ale în mediul rural – și etnicii romi: 57,42
Munților Banatului. % în mediul rural), pe când cele de
germani (81,94 %) și maghiari (85,94
%) sunt mai numeroase în mediul
urban.2
3
Serviciile Publice Caraș-Severin,
1
Portalul Administrației Publice Caraș- Portalul Administrației Publice Caraș-
Severin, http://www.servicii-publice-cs.ro/ 2
Direcţia Judeţeană de Statistică Caraş- Severin, http://www.servicii-publice-cs.ro/ 4
Monografia Județului Caraș-Severin,
content/jude%C5%A3ul-cara%C5%9F- Severin, http://www.carasseverin.insse.ro/ content/jude%C5%A3ul-cara%C5%9F- http://bnr.ro/files/d/Pubs_ro/Monografii/
severin. main.php. severin. Monografie_Caras_Severin.pdf.
2. SPECIFICUL
LOCAL 9
7
1 2 3
2.1. Peisajul
cultural rural Peisaj natural din Valea Almăjului Satul Bucova, Valea Bistrei: zona intravilană conține spații agricole întinse, ca
prelungiri ale loturilor construite
Vedere spre satul Ravensca,
Valea Almăjului
Mediul natural este variat și complex
(după cum am precizat în capitolul
anterior, zona cuprinde toate cele trei
mari componente ale reliefului: munți,
dealuri și câmpii, predominând relieful
montan), drept pentru care există o
multitudine de tipologii de organizare
a așezărilor.
Munții constituie ariile cele
mai diverse din punct de vedere
morfologic și cele mai interesante
din perspectiva umanizării lor. Între
ei există numeroase depresiuni mai
ample, precum Almăj, Caransebeș
și Mehadica, dar și depresiuni mai
mici, precum Ezeriș și Lupac. Tot în
interiorul munților se găsesc și câteva
culoare tăiate de principalele râuri din 4 5 6
zonă, având o importanță deosebită
în geneza și dinamica habitatului Peisaj natural din zona Oravița-Reșița, Cătun din apropierea satului Bogâltin, Culoarul Timiș-Cerna Vedere spre satul Macoviște,
zonal. Cel mai amplu culoar este din apropierea satului Carașova zona Oravița-Reșița
Timiș-Cerna, care structurează, pe
direcția nord-sud, Banatul Montan.
Importante sunt și culoarul Bistrei
– spațiu care a dat naștere unor
așezări particulare (în legătură cu
Țara Hațegului) –, și culoarul Dunării
– spațiul unei interesante locuiri de
graniță.1
Peisajul cultural rural al județului
Caraș-Severin este generat de relația
dintre mediul natural și cel antropic,
relația așezărilor umane cu mediul
natural fiind una de simbioză.
1 Teodor-Octavian Gheorghiu, Locuirea
tradițională rurală din zona Banat-Crișana
(Elemente de istorie și morfologie; protecție
și integrare), Editura Eurobit, Timișoara, 7 8 9
2008, p. 16-17
Intrare în Cheile Nerei dinspre Șopotu Satul Mehadica văzut de sus, Culoarul Timiș-Cerna Vedere peste satul Gârnic, zona
Nou, Valea Almăjului Clisura Dunării
permanent (colibe, sălașe, ocoluri,
2.2. Tipologii de colne, târle etc.).
3. Clisura Dunării
sate Din punct de vedere etnic, în această
zonă, comunitatea sârbească este
foarte bine reprezentată (Berzasca,
Structura și mărimea satelor, Pojejena, Socol).
precum și dispunerea lor în teritoriu, „Dacă la sfârșitul Evului Mediu, zona
sunt determinate de forma de relief și era mobilată printr-o rețea rarefiată
de tipul de ocupații. de nuclee de locuit de tip «cătun»,
Întâlnim următoarele tipologii de tipologia planimetrică a satelor de
așezări rurale: compacte, discontinue astăzi este datorată sistematizărilor
sau dispersate, liniare (simple sau austriece, mai cu seamă din momentul

8 duble), tentaculare (urmând forma înființării zonei grănicerești.”1


văii sau a drumului), dar și articulate Astfel, au rezultat următoarele
(rezultate prin articularea unor rețele tipologii planimetrice: așezări liniare
tipologice diferite). regulate, urmând forma văii sau
Tipologiile enunțate anterior pot fi, a drumului (Pojejena, Gornea,
la rândul lor, regulate, neregulate sau Liubcova) și neregulate, cu tendințe
de regularizare (Radimna, Moldova 1 2
mixte.
În cartea sa, Locuirea tradițională Veche, Sfânta Elena, Drencova etc.).
rurală din zona Banat-Crișana, În zona Sichevița, în jurul satului-
Teodor-Octavian Gheorghiu descrie reședință, întâlnim 17 cătune de tip
următoarele caracteristici ale celor discontinuu (imaginea 4).
cinci zone: 4. Culoarul Timiș-Cerna
Este o zonă vastă, de aproape 90
1. Oravița-Reșița de km lungime, caracterizată printr-o
Ca urmare a dinamicii istorice, compactitate a ariilor construite și a
economice și etnice (prin comparație morfologiilor: de exemplu, Mehadica
cu celelalte zone, aici întâlnim cea (imaginea 5).
mai mare diversitate etnică), în Aici sunt prezente toate tipologiile
această zonă există o varietate de de așezări menționate anterior,
tipologii de așezări. În afara așezărilor predominând însă structurile mixte.
discontinue sau dispersate, întâlnim „Există, în același timp, în zona
toate celelalte tipologii menționate Cornereva, o întinsă arie în care,
anterior. Dintre acestea, majoritatea în jurul celor două centre mai
sunt atent conformate la relief – de importante, organizate compact-
exemplu, localitatea Potoc (imaginea neregulat (Cornereva și Bogâltin), 3 4
1) –, dar există și câteva așezări gravitează peste 40 de nuclee locuite,
concepute într-o manieră indiferentă de tip dispersat. În afara lor, sunt
față de sit – de exemplu, Brebu Nou sute de sălașe, pe văi sau versanți,
(imaginea 2), din zona munților până la mari înălțimi, toate aceste
Semenic. elemente formând una dintre cele mai
2. Valea Almăjului complicate și mai complexe alcătuiri
Este o zonă unitară etnic (cu locaționale.”2
excepția comunității de cehi – „boemi” 5. Valea Bistrei
sau „pemi” – din Ravensca, celelalte În zonă domină tipologiile liniare
sate sunt românești). (cu tendințe de discontinuitate) și
Aici predomină structurile liniare, cele geometrice, compacte (uneori
de-a lungul drumului sau al văii, simple deformate la contact cu relieful
sau duble: Prilipeț, Bănia, Borlovenii denivelat), însă întâlnim și conformări
Noi, Lăpușnicul Mare, Eftimie Murgu tentaculare.
(numit anterior Rudăria) (imaginea Spre est, la limita județului
3). În restul satelor, întâlnim structuri Hunedoara, întâlnim sate cu structuri
geometrice care conțin deformări de extrem de complexe, care combină
rețele, structuri tentaculare, precum ocupări ale terenului continue și
și structuri neregulate cu tendințe de discontinue: Băuțar (imaginea 6) și
regularizare. Bucova (imaginea 7).
În această zonă, întâlnim
numeroase instalații tehnice (mori
de vânt incluse în unele gospodării
din Ravensca, mori de apă la Eftimie
Murgu), precum și numeroase clădiri/
ansambluri izolate pe terenuri agricole 5 6 7
sau pășuni, ocupate periodic sau 1
Ibidem, p. 193
2.2.1. Evoluția în timp a
ocupării terenului
Înaintea cuceririi Banatului de către nu se puteau divide, fiind moștenite
administrația habsburgică, așezările de fiul cel mare, dar, în unele cazuri,
populațiilor autohtone (români și această regulă a fost abandonată,
sârbi) arătau cu totul diferit, din cauza rezultând dimensiuni diferite de loturi.
structurii distincte a societății (din Acest mod de lotizare reglementat
punct de vedere cultural, social și inițial s-a transformat în timp, odată
material), care a influențat puternic cu societatea, dar niciodată radical,
modul de utilizare și ocupare a așa cum s-a transformat întregul
terenului. peisaj cultural al Banatului în timpul
Principiile după care a fost
remodelat teritoriul Banatului, și
implicit cele cinci zone ale județului
colonizării habsburgice1.
Odată cu creșterea populației din
secolul al XIX-lea, au apărut noi așezări
1 11
9
Caraș-Severin, au fost cele ale rezultate prin roire, iar așezările vechi
mercantilismului și absolutismului fie s-au extins, fie s-au densificat,
administrației habsburgice, reflectate păstrând însă specificul spațial și
în modul de utilizare a terenului, în constructiv al satelor precedente. Se
mofologiile așezărilor, în lotizări și observă doar o tendință generală
arhitectură etc. spre diminuarea loturilor din cauza
Astfel, așezările vechi au fost scăderii disponibilității terenului, dar și
relocate, sistematizate sau exemple de unificare a unor loturi în 4
reîntemeiate după reguli foarte clare. cazul unor familii înstărite.
Au scăpat parțial de acest proces o O situație aparte se petrece la
serie de așezări din Culoarul Timiș- sfârșitul secolului XX, când structura
Cerna, risipite în jurul comunei socială a Banatului de Câmpie
Cornereva (imaginea 5): Bogâltin (și, în cateva situații, a Banatului
(imaginea 4), Topla, Zoina și Sub de Munte) se schimbă radical prin
Crâng (imaginea 3). În aceste cazuri, plecarea germanilor și aducerea unor
loturile sunt neregulate, adaptate populații românești în locul lor. Din
terenului și rezultate din raporturile pricina situației materiale precare, 2
sociale și nevoile familiale. noii locuitori nu au adus modificări
Punctul 13 din Impopulations- radicale gospodăriilor șvăbești, dar
Haupt-Instruktion (regulamentul de nici nu le-au întreținut corespunzător,
colonizare a Banatului din 1768) ceea ce a dus la degradarea lor prin
precizează că planificarea localităţilor folosirea de materiale nespecifice.
noi se face de către ingineri. În ultima perioadă, are loc
Dreptunghiul împărţit într-o grilă este fenomenul depopulării satelor, care va
forma geometrică cea mai adecvată transforma accelerat peisajul cultural
pentru o așezare, iar dacă terenul al Banatului, fapt vizibil deja prin
nu este plat sau are alte elemente prezența a foarte multe gospodării
naturale, grila se va adapta terenului abandonate. Pe de altă parte,
– de exemplu, Billed (prima așezare transformarea satelor din jurul orașelor
predefinită din Banat, folosită ca în „cartiere-dormitor” reprezintă o altă
model: imaginea 1). Prin geometria denaturare a lor, datorată lipsei de
regulată a aşezării, s-a dorit reglementări urbanistice care să țină
influenţarea locuitorilor astfel încât să cont de specificul local și să se opună
ducă o viaţă ordonată. speculei imobiliare.
Numai acolo unde terenurile
denivelate nu permiteau o formă
geometrică a planului, așezările
îşi adaptau forma după structura
suprafeţei topografice. Astfel,
gospodăriile erau alipite străzii
principale, ca și în cazul „satelor de tip
stradă” (ex. Ravensca – imaginea 2).
S-a reglementat suprafața terenului
necesar unei familii pentru a se
putea dezvolta (teren arabil, fâneață,
livadă), iar loturile pe care urma să se 1
Erik Roth, Die planmabig angelegten
construiască gospodăriile aveau între Siedlungen im Deutsch-Banater
23 și 29 m front stradal și între 140 și Militargrenzbezirk 1765 – 1821, R. 3 5
190 m adâncime. Inițial, aceste loturi Oldenbourg Verlag, München, 1988.
2.3. Amplasarea pe
lot a gospodăriilor
și sistemul
constructiv
În zona Banatului, și implicit a parcelei, în prelungirea casei, și ea
județului Caraș-Severin, caracterul amplasată pe limită (întâlnim, în unele
definitoriu al satului este dat de cazuri, situația în care împrejmuirea
este dublată de o altă împrejmuire,
10
12
sistemul de lotizare. Lotizarea
(asemenea structurii satelor) poate spre stradă, mai joasă, care închide
fi regulată (ortogonală, deformată, o grădină de flori). Casa și anexele
circulară) sau neregulată (unde gospodărești sunt amplasate în așa
loturile se adaptează reliefului). fel încât formează o semiincintă,
având curtea în centru.

Împărțirea lotului Chiar dacă gospodăriile au evoluat


În întreaga zonă lotul este împărțit în timp, evoluția lor nu are un caracter
în două: zona dinspre stradă, formând uniform, astăzi coexistând mai multe
gospodăria propriu-zisă, și grădina, în tipuri de organizare:
spate, în continuarea curții. Înșiruirea 1 2
lor este longitudinală (perpendiculară A. o clădire de locuit perpendiculară
pe stradă), gospodăria fiind definită pe stradă și anexe în prelungirea
îndeobște de un contur relativ pătrat casei și/sau anexă paralelă cu casa Gospodărie pe teren în pantă din satul Fârliug – zona Gospodării alipite, care formează un front stradal continuu,
sau, în orice caz, compact. Acest (imaginea 1); Oravița-Reșița din satul Bozovici – Valea Almăjului
sistem este întâlnit în toate cazurile,
cu excepția fragmentelor de sate B. două clădiri de locuit paralele
dispersate, unde loturile sunt extrem între ele și perpendiculare pe stradă,
de neregulate și tind spre circular.”1 cu anexe în prelungirea caselor și/sau
paralele cu strada, închizând curtea
Aceeași diversitate întâlnită față de grădină;
în tipologiile așezărilor (vezi în
subcapitolul anterior, 2.2. Tipologii C. clădiri de locuit (în L sau U) care
de sate), se întâlnește și în lotizare, închid frontul stradal și care, împreună
datorându-se, în mare măsură, cu anexele, formează un careu parțial
reliefului. În aceste condiții, în unele sau total închis (imaginea 2).
așezări adaptate terenului, există
diferențe față de organizarea obișnuită
a lotului (împărțirea acestuia în două). Deși aceste tipologii diferite pot fi
În satele conformate dispersat, zona întâlnite în aceeași localitate, ele nu
intravilană conține spații agricole se regăsesc în aceleași proporții. 3 4
întinse, ca prelungiri ale loturilor Astfel, se recomandă analizarea
construite. fronturilor stradale ale localității Curte interioară, casă de locuit cu prispă (târnaț) din satul Curte interioară pietruită; vedere spre anexele gospodărești
Cu toate acestea, de cele mai multe în care se intervine, pentru Gornea (Clisura Dunării) (satul Cornereva, Culoarul Timiș-Cerna)
ori, clădirile sunt poziționate pe limita determinarea tipologiei dominante.
dinspre stradă a parcelei, rareori casa
sau anexa retrăgându-se de la limita
de proprietate.

Organizarea gospodăriei
Gospodăria (curtea dinspre stradă)
este un ansamblu format din casa de
locuit și o serie de construcții anexe
și dependințe, ridicate în funcție de
necesitățile agricole și economice
ale familiei. La acestea se adaugă
împrejmuirea, poarta și uneori 5 6
fântâna. Împrejmuirea gospodăriei
este amplasată, în general, pe limitele Curte interioară cu vedere spre anexele gospodărești din Gospodărie cu teren agricol alipit lotului construit din satul
1
Teodor-Octavian Gheorghiu, op. cit., p. satul Bucova, conformat dispersat (Valea Bistrei) Cornișoru (conformat) – Valea Bistrei
189.
Legendă
extindere cu zonă de locuit

2.3.1. Tipologii
de gospodării
extindere cu anexe
11
13
Deoarece, așa cum am precizat Este important de menționat faptul
anterior, evoluția gospodăriilor nu că arhitectura și modul de ocupare a
are un caracter uniform, coexistând terenului de către coloniști a influențat
mai multe tipuri de organizare a puternic arhitectura populațiilor
gospodăriilor (chiar și în interiorul autohtone (lotizarea, poziționarea
aceleiași localități), înainte de a pe lot, arhitectura și sistemele
interveni în zona rurală, se recomandă constructive), însă a existat și o
studierea localității și definirea influență inversă, asupra arhitecturii
tipologiei dominante. coloniștilor. 1
După colonizarea regiunii, „clădirile Prispa este un element considerat
se puteau construi toate pe o singură a fi preluat de către coloniști din
parte a terenului, cu fațada scurtă la arhitectura autohtonă (de la români
stradă, astfel încât între clădirile a doi și sârbi). Inițial, locuințele nu aveau
vecini să rămână un spațiu intermediar prispă, ci doar o cornișă evazată
liber de minimum 9 stânjeni (adică pe latura lungă a accesului. În timp,
aproximativ 17 m). Grajdurile, șurile și clădirile au împrumutat acest element
șoproanele nu trebuia să le fie permis constructiv (figura și imaginea 2).
țăranilor să fie construite altfel decât De asemenea, apariția bucătăriei de
în spatele caselor, în linie dreaptă spre vară sau a locuinței vârstnicilor ca un
grădină, dar în niciun caz transversal corp de clădire construit vizavi este
în curte, pentru ca flăcările incendiilor considerat de unii specialiști ca fiind o
să nu se poată răspândi prin astfel de influență a arhitecturii sârbești.2
clădiri transversale și mediane de la o
casă la alta.”1 (figura și imaginea 1) O evoluție a acestei tipologii este
gospodăria mai târzie, în formă de L
Gospodăriile coloniștilor erau inițial sau U, deschisă spre stradă, tipologie 2
egale (uneori existau alte tipologii, în regăsită în întreg Banatul (figura 3).
funcție de dimensiunea familiei sau în
funcție de administratorul colonizării), Mult mai târziu apar casele
dar, odată cu dezvoltarea materială, construite parțial de-a lungul străzii
socială și culturală a familiilor, (pe jumătate din lățimea lotului), apoi
gospodăriile s-au transformat și ele, casele cu închiderea totală a fontului
pentru a răspunde acestor nevoi. stradal. Casele cu fronturi paralele
cu strada erau considerate un semn
În prima etapă, gospodăriile al prosperității. Şurile abia târziu s-au
au crescut doar în lungime, prin putut construi perpendicular pe lot
anexarea a noi spații gospodărești (după jumătatea secolului al XIX-lea),
(șuri, grajduri, ateliere etc.), în paralel iar atunci când există și casă la stradă
cu transformarea vechilor anexe în de-a lungul frontului, trecerile prin casă
spații de locuit. și șură erau realizate în prelungire. În
zonele unde avem această tipologie,
avem fronturi stradale continue.3
1
Erik Roth, Die planmabig angelegten 3
Siedlungen im Deutsch-Banater
Militargrenzbezirk 1765 – 1821, R. 2
Idem.
Oldenbourg Verlag, München, 1988. 3
Idem.
Din această etapă, amintim tipologia
caselor care inițial au fost dispuse
longitudinal pe lot, dar în timp au fost NU!
extinse cu un corp transversal așezat
parțial sau de-a lungul întregului
front stradal. Această tipologie poate
fi întâlnită, de asemenea, în tot
Banatul, fiind vizibilă în zona centrală
a vechilor așezări de coloniști, unde
familiile erau mai înstărite (figura și
imaginea 1).

Altă subcategorie este cea a caselor

12
14
construite de la început transversal 1
pe lot, având de obicei anexele
poziționate vizavi, transversal sau 5
dispuse longitudinal, lipite sau nu de
casă. Acestea sunt gospodării mai
noi (din secolul al XIX-lea), pe care le
găsim astăzi în toate zonele Banatului NU!
(figura și imaginea 2).

O dezvoltare a acestei subcategorii


este cea a gospodăriilor închise pe
trei sau patru laturi (închise față de
stradă). Această subcategorie este
foarte răspândită în toate zonele înalte
din județul Caraș-Severin: Oravița-
Reșița, Valea Almăjului, Clisura
Dunării, Culoarul Timiș-Cerna, Valea
Bistrei (figura și imaginea 3).
2
După jumătatea secolului al XX-lea, 6
apar locuințele compacte, construite
pe aliniamentul stradal, având
anexele construite fie transversal, fie
longitudinal, în partea posterioară.
Această tipologie nu este una NU!
dominantă în nicio zonă, fiind întâlnită
în tot Banatul în cazuri singulare,
neputând fi considerată o tipologie
specifică vreunei zone (figura și
imaginea 4).

În ultima perioadă (începând cu anii


'90), apar case cu un caracter
așa-zis urban, construite după
Regulamentul General de Urbanism
(nespecific zonei). Aceste case, care 3
depășesc gabaritul vecinătăților,
sunt adesea amplasate retras față 7
de aliniament, ieșind în evidență ca
prezențe individuale în context și
având un regim de înălțime mai înalt AȘA NU: Case care depășesc
decât parterul. Aceste construcții, gabaritul vecinătăților, uneori
amplasate în vetrele vechi ale satelor, amplasate retras față de aliniament,
nu numai că sunt nespecifice zonei, ci având un regim de înălțime mai înalt
și denaturează întregul peisaj cultural decât parterul. Aceste construcții,
rural (figura 5 și imaginile 6, 7). amplasate în vetrele vechi ale satelor,
nu sunt doar nespecifice zonei, ci și
denaturează întregul peisaj cultural
rural.
4
2.3.2. Casa de locuit
din Banat, structură și
sistem constructiv

Din pricina sistematizărilor intense parapetele decorate și arcele dintre 1


întreprinse de către Imperiul
Habsburgic, structura gospodăriei din
etapa anterioară colonizării austriece
stâlpi (figurile 1 – 4).

Extinderea ulterioară a gospodăriilor


2
15
13
(dinaintea secolului al XVIII-lea) a fost ca urmare a creșterii populației și a
modificată substanțial, păstrându- prosperității financiare a urmat o serie
se, în prima etapă, tehnologia de de pași:
construcție autohtonă. Astfel, în - prelungirea în lung a clădirii; grajdul
continuare, vom face referire la și șura se transformă în camere de
evoluția gospodăriilor și a caselor locuit, iar anexele se construiesc în
tradiționale începând cu secolul continuarea acestora;
al XVIII-lea, când acestea erau - paralel cu locuința propriu-zisă,
construite de către administrația apare apoi o construcție modestă ca
habsburgică urmărindu-se un sistem dimensiuni: casa vârstnicilor;
regulator: - casele așezate parțial de-a lungul
- Casa consta dintr-o bucătărie și străzii (pe jumătate din lățimea lotului)
una sau două camere. apar mult mai târziu; apoi apar casele
- Fundația, elevația și câteodată cu închidere totală a frontului stradal
și colțurile caselor erau realizate din și casele ce închid transversal lotul în
cărămidă arsă. partea din spate sau cu închidere în U
- Pereții erau realizați din pământ atât în față, cât și în spate.
bătut sau văiugă, iar în zonele unde Prispa rămâne un element 3
era disponibil mai mult lemn, era 44
indispensabil, conturând partea
folosit și sistemul Fachwerk, care interioară a clădirilor (figura 5).
era considerat superior din punct de
vedere constructiv.
- Acoperișurile aveau o pantă de 1:1 Evoluția prispei (târnațului)
(45°). 1. prelungirea acoperișului și
sprijinirea pe grinzi și stâlpi (figura 1);
Perioada ulterioară primului val de 2. realizarea unei ruperi de pantă
colonizări aduce modificări graduale a acoperișului, ceea ce implică
lumii construite a satelor: asimetria fațadei principale (figura 2);
- În centrele sau pe axele principale 3. așezarea simetrică a șarpantei
ale localităţilor apar gospodării atât peste casă, cât și peste cursivă și
mult mai bogate şi mai ample ca apariția accesului direct la cursivă prin
dimensiune. fațada principală (figura 3);
- Frontoanele caselor primesc 4. închiderea parțială (bucătărie
două goluri de geam, iar la partea de iarnă sau cameră a vârstnicilor)
superioară apar, de asemenea, sau totală a prispei, golul de ușă
două mici goluri la nivelul timpanului transformându-se în a treia fereastră
acoperișului. a fațadei (figura 4);
- Casele erau compuse tot din cele 5. odată cu evoluția gospodăriei și
trei spații: tindă + bucătărie, camera închiderea frontului stradal, prispa
bună și cameră, iar în prelungire apare urmărește noua configurație (în L, U
cămara de alimente, apoi grajdul și sau de tip incintă), fiind perimetrală
șura, cu depozitarea de utilaje. curții interioare (figura 5).
- Prispa/târnațul se menționează
abia după mijlocul secolului al
XIX-lea și era folosită ca spațiu de
lucru exterior, ajuta la protecția la
însorire și lega, printr-o circulație
protejată, spațiile casei. Inițial, prispa 5
era rezolvată modest, apoi apar
și încadrare în peisajul agrar din
2.4. Tipologiile jur. Pentru învelitorile din materiale
noi, culorile sunt adesea stridente și NU!
de acoperișuri, discrepante în ansamblul așezării.
pante, materiale de În toate subzonele județului Caraș-
Severin, panta acoperișului este de
învelitori, culori, aproximativ 45°. Acoperișurile în
două ape sunt ventilate prin goluri
goluri de iluminare amplasate pe fronton (mai frecvent,
două goluri dispuse simetric pe
și ventilare (forme fronton, și mai puțin frecvent, un
permise) în județul gol centrat). În cazul acoperișurilor
în patru ape, ventilarea podului se

14
16 Caraș-Severin produce prin goluri dispuse deasupra
golurilor fațadei (în special, deasupra
ferestrelor, dar și deasupra porților);
1 2 10

atunci când golurile de ventilare nu


au fost prevăzute pe fațadă, deasupra
În prima jumătate a secolului al ferestrelor și a porții, se întâlnesc și NU!
XX-lea, odată cu înlocuirea învelitorii goluri de ventilare la nivelul învelitorii
de șiță cu cea de țiglă ceramică, (metalice, de formă semicilindrică sau
acoperișurile în patru ape sunt tronconică, utilizate foarte rar).
înlocuite cu cele în două ape, cu
fronton triunghiular sau teșit, iar panta
acoperișului este de aproximativ 45o. 2.4.1. Forme de
Şarpanta este realizată din lemn, cu
îmbinări, crestături și cuie din lemn, la acoperișuri 3 4 11
construcțiile mai vechi, și din metal, la
cele mai recente. 1. în două ape, cu fronton triunghiular
la stradă (cu diverse proporții ale
În ultimele două decenii, acoperișul timpanului, ilustrând diferite etape
noilor construcții a suferit modificări, evolutive) ‒ imaginile 1, 3; NU!
fără a ține cont de specificul local, 2. în două ape, cu fronton triunghiular
de însorire, de orientarea vânturilor la stradă, cu rupere de pantă pentru
dominante etc. decât în foarte mică adăpostirea cursivei ‒ imaginea 2;
măsură, fapt care, în unele situații, 3. în două ape, cu fronton trapezoidal
a influențat și durabilitatea acestora (teșit) la stradă ‒ imaginea 4;
în timp. În ce privește volumetria 4. în două ape, cu latura lungă la
construcțiilor noi, se observă o stradă, construcțiile fiind alipite la
preferință pentru folosirea a mai calcan ‒ imaginile 5, 6; 5 6 12
mult de patru ape, renunțându-se la 4. în două sau trei ape, cu latura
volumetria simplă în două sau patru lungă la stradă ‒ imaginea 7;
ape. De asemenea, țigla ceramică a 6. în patru ape, cu plan compact;
început să fie înlocuită cu tablă, cu acoperișul poate fi prelungit deasupra
țiglă din beton sau cu alte materiale accesului ‒ imaginile 8, 9. NU!
inferioare calitativ, ieftine, care nu
și-au dovedit durabilitatea în timp și În cazul acoperișurilor în două
care nu sunt compatibile cu factorii de ape cu fronton la stradă, timpanul
mediu în care sunt puse în operă. poate fi din lemn, piatră, cărămidă
arsă sau cărămidă nearsă (văiugă).
În general, acoperișul tradițional Timpanul de lemn și, mai rar, cel de
nefiind folosit ca spațiu locuibil, nu 7 13
cărămidă se află în combinație cu
beneficiază de lucarne sau alte goluri celelalte materiale, pe când piatra se
funcționale, cu excepția celor pentru folosește ca unic material în cadrul
trecerea coșului de fum. Construcțiile frontonului. Timpanul de lemn (tencuit AȘA NU: Acoperișuri nespecifice,
noi au, în planul acoperișului, lucarne sau netencuit) este cel mai întâlnit (în cu lucarne disproporționate, care
cu forme diverse, nespecifice, toate cele cinci subzone ale județului denaturează întregul peisaj cultural
disproporționate (imaginile 10, 11, Caraș-Severin). Timpanul de piatră rural; acoperișuri care nu respectă
12, 13), adesea greșit orientate față se întâlnește mai des în zona Oravița- alinierea la streașină.
de punctele cardinale, cu numeroase Reșița și în Culoarul Timiș-Cerna, iar
vicii constructive în zonele de cel de cărămidă ‒ în subzonele Valea
tangență cu panta acoperișului. Almăjului, Clisura Dunării și Valea
Culorile acoperișurilor vechi sunt Bistrei.
naturale: nuanțe natur de brun- 8 9
cărămiziu, creând o anumită unitate
2.5. Gabaritele/ 2. construcții transversale pe lot, cu
acoperiș în două ape, alipite la calcan,
proporțiile care au aceeași înălțime la cornișă
și proporții asemănătoare la nivelul
conforme golurilor fațadei și care formează
un front stradal continuu. Tipologie
specificului local întâlnită cel mai adesea de-a lungul
străzii principale a unei localități ‒ 1 2
imaginile 2, 4;
Până în prima jumătate a secolului
al XIX-lea, fațada casei cu fronton 3. construcții transversale pe lot, cu
se înscria aproximativ într-un pătrat, acoperiș în trei sau patru ape, care au
iar înălțimea timpanului era egală cu aceeași înălțime la cornișă și proporții
înălțimea casei până la cornișă. După
17
15
asemănătoare la nivelul golurilor
această perioadă, lățimea fațadei fațadei; tipologie întâlnită cel mai
se mărește, iar în jurul anului 1900, adesea de-a lungul străzii principale a
apare casa transversală. unei localități ‒ imaginea 7;
Atât casele longitudinale, cât și
cele transversale sunt caracterizate 4. construcții care închid parțial
de elemente decorative orizontale frontul stradal: transversale pe lot,
(marcarea cornișei, a soclului, compacte sau în L, cu acoperiș în
realizarea benzilor ornamentale) două sau patru ape, amplasate la
care domină compoziția și contribuie distanțe asemănătoare, creându-se
la unitatea și identitatea întregului astfel un ritm regulat al fațadelor: de
profil stradal. Proporția și gruparea 3 4
exemplu, Cărbunari ‒ imaginea 6.
golurilor (uși și ferestre) și elementele
decorative verticale (ancadramente,
coloane) au rolul de a ritma și echilibra Fronturi stradale unitare, obținute
compoziția fațadei. prin alăturarea diferitor tipologii de
gospodării:

2.6. Traveele de 1. construcții transversale și


longitudinale pe lot, adaptate pantei
fațadă conforme terenului, care formează un front
specificului local stradal continuu prin coloristică:
tencuială albă, nuanțe de verde, gri și
albastru pentru soclu și tâmplării: de
Ambianța specifică mediului rural exemplu, satul Gărâna ‒ imaginea 9;
este determinată în mare măsură
de unitatea fronturilor stradale, 2. construcții transversale pe lot,
unitate obținută prin alăturarea având gabarite asemănătoare, 5 6
unor construcții care, deși nu sunt adaptate pantei terenului, și care
identice, respectă gabarite și proporții formează un front stradal unitar prin
asemănătoare și același raport față materialitate: de exemplu, construcțiile
de scara umană. Respectarea ritmului din piatră din satul Ticvaniu Mic ‒
construcțiilor și chiar a golurilor imaginea 10.
fațadelor, precum și respectarea
principalelor elemente regulatoare la Conformări de tip discontinuu:
nivelul fațadei (linia de coamă, linia
de streașină, linia de soclu și prispa/ Construcții amplasate rarefiat în
târnațul) reprezintă factori-cheie în peisaj, organizate în jurul unei curți
interioare, întâlnite în cele 17 cătune 7 8
păstrarea cadrului unitar al satului
tradițional. din jurul satului-reședință Sichevița
din Clisura Dunării, în cele peste 40
Fronturi stradale unitare, obținute de nuclee de locuit din jurul satului
prin alăturarea gospodăriilor din Cornereva și al satului Bogâltin din
aceeași tipologie: Culoarul Timiș-Cerna, în satele din
estul Văii Bistrei (spre Țara Hațegului),
1. construcții longitudinale pe lot precum și în unele sate rarefiate,
(perpendiculare pe stradă), cu fronton desfășurate liniar: de exemplu, Sat
triunghiular (sau teșit) la stradă și Bătrân, Culoarul Timiș-Cerna ‒
cu acoperiș în două ape, amplasate imaginea 8.
la distanțe asemănătoare și având
o dispunere regulată a golurilor la 9 10
nivelul fațadelor (imaginile 1, 3, 5);
2.5. Raportul când clădirea are pivniță (beci sau
podrum), în special în Culoarul Timiș-
plin/gol, forma, Cerna (imaginea 5). NU!
Golurile de aerisire de la nivelul
dimensiunea timpanului sunt fie rectangulare,
preluând proporția ferestrelor, fie
și proporția circulare (imaginea 4).
golurilor, conform Tâmplăria (ferestre, uși, porți,
obloane) este realizată din lemn vopsit
specificului local cu vopsele pe bază de ulei de in sau
cu ulei pe bază de rășini.
În unele situaţii, dimensiunile 2
tradiţionale ale ferestrelor nu

16
18 La nivelul fațadei, întâlnim
următoarele tipuri de goluri: goluri
de ferestre, de porți și de aerisire,
mai corespund necesităţilor
utilizării actuale a spaţiilor, fapt
ce se răsfrânge în tendinţa de
1 AȘA NU: Înlocuirea tâmplăriei de lemn cu cea de PVC și
modificarea inadecvată a golurilor fațadei
toate având un rol important în augmentare a dimensiunilor. Ca
conturarea imaginii casei tradiționale, rezultat al importurilor nefericite, în
oferind specificitate și individualitate ultimele decenii, au apărut goluri de
construcțiilor vechi. dimensiuni şi forme necaracteristice,
Ferestrele sunt, de regulă, mult mai incoerente unele cu altele, care nu se
înalte decât late, având un raport de pot caracteriza printr-un raport tipic şi
2/3. Inițial, ferestrele au avut două o coerenţă locală.
canaturi, fără ochiuri de geam fixe Pentru construcțiile noi, se
la partea superioară, care au apărut recomandă a se păstra raportul plin/
ulterior. În prezent, întâlnim atât gol al construcțiilor tradiționale, ceea
subtipuri ale tipologiei inițiale (două ce nu înseamnă că vor trebui folosite
canaturi), cât și ferestre cu trei canaturi dimensiunile tradiționale ale golurilor,
(imaginile 1, 4, 5). ci că pot fi creați pereți vitrați de
În ceea ce privește porțile, într-o dimensiuni mari, care să corespundă
gospodărie există două intrări: una unei necesități mari de iluminare
pentru oameni și una pentru animale naturală, în acord cu funcțiunea
și utilaje. În cazul gospodăriilor de tip propusă. Se recomandă alternarea
dispersat, cele două intrări sunt situate golurilor mici, obișnuite în arhitectura
pe laturi diferite; în schimb, în cazul vernaculară, cu pereții vitrați. Nu 3
gospodăriilor care au accesul pe o se recomandă lucarnele cu forme
singură latură a parcelei, cea dinspre rotunde, triunghiulare, trapezoidale.
stradă, cele două intrări fie sunt
dispuse separat, fie întâlnim o singură
poartă cu deschideri inegale sau o
poartă mare, în care este integrată
portița de acces a persoanelor, în
cazul curților mai înguste, ca în
imaginile 3, 4.
În varianta în care cele două intrări
sunt dispuse separat, portița pentru
oameni are, de regulă, un raport de
1/3, iar poarta pentru animale ‒ 2/3
sau se înscrie într-un pătrat (imaginile
4, 5).
În cazul intrărilor grupate, poarta are
un raport de 2/3 sau 2/4, deschiderea
pentru persoane fiind de 1/3 sau 1/4.
Porțile se termină fie drept, având
la partea superioară un buiandrug de
lemn care se sprijină pe zidărie, fie în
arc de cerc, realizat din zidărie.
Golurile de aerisire sunt dispuse
fie la nivelul timpanului (în cazul
construcțiilor longitudinale pe lot,
perpendiculare pe stradă), fie
deasupra ferestrelor și a porții (în
cazul construcțiilor transversale pe
lot, care formează un front stradal 4 5
continuu), fie la nivelul soclului, atunci
3. AMPLASAREA categorii: păstrând însă forma acestuia și
respectând ierarhia volumelor;
- ca volum nou, similar ca formă
reglementările PATJ/PUG.
Nu sunt recomandabile derogările

CONSTRUCȚIILOR
A. Construcții noi cu gabarit de la RLU prin documentații de
mic (max. 120 mp) – adecvate și proporții, legat de volumul existent urbanism PUD/PUZ.
pentru funcțiuni precum: locuințe prin diverse spații de articulare; Amplasarea trebuie să aibă la
individuale, cabinete medicale, puncte - pe verticală, prin mansardarea bază prevederile şi reglementările
farmaceutice, ateliere meșteșugărești podului existent, dar fără a ridica prevăzute în regulamentul de
Amplasarea pe lot trebuie să importantă preluarea și evidențierea sau de producție de mici dimensiuni, toată structura acestuia pe un urbanism specific fiecărei zone în
respecte coerenţa ansamblului în care relației şi a dialogului dintre zonele centre comunitare cu rol social, parapet (vezi ilustrațiile de la capitolul care se amplasează construcţia şi
se integrează şi se va face conform unei gospodării, accesele, traseele, agropensiuni. 3.5. Amplasarea construcțiilor și a Regulamentul General de Urbanism,
specificului localităţii, în funcţie articulațiile, gabaritele, orientarea B. Construcții noi cu gabarit amenajărilor noi în vatra satului – cu modificările şi completările
de accesibilitate, panta terenului, construcțiilor unele față de celelalte mediu (120 – 250 mp) – adecvate probleme de încadrare pe lot). ulterioare.
orientare, însorire, curenţi de aer, și față de drum, dar și limbajul pentru funcțiuni de tipul: locuințe Autorizarea lucrărilor se face cu

17
prezenţa unui curs de apă, alinieri, arhitectural echilibrat și volumetria individuale și anexele gospodărești respectarea normelor stabilite de
fronturi, retrageri de la stradă/uliţă, discretă. Pentru intervenţiile pe
număr de clădiri amplasate pe lot şi construcţii existente (reconversie şi/
ale acestora, funcțiuni educaționale
(creșe, grădinițe, afterschool 3.2. Amplasarea consiliile locale pentru ocuparea
raţională a terenurilor şi pentru
distanţele dintre acestea (ierarhizare).
Modul de amplasare a construcţiilor
sau extindere), conversia funcţională
şi volumetrică se va realiza cu
etc.), instituții publice, ateliere
mecanice, hale de producție, ateliere
în cadrul așezării realizarea următoarelor obiective:
- completarea zonelor centrale,
pe lot va avea la bază reglementările păstrarea specificului local şi meșteșugărești și de producție de potrivit condiţiilor urbanistice
din PUG, Codul Civil, normativele şi integrarea construcţiei şi a extinderilor dimensiuni medii. Construcțiile cu gabarit mic, specifice, determinate de caracterul
legislaţia în vigoare la data întocmirii în ansamblul organizării gospodăriei. C. Construcții noi cu gabarit mare cele cu gabarit mijlociu și cele cu zonei, având prioritate instituţiile
proiectului privitoare la distanţa Intervenţiile pe construcţiile (peste 250 mp): gabarit mare care pot fi realizate publice, precum şi serviciile de interes
minimă dintre construcţii, însorire, existente şi construcţiile noi nu trebuie – realizate sub formă de ansamblu sub formă de ansamblu pavilionar general;
siguranţă şi stabilitate, siguranţă la să se remarce ca elemente dominante pavilionar, adecvat implantării în și se încadrează în țesutul local vor - valorificarea terenurilor din zonele
foc. vizibile din drum sau din diverse țesutul rural a funcțiunilor de tip fi amplasate în vatra satului sau la echipate cu reţele tehnico-edilitare;
Nu se recomandă derogări de la puncte de perspectivă şi belvedere servicii, birouri, administrație, IT etc.; marginea acestuia, ținând cont de Construcţiile se vor amplasa
regulamentele locale de urbanism cunoscute la nivel local. Se va justifica – realizate sub formă de ansambluri amplasarea clădirilor din vecinătate, corespunzător funcţiunilor pe care
prin documentații de urbanism amplasarea pe teren cu un plan de de dimensiuni mari, adecvate pentru pentru a asigura însorirea, igiena și le adăpostesc: funcţiunile la scară
PUD/PUZ. În situaţia în care se încadrare în zonă (Anexa 1), care să funcțiuni de tipul: educațional (școli, coerența arealului din care vor face mare, funcţiunile posibil generatoare
vor întocmi astfel de documentaţii, evidențieze așezarea tradițională a săli de sport), producție, activități parte. Construcțiile cu gabarit mare, de poluare (ferme de animale,
acestea vor cuprinde OBLIGATORIU construcțiilor pe lot. meșteșugărești, depozitare, clădiri monovolum, care depășesc scara procesare de biomasă, depozite
documentaţia pentru studiul de B. Construcții noi cu gabarit mare zootehnice, vinării etc. locului, vor fi obligatoriu amplasate în etc.), necompatibile în mod direct
amplasament şi încadrare în (peste 250 mp), de tip monovolum afara satului, la marginea localității, cu funcţiunea de locuire, se vor
volumetria de ansamblu, conform Construcţiile noi nu trebuie să se Ghidul se adresează atât într-o zonă rezervată prin PUG amplasa la periferia satului, în
Anexei 1. Se va justifica amplasarea evidenţieze ca elemente dominante construcţiilor existente, cât şi sau neocupată de țesutul specific zonele de dezvoltare, în zonele cu
pe teren cu un plan de încadrare în vizibile din drum sau din diverse construcţiilor propuse. Atât pentru local, fără să agreseze peisajul și grad mare de răsfirare, după caz.
zonă (Anexa 1), care să evidențieze puncte de perspectivă şi belvedere conversia construcţiilor existente, perspectivele importante către sat. Amplasarea construcţiilor care, prin
așezarea tradițională a construcțiilor cunoscute la nivel local. Construcțiile cât și pentru construcţiile propuse, În general, se recomandă ca acestea natura şi destinaţia lor, pot genera
pe lot. noi de tip monovolum se amplasează se recomandă folosirea tehnicilor, a să fie amplasate într-o zonă aflată riscuri tehnologice (determinate de
Se vor identifica ZONE DE RISC în zonele extravilane, fără a afecta materialelor tradiţionale şi a meşterilor în afara unghiurilor de vizibilitate procesele industriale sau agricole
(de exemplu, harta de inundabilitate, peisajul. Se va justifica amplasarea care încă mai există în zonă. importante, chiar la o depărtare mai care prezintă pericol de incendii,
alunecările de teren, etc). pe teren cu un plan de încadrare în Pentru toate funcţiunile aflate în mare de sat. explozii, radiaţii, surpări de teren
În cazul zonelor construite compact, zonă (Anexa 1), care să evidențieze studiu, se recomandă refolosirea sau de poluare a aerului, a apei sau
noile construcţii se vor alinia cu încadrarea în țesutul rural a fondului construit existent: a solului) se face numai pe baza unui
existentul. Se face excepție doar
în localitățile în care retragerea
construcțiilor propuse și armonizarea
cu scara și modul de distribuție pe lot.
caselor, a grajdurilor, a șoproanelor 3.2.1. Specificul studiu de impact elaborat şi aprobat
și a șurilor, care să valorifice un fond conform prevederilor legale.
reprezintă un element specific local. construit valoros (există, de exemplu, aşezărilor Se va evita comasarea sau
În acest caz, retragerea se face pe problema caselor tradiționale divizarea parcelelor, ţinându-se
baza unui studiu de aliniament.
3.1. Prevederile abandonate, nu neapărat listate ca
monumente istorice), care păstrează,
Așezarea clădirilor se caracterizează
prin adecvarea la relief și o continuă
cont de caracteristicile parcelarului
istoric păstrat. Modificarea acestuia
A. Construcții noi cu gabarit
mic (<120 mp), construcții noi cu generale privind de cele mai multe ori, caracteristici
sintetice ale arhitecturii tradiţionale.
adaptare la stilul de viață al vremii și este permisă dacă nu se schimbă/
alterează imaginea spaţiului public.
la condițiile climatice.
gabarit mediu (120 – 250 mp) și
construcții noi cu gabarit mare
intervențiile noi Având parcelarul dispus cu latura Amplasarea intervenţiilor în vatra
Modalităţile de extindere se pot scurtă spre stradă, casele sunt satului şi/sau în zonele periferice
(250 – 395 mp), dispuse în sistem realiza: aliniate la frontul stradal (retragerile va fi justificată printr-un studiu de
pavilionar Există două soluții de amplasare: - în continuarea volumului fiind rare și nesemnificative – cca un amplasament (Anexa 1).
Amplasarea construcţiilor pe lot a) în afara vetrei satului, pentru existent, la înălţime asemănătoare metru), iar în fața lor se găsesc ochiuri Autorizarea executării construcţiilor
se va face cu păstrarea organizării funcțiuni precum: centre de producție cu acoperișul şi cu aceeaşi formă de teren ocupate de pomi fructiferi. şi a amenajărilor pe terenurile
şi a ierarhizării specifice pe parcelă și de procesare de dimensiuni de acoperiş, respectând ierarhia agricole din extravilan este permisă
a construcţiilor, asigurându-se mari, mori de apă, grajduri, ferme volumelor; pentru funcţiunile şi în condiţiile
coerenţa ansamblului și integrarea
volumelor în imaginea generală a
agrozootehnice, săli de sport mari etc.
b) în vatra satului: toate celelalte
- prin reconversia și extinderea 3.2.2. Recomandări stabilite de lege. Se va urmări
anexelor: șoproane, grajduri, șuri; gruparea suprafeţelor de teren
satului, percepută la nivelul străzii. funcțiuni. - în continuarea volumului, la afectate construcţiilor, spre a evita
Pentru menținerea sau refacerea aceeași înălțime sau la înălțime Regulile de amplasare a prejudicierea activităţilor agricole şi
identității spațiului tipic rural, este Noile construcții se vor împărți în trei mai mică decât acoperișul existent, funcțiunilor vor avea la bază de creştere a animalelor.
A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu monovolum
gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar
Se vor amplasa în exteriorul vetrei satului, într-o zonă acceptată prin PUG/PUZ
Se vor amplasa, preferabil, în vatra satului, ținând cont de țesutul rural existent sau neocupată de țesutul specific local, pentru a nu agresa caracterul rural al
și de specificul local, iar dacă este cazul modificării planului parcelar existent zonei. Se vor găsi soluții compensatorii de ameliorare a impactului vizual major
(divizare sau comasare), acest lucru se va realiza fără modificarea aspectului asupra teritoriului: împrejmuirea cu vegetație, acoperirea cu iarbă, îngroparea
spațiului public. Amplasarea în vatra satului se va justifica printr-un studiu de parțială în pământ etc. Amplasarea se va justifica printr-un studiu (Anexa 1).
amplasare doar pentru clădirile cu gabarit mare.

18
20 da da

1 2

AȘA DA: Exemplul se referă la dispunerea pavilionară a construcţiilor, care se AȘA DA: Construcțiile de mari dimensiuni se vor amplasa în afara vetrei satului,
pretează la funcţiuni precum: locuinţe, școli, grădiniţe, after-school-uri, centre de iar prin conformația lor se va urmări integrarea în peisaj.
producţie etc.

da da NU!

3 4 AȘA NU: Este interzisă amplasarea


în vatra satului a unor construcții
supradimensionate, cu o volumetrie
AȘA DA: Alinierea clădirilor noi la cele existente este importantă pentru coerența AȘA DA: Construcțiile de mari dimensiuni se vor amplasa în afara vetrei satului, ce nu amintește de specificul local.
urbanistică a așezării, chiar și atunci când ne referim la partea din spate a lotului. iar prin conformația lor se va urmări integrarea în peisaj.
3.3. POT, CUT,
regim de înălțime da NU!
Regulile de amplasare a clădirilor M (parter + mansardă) sau S/D + P
vor avea la bază cutumele locale, + M (subsol sau demisol + parter +
reglementările PUG, Codul Civil, mansardă), în funcție de specificul
normativele și legislația în vigoare la local (în unele localități, construcțiile
data întocmirii proiectului privitoare nu au subsol sau demisol).
la distanța minimă dintre construcții, ▪▪ Înălțimea maximă măsurată la
însorire, siguranță și stabilitate, streașină nu va depăși 4 m în niciun
siguranță la foc. punct de pe conturul construcției

21
19
Nu sunt recomandabile derogările (excepție făcând construcțiile D/S
de la RLU prin documentații de + P + M, unde înălțimea maximă
urbanism PUD/PUZ. În situația măsurată la streașină nu va depăși 1 2
în care se vor întocmi astfel de 5,5 m).
documentații, acestea vor cuprinde ▪▪ Înălțimea maximă la coamă va fi
OBLIGATORIU documentația pentru cuprinsă între 7 și 9 m (în funcție AȘA DA: În cazul construcțiilor noi cu gabarit mare de tip AȘA NU: Supradimensionarea unor laturi ale construcției
studiul de amplasament și încadrare de regimul de înălțime), având în monovolum, se va evita supradimensionarea unor laturi. poate scoate construcția din scara locului, având un impact
în volumetria de ansamblu, pentru vedere că panta acoperișului, în Prin fragmentarea volumului, dar fără a pierde din suprafața negativ asupra peisajului înconjurător.
justificarea oportunității intervenției. zonele județului Caraș-Severin, este construită, se îmbunătățește vizibil impactul asupra
de 45°. mediului, dând întregii construcții o scară umană.

A. Construcții noi cu gabarit


mic (<120 mp), construcții B. Construcții noi cu gabarit
noi cu gabarit mediu (120 – da NU!
mare (peste 250 mp), de tip
250 mp) și construcții noi cu monovolum
gabarit mare (peste 250 mp),
dispuse în sistem pavilionar ▪▪ Coeficienții urbanistici POT și
CUT maximi vor fi conformi Planului
Pentru parcelele cu suprafața mai Urbanistic General al unității
mică de 1 000 mp, se recomandă: administrativ-teritoriale;
▪▪ POT maxim = 30 %, pentru ▪▪ Regimul maxim de înălțime: P +
parcelele sub 500 mp, și scade cu M (parter + mansardă) sau S/D + P
câte 3 % pentru fiecare 100 mp în + M (subsol sau demisol + parter +
plus. mansardă), în funcție de specificul
▪▪ Regimul maxim de înălțime: P + local (în unele localități, construcțiile
M (parter + mansardă) sau S/D + P nu au subsol sau demisol). 3 4
+ M (subsol sau demisol + parter + ▪▪ Înălțimea maximă măsurată la
mansardă1), în funcție de specificul streașină nu va depăși 4 m în niciun AȘA DA: Amenajarea unei mansarde în volumul existent AȘA NU: Construcție supradimensionată, care nu se
local (în unele localități, construcțiile punct de pe conturul construcției al podului se poate realiza cu costuri reduse și fără a altera înscrie în specificul rural, prin nerespectarea indicilor
nu au subsol sau demisol). (excepție făcând construcțiile S imaginea construcţiei și a vecinătăţilor. de înălțime, a regulilor privind ocuparea terenului și
▪▪ Înălțimea maximă măsurată la + P + M, unde înălțimea maximă conformarea volumetrică.
streașină nu va depăși 4 m în niciun măsurată la streașină nu va depăși
punct de pe conturul construcției 5,5 m).
(excepție făcând construcțiile D/S
+ P + M, unde înălțimea maximă Se recomandă a se amplasa în da NU!
măsurată la streașină nu va depăși exteriorul vetrei satului și a se
5,5 m). integra în peisaj.
▪▪ Înălțimea maximă la coamă va fi
cuprinsă între 7 și 9 m (în funcție Loturile cu suprafața mai mică
de regimul de înălțime), având în de 400 mp nu sunt eligibile pentru
vedere faptul că panta acoperișului, construire.
în zonele județului Caraș-Severin,
este de 45°.

Pentru parcelele cu suprafața mai


mare sau egală cu 1 000 mp, se
recomandă: 5 6
▪▪ POT maxim = 20 %.
▪▪ Regimul maxim de înălțime: P + AȘA DA: Respectarea alinierii la streașină și la coamă AȘA NU: Nerespectarea alinierii la streașină și la coamă
1
Vezi Anexa 2. Glosar de termeni utili. (detalii în capitolul 2.6.); front stradal din satul Sichevița și a regimului de înălțime (imagine din satul Ticvaniu Mare)
3.4. Amplasarea construcțiilor și a
amenajărilor noi în afara vetrei satului
– probleme de încadrare în peisaj

Principii de proiectare
a clădirilor noi în
20
NU!
22
da
extravilan:
1. Realizarea unui studiu de
amplasament pentru proiectele ce
se vor insera în extravilan, care va
conține:

- un studiu de vizibilitate (inserții pe


poze din puncte relevante);
- un studiu de circulații și
accesibilitate;
- respectarea specificului local
(pe baza unui studiu): materialități,
vegetație, dominante vizuale etc.

2. Se vor folosi materiale, tehnici


și meșteșuguri tradiționale locale, 1 2
acolo unde acestea și-au dovedit
durabilitatea și eficiența energetică.
AȘA DA: Amplasarea unor clădiri industriale sau de locuit în afara vetrei satului AȘA NU: Se interzice amplasarea unor clădiri noi de gabarit mare în vizorul
3. Se urmărește conformarea și este posibilă doar dacă se contopesc cu peisajul și folosesc materiale naturale primei imagini asupra satului, indiferent dacă se merge pe un drum de țară,
performanța energetică ca parte biodegradabile, păstrând specificul local. printre dealuri sau pe o șosea de mare trafic.
integrantă a proiectării de arhitectură:

- proiectele vor fi adaptate la climatul


local (însorire, umiditate, vânturi da NU!
dominante, oscilații de temperatură);
- se vor folosi sisteme sustenabile
pentru refolosirea apei drenate și
echipamente ce utilizează energii
regenerabile (incluse încă din faza de
studiu de fezabilitate);
- se vor evita materialele ce au efect
negativ asupra mediului înconjurător
și asupra sănătății populației.

3 4

AȘA DA: Amplasarea unor clădiri industriale sau de locuit în afara vetrei satului AȘA NU: Amplasarea unei construcţii (ansamblu) industriale noi de mari
este posibilă doar dacă se contopesc cu peisajul și folosesc materiale naturale dimensiuni la intrarea în sat afectează percepţia asupra întregii așezări.
biodegradabile, păstrând specificul local.
3.5. Amplasarea construcțiilor și
a amenajărilor noi în vatra satului
– probleme de încadrare pe lot
Principii de proiectare echipamente ce utilizează energii
regenerabile (incluse încă din faza de
a clădirilor noi în studiu de fezabilitate);
intravilan: - se vor evita materialele ce au efect
negativ asupra mediului înconjurător
1. Realizarea unui studiu de și asupra sănătății populației.
amplasament pentru proiectele ce
se vor insera în intravilan, care:
- va conține un plan de situație și un
În cazul loturilor goale sau
al construcțiilor deteriorate
23
21
desfășurător al fațadelor stradale care iremediabil, se vor proiecta
să cuprindă cel puțin trei loturi vecine construcții noi.
pe fiecare parte;
- va urmări respectarea specificului da
local: respectarea frontului stradal și da
a scării umane, urmărirea tipologiilor
caselor autohtone, amplasarea pe
lot, gabaritele în plan și vedere,
materialitatea, împrejmuirea, culorile,
vegetația etc.

2. Se va respecta un regim maxim


de înălțime de P + M sau S/D + P
+ M (în funcție de specificul local),
care respectă nivelul cornișelor și al
coamei specific zonei, cu acoperiș cu
pantă de aproximativ 45°.
1 2
3. Curtea trebuie menținută și
valorificată prin amenajări peisajere, AȘA DA: În funcţie de vecinătăţi, intervenţiile noi trebuie să respecte coerenţa AȘA DA: Alternanţa caselor dispuse transversal pe lot cu cele dispuse
căci ea reprezintă nucleul întregului frontului stradal tradiţional: aliniament, înălţime, raportul plin/gol etc. longitudinal sunt cazuri destul de frecvente, care apar în satele înstărite. Această
ansamblu și are caracter semipublic. caracteristică trebuie păstrată și în cazul intervenţiilor noi.
4. Clădirile nu se vor retrage de
la stradă. Se face excepție doar
în localitățile în care retragerea da NU!
reprezintă un element specific local
(se va face pe baza unui studiu de
aliniament).

5. Se va realiza un spațiu intermediar


între curte și interiorul caselor (de tipul
prispei). Accesul în casă nu se face
din stradă, ci din curte.

6. Se vor folosi materiale, tehnici


și meșteșuguri tradiționale locale,
acolo unde acestea și-au dovedit
durabilitatea și eficiența energetică.

7. Se urmărește conformarea și
performanța energetică ca parte
integrantă a proiectării de arhitectură:
- proiectele vor fi adaptate la climatul 3 4
local (însorire, umiditate, vânturi
dominante, oscilații de temperatură);
- se vor folosi sisteme sustenabile AȘA DA: Volumul în care se vor încadra clădirile noi trebuie să respecte AȘA NU: Se interzice amplasarea unor clădiri noi supradimensionate, care nu
pentru refolosirea apei drenate și specificul local; în cazul acesta, cel dat de vecinătăţi. Inclusiv construcţiile din respectă volumetria, modul uzual de ocupare a terenului, aliniamentul stradal,
interiorul lotului trebuie să respecte înălţimea anexelor din vecinătate. înălțimea la streașină și la coamă.
În funcție de specificul local,
de vecinătăți și de tipologia
de intervenție (A sau B), se
poate interveni astfel: A. Extinderi ale construcțiilor existente B. Construcții noi

Se urmărește:
- protejarea peisajului cultural al
da da
așezărilor rurale;
- valorificarea oportunităților zonei:
sursele de materiale de construcții

22
24 locale și/sau meșteri locali, identificate
și documentate „in situ”;
- protejarea vegetației existente;
- respectarea scării umane a
construcțiilor și a caracterului specific
rural (dimensiuni modeste, ritmicitatea
frontului stradal, suprafețe decorate 1 2
cu atenție care îți atrag privirea,
limite transparente, care permit
comunicarea vizuală);
- adaptarea construcțiilor la
climatul local, pentru eficientizarea da da
consumului, prin folosirea materialelor
naturale ale căror durabilitate și
eficiență energetică au fost testate,
prin proporționarea golurilor și
protecția față de razele solare prin
modalități tradiționale dovedite
eficiente: goluri limitate, protejate de
obloane, protejarea de soare și de
vânt a prispei etc.

3 4

da da

5 6

AȘA DA: După analiza specificului local și a vecinătăţilor, extinderile vor fi AȘA DA: După analiza specificului local și a vecinătăţilor, construcţiile noi
amplasate pe lot asemenea anexelor: în continuarea construcţiei existente; în vor contribui la omogenizarea fronturilor stradale respectând scara locului,
continuarea construcţiei existente, dar paralele cu strada, sau la frontul stradal – proporţiile, materialele și coloristica. Noile construcţii vor urma tipologiile de
paralele cu casa –, fără a depăși înălţimea acesteia (unde se întâlnește acest tip gospodării tradiţionale: o casă perpendiculară pe stradă și anexe în continuarea
de gospodărie tradiţională). ei, două case perpendiculare pe stradă și anexe care închid curtea sau case
paralele cu strada (care închid total sau parţial lotul) și anexe în formă de careu.
Construcții noi care nu respectă specificul local

NU! NU!

23
25

1 2

AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții care să nu țină cont de AȘA NU: Construcțiile noi nu vor depăși aliniamentul general la streașină și la
aliniamentul general la streașină și la coamă al vecinătăților. coamă al vecinătăților.

NU! NU!

3 4

AȘA NU: Construcțiile noi NU se vor amplasa în mijlocul parcelei, retrăgându-se AȘA NU: Nu se recomandă acest tip de extindere, deoarece afectează
astfel de la aliniamentul stradal. De asemenea, prin conformarea volumetrică, proporțiile armonioase ale fațadei inițiale. Dacă acest tip de extindere este dorit,
prin raportul plin/gol al fațadei precum și prin alte aspecte ce țin de materialitate, se va încerca o rupere a pantei cu modificarea înălțimii la streașină.
construcția de față nu se încadrează în specificul local și denaturează peisajul
cultural rural.
Recomandări pentru
o utilizare calitativă
a spațiilor:
Cultură și educație:
În cazul construcțiilor pentru Învățământ:
învățământ, se recomandă împărțirea Pentru a asigura un grad de
amplasamentului în mai multe însorire optim și o eficiență energetică
24
26 zone funcționale: zona ocupată
de construcții, zona curții pentru
recreație, zona terenurilor și a
sporită, sălile de clasă se vor orienta
către sud, sud-est, sud-vest (mai puțin
recomandat). Dormitoarele și spațiile
instalațiilor sportive și zona verde. de joacă din creșe, creșe speciale și
Pentru învățământul preșcolar centre pentru copii vor fi orientate spre
(grădinițe), se va asigura o suprafață sud, sud-est, sud-vest. Bibliotecile,
minimă de teren de 22 mp/copil, iar atelierele, laboratoarele și spațiile
pentru școlile primare, gimnaziale, care necesită o lumină constantă
licee, școli postliceale și școli pe tot parcursul zilei se vor orienta
profesionale, o suprafață minimă de spre nord. Terenurile de sport se vor
20 mp/elev. orienta cu latura lungă pe direcția
Modul de ocupare a terenului: nord-sud, cu o abatere de maximum
- 25 %: teren ocupat de construcții; 15o spre est sau spre vest.
- 75 %: teren amenajat (curte
pentru recreație și amenajări sportive,
zonă verde, grădină de flori).
da da
Sănătate:
Pentru creșe și creșe speciale,
amplasamentul trebuie să asigure
o suprafață minimă de 25 mp/copil
în cazul creșelor și de 40 mp/copil
în cel al creșelor speciale, grupate
în mai multe zone: zona ocupată de
construcții, zona ocupată de spații
de joacă (nisip, bazin, plajă, gazon),
zona administrativă și zona verde de
parc și alei.
Modul de ocupare a terenului: 1 2
- 20 %: teren ocupat de construcții;
- 80 %: teren amenajat (curte
pentru recreație și amenajări sportive, AȘA DA: Pentru a evita supradimensionarea clădirilor noi, se recomandă segmentarea gabaritului în volume ierarhizate
zonă verde, grădină de flori). adecvat; în acest caz, volume dispuse în paralel.
Pentru a asigura un grad de însorire
optim și o eficiență energetică sporită,
saloanele, rezervele și cabinetele
medicale se vor orienta spre sud, NU!
sud-est și sud-vest, iar laboratoarele,
serviciile tehnice medicale și spațiile
care necesită o lumină constantă pe
tot parcursul zilei se vor orienta spre
nord.

Construcțiile comerciale și de
servicii:
Se recomandă orientarea spațiilor
funcționale pe lot astfel încât să se 3 4
asigure însorirea spațiilor pentru public
și a birourilor. Depozitele, atelierele de AȘA NU: Supradimensionarea clădirilor noi, nerespectarea aliniamentului general la streașină și la coamă al vecinătăților
lucru, spațiile care necesită o lumină și/sau retragerea de la aliniamentul stradal sunt strict interzise. În cazul necesităţii realizării unei suprafeţe construite mai
constantă pe tot parcursul zilei se vor mari, se recomandă segmentarea gabaritului în volume ierarhizate adecvat (în funcție de caz, vezi imaginile 1, 2).
orienta spre nord.
4. AMENAJAREA Reabilitarea
construcțiilor
CLĂDIRILOR EXISTENTE tradiționale existente
se poate face prin:

A. Adaptarea și refuncționalizarea
gospodăriei vechi:
- se păstrează modul de ocupare a
lotului și forma exterioară a clădirilor;

27
25
- se realizează intervenții minore
care să mărească gradul de confort,
de exemplu: subcompartimentări,
mansardarea podului (cu utilizarea
de ferestre de mansardă care să nu
da da agreseze imaginea acoperișului, fără
balcoane), refuncționalizarea șurilor
pentru locuire sau alte funcțiuni.

B. Dezvoltarea și extinderea
gospodăriei vechi:
- prin adiționarea de noi corpuri
de clădire (legarea casei de șură,
extinderea pe latura nordică a clădirii
vechi etc.) cu dependințe de servire
(cămară, debara, baie) sau chiar
închiderea pe trei laturi a lotului (dacă
specificul zonei permite acest lucru).
Se pot folosi articulații de tip prispă/
târnaț; condiția obligatorie este ca
noile volume să nu depășească
scara clădirii de locuit inițiale (să nu
1 2 depășească streașina veche și să
păstreze o lățime la stradă specifică
zonei).
AȘA DA: Amenajarea unor încăperi cu funcţiuni noi în interiorul construcţiilor AȘA DA: Șurile care și-au pierdut funcţiunea de depozitare se pretează foarte
existente (inclusiv în interiorul anexelor care nu mai servesc vechiului rol). bine la amenajarea de spații de locuit. Alături de casele de locuit, șurile contribuie
cel mai mult la imaginea caracteristică a unei localităţi. Se urmărește:
- protejarea peisajului cultural al
așezărilor rurale;
- valorificarea oportunităților zonei:
da da sursele de materiale de construcții
locale și/sau meșteri locali –
identificate și documentate „in situ”;
- protejarea vegetației existente;
- respectarea scării umane a
construcțiilor și a caracterului specific
rural (dimensiuni modeste, ritmicitatea
frontului stradal, suprafețe decorate
cu atenție, care îți atrag privirea, limite
transparente care permit comunicarea
vizuală);
- adaptarea construcțiilor la
climatul local pentru eficientizarea
consumului (folosirea materialelor
naturale ale căror durabilitate și
eficiență energetică au fost testate,
proporționarea golurilor și protecția
față de razele solare prin modalități
tradiționale dovedite eficiente: goluri
limitate, protejate de obloane, prispa
3 4 care protejează de soare și de vânt).
da da da

26
28

1 2 3

AȘA DA: Cămara poate fi o variantă AȘA DA: Spațiu de lucru (birou) AȘA DA: Pivnițele pot fi transformate foarte ușor în spații de locuit utile: crame,
bună pentru amenajarea unei băi, rezultat în urma mansardării podului bucătării, băi, dormitoare, camere de zi etc. Mobilierul tradițional poate fi foarte
atunci când nu își mai găsește bine combinat cu mobilierul contemporan.
utilitatea.

da da

4 5

AȘA DA: Mansardarea podurilor caselor și anexelor poate constitui o modalitate AȘA DA: Șoproanele și grajdurile au dimensiuni care se pretează pentru
eficientă de a câștiga spațiu util. amenajarea unor spaţii locuibile.
da da NU!

27
29
2 3

AȘA DA: Se va păstra ierarhia AȘA NU: În general, nu se


volumetrică între noua extindere și recomandă înălțarea nivelului streșinii
volumul dominant al casei. Streașina noii extinderi, aceasta rămânând
noii extinderi se află mai jos decât cea inferioară ca înălțime, conform
a casei. specificului local.

AȘA NU: Se interzice extinderea pe verticală a casei tradiţionale. Aceasta ar


atrage după sine nu doar modificarea proporţiilor, ci și complicarea sistemelor
constructive noi de la nivelul acoperișului. Se observă cum extinderea pe
verticală a casei tradiţionale creează probleme suplimentare de conformare
structurală, lăsând aparente capetele căpriorilor.

da

5
1
AȘA DA: Extinderea pe orizontală respectă nu doar ierarhia volumelor, ci și
ierarhia materialelor: cărămida tencuită indică existența unei clădiri principale
AȘA DA: Posibilități de extindere a șurilor în lipsa altor reglementări specifice de locuit, pe când lemnul indică o clădire cu o funcție secundară, după cum se
obișnuiește în arhitectura vernaculară.
5. ELEMENTELE DE da
AȘA DA: Casă cu structură din lemn
și pereţi din baloţi de paie sau pereţi

CONSTRUCȚIE
din blocuri de argilă amestecată cu
paie.

În prezent, materialele moderne de provenind și formându-se în mediul da


slabă calitate și efectele modernizării natural, sunt deosebit de rezistente la
greșit înțelese au un efect negativ acțiunea radiației solare și în special 2
asupra mediului și asupra ambianței a componentelor UVA și UVB, care
28
30 rurale, spre exemplu:
• Tencuielile interioare și exterioare,
realizate tradițional pe rețea de șipci
produc degradări rapide oricărui
material de sinteză (PVC, polistiren,
poliuretan, rășini de aglomerare,
din lemn și mortare pe bază de nisip compuși ai varurilor și ai vopselelor
și var, au fost înlocuite cu tencuieli sintetice etc.).
uscate: plăci de gipscarton, utilizate la În mod identic, materialele naturale 1
exterior și interior. au o mai bună durabilitate și
• Pardoselile din lemn natural (de comportare sub acțiunea factorilor
tip dușumea, parchet din lemn etc.) climatici ciclici: temperatură, umiditate, Material local Componența calității vieții
au fost înlocuite cu parchetul laminat, gelivitate, sau a acțiunilor rezultate din care este resimțită pozitiv
care este un material de sinteză, seism, incendiu, accidente climatice.1 datorită utilizării materialului
neecologic, impermeabil la vapori. Piatra Stabilitate termică, izolare acustică
• Finisajele exterioare și interioare După cum afirmă și specialiștii de
pe bază de var natural ale pereților la INCERC Iași, este necesar ca Agregatele naturale Stabilitate termică, izolare acustică 2
și tavanelor au fost înlocuite aproape profesioniștii și autoritățile locale:
în totalitate cu materiale de sinteză - Să încurajeze comunitățile locale Argila Confort higrotermic, regulator de
de tipul vopselelor lavabile sau pe și să le îndrume în timp util pentru a umiditate a aerului, stabilitate termică, AȘA DA: Casă cu structură din
bază de ulei, pierzându-se o sursă valorifica cât mai bine oportunitatea izolare acustică panouri de lemn lamelar încleiat:
importantă de sănătate pentru de a avea o locuință sau o clădire denumirea materialului este CLT
locatari, finisajele realizate cu var sănătoasă și trainică, cu costuri/ Varul natural stins (hidraulic) Purificare și dezinfectare a aerului, (Cross-laminated timber).
natural având efect bactericid, lucrări de întreținere reduse. efect bactericid, depoluare prin
acționând ca agent de combatere - Să susțină necesitatea de a absorbția de CO2
a efectelor de acumulare a apei în se renunța la materialele absolut
pereți, ca regulator de umiditate și de nesănătoase promovate pe piață în Lemnul de foioase Stabilitate termică, regulator de
combatere a mucegaiurilor. mod agresiv și de a folosi tehnicile umiditate da
• Izolațiile termice ale tavanelor, ale și materialele locale, naturale, Lemnul de rășinoase Stabilitate termică, regulator de
podurilor și ale pardoselilor realizate sănătoase, trainice și ieftine pe care umiditate
cu materiale tradiționale, ecologice, au le au la îndemână.
fost înlocuite cu materiale de sinteză - Să le insufle comunităților Fibrele din lemn, fibrele celulozice Confort termic, regulator de umiditate
sau cu compuși de sinteză, eficienți convingerea că tehnicile și materialele
din punct de vedere termic, dar care locale, care și-au dovedit durabilitatea Baloții de paie, deșeurile vegetale Confort termic, regulator de umiditate
nu mai au calități generatoare de în timp, sunt mult mai valoroase și mai
condiții de viață sănătoasă. La casele sănătoase pe termen lung. Utilizarea Cânepa Confort termic, regulator de umiditate
3
existente, cu pereții din bârne de unor materiale de construcție Stuful Confort termic, regulator de umiditate
lemn, se utilizează frecvent, în ultima artificiale și nesănătoase atrage după
vreme, ca material de izolație termică, sine numai consecințe negative în Lâna de oaie Confort termic, regulator de umiditate
polistirenul expandat, care alterează timp, chiar dacă pare o soluție mai
calitățile ecodurabile ale construcției. ușoară pe moment. Vata bazaltică Confort termic, siguranță la foc, da
- Să promoveze prin propriile izolare acustică
Caracteristicile definitorii, construcții varul stins (hidraulic),
complexe, fizico-chimice, relevante în locul finisajelor lavabile, lemnul Amestecurile de cânepă, lână și Confort termic, regulator de
pentru utilizarea în construcții, a prelucrat superior, în locul plasticului, var umiditate, siguranță la foc, purificare și
materialelor naturale din România și alte materiale naturale, în locul dezinfectare a aerului, efect bactericid,
Materialele naturale, fie de natură celor de sinteză. depoluare prin absorbția de CO2,
minerală (anorganice), fie de origine izolare acustică
4
vegetală sau animală (organice), au
caracteristici comune deosebit de Amestecurile de paie, fibre Confort higrotermic, regulator de
importante, care le fac net superioare lemnoase, fibre de lână, cânepă cu umiditate a aerului, stabilitate termică, AȘA DA: Casă cu structură de lemn
materialelor de sinteză folosite la
1
Dr. ing. Constantin Miron, Materiale argilă (chirpici), var stins pastă izolare acustică, siguranță la foc, și pereţi din amestec de cânepă cu
izolații din punct de vedere ecologic și neconvenționale locale pentru energie sustenabilă, purificare și dezinfectare a aerului, efect var; denumirea materialului este
al durabilității. INCD URBAN INCERC Iași, p. 53 – 55, http:// bactericid, depoluare prin absorbția de Hempcrete (Hemp-lime) (imaginile 3,
Astfel, materialele naturale, documents.tips/documents/neconventionale.html. CO2 4).

5.1. ACOPERIȘUL

Analiza și recomandările privitoare


la acoperiș se referă la următoarele
componente ale sale: forma și
volumetria, șarpanta (tipuri de
structură, materiale utilizate și
tratamente), învelitoarea (materiale
utilizate și culori), marcarea
posibilelor probleme ce pot apărea la
comportarea în timp.

Recomandările se grupează pe
trei categorii: 1 2
29
31
a. Construcții cu gabarit mic
(<120 mp), construcții cu gabarit
mediu (120 – 250 mp) și construcții
cu gabarit mare (peste 250 mp),
dispuse în sistem pavilionar
b. Construcții cu gabarit mare
(peste 250 mp), de tip monovolum
c. Intervenții pe construcțiile
existente (gabarit mic, mediu sau
mare, dispuse în sistem pavilionar
sau monovolum)
Toate materialele care alcătuiesc
acoperișul au nevoie de întreținere
în exploatare (în mai mică sau mai
mare măsură). Realizarea de alcătuiri
constructive corecte, cu materiale
naturale, compatibile, de calitate,
precum și urmărirea în execuție îi pot 3 4
asigura o durată mai mare de viață,
împreună cu o întreținere conștientă,
periodică, din partea utilizatorilor.
NU! NU!
5.1.1. Specificul local
Acoperișul cel mai des întâlnit
are două ape, cu o pantă de 45o
și învelitoare de țiglă ceramică
confecționată manual (imaginile 1-5).
În general, acoperișul tradițional
nefiind folosit ca spațiu locuibil, nu
beneficiază de lucarne sau alte goluri
funcționale, cu excepția celor pentru
trecerea coșului de fum. Ventilarea
podului se realizează fie prin goluri
dispuse pe fronton, fie prin goluri
amplasate deasupra ferestrelor și a
porților (la acoperișurile în trei sau
patru ape sau în cazul construcțiilor
amplasate transversal pe lot, cu 5 6 7
acoperiș în două ape, alipite la
calcan). Detalii legate de tipologiile AȘA NU: Învelitorile din tablă, azbociment, membrană bituminoasă sau alte
de acoperișuri specifice subzonelor materiale sintetice nu se încadrează în specificul local. Aceste învelitori, prin
județului Caraș-Severin - în capitolul coloristica stridentă, denaturează peisajul cultural rural. În același timp, folosirea
2.4. Tipologiile de acoperișuri... lor ridică o serie de probleme legate de reciclare, încălzire excesivă care creează
Şarpanta este realizată, de regulă, disconfort vara și zgomot pe timp de ploaie sau grindină.
din lemn, cu îmbinări, crestături și cuie
din lemn (la construcțiile mai vechi) și
din metal (la cele mai recente).
5.1.2. Recomandări

A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții


noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu da da da
gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar

Forma și volumetria

Spațiul interior generat de acoperiș în mod tradițional, erau adesea mai


30
32 se poate utiliza ca spațiu funcțional.
Nu se recomandă folosirea acestuia
ca pod/depozitare pentru obiecte
mari și mai înalte decât casa propriu-
zisă.
Clădirile nou construite nu vor
voluminoase sau grele, din motive de depăși ca înălțime la coamă clădirile
siguranță în exploatare, siguranță la principale de pe parcelă.
foc etc. Nu se recomandă realizarea de
Se va păstra specificul local prin lucarne, acestea fiind nespecifice
preluarea nealterată a formei și a în județul Caraș-Severin.
volumetriei existente în zonă. Decorațiile, dacă este cazul, se vor 1 2 3
Acoperișul va fi cât mai simplu, cu prelua nealterate, păstrând specificul
două sau patru ape și pantă de 45o, local.
cu streșinile și coamele orizontale. Nu Nu se vor folosi forme și detalii Fronton din piatră cu terminație în Streașină pronunțată la intersecția Fațadele din zona Valea Bistrei sunt
se admit forme și pante provenite din provenite din alte zone etnografice, cărămidă, care depășește conturul cu frontonul (aproximativ 40 cm), cele mai decorate (la nivelul județului
alte zone climatice sau geografice. geografice sau climatice. acoperișului, rar întâlnit (imagine din pentru a proteja lemnul (imagine din Caraș-Severin). Predomină motivele
Streșinile vor fi ample (45 ‒ 60 cm), satul Potoc, zona Oravița-Reșița). satul Bozovici, zona Valea Almăjului). vegetale (imagine din satul Glimboca).
inclusiv în jurul prispei/târnațului sau
în zona de intrare. La intersecția cu
frontonul, streașina este mai amplă da da
sau mai puțin amplă, având între 15
și 40 de cm, în funcție de materialele
timpanului (în cazul în care timpanul
este de lemn, streașina e mai
pronunțată, pentru protecție ‒ vezi
imaginea 2). În județul Caraș-Severin, 6
frontonul depășește rareori conturul
acoperișului (imaginea 1). Schița reflectă modul în care
Se acceptă și se recomandă mansardarea podurilor reprezintă
utilizarea panourilor de captare a un câștig de suprafață locuită sensibil
energiei solare în planul acoperișului, 4 5 egală cu cea din varianta construirii
dar fără ca acestea să acopere mai unui nou etaj. Construirea unei clădiri
mult de 25 % din suprafață. înalte pune serioase probleme de
Se acceptă și acoperiri cu pantă AȘA DA: Pe latura pe care se intră în casă, streașina poate fi amplificată pentru a proteja accesul; aceasta este o soluţie
arhaică, încă dinainte de apariţia prispei/târnațului. Învelitoare din lemn (șiță). CERC Boldești-Scăeni. încadrare în specificul local.
mică, de minimum 2 %, dar cu
învelitoare din strat înierbat cu
vegetație locală și doar acolo unde
relieful permite și sunt necesare NU!
soluții speciale de integrare în peisaj: da da
volume mari, (semi)îngropate, garaje
sau spații tehnice parțial sau total
îngropate, care pentru integrare în
peisaj se acoperă cu o învelitoare
de tip terasă acoperită cu vegetație/
acoperiș verde. Acestea trebuie să se
integreze în ansamblul gospodăriei și/
sau în peisaj.
Se va păstra și se va prelua raportul 7 8
volumetric al clădirilor de pe lot, 9
conform specificului local.
Se recomandă ca înălțimea clădirii AȘA DA: Acoperișul poate fi prevăzut cu aruncătoare, pentru a îndepărta apa din apropierea zidului: casă de pământ din AȘA NU: Ruperea pantei acoperișului
principale, de la stradă, să nu fie satul Leleșe, cu învelitoare din lemn (șiță). și decalarea acestuia, precum și
depășită de cea a clădirilor anexe, realizarea unor lucarne contravin
excepție putând face doar șurile, care, specificului local.
Șarpanta
31
33
da da
Şarpanta se va realiza din lemn
(de preferat, lemn local de esență
tare și nu lemn rășinos), folosind
tehnici și îmbinări tradiționale locale,
dar și contemporane (lemn lamelar,
stratificat sau încleiat), implicând, pe
cât posibil, meșterii dulgheri din zonă.
Nu se vor utiliza masele plastice
(produse sintetice de natură
organică, anorganică sau mixtă),
întrucât acestea își schimbă calitățile
(portanță, torsiune, curgere) în timp,
din cauza condițiilor de mediu (proces
repetat de îngheț/dezgheț, radiații
ultraviolete, variații de temperatură
iarnă/vară).
Pentru toate elementele din lemn,
se vor realiza lucrări de ignifugare 1 2
și biocidare cu materiale care nu
afectează structura și culoarea AȘA DA: Învelitoare realizată cu tehnici și materiale tradiționale (șiță), prin AȘA DA: Șarpantă de lemn, acoperită cu șiță, prevăzută cu aruncătoare pentru
lemnului și care permit tratamentul implicarea meșterilor locali a îndepărta apa de ploaie din apropierea zidului
ulterior al acestuia: ceruri, uleiuri și
soluții naturale.
Există posibilitatea realizării unor
șarpante din alte materiale, precum da da da
metalul în asociere cu lemnul, atunci
când activitatea adăpostită o impune.
Există posibilitatea folosirii și a
altor materiale, obținute din lemn
prin mijloace tehnologice: CLT, lemn
lamelar, lemn stratificat. De reținut că
folosirea lemnului lamelar, stratificat
sau încleiat permite realizarea unor
piese de lemn de mari dimensiuni și
geometrii diverse, cu performanțe
deosebite, fără a sacrifica arbori
seculari.

3 4 5

AȘA DA: Lăsată aparentă, șarpanta este un element ce poate fi pus în valoare AȘA DA: În acest caz, forma șarpantei este o reinterpretare a limbajului
prin amenajarea interioară. tradiţional, într-o formulă contemporană: casă cu pereți de pământ bătut și
șarpantă de lemn în satul Lelese.
Învelitoarea (materiale Elementele de iluminare,
folosite și compatibilități) ventilare, instalațiile

Elementele de iluminare
Învelitoarea se va realiza din Se vor păstra sistemul de lățuire și Nu este recomandată combinarea (luminatoarele sau ferestrele de
materiale naturale regenerabile, cu dispunerea specific locală a pieselor la același acoperiș a mai multe mansardă) și instalațiile (panourile
păstrarea imaginii locale nealterate. de învelitoare, inclusiv forma și tipuri, culori, materiale sau forme de solare și fotovoltaice) sunt permise
În funcție de specificul zonei, dimensiunea acestora. învelitori, cu excepția acoperișului doar dacă sunt justificate funcțional.
învelitoarea va fi din șiță, țiglă ceramică Materialele de termoizolare/ vegetal. Acestea se vor amplasa în planul
manuală, dar și țiglă ceramică hidroizolare pentru învelitoare vor În cazul intervenției pe o clădire acoperișului, vor ocupa maximum
industrială (cât timp respectă forma fi compatibile cu cele din care este existentă, se va înlocui obligatoriu 25 % din panta respectivă și se vor
și dispunerea tradițională: solzi, trasă realizată. Se vor folosi, pe cât posibil, învelitoarea din tablă, azbociment, orienta, pe cât posibil, spre interiorul

32
34 sau presată), cu păstrarea streșinilor
(în raport cu materialele respective).
Se vor folosi materiale și tehnologii
materiale naturale și soluții de
alcătuire care să permită schimbul
de vapori dintre interior și exterior,
membrană bituminoasă sau din
alte materiale sintetice cu materiale
naturale specifice.
lotului, astfel încât să se păstreze o
imagine coerentă la nivel local. Nu se
recomandă iluminarea prin lucarne,
locale sau care pornesc/derivă prin aceasta asigurându-se realizarea Culorile vor fi cele naturale (atât acestea nefiind specifice zonei.
din tehnologii locale, fără a avea unui climat interior optim utilizării/ cele pentru materialele de învelitoare, Umbrirea ferestrelor în planul
efecte negative asupra destinației locuirii (se va avea o grijă sporită la cât și cele pentru alte elemente acoperișului se va realiza din materiale
construcției. detaliile constructive din jurul coșurilor constructive sau tehnologice); nu se care nu contravin specificului local și
de fum). vor folosi culori stridente. imaginii de ansamblu a construcției.

da NU! NU! da

1 2 3 4

AȘA DA: Țigla ceramică trasă AȘA NU: Țiglă nespecifică (olane). În AȘA NU: Învelitoare din tablă care AȘA DA: Amplasarea panourilor
industrială poate fi folosită, dacă plus, este o imitație care încearcă să imită țigla ceramică. Deși este mai generatoare de energie nu va depăși
respectă forma și dispunerea sugereze patina timpului. ieftină, folosirea ei ridică probleme de 25 % din suprafaţa învelitorii.
tradiţională. supraîncălzire și de zgomot.

da NU! NU! da

5 6 7 8

AȘA DA: Țiglă nouă de tip solzi, AȘA NU: Membrană bituminoasă AȘA NU: Imitație de țiglă solzi AȘA DA: Iluminarea mansardei prin
produsă manual prin tehnici care imită țigla solzi. Ridică probleme manuală, având o coloristică amplasarea unui luminator în axa
tradiţionale: pentru clădiri noi și de supraîncălzire și de durabilitate. nespecifică. Prețul acestei țigle este coamei.
reabilitări de clădiri vechi. mai ridicat decât prețul celei manuale.

da NU! NU! da

9 10 11 12

AȘA DA: Învelitoare de șiță folosită în AȘA NU: Țiglă ceramică industrială AȘA NU: Învelitoare din tablă; AȘA DA: Pentru iluminarea
zonele colinar-montane. de culoare gri-închis, nespecifică. probleme de supraîncălzire și de mansardelor, se pot utiliza ferestre în
zgomot. planul acoperișului.
B. Construcții noi cu gabarit
mare (250 – 395 mp), de tip
monovolum

Construcțiile de mari dimensiuni se


vor amplasa în afara vetrei satului.
Doar în cazuri excepționale și riguros
justificate se vor amplasa în vatra
da da 33
35
satului, situație în care se va păstra
specificul local prin preluarea formei și
a volumetriei construcțiilor existente în
zonă, păstrându-se imaginea locală
nealterată.
În cazul amplasării construcției în
zone special destinate (prin PUG)
pentru producție, servicii, sănătate,
educație, se permite și folosirea altor
tipuri de materiale și tehnologii (metal,
beton etc.), acolo unde este necesar
și unde folosirea materialelor locale nu
poate asigura cerințele de siguranță,
stabilitate și rezistență la foc.
1 2
Forma și volumetria AȘA DA: Exemplul unei volumetrii simple care se încadrează în peisajul rural, în AȘA DA: Exemplul unei volumetrii simple care se încadrează în peisajul rural,
care panta acoperișului are 45o, iar finisajele folosite sunt din materiale naturale. în care panta acoperișului se apropie de valoarea celei tradiţionale în zonă, iar
Noua construcție se va integra în finisajele folosite sunt din materiale naturale.
specificul local prin preluarea formei
și a volumetriei specifice zonei, chiar
dacă scara obiectului va fi mai mare.
Acoperișul va fi cât mai simplu, în
cele mai multe cazuri în două ape, da da
cu pante egale la 45o, cu streșinile și
coamele orizontale.
Nu se admit forme și pante provenite
din alte zone climatice sau geografice
și nici teșiri nejustificate ale pantelor.
Se acceptă și acoperiri cu pantă
mică, de maximum 2 – 5 %, doar
cu învelitoare din strat înierbat cu
vegetație locală și doar acolo unde
relieful permite și sunt necesare
soluții speciale de integrare în peisaj:
volume mari, (semi)îngropate, garaje
sau spații tehnice parțial sau total
îngropate, care pentru integrare în
peisaj se acoperă cu strat vegetal.
Sunt interzise acoperișurile de
tip terasă utilizate în proporție mai
mare de 60 % din suprafața totală
a acoperișului și dispuse la frontul
stradal. 3 4
Se acceptă folosirea panourilor
fotovoltaice sau solare pe fața sudică AȘA DA: Construcție de agrement ecvestru cu o formă simplă și proporții AȘA DA: Pentru construcţii zootehnice, se acceptă alternarea pantei
a acoperișului, în proporție de 40 % tradiționale, cu structură impresionantă de lemn lamelar și învelitoare de șiță, acoperișurilor, cu condiţia ca volumetria de ansamblu să se încadreze în
din suprafața pantei respective. proprietăți care o încadrează perfect în peisajul rural. specificul local, precum acest adăpost pentru animale.
Șarpanta Învelitoarea (materiale Elementele de iluminare,
folosite și compatibilități) ventilare, instalațiile
În cazul amplasării construcției din cauza condițiilor de mediu (proces Învelitoarea se va realiza din vapori dintre interior și exterior, prin Elementele de iluminare
în vatra satului, structura șarpantei repetat de îngheț/dezgheț, radiații materiale naturale regenerabile, cu aceasta asigurându-se realizarea (luminatoarele, ferestrele din planul
se va realiza din lemn, folosind ultraviolete, variații de temperatură păstrarea imaginii locale nealterate. unui climat interior optim utilizării (se acoperișului) și instalațiile (panourile
tehnici și îmbinări tradiționale locale, iarnă/vară). Învelitoarea va fi din țiglă ceramică va avea o grijă sporită la detaliile solare și fotovoltaice) sunt permise
dar și tehnologii contemporane de de tip solzi, cu păstrarea streșinilor constructive din jurul coșurilor de doar dacă sunt justificate funcțional.
industrializare a lemnului (lemn În cazul amplasării construcției în (în funcție de materiale). Se vor folosi fum). Nu se recomandă iluminarea prin
lamelar, panouri multistrat, lemn zone special destinate (prin PUG) materiale și tehnologii locale sau care lucarne, acestea nefiind specifice
stratificat). Se pot folosi rigidizări pentru producție, servicii, sănătate, pornesc/derivă din tehnologii locale, Nu este recomandată combinarea zonei.
suplimentare metalice pentru prinderi/ educație, se permite și folosirea altor fără a avea efecte negative asupra la același acoperiș a mai multe tipuri Se acceptă și se recomandă

34
36
legături, fără ca acestea să fie tipuri de materiale și tehnologii (metal, destinației construcției. de învelitori, cu excepția acoperișului utilizarea panourilor de captare a
prezente ca pondere semnificativă în beton etc.), acolo unde este necesar Materialele de termoizolare/ vegetal. energiei solare în planul acoperișului
ansamblu. și unde folosirea materialelor locale nu hidroizolare pentru învelitoare vor fi Culorile vor fi naturale (atât cele (vezi capitolul 7. Performanța
Nu se vor utiliza masele plastice poate asigura, prin folosire singulară, compatibile cu cele din care aceasta pentru materialele de învelitoare, energetică).
(produse sintetice de natură cerințele de siguranță, stabilitate și de este realizată. Se vor folosi, pe cât cât și cele pentru alte elemente Umbrirea ferestrelor în planul
organică, anorganică sau mixtă), rezistență la foc. posibil, materiale naturale și soluții de constructive sau tehnologice); nu se acoperișului se va realiza din materiale
întrucât acestea își schimbă calitățile alcătuire care să permită schimbul de vor folosi culori stridente sau saturate. care nu contravin specificului local.
(portanță, torsiune, curgere) în timp

NU! da da

AȘA NU: Acoperirea de tip terasă


este interzisă din cauza neîncadrării
în specificul local, datorată atât
formei, cât și aspectului învelitorii
pe care o presupune utilizarea 3 4
acestui tip de acoperire. Suplimentar,
adesea această soluţie aduce cu AȘA DA: Șarpante din lemn sau realizate prin tehnologii contemporane de AȘA DA: Se recomandă utilizarea unei soluții locale de realizare a șarpantei.
sine probleme de infiltraţie a apei industrializare a lemnului (lemn lamelar, panouri multistrat, lemn stratificat), cu Astfel, se susține economia locală, prin utilizarea forței de muncă și a materialelor
pluviale, dacă nu este pusă în operă rigidizări/consolidări metalice, prezente ca pondere nesemnificativă în ansamblu din zonă.
corespunzător. (imaginile 3, 5, 6, 7).

NU! da da

AȘA NU: Se va evita realizarea de


acoperișuri cu pante reduse în alte
situații decât cele îngropate sau
seimîngropate și cu acoperiș înierbat
și totodată folosirea unor finisaje din 5 6 7
materiale nespecifice.
C. Intervenții pe construcțiile existente
(gabarit mic, mediu sau mare, dispuse
pavilionar sau monovolum)

Forma și volumetria Nu se admite sub nicio formă ca Se pot folosi rigidizări suplimentare încadrează în specificul local, se cu foișoarele etc.).
(a se citi și urmări și recomandările anexele din continuarea clădirii din lemn și/sau metal pentru prinderi/ recomandă păstrarea învelitorii Nu este recomandată combinarea
pentru construcțiile noi) principale să fie extinse peste nivelul legături, fără ca acestea să fie vechi și, pe cât posibil, repararea și la același acoperiș a mai multe tipuri,
coamei acesteia din urmă. prezente ca pondere semnificativă în conservarea la un nivel cât mai extins, culori sau forme de învelitori, cu
Extinderile și/sau conversiile vor ține ansamblu. prin folosirea tehnologiilor tradiționale excepția acoperișului vegetal.
cont de recomandările din capitolele Intervențiile realizate trebuie locale. Culorile vor fi cele naturale (atât
anterioare. Se vor realiza, în prealabil, Șarpanta să poată fi reversibile, pentru a Țigla ceramică tradițională și-a cele pentru materialele de învelitoare,

37
35
fotografii ale clădirii existent în raport nu împiedica șansa unei intervenții dovedit durabilitatea de peste 100 cât și cele pentru alte elemente
cu vecinătățile, pentru a realiza o viitoare, cu materiale și tehnologii noi, de ani, iar o parte dintre piese sunt constructive sau tehnologice); nu se
În cazul înlocuirii totale a structurii,
intervenție care respectă scara și ce se pot dovedi benefice în privința inscripționate și au forme unice. vor folosi culori stridente sau saturate.
se va efectua, în prealabil, releveul
conformarea acoperișului existent și calității de ansamblu a obiectului și a Dacă învelitoarea este realizată din
acoperișului existent și nu se vor
încadrarea în peisaj. modifica lățimea și cota streșinii. utilizării optime a acestuia. tablă, azbociment, diverse membrane Elementele de iluminare,
Intervențiile vor respecta scara și bituminoase sau alte materiale
Doar în cazul în care nu se Nu se vor folosi forme și detalii conformarea acoperișului. nespecifice zonei, acestea se vor ventilare și instalațiile
încadrează în specificul local și provenite din alte zone etnografice,
este lipsit de valori memoriale Pentru toate elementele din lemn, înlocui cu cele care se încadrează în
geografice sau climatice. Elementele de iluminare
certe, acoperișul se va reconforma, se vor realiza lucrări de ignifugare specificul local.
În cazul intervențiilor asupra (luminatoarele sau ferestrele din
pentru a răspunde nevoilor de și biocidare cu materiale care nu Materialele de termoizolare/
construcțiilor existente, acolo unde planul acoperișului) și instalațiile
încadrare în specificul local afectează structura și culoarea hidroizolare pentru învelitoare vor fi
șarpanta (prin materiale și conformare) (panourile solare sau fotovoltaice)
(recomandări similare cu cele pentru lemnului și care permit tratamentul compatibile cu cele din care aceasta
se încadrează în specificul local, se sunt permise doar dacă sunt justificate
construcțiile noi – vezi recomandări ulterior al acestuia: ceruri, uleiuri și este realizată.
recomandă păstrarea elementelor funcțional.
la capitole în funcție de volumul soluții naturale. Se vor folosi, pe cât posibil, materiale
constructive valoroase și, pe cât Ele vor ocupa maximum 25 % din
construcției). naturale, precum țigla produsă
posibil, repararea și conservarea la suprafața pantei respective și se vor
Se va păstra ierarhia volumetrică a manual, și soluții de alcătuire care să
un nivel cât mai extins, prin folosirea orienta, pe cât posibil, spre interiorul
clădirilor de pe lot. tehnologiilor tradiționale locale. Învelitoarea (materiale permită schimbul de vapori interior/
lotului, astfel încât să se păstreze o
exterior, prin aceasta asigurându-se
Se recomandă ca înălțimea clădirii Elementele deteriorate se pot înlocui folosite și compatibilități) realizarea unui climat interior optim imagine coerentă și acestea să nu
principale, de la stradă, să nu fie cu elemente similare din lemn de constituie un element discrepant,
depășită de cea a clădirilor anexe utilizării/locuirii (se va avea o grijă
aceeași esență, pentru a nu interveni vizibil din drum sau din diverse puncte
(excepție putând face doar șurile de Acolo unde învelitoarea (prin sporită la detaliile constructive din
și a nu dezechilibra capacitatea de perspectivă și belvedere cunoscute
mari dimensiuni din anumite zone). materiale și conformare) se jurul coșurilor de fum, de la intersecția
portantă de ansamblu a structurii. la nivel local.
Umbrirea ferestrelor în planul
acoperișului se va realiza din materiale
da da da NU! care nu contravin specificului local și
imaginii de ansamblu a construcției.
Balcoanele/logiile de la etajul/
mansarda caselor sunt elemente
care apar frecvent în urma importului
din mediul urban (român și străin),
care s-a făcut din anii 1990 și până
4 în prezent (imaginea 5). Considerăm
că acestea sunt elemente inutile și
AȘA NU: Se interzice extinderea cu efect negativ asupra construcției,
pe verticală a casei tradiţionale și pentru că:
realizarea de lucarne (imaginea 4), - produc scurgeri de căldură la
precum și realizarea unor balcoane/ nivelul plăcii dintre parter și etaj
logii (elemente importate, deci (punte termică), precum și pierderi de
nespecifice, în județul Caraș-Severin, căldură la nivelul ușilor și al ferestrelor
‒ imaginea 5). suplimentare (cost suplimentar);
- sunt greu de întreținut ca
hidroizolație și igienă;
2 3 - constituie un plus de investiție la
NU! construire;
AȘA DA: Intervenție de reconstruire a AȘA DA: Intervenție de consolidare - deși se fac pentru a evita
unui acoperiș, cu respectarea formei a șarpantei cu tiranți metalici. dificultățile de execuție și costurile
tradiționale inițiale. Intervenția este Reconversia unui hambar în locuință. ferestrelor de mansardă, prețul lor, în
vizibilă prin folosirea unui model de (imaginea 3). timp, îl depășește pe al acestora;
traforaj aparte (imaginile 1, 2). - nu se folosesc în mod curent, fiind
doar elemente importate, care nu își
1 5 găsesc locul și utilitatea.
5.2. PEREȚI 5.2.1. Specificul local
ȘI FUNDAȚII
Pereții
Sistemele constructive tradiționale
Analiza și recomandările privitoare locale sunt de două tipuri, realizate
la pereți se referă la tipurile de pereți dintr-un singur material sau din mai
(portanți sau de compartimentare), multe materiale. Sistemele realizate
la materialele folosite în alcătuirea dintr-un singur material sunt: zidăriile
acestora și la marcarea posibilelor din piatră, din cărămidă, din bârne
probleme ce pot apărea la de lemn dispuse orizontal (lemn
comportamentul în timp.
36
38
în sistem Blockbau ‒ rotund sau
ecarisat). Dintre sistemele realizate
Prin fundații se înțeleg, în funcție de din mai multe materiale, le amintim
tipul construcției și de zona în care se pe cele realizate cu schelet portant
realizează investiția: fundațiile-soclu, din lemn, cu panouri de umplutură
pivnițele, subsolurile și demisolurile. din împletitură de nuiele, șipci sau
scânduri și lipitură de pământ galben
Recomandările se grupează pe trei cu amestec vegetal, și pereți în sistem
categorii: de „căței” (Fachwerk), cu închideri de
A. Construcții noi cu gabarit mic cărămidă.
(<120 mp), construcții cu gabarit Principalele materiale de construcție
mediu (120 – 250 mp) și construcții au fost pământul bătut, lemnul, piatra
cu gabarit mare (250 – 395 mp), și cărămida.
dispuse în sistem pavilionar În zona Banatului, atât în zona de
B. Construcții noi cu gabarit mare câmpie, cât și în unele zone colinare,
(250 – 395 mp), de tip monovolum pământul bătut a constituit, până
C. Intervenții pe construcțiile la începutul secolului XX, materia
existente (gabarit mic, mediu primă dominantă, „coexistând multă
sau mare, dispuse pavilionar sau 1 2
vreme cu arhitectura nuielelor
monovolum) împletite și cu cea a lemnului,
luându-le treptat locul pe parcursul Sistem constructiv realizat dintr-un singur material: pereţi și fundaţii din piatră, Sistem constructiv realizat din mai
Toate materialele de alcătuire secolului al XVIII-lea și începutul întâlnit în toate subzonele judeţului Caraș-Severin (imagine din satul Gârliște). multe materiale: fundaţii din piatră
pentru pereți și fundații au nevoie de celui de-al XIX-lea”1, urmând ca, în și pereţi cu structură de lemn și
întreținere în exploatare (în mai mică secolul XX, acesta să fie înlocuit, la umplutură de cărămidă nearsă
sau mai mare măsură). Realizarea rândul lui, de cărămidă. (Fachwerk). Imagine din satul Vodnic.
de alcătuiri constructive corecte, Ca urmare a existenței unor
cu materiale naturale, compatibile, suprafețe împădurite semnificative, cărămida nearsă („văiuga”) și mai Fundațiile cu solul.
de calitate, precum și urmărirea în lemnul a fost utilizat ca material apoi cărămida arsă, care, începând Pietrele folosite în fundații trebuiau
execuție le pot asigura acestora o principal de construcție. Principalele cu sfârșitul secolului al XIX-lea, ia Pentru realizarea fundațiilor, să aibă capacitate de absorbție
durată mai mare de viață, împreună esențe de lemn folosite erau fagul și treptat locul celorlalte materiale de principalele materiale folosite sunt redusă, conductivitate capilară
cu o întreținere periodică din partea stejarul. După Primul Război Mondial, construcție3. piatra și, în unele zone de câmpie, redusă, să asigure o difuzie ridicată
utilizatorilor. lemnul începe să fie înlocuit cu După 1950, s-au realizat tot mai cărămida. Ele se folosesc în fundații precum și o capacitate de evaporare
cărămida. des construcții din zidărie portantă dispuse perimetral, atât la locuință, mare. Aceste cerințe erau satisfăcute
Materialele recomandabile, în „În Banat se situează și câteva și cadre de beton cu zidărie de cât și la anexele acesteia. prin utilizarea de piatră cât mai densă
funcție de zona în care urmează să insule ale arhitecturii de piatră”2, umplutură. În prezent, aceste tehnici Selectarea pietrelor și așezarea și prin realizarea de rosturi de țesere
se realizeze investiția, sunt, pentru aceasta fiind utilizată în formă brută sunt cele mai răspândite, pentru lor într-o țesătură plană și compactă cât mai înguste.
pereți, după caz: piatra, lemnul, sau cioplită. Piatra brută ‒ de carieră că sunt ieftine și pentru că știința reprezintă, la multe case, dovada
cărămida, lutul, având ca liant sau de râu ‒ a fost utilizată în ziduri construirii din piatră și lemn s-a experienței și a îndemânării meșterilor. Fundațiile și zidurile de la subsol au
varul cu nisip sau lutul, iar pentru care, după terminare, erau sau nu pierdut în bună parte. În societatea În plus , față de solicitările din zidăria fost realizate, de regulă, cu mortar
fundații: piatra sau cărămida. tencuite. Ca mortar au fost utilizate contemporană, s-a înrădăcinat supraterană, zidurile de fundație de lut (cel de var având nevoie de
lutul și pământul săpat din albiile prejudecata că lemnul este un aflate în contact direct cu solul trebuie aer pentru întărire). În cazul unui sol
Aspectele principale care trebuie râurilor ‒ ce conținea mult nisip ‒, material slab comparativ cu betonul să răspundă și altor cerințe: să reziste foarte umed, zidăria rămânea adesea
avute în vedere fac referire la: amestecate cu apă, sau varul hidraulic și cărămida, care ar face construcția presiunii exterioare a pământului, nerostuită pe interior, pentru a se
siguranță și stabilitate, protecție la în amestec cu nisip și apă. Principala mai puțin rezistentă. Acest lucru ceea ce se obține printr-o grosime mări astfel suprafața de evaporare și
foc, compatibilitatea materialelor de caracteristică a zidurilor de piatră o provine din educația și propaganda semnificativă a zidurilor și prin efectul pentru a crește difuzia din zid.5
alcătuire, compatibilitatea materialelor constituie grosimea lor semnificativă, celor 50 de ani de comunism, când, de rigidizare a construcției planșeului,
de acoperire, termoizolații și ruperi de datorată neregularităților straturilor pentru a justifica industria de beton și precum și să nu cedeze în fața
capilaritate. orizontale, pe care numai o anumită prefabricate, lemnul (material exclusiv umidității pământului.
lățime a zidului le poate prelua. pentru export) era desconsiderat și se În trecut, nu se practica în mod
Alături de lemn și de piatră, s-a încerca eliminarea lui din construcții.4 curent izolarea față de pământ a 5
Jan Hülsemann, Casa ţărănească
mai folosit ca material de construcție 3
Ibidem, p. 63. suprafețelor zidurilor aflate în contact săsească din Transilvania. Ghid pentru
1
Nicolae Săcară, op. cit., p. 42. 4
Raluca Munteanu, Ghid de construire Național „Piatra Craiului”, Editura Arhiterra, restaurarea caselor vechi, Editura Simetria,
2
Ibidem, p. 61. în zona de dezvoltare durabilă a Parcului București, 2013. Sibiu, 2014.
5.2.1.1. Oravița-Reșița
(imaginile 1-4)

Fundații: din piatră de râu sau de


carieră: calcare sau blocuri de granit,
cu sau fără tălpi de lemn.
Pereți: din piatră de râu sau de
carieră: tuf calcaros, calcare, gresie
naturală, lemn în sistem Blockbau
(lemn rotund sau ecarisat) sau în
sistem de „căței” (Fachwerk), cu 3
închideri de văiugă și pereți de văiugă. 1 2 4

5.2.1.2. Valea Almăjului


(imaginile 5-8)
37
39
Fundații: din piatră de râu sau de
carieră, în general fără tălpi de lemn.
Pereți: din piatră de carieră: tuf
calcaros, calcare sau de râu ‒ mai
rar folosită, lemn în sistem Blockbau
(lemn rotund sau ecarisat) și
cărămidă (văiugă sau cărămidă arsă, 5 6 7 8
mai recent).

5.2.1.3. Clisura Dunării


(imaginile 9-12)

Fundații: din piatră de râu sau de


carieră și cărămidă arsă, cu sau fără
tălpi de lemn.
Pereți: din lemn, văiugă, cărămidă
arsă (integral sau pe colțuri și la
nivelul cornișei).
9 10 11 12

5.2.1.4. Culoarul
Timiș-Cerna
(imaginile 13-16)

Fundații: din piatră de râu sau de


carieră.
Pereți: predominant din piatră de
râu sau de carieră și lemn, în sistem
Blockbau (rotund sau ecarisat),
secundar ‒ pământ bătut, văiugă și
cărămidă arsă (rar întâlnită, utilizată
în special pe colțuri sau la nivelul 13 14 15 16
cornișei).

5.2.1.5. Valea Bistrei


(imaginile 17-20)

Fundații: din piatră de râu și de


carieră și cărămidă arsă - mai recent
și mai rar întâlnite.
Pereți: din piatră de râu și de carieră,
lemn în sistem Blockbau (lemn rotund
sau ecarisat și cărămidă (în general, 17 18 19 20
cărămidă arsă).
5.2.2. Recomandări
da da

A. Construcții noi cu
gabarit mic (<120 mp),
construcții cu gabarit mediu
(120 – 250 mp) și construcții
cu gabarit mare (250 – 395
mp), dispuse în sistem
pavilionar
38
40 B. Construcții noi cu
gabarit mare (250 – 395 mp),
de tip monovolum 1 2

AȘA DA: Construcţie nouă cu pereţi și stâlpi din cărămidă; cărămida tradiţională, AȘA DA: Construcţie nouă de tip monovolum, fragmentată cu ajutorul învelitorii.
prin dimensiunile ei mici, se adaptează ușor la orice configuraţie planimetrică, Se va remarca motivul rombului folosit în țeserea cărămizii aparente de la
chiar și în detaliu (Apoș, județul Sibiu). nivelul fațadei: motiv întâlnit în toată regiunea Banatului, folosit cu precădere pe
Pereții frontoane (Brentwood School Study Centre and Auditorium, Brentwood, Essex).

Pereții portanți sunt esențiali întreținere mai ușoară. mixte sau de lemn placate cu cu preponderență din cărămidă și/
prin contribuția la durabilitatea Au fost utilizate ca masă termică plăci antifoc și izolație la interior, sau piatră, legate cu mortar pe bază
construcțiilor. Aceștia se vor construi pământul, argila sau piatra, soluții atunci când destinația clădirilor și de var. Pivnițele vor avea goluri da
din materiale regenerabile de utilizate tradițional și la care se normativele în vigoare o impun. de ventilație în soclu, la nivel de
construcție, considerate tradiționale revine azi, pentru construcții eficiente Nu este recomandată folosirea unor siguranță împotriva inundării, care
la nivel local (lemn, cărămidă, piatră). energetic. materiale ca azbestul, bolțarii de vor fi deschise vara pentru uscarea
La construcțiile pentru care studiile Lemnul, deși nu a fost și nu este beton sau zgură și masele plastice. pereților.
geotehnice dovedesc că orice soluție utilizat în principal pentru această Pentru realizarea soclurilor din
tradițională nu satisface condițiile calitate, rămâne materialul ideal piatră, se vor folosi materiale locale,
de exploatare (ținând cont de zona pentru construcții ecodurabile. Fundațiile cu tehnologii și mână de lucru locală,
seismică în care se încadrează Calitatea extraordinară a lemnului este prin activarea meșterilor din zonă.
construcția), se vor utiliza alte aceea că, datorită capacității calorice Fundațiile contribuie esențial la Nu se va folosi în exces cimentul (cu
materiale de construcție, nespecifice ridicate (a doua ca valoare după durabilitatea clădirilor. Acolo unde este precădere cimentul Portland, mai ales
local (pentru construcțiile de tip A, apă), posedă practic aceeași „masă posibil din punct de vedere structural fără rosturi de dilatare constructive
sunt preferabile materialele naturale, termică ca a pietrei sau a argilei”, (dar și tehnologic și economic), în prevăzute în proiect) ca material de
iar pentru construcțiile de tip B, dar este de cel puțin șapte ori mai funcție de zona seismică în care se lucru sau ca material de bază pentru 3
betonul sau metalul). bun izolator termic decât acestea din încadrează construcția, se vor folosi liant. În cazul în care este necesară
Zidăria portantă din piatră sau urmă și decât materialele de zidărie tehnici tradiționale. realizarea unor fundații/socluri din AȘA DA: Materialele de construcție
cărămidă va fi tencuită cu mortar curent utilizate (cărămidă, blocuri din Se vor folosi sisteme tradiționale beton armat, se recomandă tencuirea tradiționale, precum cărămida
pe bază de var, pentru a permite beton ușor, BCA etc.). (Masa termică (fundații continue pe sub ziduri cu mortare cu textură lisă pe bază sau lemnul, pot fi puse în operă
absorbția, circulația și evaporarea este capacitatea elementelor de portante sau fundații izolate), nu se de var, în alcătuiri constructive într-o modalitate contemporană,
apei într-un ritm normal. Liantul folosit construcţie de a înmagazina căldura vor „sigila” terenurile cu radiere sau compatibile. corespunzând standardului de confort
pentru zidire va fi tot pe bază de var, și de a o elibera în timp, prelungind șape realizate din ciment, decât în Nu se va realiza placarea simplă actual (imaginile 3, 4).
în măsura în care o permit calculele efectul sursei de căldură ‒ solară situația în care cerințele structurale cu piatră de râu sau piatră spartă
structurii de rezistență. sau pe combustibil ‒ prin așa-numita o impun. Este de preferat adoptarea de gresie a soclului, care să aducă
Se vor realiza alcătuiri constructive caracteristică de volant termic)1. unor soluții ecodurabile; unde un aspect „rustic”, de cele mai multe
care să diminueze/împiedice Pereții de compartimentare se vor este necesar, se vor face sisteme ori impropriu și incompatibil cu da
capilaritatea, în condițiile în care construi din materiale regenerabile subterane de drenare. Materialele arhitectura locală.
realizarea unei impermeabilizări pe și se vor utiliza cu preponderență recomandate, în funcție de zona în Se va construi un trotuar de gardă
toată suprafața fundației nu este materialele de construcție considerate care urmează să se realizeze investiția perimetral, cu pantă suficientă, care
recomandabilă. tradiționale la nivel local (lemn, și de tipul acesteia, sunt, după caz: să îndepărteze apele pluviale de
În mod tradițional, fațadele sunt cărămidă, piatră) sau materiale piatra, betonul ciclopian, cărămida, fundația construcției. Acesta va fi
tratate diferit (cea de la stradă este ecologice sau ecodurabile de secol betonul (cu condiția să se realizeze realizat din materiale naturale (piatră,
cea mai decorată, cea dinspre XXI (lemn, cărămidă, argilă/lut, fundații sub zidurile portante). Nu se pietriș) și va avea rosturi de dilatație,
vecin este, în general, tencuită, dar cânepă, lână, paie, rumeguș sau recomandă soluțiile cu radier general, iar în punctele de scurgere a apelor
nezugrăvită, iar fațada din spate este conglomerate cu lianți naturali), care impermeabilizează o suprafață pluviale se vor realiza detalii care
de multe ori netencuită, cu parament pentru funcțiuni care permit această mare de teren. Nu se vor folosi pereți să favorizeze expulzarea acestora
aparent de piatră sau cărămidă). compoziție. masivi din beton, care împiedică și îndepărtarea lor de construcție
În schimb, pentru construcțiile noi, Nu se exclude utilizarea cărămizii transferul de vapori, rețin umezeala (direcționare preponderentă către
se recomandă tratarea unitară a industriale cu goluri, a elementelor și nu favorizează existența unui climat suprafețele verzi amenajate).
fațadelor, prin care să se asigure, structurale din beton, a structurilor sănătos pentru utilizatori.
pe lângă eficiența energetică, și o
4
1
Dr. ing. Constantin Miron, op. cit., p. 96. Pivnițele și bolțile se vor realiza
C. Intervenții pe construcțiile
existente (gabarit mic,
mediu sau mare, dispuse
pavilionar sau monovolum)

Pereții
Se vor păstra și se vor restaura toate 41
39
detaliile istorice ale paramentului, existente, dacă expertiza tehnică cazul construcțiilor din lemn, văiugă și
inclusiv cornișele, bosajele etc. relevă necesitatea consolidării, al construcțiilor anexe).
Pentru construcțiile existente, arhitectul va propune soluții care să Dacă sunt necesare consolidări ale da
cel mai mare pericol îl reprezintă implice folosirea de materiale și tehnici fundației (în funcție de zona seismică
modalitatea de armonizare cu tradiționale (reparații locale la zidărie, în care se încadrează), cât timp
standardele și normativele în vigoare, inserarea unor elemente structurale este posibil, se vor propune soluții
privitoare la cerințele de rezistență, noi din lemn sau piatră, îngroșări de (subzidiri, reparații, îngroșări, țeseri
stabilitate, protecție la foc (în special pereți etc.) sau tehnici de secol XXI de ziduri, tencuieli cu diverse mortare
pentru clădirile cu funcțiuni publice), care folosesc materiale regenerabile cu componente naturale armate cu
hidroizolare și izolare termică, (lemn lamelar, lemn stratificat, plăci fibre), care să folosească materiale
igiena și sănătatea oamenilor. Ca lemnoase multistrat etc.), asigurând de construcție naturale (piatră).
principiu general, se vor căuta realizarea unor alcătuiri de pereți Soluțiile de hidroizolare și de
soluții compatibile cu materialele compatibile cu structura existentă. termoizolare, prin alcătuirile
existente, care să nu influențeze Pentru reparațiile/restaurarea constructive propuse, nu vor îmbrăca
negativ structura și comportamentul pereților de piatră, se recomandă tot toată infrastructura: se pot realiza
acestora în exploatare (ținând folosirea pietrei, obținută dintr-una bariere de capilaritate prin injecții cu
cont de zona seismică în care se din carierele locale agrementate sau mortare speciale, tencuieli cu mortare
încadrează construcția), concomitent din surse preexistente (reciclarea de asanare speciale, se pot realiza
cu păstrarea a cât mai mult din fondul materialelor rezultate din demolări), straturi de drenaj care să faciliteze
construit valoros. iar mortarul folosit se recomandă îndepărtarea apelor de la fundație și 1
a fi unul pe bază de var stins/ să prevină infiltrațiile și degradările
Nu se vor realiza suprafețe mari hidraulic. La fel și în cazul lemnului, (vezi și recomandările generale). Nu
de pereți la care, prin alcătuirea AȘA DA: Reconversia unui hamabr în locuință; construcție cu pereți și fundații
se recomandă refolosirea lemnului se vor „sigila” terenurile cu radiere din piatră care a beneficiat de reparații locale minore de țesere și rostuire (în
constructivă, transferul vaporilor este vechi nedeteriorat, recuperat din sau șape realizate din ciment, iar
împiedicat, acest fenomen având ca apropiere de Letterfearn, Scoția).
desfacerea unor anexe gospodărești, pivnițele vor păstra sau vor „primi”
efecte directe apariția igrasiei și a sau a lemnului certificat ecologic, care goluri de ventilație în soclu, la nivel
mucegaiurilor și diminuarea calității provine din păduri gestionate durabil de siguranță împotriva inundării, în
exploatării în timp a construcției. pe criterii economice și ecologice. vederea uscării pereților. Se va folosi
Se pot realiza bariere de rupere de Extinderile și/sau conversiile vor ține cu precădere mortar de pământ sau
da
capilaritate prin injectarea cu mortare cont de recomandările din capitolele de var, care permite evaporarea apei
speciale de asanare. Atât pentru anterioare, în funcție de volumul infiltrate.
finisajele exterioare, cât și pentru rezultat al construcției. Se va repara/construi (dacă
finisajele interioare, se vor folosi este cazul) un trotuar de gardă
vopsele care nu împiedică transferul perimetral, cu pantă suficientă, care
de vapori. Se recomandă, pentru
obținerea unei construcții ecodurabile, Fundațiile să îndepărteze apele pluviale de
fundația construcției, fără a intra
ca realizarea finisajelor pereților și ale in contact direct sau a sigila pereții
tavanelor să se facă exclusiv cu var Fundațiile contribuie esențial
la durabilitatea clădirilor. Pentru sau fundația clădirii. Acesta se va
natural, stins, sub formă de pastă, realiza din materiale naturale, va avea
hidratată timp îndelungat pentru construcțiile existente, probleme
multiple se întâlnesc mai ales la casele rosturi de dilatație, iar în punctele
creșterea calităților de liant, precedate de scurgere a apelor pluviale se vor
de un strat de așa-numită tencuială de dimensiuni mici din mediul rural,
unde, în general, nu a fost acordată realiza detalii care să favorizeze
din nisip cu var, cu granulație mai expulzarea acestora și îndepărtarea
mare, ca suport al varului final. o importanță deosebită fundațiilor,
acestea fiind reduse, necorespunzător lor de construcție (direcționare
Pentru finisajele exterioare, se vor preponderentă către suprafețele verzi
folosi culori specifice zonei în care se conformate și rezolvate din punct de
vedere constructiv, ceea ce a dus la amenajate). 2
realizează construcția; nu se vor folosi
culori stridente și saturate. degradări și prăbușiri ale diverselor
La intervenția pe construcții elemente constructive (mai ales în AȘA DA: Casă de locuit tradițională, restaurată
A. Pereții din lemn B. Pereții din piatră
Se vor înlocui piesele deteriorate cu Intervențiile se vor realiza cu recomandă a se face tot cu un mortar
piese identice, realizate din lemn de materiale compatibile, elastice, care pe bază de var stins pastă, amestecat
aceeași esență, pentru a nu interveni să favorizeze transferul vaporilor: cu praf din piatra respectivă și nisip.
și a nu dezechilibra capacitatea mortare și tencuieli var-nisip, lut. Rostuirea nu se va face la fața pietrei,
portantă de ansamblu a structurii Nu se vor folosi tencuieli ci la o retragere de cel puțin un
și comportamentul higrotermic al acoperitoare din ciment, care nu sunt centimetru de la fața acesteia.
acesteia. Se pot folosi rigidizări din permeabile la vapori.
lemn (sau metal) pentru prinderi/ Piatra nu se va acoperi cu lacuri Nu se acceptă vopsirea rosturilor
legături, fără ca acestea să fie și vopseluri care să îi influențeze în negru, cărămiziu sau alte culori,
prezente ca pondere importantă în porozitatea și permeabilitatea. deoarece acest lucru atrage după
ansamblu. Se vor realiza lucrări de Materialele alese vor fi compatibile
40
sine distrugerea firescului imaginii
42 ignifugare și biocidare cu materiale
transparente, care nu afectează
structura și culoarea lemnului și care
cu tipul de piatră folosită, fiind
dependente de gradul de porozitate a
acesteia.
specifice a zidăriei de piatră, iar
compușii chimici conținuți în vopselele
respective pot afecta materialele.
permit tratamentul ulterior cu ceruri, Rostuirea pietrei, în cazul în
uleiuri și soluții naturale. care aceasta se lasă aparentă, se

da

1 3

AȘA DA: Înlocuirea tălpii de lemn AȘA DA: Zidăriile din piatră se recomandă a fi lăsate aparente, imaginea lor
degradate. S-a folosit aceeași esență contribuind în mod favorabil la peisajul satului (imaginile 3, 4). AȘA NU: Nu se acceptă imitarea zidăriei de piatră prin placare (imaginea 5).
de lemn: stejarul.

da da NU!

2 4 5
C. Pereții din cărămidă D. Pereții din pământ
Se vor realiza intervenții cu Se vor realiza intervenții cu Tehnologia pământului mixat cu
materiale compatibile, elastice, care materiale compatibile, elastice, care mortar de var (sau cu zer în alte zone)
să favorizeze transferul vaporilor: să favorizeze transferul vaporilor. Nu are o vechime de câteva mii de ani,
mortare și tencuieli var-nisip, lut. Nu se vor folosi tencuieli acoperitoare mortarul roman fiind o combinație
se vor folosi tencuieli acoperitoare din ciment, care nu sunt permeabile de pământ, agregate și var nestins
din ciment, care nu sunt permeabile la vapori. în diferite proporții. Tehnica este
la vapori. Se vor realiza alcătuiri constructive sustenabilă atât prin faptul că
Dacă expertiza tehnică stabilește că care să diminueze/împiedice utilizează materiale naturale, cât și
sunt necesare consolidări structurale capilaritatea, în condițiile în care pentru că folosește forța de muncă
ale pereților din cărămidă, se vor realizarea unei impermeabilizări pe din teritoriu. Un exemplu deosebit
evita soluțiile de cămășuire pe toată toată suprafața fundației nu este este pensiunea din satul Lelese, din
suprafața peretelui; când acest lucru
nu este posibil, se pot folosi aditivi care
să crească permeabilitatea la vapori a
recomandabilă.
Utilizarea materialelor naturale
locale, spre exemplu, pământ într-o
județul Hunedoara (imaginile 5, 6).
43
41
acestuia, cu scopul prevenirii efectului rețetă cu var nestins, poate constitui
„de pungă”, care va diminua confortul o abordare modernă a tehnicilor
utilizării în timp a construcției. tradiționale.

da da da

1 3 5

da da da

AȘA DA: În județul Caraș-Severin,


pereții din zidărie sunt, de regulă,
tencuiți ‒ imaginile 1, 2 ‒, dar întâlnim
și parament aparent de cărămidă (în
special pe fronton ‒ imaginea 3 ‒, la
anexele gospodărești ‒ imaginea 4 ‒ 4 6
și la fațadele laterale).
42
44 5.3. TÂMPLĂRIA
ȘI GOLURILE

Prevederile referitoare la uși și Ferestrele și în general tâmplăriile


ferestre se referă la materialele de (uși, porți, obloane) sunt realizate
construcție, la conformația acestora, din lemn aparent sau sunt vopsite cu da da
la soluțiile de umbrire și la culori. vopsele pe bază de ulei de in.
Acolo unde este posibil, se Porțile și împrejmuirile se vor
recomandă să se apeleze la tehnici și construi ținând cont de specificul
meșteri tradiționali pentru realizarea local, cu atenție sporită la dimensiuni
tâmplăriei interioare și exterioare, și proporții, materiale și soluții tehnice.
dar și pentru realizarea feroneriilor și/
sau a diverselor elemente decorative Porțile de intrare în gospodărie se
de mascare, care pot fi bătute sau vor realiza din materiale naturale
turnate. locale, alcătuirea și dimensiunea
acestora păstrând specificul local.
Toate elementele de tâmplărie au Sunt permise decorații discrete,
nevoie de întreținere în exploatare tipice pentru peisajul rural din zonă.
(în mai mică sau mai mare măsură). Se va păstra aspectul natural al
Folosirea materialelor naturale, materialelor în ceea ce privește 1 2
compatibile, de calitate, precum și textura și culoarea.
urmărirea în execuție le pot asigura
acestora o durată mai mare de viață, Se vor evita porțile metalice lucioase
împreună cu o întreținere conștientă, sau cele cu structură metalică placată
periodică, din partea utilizatorilor. cu tablă lucioasă, ondulată, sau cu da da
policarbonat/ PVC.
Nu se recomandă folosirea culorilor
5.3.1. Specificul local stridente, a materialelor lucioase,
sidefate, a elementelor prefabricate
Pe teritoriul județului Caraș-Severin, metalice și a materialelor plastice.
ferestrele întâlnite sunt, de regulă,
în două canaturi, simple sau duble. Pentru mai multe detalii, consultați
Rândul exterior de ferestre, cu rol subcapitolul „2.7. Raportul plin/gol,
de îmbunătățire a izolației termice, forma, dimensiunea și proporția
împărțit de obicei în patru canaturi, golurilor, conform specificului
se montează în sezonul rece, urmând local”.
ca în sezonul cald să fie înlocuite pe
aceleași prinderi de obloanele cu rol
de umbrar.

Mai recent, au apărut ferestrele cu


două rânduri de cercevele, dublate de
obloane. Ferestrele și porțile joacă un
rol important în conturarea imaginii
casei tradiționale, oferind specificitate 3 4
și individualitate construcțiilor vechi.
5.3.1.1. Oravița-Reșița
(imaginile 1, 5, 10, 11, 12, 14, 16)
Ferestre: duble, din lemn profilat
și sticlă manuală. Atât tâmplăria
ferestrei, cât și cea a obloanelor
prezintă decorații. Foarte prezent
este geamul supranumit „bârfitor”,
în special în zona Oraviței.
Porți: din lemn decorat prin profilare,
incizare sau traforare.

5.3.1.2. Valea Almăjului


(imaginile 6, 9, 13)
Ferestre: duble, din lemn profilat
și sticlă manuală. Atât tâmplăria 1 2 3 4
43
45
ferestrei, cât și cea a obloanelor
prezintă decorații (rozete, inimi etc.).
Porți: din lemn decorat prin
profilare, incizare sau traforare, uneori
cu motive regăsite și pe fațadă.
În ultimele decenii, apare poarta
metalică din tablă și fier forjat, foarte
decorată, care nu respectă specificul
local, motiv pentru care nu este
recomandată.

5.3.1.3. Clisura Dunării


(imaginea 2)
Ferestre: duble, din lemn profilat 5 6 7 8
și sticlă manuală. Atât tâmplăria
ferestrei, cât și cea a obloanelor
prezintă decorații. Și în această zonă
întâlnim geamul supranumit „bârfitor”.
Porți: din lemn decorat prin
profilare, incizare sau traforare, uneori
cu motive regăsite și pe fațadă.

5.3.1.4. Culoarul
Timiș-Cerna
(imaginile 4, 17)
Ferestre: duble, din lemn profilat
și sticlă manuală. Atât tâmplăria
ferestrei, cât și cea a obloanelor
prezintă decorații (rozete, inimi etc.).
Porți: din lemn decorat prin profilare,
incizare sau traforare și uneori panouri
de sticlă integrate.
9 10 11 12

5.3.1.5. Valea Bistrei


(imaginile 3, 7, 8, 15)
Ferestre: simple și duble, din
lemn profilat și sticlă manuală. Atât
tâmplăria ferestrei, cât și cea a
obloanelor prezintă decorații. Foarte
prezentă este tipologia geamului cu
fronton triunghiular.
Porți: din lemn esență tare, decorat
prin profilare, incizare sau traforare.
Feroneria poate contribui cu elemente 13 14 15 16
decorative la realizarea fațadelor.
5.3.2. Recomandări

A. Construcții noi cu
gabarit mic (<120 mp),
construcții cu gabarit mediu
(120 – 250 mp) și construcții
cu gabarit mare (250 – 395
mp), dispuse în sistem poate fi acoperit cu diverse folii care Nu se vor realiza goluri atipice: cerc,
să realizeze controlul solar, fără a triunghi, romb, hexagon etc. (care în NU!
pavilionar modifica culoarea și textura acestuia. exploatare pot dovedi diverse vicii/
B. Construcții noi cu
44
inconveniente: neetanșeizare corectă
46 gabarit mare (250 – 395 mp),
de tip monovolum
Nu se vor folosi: geam bombat,
geam reflectorizant, geam oglindă.
datorată formei atipice, soluții de
umbrire atipice, costisitoare și uneori
În mod excepțional și justificat, atunci ineficiente și inestetice etc.).
când contextul și funcțiunea o impun,
Materialele se pot folosi și alte tipuri de prelucrări/ Soluțiile de umbrire
acoperiri ale sticlei (de exemplu:
Ferestrele și ușile (atât cele folii speciale necesare măsurilor Pentru umbrirea suprafețelor vitrate,
interioare, cât și ușile integrate fațadei antiefracție sau antivandalism). se vor folosi obloanele din lemn,
‒ porțile) vor fi realizate din lemn tratat Pentru asigurarea cerințelor streșinile sau vegetația. În cazuri
cu ulei, ceruit sau vopsit cu soluții privitoare la igienă și sănătate, se justificate formal sau funcțional, se
naturale. Pentru tâmplăria exterioară, vor folosi aerisitoare cu acționare pot prevedea obloane sau măști
se va folosi lemn de esență tare. În automată (incluse în tocul geamului) din lemn, după forma și aspectul
realizarea acestora, se vor respecta sau manuală, pentru a asigura o ușilor și închiderilor de la anexele
tehnicile tradiționale și se vor implica, ventilare naturală a spațiilor interioare, gospodărești specific locale.
pe cât posibil, meșterii din zonă. atunci când alcătuirea ferestrelor Soluțiile de umbrire alese trebuie să
Tâmplăria poate fi simplă sau dublă, generează o soluție etanșă, care nu respecte soluțiile tradiționale existente
în funcție de necesarul de izolare permite împrospătarea aerului (altfel, în zonă. Acestea vor fi realizate din
termică corelat cu climatul și factorii de fiind necesare sisteme suplimentare lemn, se vor monta cu preponderență
mediu din zona în care se inserează de ventilare mecanică sau naturală). la exterior (pentru a asigura un control
construcția. Elementele componente climatic și o protecție suplimentară
ale tâmplăriei: rame, cercevele, Conformația a ferestrelor împotriva intemperiilor) 1
șprosuri, traverse etc., se vor realiza și pot avea lamele reglabile, care să
din lemn. În mod excepțional, pentru o Ferestrele și porțile vor respecta permită un grad de umbrire optim,
anumită conformare la reglementările proporțiile tradiționale între lungime și ajustabil, pe toată perioada zilei și AȘA NU: Construcție care nu respectă conformația golurilor specifică zonei în
privind rezistența la foc, care nu poate lățime în special pe fațada principală în funcție de fiecare anotimp, dar care a fost amplasată (Bucova, Valea Bistrei).
fi obținută cu lemn, sau rezistența la (pentru construcțiile de tip A să nu împiedice, în același timp,
deteriorările cauzate de animale, se amplasate în intravilan), pentru a da o pătrunderea luminii din exterior. Nu se
poate folosi tâmplărie metalică, strict unitate stilistică desfășuratei stradale. vor folosi rulouri exterioare, montate
în amplasamentele impuse de lege. Pentru mai multe detalii, consultați aparent, fără reglaje. NU!
subcapitolul „2.7. Raportul plin/gol, Pentru vitrajele cu suprafețe mari,
Pentru construcțiile de tip B, la forma, dimensiunea și proporția acolo unde sunt necesare și justificate,
funcțiunile cu flux de circulație mai golurilor, conform specificului se pot instala soluții de umbrire din
mare interior/exterior, se pot folosi local”. lemn, fixe sau cu lamele cu unghi
uși batante, glisante etc., panouri de Golurile de fereastră trebuie să reglabil, care să camuleze elementele
sticlă mobile sau goluri cu deschideri aibă forme și proporții specifice discrepante în ansamblul volumetric.
mai generoase față de specificul zonei, respectând dispunerea logică Se interzice ca aceste conformații
zonei. generală pe fațade. să se realizeze pe fațadele dinspre
Pentru îndeplinirea cerințelor actuale Pentru funcțiuni principale care stradă. Elementele de lemn se vor
privitoare la eficiența energetică, se necesită un iluminat corespunzător, proteja cu uleiuri, ceruri sau alte soluții
poate folosi vitrajul termoizolant (cu se recomandă alternarea unor naturale.
două sau trei foi). golurile mici, obișnuite în arhitectura
Pentru a asigura un grad sporit de vernaculară, cu vitraje mari, de Culorile
izolare fonică (pentru construcțiile dimensiunea unui perete.
situate pe lângă drumurile cu Se admit, ca accente compoziționale Tâmplăria exterioară și elementele
circulație intensă sau dacă funcțiunea bine justificate (deschidere către de umbrire sau alte elemente
o impune), atât pentru vitrajul peisaj, folosire pasivă a energiei decorative se pot vopsi în diferite
termoizolant, cât și pentru vitrajul solare), altele decât verandele, nuanțe opace, nesaturate, cu pigmenți
panourile vitrate de dimensiuni mai 2
simplu de la geamurile duble, se pot naturali, care nu modifică aspectul
folosi foi de sticlă de grosimi diferite, mari, dar nu pe mai mult de 30 % lemnului și nu dau senzația de ud sau
care „rup” vibrația sunetului. Geamul din suprafața fațadei, dispuse cu lucios. Pentru colorare, se vor folosi AȘA NU: Ferestrele construcţiei noi nu respectă proporţia tradiţională (a se
folosit va fi preponderent transparent, preponderență spre interiorul lotului. cu precădere pigmenții naturali. vedea casa alăturată).
C. Intervenții pe
construcțiile existente (de da da NU!
gabarit mic, mediu sau
mare, dispuse pavilionar
sau monovolum)

Materialele
Ferestrele și ușile vor fi realizate din
lemn tratat cu ulei de in, ceruit sau
vopsit cu soluții naturale, cu feronerie
metalică.
Pentru tâmplăria exterioară, se
va folosi lemn de esență tare. În
45
47
realizarea acestora, se vor respecta
tehnicile tradiționale și se vor angrena, 1 2 3
pe cât posibil, meșterii din zonă.
Elementele valoroase se vor
conserva și se vor recondiționa, AȘA DA: Atunci când fereastra nu mai poate fi salvată, se poate recurge la AȘA NU: Folosirea materialelor din PVC și modificarea dimensiunilor originare
folosindu-se aceleași materiale și serviciile unui atelier local de tâmplărie, pentru a reproduce fereastra după croiul ale golurilor nu este recomandată.
tehnici constructive (atât elementele originar.
cu forme tipice, cât și cele cu forme
atipice), sau se vor înlocui, fără
modificarea împărțirii specifice sau a două sau trei foi). Conformația ferestrelor NU!
detaliilor.
Pentru a asigura un grad sporit de Elementele valoroase se vor
Tâmplăria din PVC sau cea metalică izolare fonică (pentru construcțiile conserva și se vor recondiționa,
se va înlocui cu tâmplărie din lemn situate pe marginea drumurilor cu folosindu-se aceleași materiale și
masiv sau stratificat. Pentru sporirea circulație intensă sau dacă funcțiunea tehnici constructive (atât elementele
confortului de izolare termică, se o impune), atât pentru vitrajul cu forme tipice, cât și cele cu forme
permite, acolo unde fereastra este termoizolant, cât și pentru vitrajul atipice), sau se vor înlocui, fără
într-o singură foaie, să se dubleze simplu de la geamurile duble, se pot modificarea împărțirii specifice.
în spatele ei cu o fereastră cu vitraj folosi foi de sticlă de grosimi diferite, Tâmplăria din PVC sau cea metalică
termoizolant în două sau trei foi într-un care „rup” vibrația sunetului. se va înlocui cu tâmplărie din lemn 4
singur canat, astfel încât intervenția masiv sau stratificat.
să nu se observe din exterior. Se va Geamul folosit va fi cu preponderență AȘA NU: Ferestre care nu respectă proporțiile, materialele și nici culorile
avea grijă ca fereastra tradițională să transparent, dar poate fi acoperit cu ferestrelor originare și care denaturează aspectul fațadei.
se poată deschide înspre interior. diverse folii care să realizeze controlul Soluțiile de umbrire
solar, fără a modifica culoarea și
Tâmplăria poate fi simplă sau dublă, textura acestuia. Elementele valoroase se vor
în funcție de necesarul de izolare
Nu se vor folosi: geam bombat,
conserva și se vor recondiționa, da da
termică corelat cu climatul și factorii folosindu-se aceleași materiale și
de mediu din zona în care se află geam reflectorizant, geam oglindă. tehnici constructive (atât elementele
construcția. În mod excepțional și justificat, atunci cu forme tipice, cât și cele cu forme
când contextul și funcțiunea o impun, atipice), sau se vor înlocui, fără
Elementele componente ale se pot folosi și alte tipuri de prelucrări/ modificarea împărțirii specifice.
tâmplăriei: rame, cercevele, șprosuri, acoperiri ale sticlei (de exemplu: Elementele metalice sau din PVC se
traverse etc., se vor realiza din lemn. În folii speciale necesare măsurilor vor înlocui cu lemn.
mod excepțional, pentru conformarea antiefracție sau antivandalism).
la reglementările privind rezistența la
foc, care nu poate fi obținută cu lemn, Pentru asigurarea cerințelor
privitoare la igienă și sănătate, se Culorile
se poate folosi tâmplărie metalică,
strict în amplasamentele impuse vor folosi aerisitoare cu acționare
automată (incluse în tocul geamului) Tâmplăria exterioară și elementele
de lege. La funcțiunile cu flux de de umbrire sau alte elemente
circulație mai mare interior/exterior, se sau manuală, pentru a asigura o
ventilare naturală a spațiilor interioare, decorative se pot vopsi în diferite
pot folosi panouri de sticlă mobile sau nuanțe opace, nesaturate, de 5 6
goluri cu deschideri mai generoase atunci când alcătuirea ferestrelor
generează etanșeitate, care nu preferabil menținând culoarea
față de specificul zonei. originară, sau cu pigmenți naturali AȘA DA: Nevoia de lumină poate constitui un factor decisiv în arhitectura faţadei.
permite împrospătarea aerului (altfel,
fiind necesare sisteme suplimentare care nu modifică aspectul lemnului Pentru vitrajele cu suprafețe mari, acolo unde sunt necesare și justificate, se pot
Pentru îndeplinirea cerințelor actuale și nu dau senzația de lucios. Pentru instala soluții de umbrire din lemn, fixe sau cu lamele cu unghi reglabil, care
privitoare la eficiența energetică, se de ventilare mecanică sau naturală).
colorare, se vor folosi cu precădere să camufleze elementele discrepante în ansamblul volumetric și care trimit la
poate folosi vitrajul termoizolant (cu pigmenții naturali. detaliile de închidere ale construcţiilor tradiţionale.
5.4. ELEMENTELE DE FAȚADĂ
5.4.1. Specificul local
46
48 Elementele regulatoare care Prispa Soclul
creează liniile principale ale fațadelor
sunt determinate de linia de coamă, Casele sunt prevăzute cu prispă Pentru ridicarea temeliei, s-a folosit
linia de streașină, linia soclului și (târnaț), plasată pe una sau mai cu preponderență piatra de carieră
prispa. multe laturi, în general, pe laterale, și apoi cărămida. Piatra are rostul
Decorațiile de fațadă apar mai ales spre curte. „Stâlpii ce delimitează de a proteja talpa construcției și
sub forma unor elemente decorative târnațul sunt ciopliți din lemn de pereții de umezeală, de a asigura o
din tencuială realizate în jurul gorun, mulți dintre ei decorați [...] în orizontalitate perfectă clădirii precum
ferestrelor, al golurilor de ventilare de partea superioară a stâlpilor, se pun și de a o înălța. Soclul poate fi aparent
pe frontoane, la colțuri, cu precădere mici contrafișe, numite extrem de sau tencuit cu argilă, peste care se
pentru construcțiile din piatră sau sugestiv «mâni», având frumoase aplică o zugrăveală de var. Înălțimea
cărămidă, cu vădite influențe din zona arcuiri și decorații”. Prispa apare și la soclului variază în raport cu panta
orășenească. Detalii decorative apar, casele din cărămidă, iar „sub influența terenului și cu funcțiunile pe care le
de asemenea, la prispă, la obloane, la șvabilor [...], la unele case românești, adăpostește.
porți, la stâlpi, la streașină, la pazie, în capătul dinspre stradă al târnațului,
precum și la terminațiile grinzilor. s-a practicat o ușă ce comunica direct
Finisajele de pe fațadă sunt, de cu strada.”2 5.4.1.1. Oravița-Reșița
regulă, simple; tencuielile sunt „Elementul spațial asupra căruia
acoperite cu vopsea de var, culorile s-a concentrat îndeosebi atenția Finisaje exterioare:
sunt în nuanțe naturale, iar lemnul meșterilor populari a fost prispa, Soclu: piatră aparentă sau tencuită
este tratat cu ulei de in. ai cărei stâlpi de susținere erau (tencuieli pe bază de argilă sau de var,
împodobiți cu sculpturi, constituind 1 2
zugrăveli pe bază de var, de culoarea
Relieful de tencuială podoaba cea mai de preț a vechilor fațadei sau mai închise - imaginile
construcții bănățene. [...] Cel mai 1,3). Decorații în relief de tencuială în zona Oravița-Reșița (imaginea 1 ‒ Dognecea,
Zona Banatului excelează în frecvent tip de stâlp este cel sculptat Pereți: amestecuri de tencuieli imaginea 2 ‒ Ciclova Română, imaginea 3 ‒ Gârliște)
realizarea decorului arhitectonic prin succesiunea unor trunchiuri de pe bază de argilă, tencuieli pe bază
prin relieful de tencuială. „Reliefurile piramidă alungite, având bazele mari de var (mai recent) și zugrăveli pe
realizate cu șablonul de scândură, alăturate, între care uneori se interpun bază de var (alb sau cu pigmenți
denumite câteodată, impropriu, mici toruri (unu, două sau chiar trei) naturali locali - imaginile 1-4). În
«stucatură», le întâlnim în trecutul cu profil semicircular, constituind cazul pereților din piatră, aceștia
mai îndepărtat doar la fațada dinspre adevărate brățări separatoare între sunt adesea netencuiți. Elementele
stradă. Casele mai noi, la care prispele modulele compoziționale. Acesta decorative ale fațadei pot avea rol
sunt delimitate prin stâlpi de cărămidă, apare în foarte multe din zonele țării, de ornamentare (figuri geometrice,
între care adesea se desfășoară știut fiind că a constituit principalul cosmice, antropomorfe, fitomorfe
arcaturi, au un decor identic, extins model de inspirație pentru Constantin etc.) sau de structurare (cornișa,
și la fațada lungă dinspre curte. Brâncuși în elaborarea «Coloanei ancadramentul, friza decorată etc.),
Compozițiile ornamentale desfășurate infinitului». Precizăm că ei apar la fiind realizate, de obicei, din relief de
pe fațadele dinspre stradă se compun case cu prispă continuă, de obicei tencuială. Nelipsite sunt și cartușele
din străvechi motive solare, rozete, numai în număr par: patru, șase sau cu numele proprietarilor și/sau anul
vârtejuri, X-uri, cruci, romburi și chiar opt.”3 execuției.
triunghiuri [...]. Acestora le sunt Întâlnim și variante de stâlpi în care Prispa (târnațul):
asociate aproape întotdeauna se repetă, pe lungimea acestora, -structură: stâlpi ‒ inițial de lemn
motive ale «pomului vieții» [...] Cele forme geometrice variate, în partea (uneori decorat - imaginea 4), apoi
mai vechi frontoane cu relief în superioară având un volum prismatic. de piatră sau cărămidă arsă; grinzi,
tencuială au culoarea albă, întocmai Pentru mai multe detalii despre rareori arce;
ca și fondul casei, efectul plastic evoluția prispei, consultați sub- -tipologii întâlnite: deschisă, parțial 4
constând doar în jocul de lumină subcapitolul 2.3.2. Casa de locuit din închisă sau închisă.
rezultat din relieful însuși.”1 Banat, structură și sistem constructiv.
2
Idem. 3 Prispă deschisă cu stâlpi de lemn
1
N. Săcară, op. cit., p. 98, 126 ‒ 128. 3
Idem. (imagine din satul Carașova)
49
47

1 3 5 7

Zugrăveli pe bază de var, fără pigmenți Dispunerea prispei către stradă, caz Exceptând solbancurile (realizate din Prispă deschisă cu stâlpi din cărămidă
și cu ornamentații reduse (imagine din foarte rar întâlnit. Se vor remarca cărămidă), elementele decorative (imagine din satul Sichevița).
satul Bozovici). detaliile de la nivelul contravântuirilor sunt realizate din relief de tencuială
(imagine din satul Bozovici). (imagine din satul Radimna).

2 4 6 8

Detaliu de element decorativ al În această zonă, precum și în zona Dispunerea prispei în lateralul Ca urmare a dezvoltării gospodăriei
fațadei (pilastru); zugrăveli cu lapte de Oravița-Reșița se întâlnesc adesea casei. Se va remarca tencuiala pe (în L sau U), prispa nu mai este vizibilă
var și piatră-vânătă (sulfat de cupru); fațade din piatră (tuf calcaros), bază de var, fără pigmenți, precum din stradă (imagine din satul Gornea).
imagine din satul Ravensca. netencuite, uneori în combinație cu și decorațiile în relief de tencuială.
cărămidă (imagine din satul Șopotu Deseori, în județul Caraș-Severin,
Nou). construcțiile au timpan de lemn,
netencuit (imagine din satul Gârnic).

5.4.1.2. Valea Almăjului vânătă (sulfat de cupru). 5.4.1.3. Clisura Dunării Elementele decorative ale fațadei
(imaginile 1-4) Elementele decorative ale fațadei (imaginile 5-8) pot avea rol de ornamentare (figuri
pot avea rol de ornamentare (figuri geometrice, cosmice, antropomorfe,
Finisaje exterioare: geometrice, cosmice, antropomorfe, Finisaje exterioare fitomorfe etc.) sau de structurare
Soclu: piatră aparentă sau tencuită fitomorfe etc.) sau de structurare Soclu: piatră preponderent tencuită, (cornișa, ancadramentul, friza
(tencuieli pe bază de argilă sau de var, (cornișa, ancadramentul, friza cărămidă arsă tencuită (tencuieli pe decorată), fiind realizate, de obicei,
zugrăveli pe bază de var, de culoarea decorată etc.), fiind realizate, de bază de argilă sau de var, zugrăveli din relief de tencuială (excepție fac
fațadei sau mai închise). obicei, din relief de tencuială. pe bază de var, de culoarea fațadei solbancurile, care sunt, de obicei, din
Pereți: din piatră aparentă sau Prispa (târnațul): sau mai închise). cărămidă arsă).
tencuiți cu amestecuri de tencuieli pe - structură: stâlpi ‒ inițial de lemn Pereți: amestecuri de tencuieli pe Prispa (târnațul):
bază de argilă, tencuieli pe bază de (uneori decorat), apoi de piatră sau bază de argilă, tencuieli pe bază de -structură: stâlpi ‒ inițial de lemn
var (mai recent) și zugrăveli pe bază cărămidă arsă; grinzi; var (mai recent) și zugrăveli pe bază (uneori decorat), apoi de cărămidă
de var (alb sau cu pigmenți naturali - tipologii întâlnite: deschisă, parțial de var (alb sau cu pigmenți naturali arsă; grinzi, rareori arce;
locali). De asemenea, se întâlnesc închisă sau închisă. locali). -tipologii întâlnite: deschisă, parțial
zugrăveli cu lapte de var și piatră- închisă sau închisă.
48
50 1 2 5 6

În acestă zonă, decorațiile sunt mai Prispă parțial închisă, având la Ornamentația este prezentă și în cazul Prispă deschisă, cu stâlpi și arce din
reduse, pot chiar lipsi (imagine din capătul ei o ușă ce comunică direct cu construcțiilor din lemn, des întâlnite în cărămidă (imagine din satul Bucova).
satul Globurău). strada (imagine din satul Cornereva). zonă (imagine din satul Cornișoru).

3 4 7 8

În acestă zonă, decorațiile sunt mai Prispă parțial închisă, având la În zona Valea Bistrei, întâlnim o Prispă în L, parțial închisă, amplasată
reduse, pot chiar lipsi (imagine din capătul ei o ușă ce comunică direct varietate de motive ornamentale, spre curte (imagine din satul
satul Globurău). cu strada (imagine din satul Mehadia). predominând motivul „pomului Cornișoru).
vieții”, realizate în relief din tencuială
(imagine din satul Glimboca).

5.4.1.4. Culoarul Elementele decorative ale fațadei 5.4.1.5. Valea Bistrei fitomorfe etc.) sau de structurare
Timiș-Cerna pot avea rol de ornamentare (figuri (imaginile 5-8) (cornișa, ancadramentul, friza
geometrice, cosmice, antropomorfe, decorată etc.), fiind realizate, de
(imaginile 1-4) fitomorfe etc.) sau de structurare obicei, din relief de tencuială.
Finisaje exterioare:
(cornișa, ancadramentul, friza Soclu: piatră aparentă sau tencuită Ornamentația la nivelul fațadelor este
Finisaje exterioare decorată), fiind realizate, de obicei, mai bogată în această zonă, foarte
Soclu: din piatră aparentă sau (tencuieli pe bază de argilă sau de var,
din relief de tencuială. zugrăveli pe bază de var, de culoarea întâlnite fiind motivele asociate
tencuită (tencuieli pe bază de argilă Prispa (târnațul): „pomului vieții”.
sau de var, zugrăveli pe bază de var, fațadei sau mai închise).
-structură: stâlpi inițial de lemn Pereți: amestecuri de tencuieli pe Prispa (târnațul):
de culoarea fațadei sau mai închise). (uneori decorat), apoi de cărămidă -structură: stâlpi de lemn (uneori
Învelitoare: țiglă ceramică manuală bază de argilă, tencuieli pe bază de
arsă; grinzi sau arce; var (mai recent) și zugrăveli pe bază decorat), de piatră sau de cărămidă
și industrială (solzi, trasă și presată). -tipologii întâlnite: deschisă, parțial arsă; grinzi sau arce;
Pereți: amestecuri de tencuieli pe de var (alb sau cu pigmenți naturali
închisă sau închisă. locali). -tipologii întâlnite: deschisă, parțial
bază de argilă, tencuieli pe bază de La casele din cărămidă sau piatră, închisă sau închisă, pe una mai mai
var (mai recent) și zugrăveli pe bază Elementele decorative ale fațadei
întâlnim, la capătul prispei, o ușă ce pot avea rol de ornamentare (figuri multe laturi.
de var (alb sau cu pigmenți naturali comunică direct cu strada.
locali). geometrice, cosmice, antropomorfe,
5.4.2. Recomandări
da da NU!

A. Construcții noi cu
gabarit mic (<120 mp),
construcții cu gabarit mediu
(120 – 250 mp) și construcții
cu gabarit mare (250 – 395
mp), dispuse în sistem
pavilionar
B. Construcții noi cu
gabarit mare (peste 250
1 2 3
49
51
mp), de tip monovolum AȘA DA: Exemple de finisaje în care materialul este folosit simplu, durabil și AȘA NU: Se interzice placarea cu piatră și cu materiale ceramice a soclului și a
onest. Folosirea lemnului în diverse moduri (imaginea 1: lambriu, imaginea 2: pereților. Aceste materiale trebuie puse în operă în logica lor constructivă.
șiță).
1. Marcarea registrelor orizontale: să corespundă atât principiilor de brâul, pazia etc. caplama, acoperiți cu tencuială a izolării termice, a hidroizolării, de
Soclul: va fi marcat volumetric și prin rezistență și stabilitate (în raport cu zugrăvită în alb sau în alte culori igienă și sănătate, de siguranță și
finisaje și va corespunde specificului vânturile, factorii de mediu, încadrarea 4. Streșinile și burlanele tradiționale. stabilitate, de rezistență la foc.
local. Cromatica va respecta specificul seismică), cât și principiului protecției Streașina se va realiza conform Se pot folosi folosi fațade ventilate Se pot folosi tehnologii alternative
așezării. Detalierea alcătuirilor și a la foc (există un mare risc de incendiu specificului local (ca formă și cu placaj de lemn aparent sau de de asigurare a alimentării cu energie
principiilor constructive s-a realizat în în special în zonele de traversare elemente de decorație). Jgheaburile șindrilă. electrică sau termică, în condițiile
capitolul 5.2. Pereţii și fundaţiile. a șarpantei și, eventual, a altor și burlanele nu vor fi realizate din Se pot folosi soluții și alcătuiri și cu recomandările prezentate în
elemente constructive din lemn). materiale inadecvate, care să nu se constructive naturale pentru pereți capitolele anterioare: panouri solare,
Pentru construcțiile de tip A Hornurile vor fi zidite la exterior din încadreze în specificul local, și nu dublați de vegetație ‒ plante panouri fotovoltaice, pompe de
Prispa (târnațul): va fi marcat ca cărămidă, piatră sau vor fi realizate se vor evidenția coloristic la nivelul cățărătoare permanente sau căldură etc.
registru puternic orizontal pe fațadă, din elemente ceramice prefabricate construcției. Nu se vor folosi elemente sezoniere ‒ și acoperișuri acoperite
cu rol estetic și funcțional (protecție tencuite. Pe cât posibil, acestea vor din mase plastice. Se pot folosi, cu vegetație, plate sau în pantă. 8. Ierarhizarea fațadelor pentru
împotriva precipitațiilor și asigurarea respecta forma și materialele de acolo unde este cazul, lanțuri care construcțiile de tip A
umbririi pe timp de vară). Se va realiza finisaj locale: în general, mortare să direcționeze scurgerea apelor 6. Culorile Se vor trata diferit fațadele, în
preponderent din lemn și va respecta de var nezugrăvite. Nu se acceptă pluviale. Nu se vor folosi culori stridente, funcție de importanța și orientarea
prin proporții, formă și volumetrie coșurile metalice aparente. Pentru construcțiile de tip B, contrastante. Se va opta pentru lor. Fațada cea mai elaborată este
specificul local. existența streșinilor reprezintă un folosirea nuanțelor naturale ale cea dinspre stradă, care are marcate
Nu se vor folosi materiale ca: Pentru construcțiile de tip B, deziderat, însă nu este obligatorie. materialelor folosite sau a unor culori foarte clar registrele orizontale, o
inox, plastic, sticlă colorată (texturi și în funcție de soluția și de gabaritul și nuanțe nesaturate apropiate de rigurozitate a ritmului și a dimensiunii
culori nespecifice); metalul este puțin construcției, se vor marca registrele 5. Materialele pentru finisaje cele naturale. Albul poate fi folosit golurilor, finisaje mai prețioase.
recomandabil, fiind un material care verticale, care se încadrează în Folosirea materialelor naturale pretutindeni pentru clădiri cu gabarit Fațada dinspre curte beneficiază de
reține căldura și creează disconfort în specificul și scara locală, fără a se locale, precum piatra, lemnul, mic. Pigmenții utilizați în vopseluri, o tratare asemănătoare, însă mult
apropiere. crea construcții deformate din punct varul, pigmenții naturali pentru var, uleiuri sau ceruri vor fi naturali. Pentru mai sumară. Ea este totuși zugrăvită.
de vedere volumetric doar pentru este esențială pentru conservarea construcțiile noi, există posibilitatea Fațada dinspre grădină este, de
Pentru construcțiile de tip B, în a respecta cerințele de încadrare peisajelor rurale deosebite. folosirii paramentului aparent, fără obicei, nefinisată, din cărămidă sau
afară de soclu, se pot marca și alte în specificul local. Volumetria se va Nu se vor folosi ca finisaje zugrăveală, din tencuială lisă pe piatră aparentă. Fațada dinspre
registre orizontale, precum prispa, dar raporta la construcțiile învecinate exterioare: placările ceramice pentru bază de var cu nisip galben, dacă vecin este reprezentată adesea de
fără a se crea construcții deformate și prin estetică nu va constitui un pereți și soclu (de multe ori, soluțiile se încadrează în specificul local. Se un calcan tencuit cu nisip galben,
din punct de vedere volumetric element discrepant în ansamblul alese sunt inadecvate folosirii la pot adăuga aditivi care să stabilizeze dar nezugrăvit. Se recomandă
doar pentru a respecta cerințele de așezării. Marcarea registrelor verticale exterior, deoarece nu rezistă la tencuiala împotriva acțiunii factorilor ierarhizarea tratării fațadelor, ținând
încadrare în specific. Volumetria se reprezintă un deziderat, însă nu este cicluri repetate de îngheț/dezgheț, climatici. Dacă totuși se optează cont de specificul local.
va raporta la construcțiile învecinate obligatorie la acest tip de clădiri. deteriorându-se în timp foarte scurt pentru zugrăvirea fațadelor, atunci
și, pe plan estetic, nu va constitui și favorizând apariția infiltrațiilor), acestea vor fi tratate diferit în funcție 9. Instalațiile tehnologice
un element discrepant în ansamblul 3. Timpanele și decorațiile de sau tabla (tablă simplă, tablă cutată, de importanța și poziționarea fațadei. Nu se vor poziționa spre stradă.
așezării. Marcarea registrelor fațadă etc.), materialele care conțin azbest, Elementele aparente pentru instalații
orizontale reprezintă un deziderat, Se recomandă o abordare rezervată materialele din mase plastice, 7. Tehnologiile și instalații tehnologice vor fi realizate
însă nu este obligatorie la acest tip de în ce privește preluarea elementelor similipiatra etc. Se vor folosi tehnologiile locale (care din materiale durabile (se exclud
clădiri. decorative din arhitectura tradițională, Nu se vor realiza placări cu piatră sunt cunoscute și accesibile celor masele plastice).
cu excepția acelora a căror spartă sau cu elemente de lemn care care execută, întrețin și utilizează Acestea nu vor constitui elemente
2. Marcarea registrelor verticale simbolistică s-a păstrat și care sunt să dea un aspect „rustic”. Conceptul lucrarea) sau ecodurabile, de secol dominante din diverse puncte de
Pentru construcțiile de tip A transmise încă prin meșteșugurile de „rustic” este diferit de conceptul de XXI. Pentru oricare dintre variantele perspectivă sau belvedere ale zonei,
Coșul de fum: preluat, conform locale. „tradițional”. pentru care se optează, se va avea în iar funcționarea lor nu va avea un
necesităților actuale, drept coș Pot fi preluate și reinterpretate Se pot folosi sisteme prefabricate vedere realizarea unor alcătuiri între impact negativ asupra mediului și a
pentru instalația de încălzire, trebuie detaliile care marchează registrele sau realizate in situ de pereți în trei materiale de construcție compatibile sănătății populației locale.
realizat din materiale solide, care clădirii: profilul de streașină, cornișa, straturi de lemn cu exterior în sistem și respectarea principiilor de asigurare
NU! NU! da

50
52

1 2 3

AȘA NU: Nu se vor folosi culori stridente, contrastante. Se va opta pentru păstrarea nuanțelor naturale ale materialelor sau AȘA DA: Folosirea zugrăvelilor naturale pe bază de var face ca o faţadă
pentru folosirea unor culori și nuanțe nesaturate, apropiate de cele naturale. tradiţională să vibreze. Dacă se folosește un oxid natural tradiţional, se evită
riscul de a folosi culori stridente.

C. Intervenții pe 2. Timpanele și decorațiile fațadei 4. Materialele pentru finisaje 6. Tehnologiile


construcțiile existente (de Se vor păstra și se vor valorifica Folosirea de materiale naturale Se vor folosi tehnologiile locale (care
decorațiile tradiționale ale prispei, ale locale, precum piatra, lemnul, sunt cunoscute și accesibile celor NU!
gabarit mic, mediu sau obloanelor, ale stâlpilor, ale streșinii, varul, pigmenții naturali pentru var, care execută, întrețin și utilizează
mare, dispuse pavilionar ale paziei și ale capetelor de grinzi, este esențială pentru conservarea lucrarea) sau ecodurabile, de secol
sau monovolum) dacă acestea sunt specifice peisajului peisajelor rurale deosebite. XXI. Pentru oricare dintre variantele
cultural local. Nu se vor folosi ca finisaje pentru care se optează, se va avea în
exterioare: placările ceramice pentru vedere realizarea unor alcătuiri între
pereți și soclu (de multe ori, soluțiile materiale de construcție compatibile
1. Marcarea registrelor orizontale 3. Streșinile și burlanele alese sunt inadecvate folosirii la și respectarea principiilor de asigurare
și verticale Streașina, element cu rol de exterior, deoarece nu rezistă la a izolării termice, a hidroizolării, de
Soclul: va fi marcat volumetric și prin umbrire, dar și de protecție a pereților cicluri repetate de îngheț/dezgheț, igienă și sănătate, de siguranță și
finisaje și va păstra sau va remodela de intemperii, se va păstra conform deteriorându-se în timp foarte scurt stabilitate, de rezistență la foc.
existentul conform specificului local. specificului local (ca formă și element și favorizând apariția infiltrațiilor), Se pot folosi tehnologii alternative
Cromatica va respecta specificul de decorație) sau se va reconforma sau tabla (tablă simplă, tablă cutată, de asigurare a alimentării cu energie
4
așezării. Detalierea alcătuirilor și a pentru a respecta specificul local. etc.), materialele care conțin azbest, electrică sau termică, în condițiile
principiilor constructive s-a realizat în Jgheaburile și burlanele nu vor fi materialele din mase plastice, și cu recomandările prezentate în
capitolul 5.2. Pereţii și fundaţiile. realizate din materiale inadecvate, similipiatra etc. capitolele anterioare: panouri solare,
În funcție de soluția și de gabaritul care să nu se încadreze în specificul Nu se vor realiza placări cu piatră panouri fotovoltaice, pompe de
NU!
construcției, se vor păstra și se vor local, și nu se vor evidenția coloristic spartă sau cu elemente de lemn care căldură etc.
marca și alte registre orizontale la nivelul construcției. Nu se vor folosi să dea un aspect „rustic”. Conceptul
(prispa), care se încadrează în elemente din mase plastice. Se pot de „rustic” este diferit de conceptul de 7. Instalațiile și instalațiile
specificul și scara locală. Se va păstra folosi, acolo unde este cazul, lanțuri „tradițional” și nu e în direcția sprijinită tehnologice (după caz)
volumetria, iar în cazul extinderilor, se care să direcționeze scurgerea apelor de acest ghid. Nu se vor poziționa spre stradă.
va raporta la construcțiile învecinate. pluviale. Elementele aparente pentru instalații
Din punct de vedere estetic, Se vor păstra elementele și instalații tehnologice vor fi realizate
construcția nu va constitui un element caracteristice, valoroase pentru 5. Culorile din materiale durabile (se exclud
discrepant în ansamblul așezării în specificul în care se integrează. Nu se vor folosi culori stridente, masele plastice).
care se încadrează. 5
Apa pluvială nu se va scurge direct în contrastante. Se va opta pentru Acestea nu vor constitui elemente
În cazul prispei, nu se vor folosi șanțul exterior gospodăriei (adiacent folosirea nuanțelor naturale ale dominante din diversele puncte de
materiale ca: inox, plastic, sticlă drumului/străzii) prin jgheab și burlan, materialelor folosite sau a unor culori perspectivă sau belvedere ale zonei, AȘA NU: Se interzice placarea
colorată (texturi și culori nespecifice); ci se vor realiza soluții imediate de și nuanțe nesaturate, apropiate de iar funcționarea lor nu va avea un soclurilor și a pereţilor cu piatră, gresie
metalul este puțin recomandabil, fiind colectare care să direcționeze spre cele naturale. Pigmenții utilizați în impact negativ asupra mediului și a sau cu plăci ceramice care imită
un material care reține căldura și șanț. vopseluri, uleiuri sau ceruri vor fi sănătății populației locale. piatra. Aceste materiale degradează
creează disconfort în apropiere. naturali. aspectul de ansamblu al faţadei și nu
se comportă bine în timp.
5.5. AMENAJĂRILE EXTERIOARE

51
53

1 3
2 3

5.5.1. Specificul local

Construcţiile anexe
a gospodăriei (de obicei, când e Pavimente și amenajări arbuști fructiferi, plantații de protecție,
Caracterul mixt al ocupaţiilor a poziționată transversal pe lot) sau exterioare umbrire), cât și una decorativă (flori,
influenţat în mod direct structura de dimensiuni comparative cu arbuști).
şi funcţionalitatea gospodăriei, mărimea casei (când e poziționată Amenajarea exterioară a terenului
care, la rândul său, reflectă natura în prelungirea casei sau transversal este realizată din materiale locale și Împrejmuirile
îndeletnicirilor şi complexitatea pe lot). Din punctul de vedere al depinde de necesitățile gospodăriei:
acestora. Construcţiile anexe sunt materialității elementelor constructive, piatră așezată orizontal sau în dungă, Împrejmuirea gospodăriei și
determinate de ocupaţia de bază se întâlnesc mai multe tipologii, în pământ bătut, lemn, pietriș, eventual delimitarea spațiilor funcționale
a familiei şi sunt proporţionale cu funcție de zonă. alei înierbate. Oamenii au acordat o interioare s-a realizat de-a lungul
statutul social al proprietarului. Cotarca (hambarul pentru porumb) atenție deosebită realizării șanțurilor timpului din necesitatea separării
Am ales să discutăm despre anexe este de dimensiuni mai reduse în de îndepărtare a apelor de lângă casă spațiului privat de spațiul public,
în acest capitol, deoarece acestea plan decât șura, cu lățimi variabile, și de lângă căile de acces interioare, gardurile având un grad de opacizare
sunt în directă legătură cu grădina, în funcție de zonă. Se întâlnește ca prin realizarea pantelor necesare crescut.
curtea și, în general, cu exteriorul anexă de sine stătătoare sau în relație scurgerii apei și direcționarea acesteia La nivelul curții, împrejmuirile erau
casei. cu grajdul, fiind amplasată deasupra către spațiile verzi. din lemn sau din ziduri de piatră
Astfel, se disting: sa. Tipologia constructivă diferă în lăsate aparente. Mai există varianta
▪▪ adăposturile pentru păstrarea funcție de conformare (poate fi o de împrejmuire din nuiele, cu sau fără
cerealelor și a fânului: șuri înalte, anexă de sine stătătoare sau poate Scările exterioare soclu de piatră. Astăzi, înspre stradă,
închise cu scândură, hambare pentru fi situată deasupra unui grajd) și în preponderente sunt împrejmuirile de
funcție de zonă. Scările exterioare sunt prezente în
porumb (coșere); directă legătură cu intrarea în casă, cărămidă.
▪▪ adăposturile pentru animale: Anexele gospodărești au evoluat Împrejmuirile grădinilor sunt
în timp, odată cu evoluția întregii fiind realizate din piatră sau lemn.
grajduri (lemn şi ulterior cărămidă), Parapetul este, în general, din realizate din garduri de lemn opace
şoproane, coteţe, colibe, târle, sălașe, gospodării, fiind, cel mai adesea, sau semiopace, realizate din stâlpi
transformate în noi corpuri de locuit. zidărie, dar sunt situații în care acesta
etc. (denumiri şi forme diferite, în este de lemn. din lemn cu închideri orizontale fie din
funcţie de animalele pe care le Instalațiile tehnice scânduri, fie din împletituri de nuiele
adăpostesc, ocupate periodic sau În zonă au existat mori de vânt (imaginea 1), fie cu lațuri.
permanent); (incluse în unele gospodării) și mori Vegetația
▪▪ adăposturile pentru utilaje şi de apă, de exemplu, la Rudăria
unelte: şopru şi șuri. (Eftimie Murgu), unde a existat cel Vegetația exterioară deține un
Șura poate fi de mari dimensiuni, mai mare complex mulinologic din rol important în amenajarea curții,
reprezentând dominanta verticală sudul Europei (imaginea 3). având atât o funcție utilitară (pomi și
52
54 1 2 5 7 9

10

5.5.1.3. Clisura Dunării

Anexele
Șuri: de mari dimensiuni, amplasate
longitudinal sau transversal pe lot
(imaginea 10).
Colibe, târle, sălașe: ocupate
periodic sau permanent (imaginea 9).
3 4 6 8 -structură: fundații din piatră (de
râu sau de carieră), pereți din lemn
(rotund sau ecarisat) sau piatră,
5.5.1.1. Oravița-Reșița Amenajări exterioare 5.5.1.2. Valea Almăjului Amenajări exterioare tencuită și zugrăvită;
Împrejmuire: garduri din scânduri Împrejmuire: garduri din scânduri - acoperiș: în două sau patru ape, cu
de lemn cu diferite grade de de lemn, întâlnite îndeosebi în zona șarpantă de lemn și învelitoare de șiță
Anexele permeabilitate vizuală, împrejmuiri Anexele colinar-montană (imaginea 8), (inițial) sau țiglă ceramică manuală
Șuri: de mari dimensiuni, amplasate opace din piatră sau căramidă nearsă Șuri: de mari dimensiuni, amplasate împrejmuiri opace din piatră sau de sau industrială.
longitudinal sau transversal pe lot (tencuită sau netencuită), fier forjat longitudinal sau transversal pe lot cărămidă nearsă (tencuită), fier forjat
(uneori reprezintă dominanta verticală (mai recent, rar întâlnit în această (uneori reprezintă dominanta verticală (mai recent, rar întâlnit). Amenajări exterioare
a gospodăriei) ‒ imaginile 2, 3. subzonă etnologică); a gospodăriei) ‒ imaginea 6. Trepte exterioare: piatră (de carieră Împrejmuire: opacă, din cărămidă
Cotărci (hambare pentru porumb), Trepte exterioare: piatră (blocuri) Colibe, târle, sălașe: ocupate sau de râu), grinzi de lemn (imaginea arsă (tencuită sau netencuită) sau
paiere (fânare), grajduri de dimensiuni sau cărămidă arsă. periodic sau permanent. 7) sau cărămidă arsă (mai rar). garduri din scânduri de lemn (cu
mai reduse care se pierd în peisaj ‒ Pavaje: piatră, pământ, cărămidă - structură: fundații din piatră (de Pavaje: piatră, pământ, cărămidă diferite grade de permeabilitate
imaginea 1. arsă (rar). carieră sau de râu, mai rar folosită), arsă (rar). vizuală).
- structură: fundații din piatră (de Porți: în general, porți acoperite, pereți din lemn (rotund sau ecarisat) Porți: în general, porți acoperite, Trepte exterioare: lemn, cărămidă
râu sau de carieră), pereți din lemn structură din lemn de esență tare sau sau piatră (de carieră); stâlpi din piatră sau cărămidă și arsă, piatră (mai rar).
integral, lemn și cărămidă nearsă, stâlpi din piatră și închideri de lemn - acoperiș în două sau patru ape cu închideri de lemn. Pavaje: piatră sau pământ.
piatră; (panouri/scânduri). șarpantă de lemn și învelitoare de șiță Mobilier stradal: bancă de lemn. Porți: acoperite sau neacoperite,
- acoperiș: în două sau patru ape cu Mobilier stradal: bancă din bloc de (mai nou, țiglă ceramică manuală sau cu structură cu stâlpi din piatră sau
șarpantă de lemn și învelitoare de șiță piatră. industrială). de cărămidă, închideri din panouri de
(inițial), țiglă ceramică manuală sau lemn decorate sau scânduri de lemn
industrială. dispuse vertical.
53
55
1 6

2 4 7 9

3 5 8 10

5.5.1.4. Culoarul Amenajări exterioare 5.5.1.5. Valea Bistrei cărămidă arsă, piatră; (blocuri), cărămidă arsă sau lemn
Timiș-Cerna Împrejmuire: opacă, din piatră -acoperiș: în două sau patru ape, cu (grinzi).
(de râu sau de carieră), tencuită șarpantă de lemn și învelitoare de șiță Pavaje: piatră, pământ.
sau netencuită, garduri din scânduri Anexe (inițial; azi, rar întâlnită ‒ imaginea Porți: structură din lemn de esență
Anexele de lemn (cu diferite grade de Grajduri: de mari dimensiuni, 7) sau țiglă ceramică manuală sau tare sau stâlpi din piatră și închideri
Șuri, grajduri: de mari dimensiuni, permeabilitate vizuală ‒ imaginea 5). amplasate longitudinal pe lot, cel industrială; de lemn (panouri de lemn decorate
amplasate în special transversal pe lot Trepte exterioare: din piatră mai adesea din cărămidă arsă, cu -decorații: prin profilare, incizare sau sau scânduri dispuse vertical).
(uneori reprezintă dominanta verticală (blocuri) ‒ imaginea 4 ‒ sau rezolvarea golului porții în arc de cerc traforare, în special la nivelul porții și Mobilier stradal: bancă de lemn.
a gospodăriei) ‒ imaginile 1, 2. cărămidă. (e des întâlnită tipologia grajdurilor al timpanului.
Cotărci (hambare pentru porumb), Pavaje: din piatră (imaginea 3) sau cu porți amplasate de-o parte și de
paiere (fânare) ‒ imaginea 3. pământ. cealaltă pe latura lungă, creându- Amenajări exterioare
-structură: fundații din piatră Porți: acoperite sau neacoperite, se astfel un culoar de trecere) ‒ Împrejmuire: garduri din scânduri
(predominant), pereți din piatră cu structură din lemn de esență tare imaginea 6. de lemn (cu diferite grade de
(predominant), lemn sau cărămidă sau stâlpi din piatră, cu închideri din Șuri, cotărci (hambare pentru permeabilitate vizuală), împrejmuiri
(secundar); panouri de lemn decorate sau din cereale), paiere (fânare), grajduri de opace din piatră de râu (tencuită sau
- acoperiș: în două sau patru ape, cu scânduri de lemn dispuse vertical. dimensiuni mai reduse (imaginile 7, netencuită), fier forjat (mai recent,
șarpantă de lemn și învelitoare de țiglă Mobilier stradal: banca de lemn 8). rar întâlnit în această subzonă
ceramică manuală sau industrială. (rar întâlnită în satele organizate -structură: fundații din piatră (de etnografică).
neregulat). râu sau de carieră), pereți din lemn, Trepte exterioare: din piatră
da NU! da

54
56
1 2

AȘA DA: Materialele naturale dau un aspect plăcut întregului ansamblu, dar AȘA NU: Împrejmuiri nespecifice, care alterează imaginea de ansamblu (inserții
trebuie întreținute. „rustice”), și pavaje impermeabile, din beton.

5.5.2. Recomandări A. Construcții noi cu gabarit îndepărtarea acestora de construcţii


concomitent cu dirijarea către spaţiile
materialele se vor trata în consecinţă
şi se va urmări îngrijirea lor periodică.
mic (<120 mp), construcții verzi.
noi cu gabarit mediu (120 – Nu se recomandă folosirea Vegetaţia
Prevederile se referă la materialele
de construcție, la conformația 250 mp) și construcții noi cu placărilor din dale de ciment, a aleilor Se va conserva biodiversitatea 3
acestora, la soluțiile tehnice și la gabarit mare (250 – 395 mp), turnate: cimentul fiind un material (inclusiv păstrarea lângă construcţii
compatibilitatea dintre materialele de dispuse în sistem pavilionar care absoarbe şi radiază căldura, a speciilor de păsări şi animale care AȘA DA: În zonele cu acces facil la
alcătuire. accentuează disconfortul termic mai asigură echilibrul ecosistemului: carierele de piatră de pe marginea
Acolo unde este posibil, se Construcţiile anexe ales în sezoanele călduroase (spațiul rândunele, cucuvele, lilieci, vrăbii râurilor mari, s-a folosit preponderent
recomandă să se apeleze la tehnici Construcţiile anexe se pot reutiliza dintr-o gospodărie tradițională fiind etc.), prin folosirea plantelor autohtone piatra de râu.
tradiționale și la meșteri populari. pentru noi funcţiuni propuse, cu îngust). specifice zonei şi a practicilor agricole
păstrarea/integrarea în specificul Se va evita orice compus ce conţine tradiţionale.
Recomandările se grupează în două local al zonei. Se va păstra raportul ciment Portland şi asfalt sau răşini În cadrul amenajării, se va păstra
categorii: dintre volumetria lor şi alte volumetrii sintetice. Se vor folosi cu precădere ierarhizarea parcelei ca în gospodăria da
A. Construcții noi cu gabarit dominante: acestea nu vor domina sisteme permeabile la apă. Nu se tipică: spaţiile de grădină decorativă,
mic (<120 mp), construcții noi cu prin volumul şi plastica faţadelor vor impermeabiliza suprafețele prin livadă, fâneaţă (după caz). Suprafaţa
gabarit mediu (120 – 250 mp) și corpul principal existent sau elementul platforme şi alei turnate din beton. Se spaţiilor verzi va predomina în cadrul
construcții noi cu gabarit mare principal al ansamblului în care va realiza o zonă de pietriș (de drenaj) gospodăriei (minimum 60 % din
(250 – 395 mp), dispuse în sistem urmează să se insereze. de minimum 60 cm în jurul clădirilor, suprafaţa terenului în cazul loturilor
pavilionar pentru a proteja pereții de umezeală. răsfirate/risipite și minimum 50 % în
B. Construcții noi cu gabarit mare Scările exterioare Se vor crea jgheaburi/rigole la sol, sub cazul loturilor adunate/înşiruite). 4
(250 – 395 mp), de tip monovolum Ele vor marca, de regulă, accesul streșini, pentru îndepărtarea apelor Spaţiile libere vizibile din circulaţiile
Intervențiile pe construcțiile principal şi vor avea rolul de a pluviale. publice se vor trata ca grădini AȘA DA: Pavajul din piatră de gresie
existente vor conserva cât mai prelua eventualele diferenţe de Platformele pentru autovehicule decorative şi livezi, plantându-se de diferite dimensiuni se găsește în
mult din fondul specific existent, nivel existente pe teren. Nu se vor și aleile carosabile vor fi pietruite și/ specii care au caracter permanent toate zonele județului Caraș-Severin.
elementele discrepante vor fi realiza scări şi accesuri care nu sau înierbate. În mod excepțional, în regiunea respectivă. Nu se vor
convertite în elemente care respectă se încadrează în specificul local: dacă există pericolul scurgerii de planta specii exotice sau specii cu
specificul local. Orice extindere a scări monumentale, realizate din hidrocarburi, se va permite construirea rezistenţă ridicată, care pot tinde să ia
unei platforme de dimensiuni minime, locul speciilor autohtone (de exemplu,
acestora, în funcție de gabarit, va materiale nespecifice, placate cu plăci
cu alcătuirea și dotările conforme cenuşer, Paulownia, oţetar-fals – da
urmări recomandările pentru grupa de ceramice. Treptele sau rampele vor fi
construcții noi în care se încadrează. alcătuite din materiale naturale: lemn, normativelor. Pe cât posibil, aceasta Ailanthus altissima).
Toate materialele și alcătuirile piatră, cărămidă, şi nu vor fi marcate se va amplasa pe teren sau se va Vegetaţia se poate utiliza ca
constructive au nevoie de întreținere de existenţa unor elemente decorative masca astfel încât să nu fie vizibilă din element arhitectural sau de mascare
în exploatare (în mai mică sau mai în exces. spațiul public. Platformele și traseele a construcţiilor existente cu gabarite
mare măsură). Realizarea de alcătuiri de circulație vor urmări suprafața care depăşesc scara locului (vegetaţie
constructive corecte, cu materiale Pavimentele exterioare terenului natural. care trebuie sa fie prezentă şi pe
Accesele și amenajările din incintă timpul iernii). Nu este recomandabilă 5
naturale, compatibile, de calitate, Se vor realiza din materiale locale şi
precum și urmărirea în execuție le pot naturale: piatră, lemn, cărămidă; după vor ţine cont de accesul maşinilor de fasonarea decorativă a arbuştilor.
asigura acestora o durată mai mare caz, pot fi înierbate. intervenţie: pompieri, Salvare. AȘA DA: Împrejmuirea din cărămidă
de viață, împreună cu o întreținere Nu se acceptă fixarea elementelor Culorile folosite vor fi cele ale se folosește adesea pentru a delimita
conștientă, periodică, din partea de pavaj în beton. Se va asigura panta materialelor naturale, nu se vor folosi gospodăria de stradă. Pentru acest tip
utilizatorilor. pentru scurgerea apelor pluviale şi culori stridente, nespecifice. Toate de împrejmuire s-a optat mai recent.
da da

55
57
1 2
AȘA DA: Alături de împrejmuirile din scânduri de lemn și de cele din piatră, împrejmuirile din împletituri de nuiele sunt
foarte frecvente în toate zonele județului Caraș-Severin.

Împrejmuirile reţină şi să radieze căldura, având Echiparea edilitară


Pentru tipurile de împrejmuiri consecinţe directe şi imediate asupra Toate construcţiile trebuie să
folosite, se va ține cont de următoarele confortului resimţit în zona adiacentă beneficieze de utilităţile necesare
principii: şi distrugând (pârjolind) vegetaţia pentru desfăşurarea activităţilor
- Înălțimea maximă admisă a aflată în vecinătate. În alcătuiri previzionate, cu respectarea normelor
împrejmuirii: 1,60 m. constructive compatibile, se pot folosi de sănătate şi igienă, atât pentru
- Împrejmuirea faţă de spaţiul materiale nespecifice locului, care utilizatori, cât şi pentru vecinătăţi.
public: va fi opacă la stradă în cazul s-au dovedit necesare şi care prin Acţiunile întreprinse în acest sens
clădirilor construite în vatra satului și culoare și textură pot fi compatibile cu nu trebuie să deranjeze mediul şi să
semitransparentă în cazul clădirilor specificul local, însă într-o proporţie afecteze vecinătăţile prin poluare de
construite în afara vetrei satului; redusă în cadrul ansamblului orice fel (poluare fonică, scurgeri de
soclul ‒ având până în 60 cm ‒ poate constructiv. canalizare şi ape uzate, diverse alte
fi complet opac. Nu se vor folosi culori stridente, infiltraţii în pânza freatică, poluare
- Împrejmuirea faţă de vecinătăţi: materiale lucioase şi sidefate, luminoasă etc.).
va fi cu precădere semitransparentă; neîncadrate în specificul local. Pe Toate noile branşamente pentru
poate fi opacă, pentru păstrarea gardurile din plasă metalică sau pe electricitate, gaze, internet şi telefonie
intimităţii, dar se recomandă ca alte elemente metalice ale gardurilor, vor fi realizate îngropat. Nu se vor
această opacizare să fie dublată sau se vor amplasa plante căţărătoare amplasa antenele TV satelit, de
să se realizeze cu garduri înierbate/ permanente. Nu se va folosi sârma internet sau de telefonie mobilă în
arbuşti fructiferi. ghimpată. locuri vizibile din circulaţiile publice și
- Împrejmuirile din cadrul parcelei: nu vor fi dispuse vizibil cablurile CATV.
vor fi transparente şi preferabil Elementele de mobilier exterior/ Se pot amenaja locuri speciale, cu
înierbate. alte construcții: bancă, fântână, respectarea normelor sanitare, pentru
Împrejmuirile şi porţile de intrare cruce, adăpătoare, coșere etc. crearea de compost din materialele
se vor realiza din materiale locale, Mobilierul se va realiza cu organice rezultate din amplasament
naturale (piatră, lemn, nuiele, preponderenţă din materiale naturale: (resturi alimentare organice, deșeuri
pământ), păstrându-se specificul lemn, piatră. În alcătuirile constructive de textile organice, crengi, frunze,
local şi raportându-se la gabaritul pot fi folosite şi alte materiale (de resturi vegetale, resturi animale,
împrejmuirilor adiacente şi al celor exemplu, prinderi metalice), însă carton etc.).
existente în zonă. Se va păstra acestea nu vor avea o pondere Se pot realiza soluţii de captare şi
aspectul natural al materialelor importantă și se vor încadra în refolosire a apelor pluviale.
folosite sau se vor utiliza tratamente specificul şi formele locale. Amplasarea panourilor fotovoltaice/
tradiţionale pentru paramente (de Nu se vor folosi materiale ca betonul, solare se va face astfel încât să
exemplu, tencuieli şi văruieli ale metalul (de exemplu, pe băncile din nu impieteze asupra imaginii de
soclurilor de piatră). beton/metal nu se poate sta vara/ ansamblu a construcției și a peisajului
Înălţimea împrejmuirilor la stradă iarna), materiale strălucitoare (inox) înconjurător.
nu va depăşi 1,60 m. Nu se vor sau alte materiale nespecifice (răşini,
realiza garduri opace (din elemente mase plastice, fibră de sticlă).
prefabricate metalice, tablă simplă Nu se vor realiza placări cu piatră
şi tablă cutată, elemente din beton, spartă sau cu elemente de lemn care
materiale plastice), care să împiedice să dea un aspect „rustic”. Conceptul
traversarea curenţilor de aer şi a de „rustic” este diferit de conceptul de
insectelor. „tradiţional”.
Nu se vor realiza garduri care să
B. Construcții noi cu realizeze cu garduri înierbate/arbuşti nespecifice (răşini, mase plastice, Acţiunile întreprinse în acest sens
gabarit mare (250 – 395 mp), Platformele și traseele de circulație fructiferi. fibră de sticlă). nu trebuie să deranjeze mediul şi
vor urmări suprafața terenului natural. - Împrejmuirile din cadrul parcelei Nu se vor realiza placări cu piatră să priveze vecinătăţile prin poluare
de tip monovolum Culorile folosite vor fi cele ale vor fi transparente şi, preferabil, spartă sau cu elemente de lemn care de orice fel (poluare fonică, scurgeri
materialelor naturale, nu se vor utiliza înierbate. să dea un aspect „rustic”. Conceptul de canalizare şi ape uzate, diverse
Construcţiile anexe pigmenți tari şi nespecifici. Toate Împrejmuirile şi porţile de intrare de „rustic” este diferit de conceptul de alte infiltraţii care pot afecta pânza
Construcţiile anexe noi nu vor materialele folosite se vor trata în se vor realiza din materiale locale, „tradiţional”. freatică, poluare luminoasă etc.).
domina prin volum şi plastică faţadele consecinţă şi se va urmări îngrijirea naturale (piatră, lemn, nuiele, Toate noile branşamente pentru
corpului principal existent sau lor. pământ), păstrându-se specificul Iluminatul exterior electricitate, gaze, internet şi telefonie
elementul principal al ansamblului local şi raportându-se la gabaritul Nu se va folosi lumina artificială în vor fi realizate îngropat. Nu se vor
în care urmează să se integreze. Vegetaţia împrejmuirilor adiacente şi al celor exces (ţinând cont de contextul cu amplasa antenele TV satelit, de
Amplasarea acestora pe lot trebuie să Se vor reface aliniamentele existente existente în zonă. Se va păstra preponderenţă natural în care se internet sau de telefonie mobilă în
respecte coerenţa ansamblului. la nivelul străzii (pomi fructiferi sau aspectul natural al materialelor încadrează, aceasta poate dăuna locuri vizibile din circulaţiile publice,

56
58 Scările exterioare
Acestea vor marca, de regulă,
alte aliniamente specifice fiecărei
localităţi/zone din interiorul localităţii).
Se va conserva biodiversitatea
folosite sau se vor utiliza tratamentele
tradiţionale ale paramentului (de
exemplu, tencuielile şi văruielile
bioritmului animalelor şi al insectelor
din zonă). Corpurile de iluminat vor
avea volume simple, fără ornamentări
fiind interzisă dispunerea vizibilă a
cablurilor CATV.
Se pot amenaja locuri speciale, cu
accesul principal şi vor avea rolul (inclusiv se vor păstra lângă construcţii soclurilor de piatră). Sunt permise excesive. Se recomandă folosirea respectarea normelor sanitare, pentru
de a prelua eventualele diferenţe de speciile de păsări şi animale care decoraţiile care se încadrează în luminii calde, apropiate de cea crearea de compost din materialele
nivel existente pe teren. Nu se vor asigură echilibrul ecosistemului: specificul local, însă acestea nu naturală (3 000 K). organice rezultate din amplasament
realiza scări şi accesuri care nu se rândunele, cucuvele, lilieci, vrăbii trebuie să fie excesive. Iluminarea nu se va realiza cu (resturi alimentare organice, deșeuri
încadrează în specificul local: scări etc.), prin folosirea plantelor autohtone Înălţimea gardurilor nu va depăşi 1,8 mai multe culori. Pe cât posibil, se de textile organice, crengi, frunze,
monumentale, realizate din materiale specifice zonei şi a practicilor agricole m, având baza opacă de maximum 60 recomandă realizarea controlului resturi vegetale, resturi animale,
nespecifice, placate cu ceramică tradiţionale. cm, restul fiind semitransparent. luminii cu variatoare, atât pentru carton etc.).
sau cu aspect rustic. Treptele sau În cadrul amenajării, se va păstra Nu se vor realiza garduri opace (din spaţiul public, cât şi pentru cel privat. Se pot realiza soluţii de captare şi
rampele vor fi alcătuite din materiale ierarhizarea parcelei după modelul elemente prefabricate metalice, tablă refolosire a apelor pluviale.
naturale, lemn, piatră, cărămidă, şi gospodăriei tipice: spaţiile de grădină simplă şi tablă cutată, elemente din Echiparea edilitară Amplasarea panourilor fotovoltaice/
nu vor fi marcate de existenţa unor decorativă, livadă, fâneaţă (după beton, materiale plastice), care să Toate construcţiile trebuie să solare se va face astfel încât să
elemente decorative excesive. Scările caz). Suprafaţa spaţiilor verzi va împiedice traversarea curenţilor de beneficieze de utilităţile necesare nu impieteze asupra imaginii de
pot fi realizate şi din alte materiale, fi predominantă şi se va corela cu aer şi a insectelor. Nu se vor realiza pentru desfăşurarea activităţilor ansamblu a construcției și a peisajului
nespecifice (metal), dacă prin aspect reglementările în vigoare specifice garduri care să reţină şi să radieze previzionate, cu respectarea normelor înconjurător.
şi coloristică sunt compatibile cu funcţiunii alese. Spaţiile libere vizibile căldura, având consecinţe directe şi de sănătate şi igienă, atât pentru
existentul. din circulaţiile publice se vor trata ca imediate asupra confortului resimţit în utilizatori, cât şi pentru vecinătăţi.
grădini decorative şi livezi, plantate cu zona adiacentă, distrugând (pârjolind)
Pavimentele exterioare specii endemice. vegetaţia aflată în vecinătate. În
Se vor realiza din materiale Nu se vor planta specii exotice sau alcătuirile constructive, compatibile,
locale şi naturale: piatră, lemn, specii cu rezistenţă ridicată, care pot se pot folosi materiale nespecifice
cărămidă, adecvate nivelului de trafic tinde să ia locul speciilor autohtone locului, care s-au dovedit necesare
da
corespunzător funcţiunii; după caz, (ex: cenuşer, oţetar-fals – Ailanthus şi care, prin culoare și textură, pot fi
acestea pot fi înierbate. Nu se acceptă altissima). compatibile cu specificul local, însă
fixarea elementelor de pavaj în beton. Vegetaţia se poate utiliza ca într-o proporţie redusă în cadrul
Se va asigura panta pentru scurgerea element arhitectural sau de mascare ansamblului constructiv.
apelor pluviale şi îndepărtarea de a construcţiilor existente cu gabarite Nu se vor folosi culori stridente,
construcţii concomitent cu dirijarea care depăşesc scara locului (vegetaţie materiale lucioase şi sidefate,
către spaţiile verzi. care trebuie sa fie prezentă şi pe neîncadrate în specificul local. Pe
Se va realiza o zonă de pietriș (de timpul iernii). Nu este recomandabilă gardurile din plasă metalică sau pe
drenaj) de minimum 60 cm în jurul fasonarea decorativă a arbuştilor. alte elemente metalice ale gardurilor
clădirilor, pentru a proteja pereții de se vor amplasa plante căţărătoare
umezeală. Împrejmuirile permanente. Nu se va folosi sârma
Se vor crea jgheaburi/rigole la sol, Pentru tipurile de împrejmuiri ghimpată.
sub streșini, pentru îndepărtarea folosite, se vor avea la bază
apelor pluviale. următoarele principii: Elementele de mobilier rural
Platformele pentru autovehicule - Înălțimea maximă admisă a exterior/alte construcții: bancă,
și aleile carosabile vor fi pietruite și/ împrejmuirii: 1,80 m. fântână, cruce, adăpătoare etc.
sau înierbate. În mod excepțional, - Împrejmuirea faţă de spaţiul Mobilierul se va realiza cu
dacă există pericolul scurgerii de public va fi opacă la stradă ‒ în cazul preponderenţă din materiale
hidrocarburi, se va permite construirea clădirilor construite în vatra satului ‒ și naturale: lemn, piatră. În alcătuirile
unei platforme de dimensiuni minime, 1
semitransparentă ‒ în cazul clădirilor constructive pot fi folosite şi alte
cu alcătuirea și dotările conforme construite în afara vetrei satului; materiale (de exemplu, prinderi
normativelor. Pe cât posibil, aceasta soclul împrejmuirii, având până în 60 metalice), însă acestea nu vor avea AȘA DA: Exemplu de clădire cu gabarit mare care se integrează în peisaj.
se va amplasa pe teren sau masca cm, poate fi complet opac. o pondere importantă, încadrându- Intervențiile din exteriorul clădirii sunt strict legate de acces; în rest, nu s-a
astfel încât să nu fie vizibilă din spațiul - Împrejmuirea faţă de vecinătăţi se în specificul şi formele locale. Nu intervenit asupra spațiului verde din imediata vecinătate, fiind păstrată vegetația
public. Căile de acces pentru maşinile va fi cu precădere semitransparentă; se vor folosi materiale ca betonul, existentă (Historial de la Vendée Museum, Lucs-sur-Boulogne, Franța).
de intervenţie (Salvare, pompieri) se poate fi opacă, pentru păstrarea metalul (pe băncile din beton/metal
vor dimensiona conform normelor intimităţii; se recomandă ca această nu se poate sta vara/iarna), materiale
specifice. opacizare să fie dublată sau să se strălucitoare (inox) sau alte materiale
6. SPAȚIUL PUBLIC

6.1. Specificul local fie exemple de bune practici pentru


toată comunitatea atât ca arhitectură,
Specificul spațiului public rural – „la cât și ca amenajare și integrare în
țară” – este fluiditatea și polivalența peisaj.
spațiilor. Iarba întâlnește pietrișul
într-un mod delicat, natural, apa se Drumurile și alte căi de acces
scurge prin mici șanțuri înierbate, public

59
57
uneori pavate. Spațiul public rural nu Majoritatea drumurilor publice sunt
se ascunde sub o vegetație bogată, ci neasfaltate, pietruite și întreținute
caută un loc bine însorit. necorespunzător. De aceea, pe timp
Se poate observa câte un brad sau uscat, circulația auto ridică praful,
un molid cu valoare simbolică lângă o pe timp ploios se face mult noroi, iar
biserică sau un grup de pomi fructiferi. circulația pe timp de iarnă este extrem
Fântâna, banca, copacul, toate au de dificilă.
valoare funcțională. În ultimii ani, drumurile principale 1
Materialele folosite sunt cele locale: au fost modernizate exclusiv pentru
lemn, piatră, pietriș, iarbă. Nu se circulația auto, cu tendința de
folosește metalul, nu se pun flori amenajări urbane (trotuare înguste
decorative de plastic. cu pavele de beton) în interiorul
Astăzi, în majoritatea satelor localităților.
traversate de un drum județean sau În mod tradițional, drumurile sătești
național, strada principală a devenit sunt delimitate de zone înierbate, de
șosea și a rămas puțin spațiu pentru taluzuri sau șanțuri deschise. Ele sunt
oameni. Un fenomen recent este utilizate simultan de către oameni,
apariția spațiului public amenajat bicicliști, animale, căruțe/sănii și
în acest scop și dotat cu mobilier autovehicule.
corepunzător. Tendința actuală – prin amenajări
și asfaltare – este de a crește și a
favoriza tranzitul auto, în detrimentul
celorlalți participanți la trafic. Acest
6.2. Recomandări lucru dăunează siguranței, confortului
de locuire, comunității în general.
Spațiul public rural trebuie să-și Se vor reface aliniamentele existente
păstreze autenticitatea, să conserve la nivelul străzii (pomi fructiferi sau
austeritatea, simplitatea și fluiditatea. alte aliniamente specifice fiecărei
Acest specific nu trebuie distrus prin localități/zone din interiorul localității).
diverse amenajări urbane (pavele Se va conserva biodiversitatea 2
de beton, trotuare cu borduri etc.). (inclusiv se vor păstra lângă construcții
Pentru a-i păstra autenticitatea, se speciile de păsări și animale care
recomandă evitarea amenajării cu asigură echilibrul ecosistemului:
decorații-tip: căruțe cu flori, fântâni rândunele, cucuvele, lilieci, vrăbii
arteziene sau plantații horticole de etc.), prin folosirea plantelor autohtone
flori și soiuri de arbuști de import. specifice zonei și a practicilor agricole
Se recomandă folosirea materialelor tradiționale.
locale, iar elementele de mobilier (ex. În spiritul principiilor de conservare
băncile) este de dorit a se confecționa a specificului local, se recomandă
cu meșteri locali. păstrarea polivalenței drumurilor și
Mobilierul, cofretele publice și limitarea vitezei auto, păstrarea rețelei
posturile de transformare și reglare stradale existente și a profilurilor
vor fi proiectate astfel încât să se transversale ale drumurilor.
integreze în peisaj și în arhitectura Nu se permite lărgirea drumurilor
locală. și crearea de trotuare supraînălțate
Nu se acceptă proiectele tipizate, ci de tip urban, cu rigole îngropate.
doar soluțiile adaptate locului. Suprafețele de circulație (drumuri
Investițiile publice – clădiri publice și alei publice sau private) trebuie
(școală, primărie, biserică etc.), să fie cât mai permeabile, cu pavaj
piețele pentru produsele locale, din piatră sau pietriș, evitându-se
târgurile sezoniere, festivalurile și folosirea betonului, a asfaltului și a
celebrarea unor sărbători – trebuie să pavelelor din beton.
3
58
60

Asfaltarea drumurilor este de asfaltate e mai costisitoare, iar pe


preferat a se limita la drumurile timp de iarnă, aderența lor e mai mică
principale, acordând o atenție decât a celor pietruite. da NU!
sporită în rezolvarea pantelor pentru
asigurarea scurgerii apelor pluviale, Aleile pietonale se vor pava cu
precum și a terasamentelor. Ignorarea materiale naturale: piatră cioplită de
acestor detalii sau rezolvarea lor râu sau de calcar.
superficială conduce la deteriorarea Tradițional, pentru pavarea aleilor
rapidă a asfaltului sau a stratului de pietonale, sunt folosite pietre (puse
uzură (în special în zonele umbrite, pe cant sau orizontal) sau cărămidă,
unde apa și gheața stagnează). în forme geometrice simple. Ulițele 3
Drenajul căilor de circulație trebuie și potecile nu vor fi asfaltate sau
realizat cu șanțuri deschise, acoperite pavate, fiind recomandă pietruirea
cu vegetație, care prezintă următoarele sau înierbarea lor. Pentru plantațiile AȘA NU: Rigolele de scurgere a
avantaje: încetinesc scurgerea apei, menite să stabilizeze drumurile, se apelor sau malurile râurilor nu se vor
reduc riscul de inundații (reducerea recomandă speciile locale. betona!
vitezei apei înseamnă debite mai Zonele de parcare vor fi realizate 1
mici în aval) și participă la epurarea din pietriș compactat (criblură spartă)
apelor recuperate de pe drumuri din materiale locale (calcar, granit, NU!
(fenomenul de fitoepurare). Se după caz). Sunt interzise pavelele de AȘA DA: Mai există drumuri pavate cu piatră cubică în unele sate din județul
recomandă rezolvarea corectă a beton și zonele asfaltate. Parcările Caraș-Severin. Este interzisă înlocuirea pietrei cubice cu asfalt, deoarece, pe
colectării și a scurgerilor de ape vor fi integrate în vegetație și nu vor lângă faptul că și-au dovedit durabilitatea, aceste drumuri contribuie semnificativ
pluviale, a taluzurilor, a podețelor, a fi marcate cu vopsele, ca în mediul la imaginea de ansamblu a spațiului public rural.
sprijinirilor de pe marginile drumului, urban.
a parapetelor etc. și a infrastructurii Pistele pentru biciclete dintre sate 4
drumului înaintea lucrărilor de finisare sunt foarte necesare și sunt obligatoriu
rutieră. de realizat de către autoritățile locale, da
În cazul drumurilor secundare, pentru ușurarea transportului pe
pavarea cu piatră spartă împănată, pe distanțe scurte atât pentru localnici,
pat de geotextil, este mai rezistentă cât și pentru turiști. NU!
în timp și mai eficientă. Elementele
de siguranță a drumului (podețe, Elementele de mobilier rural
ziduri de sprijin, balustrade etc.) exterior: bancă, fântână, cruce,
vor fi realizate din materiale locale: adăpătoare etc.
zidărie din piatră naturală, construcții În funcție de specificul și de
din lemn sau plantații cu scop de destinația așezării, elementele de
stabilizare a terenului. mobilier caracteristice sunt realizate
Indiferent de modul de realizare a cu preponderență din lemn, nuiele/
drumurilor, acestea se întrețin periodic lețuri și zidărie din cărămidă și piatră.
(se completează pietrișul, se repară Se recomandă ca pentru obiectele 5
asfaltul, se curăță șanțurile etc.). Fără noi de mobilier din spațiul public rural 2
o întreținere corespunzătoare, orice să se păstreze specificul localității în AȘA NU: Se vor evita pavajele cu
drum se deteriorează, îngreunând care se vor amplasa. plăci, pavele de beton, asfaltul, care
deplasarea. Întreținerea drumurilor AȘA DA: Se recomandă amenajarea unor piste de biciclete între localități. sunt materiale folosite în orașe.
Mobilierul se va realiza cu
preponderență din materiale
naturale: lemn, piatră. În alcătuirile NU! da da
constructive, pot fi folosite și alte
materiale (de exemplu, prinderi
metalice), însă acestea nu vor avea o
pondere importantă, încadrându-se în
specificul și formele locale.
Nu se vor folosi materiale precum
betonul, metalul (pe băncile din beton/
metal nu se poate sta vara sau iarna),
materiale strălucitoare (inox) sau alte
materiale nespecifice (rășini, mase

61
59
plastice, fibră de sticlă).
Nu se vor realiza placări cu piatră
spartă, cu plăci ceramice sau cu
elemente de lemn care să dea
un aspect „rustic”. Conceptul de
„rustic” este diferit de conceptul de 1 2 3
„tradițional”.
Se va evita vopsirea mobilierului AȘA NU: Exemplu negativ de stație de AȘA DA: Staţie de autobuz din materiale locale: comuna Zetea (județul Harghita), proiectant: Larix Studio.
în culori stridente sau folosirea unor autobuz confecționată din materiale
culori nespecifice de baiț pentru nespecifice unei zone rurale.
mobilierul din lemn.

Iluminatul exterior
Nu se va folosi lumina artificială în NU! da
exces (ținând cont de contextul cu
preponderență natural în care se da
încadrează), deoarece aceasta poate
dăuna bioritmului animalelor și al
insectelor din zonă.
Corpurile de iluminat vor avea
volume simple, fără ornamentări
excesive.
Se recomandă lumina caldă,
apropiată de cea naturală (3 000 K).
Iluminarea nu se va realiza în
mai multe culori. Pe cât posibil, se
recomandă realizarea controlului
luminii cu variatoare, atât pentru
spațiul public, cât și pentru cel privat.
Reclamele, firmele, inscripțiile,
însemnele se vor amplasa în așa fel 4 5
încât să nu obtureze sau să concureze
cu elementele de fațadă (profilaturi, AȘA NU: Pod metalic. Se recomandă materiale naturale: lemn, piatră și alte AȘA DA: Exemplu de pod nou din materiale naturale (lemn).
ferestre, streșini etc.). Se va evita materiale (de exemplu, prinderi metalice), însă acestea nu vor avea o pondere
poluarea luminoasă. Dimensiunile importantă.
panourilor vor fi specifice funcțiunilor
pe care le anunță și nu se vor AȘA DA: Amenajarea unui adăpost
amplasa mai sus de nivelul parterului. pentru joagăr în satul Izvoare (județul
Se recomandă realizarea unor piese/ da Harghita), cu materiale locale și
construcții mobile pe care să fie fixate acordându-se o atenţie deosebită
reclamele luminoase, amplasate încadrării construcţiei în mediul rural.
în așa fel încât să nu obtureze Proiectant: LARIX Studio.
construcțiile principale. Pe cât posibil,
panourile nu se vor amplasa pe clădiri.
Amplasarea panourilor obligatorii
de edificare a investițiilor se va alege
astfel încât să nu obtureze imaginea
de ansamblu a investiției.

6 7
7. PERFORMANŢA
ENERGETICĂ
Casele în care locuim și clădirile în de sinteză, poluante încă din faza 7.1.1. Sistemele de variantele aer-apă, sol-apă, apă-apă, în care nu sunt disponibile gazele
care ne desfășurăm activitățile zilnice de fabricare și pe toată durata de în funcție de caracteristicile terenului). naturale, este necesară utilizarea
reprezintă fondul construit, care are exploatare, dar considerate moderne
încălzire (cerințele de Se recomandă încadrarea sistemelor centralelor care utilizează combustibili
un impact major asupra mediului (de exemplu, PVC, BCA, polistirenul securitate la foc) de energie alternativă în specificul solizi.
înconjurător, fiind, pe lângă ocuparea expandat sau extrudat, produsele local sau camuflarea lor cu ajutorul Dintre materialele combustibile
unui teren ce ar fi putut fi verde, și un aglomerate cu rășini sintetice etc.).1 Sistemele de încălzire folosite vor fi unor elemente tradiționale specifice, sustenabile, amintim peleții din lemn

60
eficiente termic, conform standardelor
62
important factor de poluare. care, prin modul lor de funcționare, nu și brichetele din resturi vegetale din
Utilizarea materialelor de construcție de mediu și de eficiență energetică a vor afecta vecinătățile. Amplasarea agricultură.
ecologice, din surse naturale, sau 7.1. Recomandări clădirilor.
Se recomandă folosirea unor
lor va respecta recomandările de la
a produselor naturale reciclate capitolul 5.5. Amenajările exterioare. Peleții din lemn sunt deșeuri
constituie, de fapt, un primul pas Recomandările se referă la sisteme de încălzire alternative, Dimensionarea, punerea în operă și lemnoase deshidratate, comprimate
către bunăstare și un nivel superior materialele de construcție, la pentru asigurarea unui minim grad funcționarea lor trebuie să respecte până la dublul densității energetice a
de viață. conformația acestora, la soluțiile de independență față de utilizarea normativele și prevederile tehnice în lemnului verde, neuscat.
În mod paradoxal, deși multe dintre tehnice și la compatibilitatea dintre gazului metan sau a combustibililor vigoare la data întocmirii proiectului/ Aceștia au o putere calorică și o
produsele naturale au fost tradițional materialele de alcătuire. solizi (fosili). execuției lucrărilor de construire. densitate mare, costuri relativ reduse
utilizate în construcții durabile și Acolo unde este posibil, se Dintre sistemele de energie - cazane cu combustibil de transport, fiind o sursă alternativă
sănătoase sute de ani, acestea au recomandă utilizarea materialelor alternativă, se pot folosi: solid regenerabil (biomasă și/ de energie capabilă să înlocuiască
fost total ignorate tehnic și legislativ/ locale naturale, a tehnicilor tradiționale - panouri solare și panouri fotovoltaice sau combustibil reciclat), adică combustibilii convenționali (gazul
normativ, fiind considerate demodate și a meșterilor populari. (amplasate pe acoperiș, în măsura materialele combustibile disponibile natural, GPL, petrol, cărbune, lemn,
sau „rușinos a fi utilizate” (de exemplu, Recomandările sunt comune tuturor în care acestea nu denaturează local: materiale lemnoase (deșeuri ulei, electricitate etc.).
chirpiciul, văiuga, paiele, lâna de oaie, categoriilor de construcții (tipurile A, B imaginea ansamblului și se de lemn, rumeguș, căzătură de lemn Peleții din lemn ard aproape fără
uneori chiar lemnul, varul natural și C menționate anterior). încadrează discret în peisajul rural); masiv din păduri, resturi de lemn) și emisie de fum. Cenușa, bogată
etc.), în comparație cu produsele - pompe de căldură, acolo unde este materiale nelemnoase (cerealiere sau în minerale, poate fi folosită drept
1
Dr. ing. C. Miron, op. cit., p. 10 ‒ 11. posibil și investiția se justiică (în de origine organică). Pentru zonele îngrășământ natural.

NU! NU! da da

2 5 6

NU! 4 da da

1 3 7 8

AȘA NU: Placarea cu polistiren a pereților exteriori ai unei construcții este deosebit de nocivă nu numai pentru că distruge/ AȘA DA: Folosirea unui sistem de încălzire în pereţii exteriori în planul tencuielii
ascunde decorațiile, ci mai ales pentru că, prin translatarea punctului de rouă, se creează condens în interiorul zidurilor, este o metodă deosebit de eficientă și elegantă de încălzire. Încălzind zidurile
acest lucru atrăgând cristalizarea sărurilor, care cu greu mai pot fi îndepărtate. Impermeabilizarea zidurilor exterioare groase, cu inerţie termică mare, întreaga construcţie se comportă ca o teracotă.
prin placarea cu polistiren și montarea ferestrelor din plastic dublu stratificate, combinată cu folosirea unei zugrăveli Sistemul are însă și dezavantajul că nu permite lipirea mobilierului de peretele
impermeabile la interior, atrage după sine apariția mucegaiului. Zidurile din cărămidă ale construcțiilor vechi au o grosime în cauză și necesită atenţie sporită atunci când se bate un cui în perete. De
considerabilă, nefiind necesară izolarea. Se recomandă mai degrabă izolarea cu materiale naturale a tavanelor și a aceea, acest sistem de încălzire se poate monta până la o înălţime la care nu
pardoselilor. În imagine, o simulare de calcul a eficienței termice a unei clădiri tradiționale la care nu s-au înlocuit ferestrele ar prezenta riscul de a fi perforat accidental cu ocazia fixării unor tablouri sau a
tradiționale, dar s-au izolat tavanul și pardoseala. Graficul arată o îmbunătățire considerabilă a eficienței termice a clădirii. mobilierului de perete.
Peleții costă mai puțin decât
combustibilii fosili, fiind mai ieftini cu
20 ‒ 25 % față de gazul natural. În
același timp, nu prezintă pericol de
explozie.
Comparativ cu lemnul de foc, peleții
sunt mai eficienți din punctul de
vedere al randamentului de ardere,
al puterii calorice, al confortului și al
siguranței în utilizare.

Brichetele din resturi vegetale


din agricultură se obțin prin

61
63
comprimarea mecanică sau hidraulică
a biomasei (resturi vegetale, paie de
grâu, orz, orez, rapiță, muștar, vrejuri
de soia, fasole, coceni de porumb,
resturi forestiere), pentru reducerea
dimensiunilor și obținerea unui produs Peleți din lemn Brichete din resturi vegetale Saltele termoizolante din lână de oaie Termoizolație din fibre de cânepă
compact și cu o putere calorică mare.
Dintr-o tonă de paie se obține o tonă prime naturale, regenerabile. După - Este un depoluant natural. b. Izolația din fibre de cânepă este oferă o soluție modernă, eficientă și
de brichete. terminarea ciclului de viață, izolația din Locuințele moderne sunt din ce în un material natural care nu conține ecologică și sunt utilizate în special la
Puterea calorică a brichetelor din lână se poate refolosi sau este lăsată ce mai încărcate cu produse care substanțe de adaos dăunătoare casele pe structură de lemn, la casele
resturi vegetale este mai mare decât a să se degradeze (e biodegradabilă). emană substanțe toxice pentru sănătății. Procesul de producere eficiente energetic, dar și la casele
lemnului de fag și aduce o economie - E accesibilă local (se produce în sănătatea umană. Lâna absoarbe presupune un consum redus de tradiționale, construite din cărămidă.
de 60 % față de încălzirea cu gaze și România). în mod natural diverși poluanți ai energie, iar rezultatul este un material Calitățile izolației din fibre de lemn:
de 40 % față de încălzirea cu lemne.1 - Izolația din fibre de lână este aerului: formaldehida (un cancerigen având calități tehnice excepționale. - Fiind un produs natural, care nu
spălată, tratată cu sare de bor cunoscut), dioxid de azot și dioxid de Se livrează sub formă de saltele influențează biologia construcțiilor, se
pentru insecte și ignifugată. Poate fi sulf. Formaldehida este foarte des sau role, fiind un produs recomandat recomandă folosirea lui la reabilitarea
7.1.2. Eficiența prelucrată în saltele, plăci semirigide utilizată în produsele rășinoase din pentru izolarea acoperișurilor, a termică a construcțiilor existente, atât
termică (sisteme și sau puf, fără mijloace speciale de lemn, cum sunt plăcile de aglomerații pereților și a pardoselilor. pentru cele cu pereți din cărămidă, cât
materiale de izolare) protecție. de lemn (MDF), parchetul, mobila. Se realizează din fibre la care se și pentru cele cu structură din lemn
- Este rezistentă împotriva Formaldehida este eliberată încet adaugă 10 ‒ 12 % fibre Biko, pentru sau cu pereți din lemn masiv.
„Termoizolaţiile utilizate în prezent mucegaiului (conform EN ISO 846, din aceste produse pe măsură ce o stabilitate dimensională optimă. - Pentru fabricarea panourilor
au la bază materiale minerale are nota cea mai bună: 0) și nu rășinile conținute hidrolizează (se În ultima perioadă, a apărut izolația izolatoare din fibre de lemn se
(anorganice): vată de sticlă, vată putrezește. dizolvă în contact cu vaporii de apă). din cânepă 100 % naturală. În acest utilizează, ca materie primă, deșeurile
bazaltică, sau materiale organice: - Are capacitatea de a absorbi și Aceste emisii nocive cresc odată cu caz, fibrele Biko sunt înlocuite cu fibre de așchii din lemn provenite din fabrici
polistirenul și poliuretanul. de a elibera umiditatea din aer. Lâna temperatura și umiditatea. Fibrele naturale din porumb. de cherestea sau de la alți producători
Materia primă pentru aceste este un material higroscopic, ceea ce de lână absorb și se contopesc, Calitățile izolației din fibre de de produse din lemn sau din lemnul
materiale provine din surse înseamnă că poate absorbi până la ireversibil, cu formaldehida și alte cânepă: nevalorificat silvic.
neregenerabile, presupunând un 30 % ‒ 40 % din propria greutate în substanțe nocive. O casă complet - Montare rapidă și simplă, fără - Este rezistentă la șocuri mecanice,
consum mare de energie și emisii umiditate, păstrându-și proprietățile. izolată cu lână de oaie poate absorbi zgârieturi și iritații ale pielii. absoarbe zgomotele și izolează
de CO2 atât pentru fabricare, cât și Fibrele de lână încearcă, în mod aproape 100 % din formaldehida - Poate absorbi până la 20 % din excelent atât pe timp de iarnă, cât și
pentru prelucrare.”1 natural, să se mențină în echilibru cu eliberată în aerul interior. Dioxidul greutatea sa în umiditate, fără nicio vara.
umiditatea schimbătoare a atmosferei. de sulf și dioxidul de azot sunt deteriorare a performanței termice, - Este ușor de montat, disponibilă
Izolația are rolul de a reduce Când temperatura exterioară scade și deșeuri gazoase produse din arderea spre deosebire de izolațiile din fibre și cu profiluri de nut și feder, pentru
consumul de energie pentru încălzire. umiditatea aerului crește, atunci lâna combustibililor fosili sau a cărbunelui. sintetice. o montare mai sigură și pentru
Din punctul de vedere al eficienței, preia din umiditatea suplimentară și Se găsesc în încălzitoarele cu gaz, - Are capacitatea de a regla eliminarea punților termice. Se
termoizolațiile naturale sunt la fel eliberează căldură în acest proces. în focurile deschise sau în fumul de umiditatea din încăpere. Pentru a nu livrează în grosimi diferite.
de performante ca izolațiile din fibre Într-o zi călduroasă, se întâmplă eșapament (care pătrunde în casă din influența negativ această trăsătură, - Plăcile fibrolemnoase sunt
sintetice. procesul invers: lâna eliberează cauza proximității șoselelor circulate). trebuie folosite folii și bariere de vapori deschise la difuzia vaporilor de apă și
umiditatea în aer și, în același timp, Izolatorii din lână de oaie absorb care permit transferul umidității. regularizează umiditatea, oferind un
absoarbe energie, astfel răcind definitiv aceste gaze nocive, la fel ca - Are o conductivitate termică climat de locuit sănătos.
încăperea pe care o izolează. Din și în cazul formaldehidei, realizând scăzută, cu o valoare de 0,040 W/mK. - corespund tuturor normelor
Tipuri de izolații naturale: acest motiv se spune că lâna „respiră” astfel o filtrare a aerului interior. - Datorită faptului că fibrele de referitoare la rezistența la foc și chiar
a. Izolația naturală din fibre de și acționează ca un condiționator Izolatorii din lână de oaie sunt singurii cânepă nu conțin albumină, nu este dacă ard, plăcile nu emit vapori toxici.
lână de oaie se utilizează ca izolator natural de aer. Fibrele sintetice sau izolatori care au calitatea de filtrare a nevoie de un tratament împotriva - Izolațiile din fibre de lemn sunt
termic și fonic atât pentru construcțiile minerale nu au această proprietate și aerului interior, contribuind astfel nu moliilor și a gândacilor. materiale de construcții din surse
din lemn, cât și pentru casele din nu reacționează la schimbările rapide doar la un confort termic sporit, ci și naturale, regenerabile și care nu au
cărămidă sau piatră. de temperatură sau umiditate. la menținerea pe termen lung a unui c. Izolația din fibre de lemn un impact negativ asupra mediului
Calitățile izolației din fibre de lână: - Are o conductivitate termică mediu sănătos.2 se prezintă în vrac, sub formă de înconjurător.
- E un material termofonoizolant scăzută, cu valori între 0,0356 W/ mK plăci flexibile sau de plăci rigide
ecologic și sănătos, obținut din materii și 0,040 W/mK. termofonoizolante. Aceste produse
2
www.izomiorita.ro.
1
Ibidem, p.106 ‒ 116.
da da

62
64

2 3

AȘA DA: Termoizolaţia din lână: montare rapidă și simplă. Nu este necesar un AȘA DA: Teracotele sunt elemente AȘA DA: Șemineele sunt corpuri de încălzire care, în afară de funcţia de
costum de protecţie, deoarece produsul nu irită pielea și nu conţine substanţe importante în amenajarea unei destindere pe care o au, pot fi introduse cu succes în circuitul sistemului de
periculoase pentru mediu sau sănătate. case tradiţionale. În afară de funcţia încălzire al clădirii. Există șeminee din oţel cu funcţionare pe peleţi și ventilaţie
estetică, acestea sunt foarte practice, forţată, termoșeminee, potrivite pentru locuinţe moderne, eficiente energetic, cu
în condiţiile în care combustibilul solid sistem de recuperare. În afară de încălzirea apei, termoșemineul generează o
se găsește încă la un preţ redus faţă căldură plăcută în interior și creează, de asemenea, o atmosferă confortabilă.
de ceilalţi combustibili.

d. Izolația din vată bazaltică pentru construcția unor ziduri solide. Concluzii și recomandări
este un material ecologic care se Tencuiala din pământ și var permite
comercializează sub formă de plăci pereților să „respire”, reglează Se vor folosi materiale naturale da da
rigide sau saltele. umiditatea și conferă un mediu de regenerabile, în alcătuiri constructive
Calitățile plăcilor termoizolatoare din viață plăcut și sănătos. care să respecte normativele și
vată bazaltică: Construcțiile din baloți de paie sunt prevederile în vigoare referitoare la
- Nu ard, nu emană gaze toxice și foarte eficiente energetic, datorită izolarea termică, protecția la foc etc.
împiedică răspândirea focului. calităților lor termoizolante: un perete Pentru termoizolare, se vor folosi
- Sunt permeabile, permițând din baloți de paie tencuit cu argilă și sisteme de termoizolare ecologice,
trecerea vaporilor de apă din interior var, cu o grosime totală de 50 cm, pe cât posibil cu materiale provenite 5
spre exterior, prevenind astfel asigură aceeași termoizolare ca un din mediul local (lână, cânepă, paie,
condensul. Pereții vor fi uscați, perete din 20 cm BCA, cu 20 cm rumeguș). O bună variantă este
locuința aerisită, eliminând riscul de polistiren. Producerea unor materiale folosirea tencuielii termoizolante
apariție a mucegaiului și a igrasiei. ca BCA-ul, polistirenul, tencuiala pe pe bază de argilă amestecată cu da
bază de ipsos și vopseaua pentru paie. Acest tip de tencuială ușoară
e. Tencuieli termoizolante finisaje necesită însă un consum de se folosește de sute de ani. Argila
tradiționale pe bază de argilă energie mult mai ridicat decât paiele, protejează materialul organic, paiele,
amestecată cu paie sau pleavă lemnul, pământul și varul, generând, iar acestea au rol de izolator termic.
în același timp, și un nivel ridicat Calitatea amestecurilor de argilă
f. Baloții de paie compactați sunt de emisii de CO2. De asemenea, amestecată cu paie sau pleavă
inserați în perete prin presare ușoară. costurile pentru 1 mp de perete din folosite la izolarea termică a tavanelor,
Un balot de paie are la bază același baloți de paie tencuit cu argilă și var a podurilor și a pardoselilor oferă
material ca și lemnul: celuloza. Pentru este de trei ori mai ieftin decât 1 mp de condiții de viață sănătoase, și anume: 4 6
că paiele sunt goale în interior, gradul perete din BCA, polistiren și tencuială masivitate termică, capacitate de
de termoizolare este mai bun decât în din comerț. În plus, aceste case sunt regulator de umiditate și lipsa oricărei AȘA DA: Termoizolația din lână este recomandată. Folosind lâna, se sprijină
cazul lemnului. În plus, comprimarea sigure, rezistente la foc și cutremur, se emisii poluante. o industrie a prelucrării produselor locale. Această măsură este încă la început
balotului îl face rezistent la compresie, realizează rapid și oferă un mediu de în țara noastră, dar se folosește cu succes pe scară largă în majoritatea țărilor
ceea ce înseamnă că este potrivit viață plăcut și sănătos. europene.
Există deja pe piață suficienți Alcătuirea pardoselii din pod
1. Grinda de planşeu
da
producători de tencuieli termoizolante
2. Scândurile de planşeu
și materiale naturale termoizolante 3. Elemente de egalizare a reazemului
agrementate tehnic, care îndeplinesc 4. Strat protector contra prafului, deschis spre
toate cerințele impuse de actele difuzie
normative în vigoare.1 Nu se va folosi 5. Umplutură din argilă şi paie, compactată sau
termoizolarea cu polistiren (vezi necompactată
capitolul 5.2. Pereţii și fundațiile) 6. Acoperire cu cărămizi (rar)

Prin programele „Casa Verde”


și „Casa Verde Plus” lansate de
Ministerul Mediului, se încurajează
folosirea sistemelor de încălzire
din surse alternative și materiale
regenerabile, acordându-se finanțări
Tavan cu grinzi de lemn. Construcție cu
pardoseală flotantă:
1. grinzi de tavan
2
65
63
caselor sau altor obiective care 2. lați de susținere pentru pardoseala oarbă: 30 x
folosesc panouri solare, pompe 50 mm
3. pardoseala oarbă: 25 mm
de căldură, sisteme de acoperișuri 4. geotextil, permeabil la difuzia vaporilor
verzi, sisteme de iluminat ecologice, 5. umplutură din lut cu paie: 80 – 100 mm Modul de construire a pardoselilor din cărămizi
izolații termice cu materiale ecologice 6. rigle pentru pardoseală: 35 x 60 mm peste pământul natural al încăperilor fără
precum lâna, cânepa sau celuloza. 7. izolație rigidă sau granulată: 40 mm pivniţă
8. dușumea (25 – 30 mm) rostuită și nutuită: 6 x 1. Pământ natural
12 mm 2. Pietriş grosier (8 – 32 mm)
9. pene: 6 x 20 mm 3. Folie protectoare (geotextil)
10. suport din scânduri: 18 mm 4. Izolaţie din umplutură
11. tencuială de tavan aplicată pe un strat de 5. Placă din argilă compactată
armătură 6. Plăci de cărămidă pe pat de mortar

1
De exemplu, Agrementul tehnic
001SC-02/612-2016 pentru realizarea
pereților neportanți tip Hempcrete și a da da
termoizolațiilor din puzderie de cânepă
cu liant pe bază de var hidraulic și apă;
Agrementul tehnic 001SC-03/319-2015
pentru panouri termoizolante din lână de
oaie; Agrementul tehnic 001SC-03/314-
2014 pentru saltele termoizolante din lână
de oaie; Agrementul tehnic 001SC-03/320-
2015 pentru termoizolație din lână de oaie.

3 5

NU! da da

1 4 6

AȘA NU: Reabilitarea unui cămin cultural prin izolarea cu polistiren. Folosirea AȘA DA: Izolarea podurilor și a pardoselilor cu materiale ecologice este recomandată. În imagine, detalii de compunere.
polistirenului atrage după sine probleme legate de condens, igrasie, apariţia
mucegaiului.
ANEXA 1 ANEXA 2
Studiu de amplasare și încadrare în Glosar de termeni utili
imaginea așezării (imagine generală
din punct de belvedere, silueta
așezării, desfășurate stradale)
În vederea obținerii avizului Comisiei parcelei investiției, cotați amplasarea Arhitectura populară: este aspectul lor deosebit. poate fi reconstituită pe baza unor
pe „încadrarea în specificul local”, construcției față de aliniament arhitectura tradiţională, dar aplicată Reabilitarea: însumează fotografii de arhivă, studii şi cercetări
64
66 solicitanții vor depune on-line, la
adresa secretariatul filialei OAR Timiș,
adresa: secretariat@oartimis.ro, un
și construcțiile învecinate, cotați
sectiunea la o scară adecvată, astfel
încât investiția să poată fi comparată
doar în mediul rural.
Arhitectura rurală: desemnează
arhitectura în mediul rural – atât cea
toate intervenţiile care urmăresc
valorificarea şi remedierea clădirii
(structurii) prin păstrarea semnificaţiei
realizate pe structura şi arhitectura
casei. Nu presupune înlocuiri masive
de material, amenajări de confort
dosar privind evaluarea impactului pe cu restul construcțiilor descrise. populară, cât şi tendinţele de-a lungul culturale a acesteia. Este intervenţia substanţiale sau extinderi moderne.
care l-ar avea gabaritul investițiilor cu ▪▪ Două cadre în perspectivă de timpului. Nu are valorile arhitecturii cea mai răspândită, deoarece prin Poate fi aplicată pentru clădiri
construcții de tip hală (aici ar trebui la nivelul ochiului în susul și în josul tradiţionale sau ale arhitecturii aplicarea acesteia clădirea devine vernaculare (tradiţionale) recente,
detaliate tipurile) în silueta și imaginea străzii cu clădirea studiată. Evidențiați populare. utilizabilă în condiţii de confort prevăzute cu bucătării şi toalete în
generală a zonei rurale. Dosarul va modul în care ați integrat clădirea în Arhitectura tradiţională: contemporane. Intervenţia îşi propune case.
conține planșe la o scară adecvată fondul construit vecin și în peisaj. desemnează construcţiile ridicate să conserve tot ce este valoros
prezentării și următoarele documente: de meşteri, de oameni specializaţi pentru clădirea respectivă, să aplice Termeni generali
în construcţii, care şi-au preluat reparaţiile necesare la structura Alterarea: este intervenţia care
▪▪ Documentație fotografică cunoştinţele pe cale orală, din strămoşi, istorică şi să introducă în structura modifică funcţiunea sau aspectul unei
generală privind zona în care se va care provin din zona etnografică în clădirii amenajările necesare care aşezări/clădiri.
desfășura investiția, în care să apară, care edifică, construiesc în clacă sau o fac utilizabilă pentru o funcţiune Cadrul: este anturajul în care
din puncte de belvedere cunoscute la primesc onorariu pentru munca lor. nouă sau pentru cea originară, dar locul/aşezarea/construcția este
nivel local, modul de așezare în relief Materializarea cunoştinţelor lor duc îmbunătăţită (de exemplu, zone de perceput împreună cu contextul
a localității, principalele repere și la o arhitectură specifică zonei din primire, termoizolaţii, băi, bucătării, local, înglobează relaţiile istorice
limitele localității (în cazul localităților care fac parte. Arhitectura tradiţională acces pentru persoanele cu dizabilităţi şi contemporane cu peisajul
neîncadrate sau fără repere înalte, cuprinde şi clădiri cu caracter public etc.). înconjurător.
folosiți vederi panoramice din afara (de exemplu, biserici). Reconstrucţia: presupune Coeficientul de utilizare a
localității). Identificați locul investiției Arhitectura vernaculară: termenul readucerea clădirii într-un stadiu terenului (CUT): raportul dintre
pe aceste documente. „vernacular” vine din limba latină, documentabil dintr-o perioadă suprafaţa construită desfăşurată
▪▪ Două siluete caracteristice ale unde „vernaculus” desemna incinta anterioară semnificativă şi se (suprafaţa desfăşurată a tuturor
localității, prezentate la o scară destinată sclavilor, situată în spatele deosebeşte de restaurare prin planşeelor) şi suprafaţa parcelei. Nu
adecvată prezentării. Identificați locul grădinii stăpânului. Iar „vernaculum” introducerea materialului nou în se iau în calculul suprafeţei construite
investiției pe aceste siluete. însemna tot ceea ce era făcut în ţesutul clădirii. Este o intervenţie desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu
▪▪ Ortofotoplan sau vedere de sus casă, în opoziţie cu ceea ce era aplicabilă clădirilor în stare de înălţimea liberă de până la 1,80 m,
a localității de tip Google Earth, cu procurat la schimb. Este termenul colaps sau precolaps, unde structura suprafaţa subsolurilor cu destinaţie
marcarea punctelor de unde s-a făcut folosit pentru a desemna construcţiile portantă nu-şi mai îndeplineşte strictă pentru gararea autovehiculelor,
documentarea fotografică și siluetele populare, realizate de persoane rolul. Presupune înlocuiri masive de spaţiile tehnice sau spaţiile
descrise mai sus. Identificați locul a căror activitate principală nu material, dar cu folosirea materialului destinate protecţiei civile, suprafaţa
investiției pe acestă planșă. este în domeniul construcţiilor. Se inițial la maximum, care va fi balcoanelor, a logiilor, a teraselor
▪▪ Documentație fotografică la bazează pe o cunoaştere empirică reaşezat în structura reconstruită prin deschise şi neacoperite, a teraselor
nivelul ochiului sau din repere din a materialelor, câştigată în timp, anastiloză (se va pune exact în locul şi a copertinelor necirculabile, precum
imediata vecinătate a investiției. prin încercări (şi eşecuri) repetate – de unde a fost demontat). Restaurarea şi a podurilor neamenajabile, aleile de
Identificați locul investiției pe aceste cunoştinţe care sunt transmise din şi reconstrucţia presupun, de fapt, o acces pietonal/carosabil din incintă,
documente. generaţie în generaţie, pe cale orală. dezasamblare parţială sau integrală, scările exterioare, trotuarele de
▪▪ O desfășurată stradală, în care Autenticitatea: presupune starea urmată de reconstruire. protecţie (Legea 350/2001).
să apară de o parte și de alta a iniţială a clădirii, materialul originar, Restaurarea: presupune Construcţiile anexe: construcţii
parcelei investiției frontul la stradă care a îmbătrânit şi s-a patinat odată readucerea clădirii (structurii) într-un distincte, de regulă având dimensiuni
a cel puțin trei parcele. Identificați cu trecerea timpului. stadiu documentabil dintr-o perioadă reduse şi un singur nivel suprateran,
limitele parcelei investiției, cu fațada Conservarea: presupune anterioară, originară/principală, prin care deservesc funcţiunea de
detaliată spre stradă a investiției, menţinerea unei clădiri (structuri) eliminarea extinderilor (adăugirilor) locuire. Din categoria construcţiilor
cotați amplasarea construcției față de în starea existentă, cu stoparea secundare sau prin reasamblarea anexe fac parte: garajele individuale,
limitele laterale și față de construcțiile degradărilor. Este o intervenţie care componentelor (subansamblurilor) depozitele pentru unelte de grădinărit,
învecinate. nu aduce îmbunătăţiri de confort existente, fără a introduce elemente şoproanele, terasele acoperite,
▪▪ Un profil stradal transversal, în clădirii, care nu transformă o clădire noi. Este o intervenţie care „curăţă” foişoarele, pergolele, bucătăriile de
care să apară construcțiile la stradă istorică sau o casă ţărănească veche clădirea de toate extinderile vară. Realizarea construcţiilor anexe
de pe parcele, secțiunea drumului într-o clădire locuibilă. Intervenţia se inadecvate, realizate într-o manieră se autorizează în aceleaşi condiţii
și amenajările acestuia, secțiune pretează la imobile care vor deveni diferită de cea tradiţională sau cu în care se autorizează corpurile
caracteristică prin construcția piese de muzeu sau de interes caracter de provizorat, şi care pune principale de clădire.
investiției. Identificați limitele turistic sau sunt ruine păstrate pentru în valoare clădirea într-o formă ce
Contextul: este orice relaţie şi/sau structuri sau ţesutul unei credinţelor şi a tradiţiilor, respectiv a teren deja construit, indicii urbanistici Sustenabilitatea: presupune
relevantă din punct de vedere aşezări în stare bună. modului de interpretare a credinţelor se calculează în raport cu ansamblul capabilitatea de a armoniza fără
arhitectural între o aşezare/obiect şi Locul/așezarea: poate fi orice şi a tradiţiilor altora. terenului iniţial, adăugându-se compromisuri necesităţile actuale cu
alte aşezări/obiecte. element, la orice scară, al mediului Patrimoniul natural: însumează suprafaţa planşeelor existente la cele cele de viitor.
Degradarea: este o schimbare de istoric, care dispune de identitate habitatul şi speciile moştenite, ale noii construcţii (Legea 350/2001). A susţine: presupune a întreţine, a
stare în mai rău; se referă în mod distinctă percepută de comunitate. geologia şi morfologia ecosistemelor, Proporţionalitatea: presupune nutri şi a afirma o validitate.
particular la lipsa lucrărilor corecte/ Locul semnificativ: este o aşezare inclusiv a celor acvatice şi calitatea de a fi în relaţie corectă Valoarea: este un aspect ce
constante de întreţinere şi/sau la ce dispune de valori patrimoniale. subacvatice, cărora comunitatea le în dimensiune, grad sau orice altă punctează meritul sau importanţa;
efectele unor intervenţii inadecvate Mansarda (prescurtat M): conferă valoare. caracteristică măsurabilă cu un alt în cazul nostru, este atribuit de către
asupra unei aşezări/construcții sau spaţiu funcţional amenajat integral Pazia: Scândură (ornamentală) obiect. oameni calităţilor unei aşezări.
asupra valorilor patrimoniale. în volumul podului construcţiei. așezată vertical la capătul din afară al Public: înseamnă a fi, a face, a Valoarea comună: este calitatea
Demisolul (prescurtat D): Se include în numărul de niveluri căpriorilor unui acoperiș cu streașină, fi preocupat, a acţiona etc. pentru ce derivă din semnificaţia pe care un
nivel construit al clădirii având supraterane. (Normativ de siguranţă pentru a ascunde capetele acestora. oameni în calitate de comunitate. loc îl are în conştiinţa oamenilor care

65
67
pardoseala situată sub nivelul la foc a construcţiilor, indicativ P118- Peisajul: este constituit din Reparaţia: presupune o lucrare mai relaţionează cu acesta sau a acelora
terenului (carosabilului) înconjurător 99). În sensul prezentului regulament, mulţimea trăsăturilor, a caracterelor, complexă decât întreţinerea, prin care care au o memorie a locului sau au
cu maximum jumătate din înălţimea se consideră mansarde acele spaţii a formelor unui teritoriu, ale unei sunt remediate defectele cauzate de trăit o experienţă colectivă în acel loc.
liberă a acestuia şi prevăzut cu care respectă următoarele condiţii regiuni, ale unui ţinut. degradare, vătămare sau exploatare, Valoarea estetică: este calitatea
ferestre în pereţii de închidere suplimentare: Peisajul antropic: se şi care permite adaptări minore, ce derivă din modul în care oamenii
perimetrală. Demisolul se consideră - Podul construcţiei va forma caracterizează prin lipsa aproape cu scopul de a obţine un rezultat percep stimulii senzoriali şi intelectuali
nivel suprateran al construcţiei. un unghi maxim de 45o cu planul totală a elementelor naturale din sustenabil, dar nu implică lucrări de ai unui loc/aşezare.
Atunci când pardoseala este situată orizontal. cadrul componentelor peisajului, fapt restaurare sau alterare/modificare. Valoarea evidentă (intrinsecă):
sub nivelul terenului (carosabilului) - podul construcţiei nu va depăşi, în relevant in fizionomia acestuia. Locul Reversibilitatea: presupune o este calitatea ce derivă din potenţialul
înconjurător cu mai mult de jumătate proiecţie orizontală, conturul exterior acestora este luat de componentele intervenţie ce poate fi îndepărtată unui loc de a pune în valoare mărturiile
din înălţimea liberă, se consideră al ultimului nivel plin (inclusiv balcoane antropice ale unui mediu construit, oricând pentru a se reveni la starea activităţilor umane din trecut.
subsol şi se include în numărul de sau cursive) cu mai mult de 1 m. La rezultat în urma unei activităţi umane iniţială. Valoarea istorică: este calitatea
niveluri subterane ale construcţiei calculul coeficientului de utilizare a intense într-un areal bine delimitat. Schimbarea naturală: este ce derivă din modul în care oamenii,
(Normativ de siguranţă la foc a terenului, mansarda va contribui cu cel Peisajul cultural: este un termen schimbarea ce are loc în cadrul evenimentele şi aspectele vieţii
construcţiilor, indicativ P118-99). mult 60 % din suprafaţa desfăşurată a ce reuneşte diverse manifestări ale mediului istoric fără intervenţie umană, cotidiene din trecut se leagă prin
Desemnarea/clasarea: presupune ultimului nivel plin. interacţiunii om-natură reprezentative lucru care însă, în unele cazuri, intermediul unui loc (al unei aşezări)
identificarea valorilor patrimoniale Material natural de construcție: pentru gradul de evoluţie a societăţii necesită raspunsuri administrative de prezent.
ale unei aşezări/obiect, conferindu-le este orice material ce provine din umane sub influenţa constrângerilor (întreţinere specială sau înnoire Zona de protecţie: este un teritoriu
statut formal prin legi sau reglementări mediul natural imediat învecinat de ordin fizic, a oportunităţilor periodică) pentru a susţine permanent de interes special natural (cu specii
menite să menţină valorile respective. așezării, poate fi exploatat manual, habitatului natural şi a factorilor: semnificaţia acestui mediu. rare de plante sau animale, formaţiuni
Discernământul bazat pe valoare: satisface cerințele de anduranță, social, economic şi cultural. Semnificaţia (unui loc): geologice rare sau forme de relief
este o evaluare ce reflectă valorile confort și prelucrabilitate. Poluarea istorică: înseamnă însumează valorile naturale şi deosebite) sau construit (arhitectural
persoanei sau ale grupului de oameni Mediul istoric: înglobează afectarea calității mediului dintr- culturale patrimoniale ale unui loc, sau istoric), care cuprinde o suprafaţă
ce evaluează. aspectele de mediu rezultate de-a un anume areal ca urmare a unor adeseori formulate într-un statut sau de teren cu o anumită densitate de
Echiparea edilitară: ansamblul lungul timpului din interacţiunea activități umane, industriale, realizate o declaraţie. elemente sau construcţii de interes,
format din construcţii, instalaţii şi omului cu aşezarea, incluzând toate în timpul unei perioade îndelungate Structura: este substanţa materială fie că acestea se află subteran
amenajări care asigură, în teritoriul elementele palpabile (vizibile sau de timp (de la zeci, sute la mii de ani). ce alcătuieşte o aşezare: geologia, (rezervaţii sau situri arheologice) sau
localităţilor, funcţionarea permanentă acoperite) ale activităţilor umane din Procentul de ocupare a terenului depunerile arheologice, reţelele la suprafaţa solului (centrul istoric
a clădirilor indiferent de poziţia trecut, care au modelat vegetaţia. (POT): raportul dintre suprafaţa construite, clădirile şi flora. sau zona istorică a unor localităţi, un
acestora faţă de sursele de apă, Obiectul: este orice lucru (încă) construită (amprenta la sol a clădirii) Structura portantă: este ansamblul ansamblu urban etc.). Delimitarea
energie, trasee majore de transport nefixat (mobil) sau neîncorporat în şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa elementelor de construcție solidarizate zonei protejate se face de către
rutier, feroviar, aerian sau naval, structura unei aşezări, dar care, istoric construită este suprafaţa construită între ele care țin în picioare o clădire, Consiliul Local şi urmăreşte păstrarea
cu respectarea protecţiei mediului vorbind, poate fi asociat cu aşezarea. la nivelul solului, cu excepţia preiau toate sarcinile la care este zonei protejate cât mai mult şi cât mai
ambiant (G.M-007 – 2000). Parcela: suprafaţa de teren ale teraselor descoperite ale parterului supusă clădirea și îi asigură sprijinirea bine posibil, controlul intervenţiilor de
Integritatea: presupune plenitudine cărei limite sunt sau nu materializate care depăşesc planul faţadei, a și transmiterea sarcinilor la sol. orice fel – defrişări, distrugeri, reparaţii,
şi sinceritate, se referă la păstrarea pe teren, proprietatea unuia sau platformelor, a scărilor de acces. Principalele subansambluri ale unei modificări, demolări, construcţii noi,
întreagă sau intactă a elementelor mai multor proprietari, aparţinând Proiecţia la sol a balcoanelor a structuri tradiționale sunt: fundațiile, săpături care să afecteze subsolul,
de patrimoniu natural și/sau domeniului public sau privat, şi care căror cotă de nivel este sub 3,00 bolțile, planșeele, pereții portanți și etc. – şi punerea în valoare a zonei
cultural și a atributelor acestora. are un număr cadastral ce se înscrie m de la nivelul solului amenajat șarpanta sau acoperișul. protejate pentru îmbunătăţirea calităţii
Vine în completarea criteriului de în registrul de publicitate funciară. şi a logiilor închise ale etajelor se Suprafaţa construită (SC) mediului şi a vieţii locuitorilor, pentru
autenticitate. Împreună cu construcţiile sau include în suprafaţa construită (Legea (amprenta la sol a clădirii): suprafaţa turism nedistructiv.
Intervenţia: este o acţiune care are amenajările executate pe suprafaţa 350/2001). Excepţii de calcul ale construită la nivelul solului, cu
efect fizic în structura unei aşezări/ sa, parcela reprezintă un bun imobil indicatorilor urbanistici POT şi CUT: excepţia teraselor descoperite ale
construcții. (G.M-007 – 2000). - dacă o construcţie nouă este parterului care depăşesc planul
Înnoirea: presupune desfacerea Patrimoniul: înglobează toate edificată pe un teren care conţine faţadei, a platformelor, a scărilor de
şi înlocuirea comprehensivă a unui resursele moştenite pe care o clădire care nu este destinată acces. Proiecţia la sol a balcoanelor
element sau loc, în cazul structurilor comunitatea le apreciază din alte demolării, indicatorii urbanistici (POT a căror cotă de nivel este sub 3,00
încorporând în mod natural toate motive decât cel strict utilitar. şi CUT) se calculează prin adăugarea m de la nivelul solului amenajat
elementele. Patrimoniul cultural: însumează suprafeţei planşeelor existente la cele şi a logiilor închise ale etajelor se
Întreţinerea: este o muncă de rutină bunurile moştenite identificate şi ale construcţiilor noi; include în suprafaţa construită (Legea
perpetuă, necesară pentru a păstra apreciate de comunitate ca fiind - dacă o construcţie este edificată pe 350/2001).
starea de sănătate a unei construcţii reflexia şi expresia cunoştinţelor, a o parte de teren dezmembrată dintr-un
CREDITE IMAGINI
Imaginile 1, 2, pagina 2 - ©Prin Banat Imaginea 1, pagina 33 - ©Enflo Arkitektur + DEVE Architects
Imaginile 3 ‒ 5, pagina 2 - ©Dan Purice Imaginea 2, pagina 33 - ©Lard Buuman
Imaginile 1, 2, 4, 5, 6, 8, pagina 7 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Imaginea 3, pagina 33 - ©CC Arquitectos
Imaginea 7, pagina 7 - ©Dan Purice Imaginea 4, pagina 33 -©Mark Weinberg, Louise Hill Design + Lloyd Architects
Imaginile 1 ‒ 7, pagina 8 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Imaginea 3, pagina 34 - ©CC Arquitectos
Imaginile 1 ‒ 6, pagina 9 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Imaginea 4, pagina 34 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginile 1 ‒ 5, pagina 10 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Imaginea 5, pagina 34 - ©Herzog & De Meuron
Imaginea 2, pagina 11 - ©Google Maps Imaginea 6, pagina 34 - ©Architectural Timber & Millwork, Inc.Tie Rod Trusses
Imaginea 3, pagina 11 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Imaginea 7, pagina 34 - ©Ryuji Fujimura
Imaginile 1, 4, 7, pagina 12 - ©Google Maps Imaginile 1, 2, pagina 35 - ©VÉCSEY & SCHMIDT ARCHITEKTEN
Imaginile 2, 3, pagina 12 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Imaginea 3, pagina 35 - © designaddicts.com.au
Imaginile 1, 2, 3, 5, 9, 10, 11, 12, 13, pagina 14 - ©Google Maps Imaginea 4, pagina 35 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 6, pagina 14 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Imaginile 3, 5, 6, 11, pagina 37 - ©Google Maps
Imaginile 1, 2, 4, 6, 7, 8, 9, 10, pagina 15 - ©Google Maps Imaginile 7, 12, 13, 15, pagina 37 - ©Google Maps
Imaginile 3, 5, pagina 14 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Imaginea 1, pagina 38 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginile 2, 4, 7, 8, 9, pagina 15 - ©Google Maps imaginea 2, pagina 38 - ©Paul Riddle
Imaginile 3, 5, pagina 15 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Imaginea 3, pagina 38 - ©Tropical Space, Terminary House
Imaginile 3, 5, pagina 16 - ©Google Maps Imaginea 4, pagina 38 - ©HGA Architects and Engineers
Imaginea 4, pagina 16 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Imaginea 1, pagina 39 - ©Nigel Rigden
Imaginea 1, pagina 18 - ©Reiulf Ramstad Architects Imaginea 5, pagina 40 - ©piatra-artificiala.blogspot.ro
Imaginile 2, 4, pagina 18 - ©Stéphane Chalmeau, Historial de la Vendée Museum Imaginea 4, pagina 41 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu
Imaginea 3, pagina 18 - ©Pivnița Bunicii, Saschiz Imaginile 5, 6, pagina 41 - ©Arhigest, Casă din pământ în Lelese
Imaginea 3, pagina 19 - ©Dualchas Architects Imaginile 2, 3, pagina 42 - ©Google Maps
Imaginea 4, pagina 19 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Imaginea 3, pagina 43 - ©Roxana Pătrulescu
Imaginile 5, 6, pagina 19 - ©Google Maps Imaginile 4 ‒ 6, pagina 43 - ©Google Maps
Imaginea 1, pagina 20 - ©Asociația MONUMENTUM Imaginea 4, pagina 45 - ©Google Maps
Imaginea 3, pagina 20 - ©Monovolum Architecture + Design Imaginea 5, pagina 45 - ©Charles Liddell
Imaginile 1, 2, pagina 23 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Imaginea 6, pagina 46 - ©Baca Architects
Imaginea 3, pagina 23 - ©Google Maps
Imaginea 1, pagina 24 - ©Kühnlein Architektur
Imaginea 2, pagina 24 - ©Tierney Haines Architects
Imaginile 1 ‒ 4, pagina 25 - ©Viscri 125 BIBLIOGRAFIE
Imaginile 1, 4, pagina 26 - ©Viscri 125
Imaginea 2, pagina 26 - ©Henri Cleinge, Bord-du-Lac House Gheorghiu, T.-O., Locuirea tradițională rurală din zona Banat-Crișana (Elemente de istorie și
Imaginea 3, pagina 26 - ©Asociația MONUMENTUM morfologie; protecție și integrare), Editura Eurobit, Timișoara, 2008
Imaginea 5, pagina 26 - ©Copșa Mare Guesthouse
Imaginea 5, pagina 27 - ©Pivnița Bunicii, Saschiz Miron, C., Materiale neconvenționale locale pentru energie sustenabilă, INCD URBAN INCERC
Imaginea 1, pagina 28 - ©Ovidiu Micsik, CERC Boldești-Scăeni Iași, http://documents.tips/documents/neconventionale.html.
Imaginea 2, pagina 28 - ©Hugh Strange Architects
Imaginile 3, 4, pagina 28 - ©The Last Straw - Building with Hempcrete (Hemp-Lime) Munteanu, R., Ghid de construire în zona de dezvoltare durabilă a Parcului Naţional „Piatra Craiului”,
Imaginile 1, 2, 3, 4, 5, pagina 29 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu Editura Arhiterra, București, 2013
Imaginea 2, pagina 30 - ©Teodor-Octavian Gheorghiu
Imaginile 4, 5, pagina 30 - ©Cosmin Dragomir, CERC Boldești-Scăeni Roth, E., Die planmabig angelegten Siedlungen im Deutsch-Banater Militargrenzbezirk 1765 –
Imaginile 7, 8, pagina 30 - ©Arhigest, Casă din pământ în Lelese 1821, R. Oldenbourg Verlag, München, 1988
Imaginea 1, pagina 31 - ©Cosmin Dragomir, CERC Boldești-Scăeni
Imaginea 2, pagina 31 - ©Vertical Adventure, Casă din pământ în Lelese Săcară, N., Valori ale arhitecturii populare românești, Editura Facla, Timișoara, 1987
Imaginea 3, pagina 31 - ©Architecten bureau Benoît Viaene
Imaginea 4, pagina 31 - ©McLean Quinlan Architects
Imaginea 5, pagina 31 - ©Arhigest, Casă din pământ în Lelese
Imaginea 1, pagina 32 - ©Siceram Sighișoara
Imaginea 2, pagina 32 - © terran.ro
Imaginea 3, pagina 32 - ©acoperiscase.ro
Imaginile 4, 5, pagina 32 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginea 6, pagina 32 - ©misiuneacasa.ro
Imaginea 7, pagina 32 - ©afla-cum.ro
Imaginea 8, pagina 32 - ©Arhigest, Casă din pământ în Lelese
Imaginea 10, pagina 32 - ©bramac.ro
Imaginea 12, pagina 32 - ©velux.ro, Casa Moza

NOTĂ: Toate imaginile nespecificate mai sus sunt proprietatea echipei ©Alexandra-Maria Rigler,
©Loredana Gaiță, ©Vladimir Obradovici, ©Grupul Rural al OAR
Obiectivele generale ale PROGRAMULUI RURAL
al Ordinului Arhitecților din România
• creşterea calităţii practicii profesionale în mediul rural

• conștientizarea nevoii de protejare/promovare a zonelor cu specific local


valoros

• folosirea arhitecturii (cu toate domeniile conexe) ca pârghie în


dezvoltarea economică a mediului rural pe baze ecologice / responsabile

• elaborarea documentelor ce vor reglementa intervențiile în mediul rural


(cu sau fără finanțare europeană)

Ghidul poate fi accesat și descărcat de pe site-ul OAR:


http://www.oar.archi/despre-oar/publicatii-si-documente-oar