Sunteți pe pagina 1din 21

Colegiul de tiin e Grigore Antipa Bra ov

Supravegherea i controlul calit ii apei potabile

Profesor Coordonator: Maria Pavelescu Lucia

Eleva: Dombos Ana-

AN SCOLAR : 2010-2011

Bra ov

CUPRINS

1. ARGUMENT 2. CAPITOLUL I - Introducere

3. CAPITOLUL II - Metodologi cecet!rii " nit re 3.1. $rec%en& 'i nu( rul #ro)elor de #! recolt t!

#ei

*. CAPITOLUL III - Prele% re #ro)elor de #! *.1. Prg!tire ( teri lului #entru recolt re *.2. Te+nic recolt!rii #ro)elor de #! *.3. Con"er% re #ro)elor de #! *.*. Tr n"#ortul #ro)elor

,. CAPITOLUL I- . An li/ 0i/ico-c+i(ic! ,.1. 1eter(in re #ro#riet!&ilor org nole#tice ,.2. 1eter(in re #ro#riet!&ilor 0i/ice 2. CONCLU3II

#ei

4. 5I5LIOGRA$IE

ARGUMENT
Din toti factorii de mediu, apa este cea mai afectata de poluare, provocand numeroase probleme. Poluarea ei a inceput sa se manifeste odata cu aparitia comunitatilor umane. Apa este indinspensabila vietii, fiind necesara atat pentru nevoile fiziologice, cat si pentru cele industriale si menjere. In Romania, risipa si gospodarirea irationala a rezervelor de apa a condus la faptul ca apa este cea mai poluata. In natura, apa se gaseste in toate starile de agregare: lichida, solida si gazoasa, atat in subteran(panza freatica , cat si la suprafata. Datorita posibilitatilor multiple de imbolnavire prin apa, s!a simtit nevoia de a se stabili anumite conditii pe care trebuie sa le indeplineasca apa pentru a fi potabila. "ub denumirea de apa potabila sau buna de baut se intelege apa care este consumata cu placere si care odata consumata, nu are efecte nocive asupra consumatorilor. Primele conditii de potabilitate au avut un caracter empiric si au fost legate de caracterele organoleptice!gust, miros, culoare!usor de evidentiat numai cu ajutorul organelor noastre de simt. Aparitia unor boli ca urmare a consumului de apa cu caracteristici denaturate a dus la crearea unor refle#e conditionate puternic. $ormele de potabilitate nu sunt fi#e, ele se pot schimba in functie de posibilitatile de determinare a anumitor componenti ai apei. In acest sens am intocmit lucrarea de fata intitulata:% "upravegherea si controlul calitatii apei%, structurata pe patru capitole cuprinzand atat aspecte teoretice, cat si analize chimice. Partea teoretica se refera la aspecte introductive despre apa, metodologia cercetarii sanitare a apei, prelevarea probelor de apa, iar partea practica cuprinde determinari efectuate in laborator.

Drept urmare am intocmit lucrarea de fata ce constituie tema e#amenului pentru certificarea competentelor profesionale.

CAPITOLUL I . INTRO1UCERE
Influenta apelor asupra sanatatii este legata de diferitele sale utilizari. Desigur ca cea mai importanta utilizare este ca apa de baut, a carei influenta este dealtfel si cea mai cunoscuta. De foarte multa vreme s!au stabilit o serie de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca apa pentru a fi buna de baut, denumite si conditii de potabilitate. Primele conditii de potabilitate a apei au avut desigur un caracter empiric si au fost legate de caracterele organoleptice!gust, miros, culoare!usor de pus in evidenta numai cu organele noastre de simt. &avorizarea aparitiei unor boli prin consumul apei cu caracteristici organoleptice denaturate a dus la crearea unor refle#e conditionate persistente. 'data cu dezvoltarea posibilitatilor de a se efectua analize chimice ale apei, au aparut si alte criterii de potabilitate, legate indeosebi de prezenta anumitor saruri minerale sau substante chimice naturale e#istente in apa. Rubner,in ()*+, a fost primul cercetator care a adus unele criterii reale in stabilirea normelor chimice de potabilitate, referindu!se insa nu la compozitia minerala a apei ci la continutul sau in substante rezultate din degradarea substantelor organice: amoniacul, nitritii si nitratii. ,l a constatat ca in apele poluate aceste substante cresc in concentratie cu atat mai mult cu cat poluarea este mai intensa. De aceea a concis asupra rolului lor in poluarea apei si a recomandat lipsa lor din apa. Desigur ca aceasta recomandare a suferit unele corective in functie de originea lor, dar a reprezentat primul pas hotarat in stabilirea potabilitatii apei. Insa, dupa cum bine stim, apa poate servi si in alte scopuri. In plus in natura rareori apa indeplineste conditiile apei potabile. De aici a aparut necesitatea unor alte criterii care sa se aplice diferitelor ape din natura in diversele lor utilizari. In aceasta privinta, apele subterane au in general compozitia apropiata de compozitia apei potabile, e#ceptie facand uneori surplusul de substante minerale si variatiile mici din compozitia lor. "pre deosebire de apele subterane, apele de suprafata, lipsite de orice protectie naturala, sunt intens poluate. Apele de

suprafata au cel mai mare numar de utilizari. ,le pot servi pentru alimenatarea cu apa, pentru irigatii, nevoi industriale, alimentarea animalelor,etc. In tara noastra s!a adoptat clasificarea apelor de suprafata in trei categorii: (. ape care servesc in mod organizat la alimentarea cu apa a populatiei -. ape care servesc pentru salubritatea localiatilor, pentru agreement .. ape utilizate pentru nevoie industriale, agricultura, irigari, altele decat cele alimentare Pentru fiecare dintre aceste categorii sunt stabilite o serie de norme pe care apa trebuie sa le indeplineasca la locul de utilizare. /ineinteles ca aceste norme sunt cu atat mai pretioase cu cat categoria de utilizare este mai mica. Aceste norme au caracter general, astfel incat in cadrul unei categorii pentru anumite utilizari speciale mai apar unele recomandari suplimentare. $ormele diverselor categorii de folosinta se aplica strict la locul de utilizare si nu inglobeaza zone intinse sau rauri in intregime, chiar daca lungimea acestora este relativ mica. Aceasta are la baza tocmai capacitatea de autopurificare a apei care in amonte poate sa depaseasca aceste norme cu conditia respectarii lor la locul folosirii apei. Apele, insa, dupa cum am aratat, au multiple utilizari in cursul carora se incarca cu diferite elemente poluate, in cazul nostru chimice, care le modifica substantial compozitia.

CAPITOLUL II - METO1OLOGIA CERCET6RII SANITARE A APEI


0etodologia cercetarii sanitare a apei poate imbraca forme concrete diferentiate in functie de multiplele utilizari ale acesteia. Indiferent insa de aceste folosinte,orice metodologie trebuie sa respecte in mod obligatoriu cateva principii generale. Aceste principii recomandate si de 'rganizatia 0ondiala a "anatatii, prin intermediul directorului general, pot fi rezumate in urmaoarele: (. stabilirea de obiective precise, care san u creeze confuzii si care sa fie urmate timp indelungat. In acest fel cercetarea sanitara a apei are un scop bine cunoscut. ,a urmareste calitatea apei utilizate de populatie si factorii care intervin in determinarea acestei calitati in vederea depistarii din timp sa a inlaturarii tuturor elementelor de risc care ar putea perturba sanatatea in mod direct sau indirect, imediat sau la distanta1 -. stabilirea principalilor indicatori sau parametrii urmariti, tinandu!se seama de doua elemente primordiale: tipul indicatorilor si nivelul lor.

Ti#ul indic torilor se stabileste in general in functie de datele ce caracterizeaza obiectivul urmarit: apa de baut, apa pentru irigatie, apa de imbaiere, etc.1 multi vor fi indicatori comuni data fiind influenta unitara a apei asupra sanatatii. $umarul indicatorilor alesi nu trebuie sa fie prea mare pentru a nu se crea situatii in care interpretarea rezultatelor sa devina dificila datorita numarului mare de corelatii posibile din care nu toate sunt hotaratoare. "e cunossc indicatori care au semnificatie generala nespecifica si pot fi utilizati in orice situatie si indicatori cu pronuntat caracter de specificitate fata de o anumita situatie data care determina si utilizarea lor. Ni%elul indic torilor se stabileste numai in functie de situaia concreta a utilizarii apei, acelasi indicator putand avea valori diferite in functie de relatia sa cu sanatatea populatiei sau influenta asupra utilizarii apei. $ivelurile adoptate sunt denumite si concentratii ma#ime admise(20A si sunt prevazute in standardele de stat, ordinele 0inisterului "anatatii sau recomandarile organelor sanitare. Pot aparea insa si situatii cand pe plan intern nu sunt stabilite concentratiile ma#ime admise1 in acest caz se pot adopta nivelurile internationale cu acceptiunea forurilor in drept (0inisterul "anatatii . "tabilirea metodelor de analiza, luandu!se in considerare o serie de calitati ale acestora: ! limita de detectie sau cea mai mica cantitate de substanta posibila a fi pusa in evidenta in proba1 ! sensibilitatea sau decelarea celei mai mici variatii in proba a concentaratiei substantei determinate1 ! selectivitatea sau evitarea interferentei cu prezenta altor substante prezente in proba1 ! e#actitatea sau posibilitatea ca valorile obtinute prin determinari sa fie cat mai apropiate de concentratiile reale e#istente in proba1 ! rapiditatea sau timpul cel mai scurt necesar pentru determinarea substantei cercetate. "tabilirea locului si ritmului prelevarii probelor, ce trebuie efectuate cu mare rigurozitate pentru a nu introduce artefacte inca din primul moment al determinarii.In general, se recomanda ca prelevarea sa fie e#ecutata de aceeasi persoana care face analiza. 2um acest lucru nu este posibil intodeauna, persoana care face prelevarea trebuie sa cunoasca perfect mersul analizei, pentru a preleva probe reperezentative. ' proba se considera reprezentativa atunci cand compozitia apei recoltate este identical cu cea a apei din care s!a facut recoltarea sau are aceeasi compozitie la locul si momentul cand s!a facut recoltarea. Locul recolt rii poate fi diferit, dupa modul de utilizare al apei si scopul urmarit(de e#emplu,reteaua de distribuire pentru apa consumata de populatie, sorbul de apa al uzinei pentru surse de aprovizionare, intrarea si iesirea apei din statia de epurare,etc.

Mo(entul recolt rii "i 0rec%ent

ce"tei se vor stabili in functie de variabilele

luate in considerare(calitatea ape, regimul de distributie, debitul sursei,etc. . In general, frecventa recoltelor trebuie sa depaseasca frecventa variatiilor sau cel mult sa se suprapuna lor. "ub acest aspect se cunosc doua tipuri de recoltari, si anume: ! recoltarea instantanee sau proba unica(variatiile sunt reduse iar determinarile sunt manuale 1 ! recoltarea continua sau proba medie(variatiile sunt mari iar determinarile sunt instrumentale Recoltarea probelor se va face din reteaua de distributie, inclusive rezervorul de inmagazinare, in puncte representative, alese dupa urmatoarele criterii: ! e#tinderea retelei de distributie, astfel incat sa se acopere intreaga suprafata a localitatii si sa nu ramana zone in afara controlului ! denivelarile terenului, alegandu!se obligatoriu zonele cele mai ridicate si cele mai declive ale acestuia. ! gradul de uzura al retelei, cuprinzand zonele cu cele mai frecvente defectiuni si pierderi de apa, inclusive cele in care se constata intreruperi in distributia apei. ! zonele cu cel mai ridicat potential de poluare ca intersectiile cu reteaua de canalizare sau alte retele, e#istenta de balti,gropi cu apa stagnanta, puturi absorbante sau capete de conducta. ! zonele in care analizele anterioare au aratat o frecventa scazuta gradului de potabilitate al apei, precum si dupa e#ecutarea de reparatii, inclusiv montarea de conducte,etc.

2.1. $REC-EN7A 8I NUM6RUL PRO5ELOR 1E AP6 1E RECOLTAT


$umarul si frecventa recoltelor se stabilesc in functie de numarul populatiei deservite si de felul surselor de apa. In tabelul de mai jos redam schema minima recomandata de 0inisterul "anatatii: Nu( r locuitori "ub (.333 (.333!4333 4.333!(3.333 (3.333!43.333 43.333!(33.333 Pe"te 199.999 Nr.(ini( de #ro)e Sur"e "u)ter ne ( *3 ( .3 ( (4 ( 5 ( . C te o #ro) in #lu" L 19.999 locuitori "ur"e de "u#r 0 t .3 (3 5 . ( L ,.999 locuri

lun r T )elul I .$rec%ent "i nu( rul #ro)elor de # de recolt t.

In cazul cand numarul punctelor de recoltare depaseste numarul probelor recoltate periodic se va intocmi un grafic de rotatie care sa asigure acoperirea intregii retele de distributie. ,#amenele de laborator vor cuprinde obligatoriu urmatoarele determinari: ! consumul chimic de o#igen (la permanganat ! amoniacul si nitritii (determinari cantitative ! clorul rezidual liber pentru apele care se dezinfecteaza (determinare efectuata pe teren, in momentul recoltarii probei . De la caz la caz, in functie de situatia locala se vor introduce si determinari suplimentare ca fenoli, plumb, nitriti,etc. Rezultatul analizelor se vor interpreta in corelatie cu e#amenele bacteriologice. ,le se vor prelucra statistic pe perioade (lunar!trimestrial!anual , consemnandu!se numarului probelor nepotabile atat chimic cat si bacteriologic sau numai chimic pe indici, pe niveluri de poluare si puncte de recoltare si se vor reprezenta grafic. Interpretarea rezultatelor se va face in functie de standardul de potabilitate numarul (.+-6(*55. In caz de probe nepotabile este de preferat sa se repete analizele pentru a evita unele poluari aduse prin recoltari. In paralel se va cerceta direct pe teren cu ocazia recoltarilor sau in cazuri speciale starea sanitara a punctelor de recol1 tari, a zonelor din jur, evidentiindu!se unele situatii de insalubritate, de defectiuni, pierderi de apa,etc. 2ercetarea sanitara a apei din sursele de aprovizionare se e#ecuta de asemenea prin e#amene de laborator efecutate periodic si prin investigatii de teren. Pentru sursele de suprafata analiza apei se efectueaza prin recoltarea acesteia de -!+ ori pe an (&ig. (. , in perioadele mai critice ale poluarii si anume la debitele de iarna (temperaturile cele mai scazute si vara (temperaturile cele mai ridicate si la debitele ma#ime de primavera6toamna (dupa ploi sau topirea zapezii .

&ig. (. Prelevare probe ap7 Pentru sursele subterane analizele se efectueaza de (!- ori pe an in perioadele de stabilitate si6sau dupa precipitatii puternice. $umarul recolt7rilorlor se poate stabili si in functie de calitatea apei brute si eficienta instalatiilor de tratare. 8aboratoarele uzinelor de apa vor efectua analiza apei brute la sus sau chiar de mai de mai multe ori pe zi in functie de variatiile calitatii apei. ,#amenele de laborator vor cuprinde urmatoarele determinari minime: ! pentru apele de suprafata, suspensiile, p9!ul, reactia, consumul chimic de o#igen, o#igenl dizolvat si cerinta biochimica de o#igen1 ! pentru apele subterane, p9!ul, reactia, rezidul fi#, consumul chimic de o#igen. De la caz la caz se vor putea introduce si alte determinari in functie de situatia locala, ca: ! indicatori specifici de poluare(pesticide,detergenti,metale neferoase,fenoli,produse petroliere,etc. ! indicatori specifici de mineralizare(cloruri,nitrati,fier,mangan,duritate totala si temporara, fluor, iod,etc. . Rezultatele obtinute se vor interpreta in functie de standardul (.+-6(*55 :apa potabila% pentru sursele subterane si standardul numarul +53;6(*5+ :apa de suprafata% pentru aceste surse. Paralele cu e#amenele de laborator se fac si investgatiile de teren cu privire la respectarea zonei de protectie a surselor decretului numarul (34*6(*;5. 2ercetarea sanitara a apei din instalatiile locale (fantani, izvoare se efectueaza prin analize de laborator recoltate periodic(trimestrial, semestrial si annual in functie de calitatea si instalatiilor de alimentare cu apa conform

apei si conditiile tehnice ale instalatiei. Indicatorii folositi se rezuma numai la consumul chimic de o#igen, amoniacul si nitritii, la care in functie de situatia locala se pot adauga si alti indicatori de poluare sau mineralizare aratate anterior. Paralel cu controlul de laborator se va efectua si un control de teren asupra conditiilor tehnice de constructie si intretinere a instalatiilor(fisa tip a 0inisterului "anatatii , rezultatelor analizelor fiind interpretate tot pe baza "<A"!ului (.+-6(*55 si prelucrate statistic.

CAPITOLUL III - PRELE-AREA PRO5ELOR 1E AP6


Recoltarea probelor de apa este o etapa deosebit de importanta in desfasurarea procesului de analiza fizico!chimica a apei, deoarece probele recoltate sa fie reprezentative, asa cum s!a aratat si totodata nu trebuie sa introduca modificari in compozitia si calitatile apei datorita unei tehnici defectuoase sau a unor conditii de pregatire a materialului.

3.1. PREGATIREA MATERIALULUI PENTRU RECOLTARE


Recoltarea apei pentru analiza fizico!chimica se face in flacoane de sticla sau polietilena prevazute cu dop rodat sau inchis ermetic.=asele de recoltare trebuie spalate foarte bine pentru a indeparta orice urma de substante organice sau alte impuritati care ar denatura compozitia probei. "palarea se face cu amestec sulfo!cromic si detergenti, apoi se clatesc bine cu apa de la robinet, cu apa distilata si bidistilata si in final se usuca.

3.2. TE:NICA RECOLT6RII PRO5ELOR 1E AP6


In momentul recoltarii,flaconul se va clati de -!. ori cu apa ce urmeaza sa fie recoltata, apoi se umple cu apa de anlizat pana la refuz, iar dopul se va fi#a in asa fel, incat sa nu ramana bule de aer in interiorul vasului. 0odul in care se face recoltarea se realizeaza in functie de sursa de apa, astfel:

din reteaua de distributie apa se recolteaza dupa ce s!a curatat robinetul cu un tampon curat, atat pe dinafara cat si pe dinauntru si apoi s!a lasat sa curga apro#imativ 4 minute apa stagnata pe conducta1 in cazul distributiei intermitente, o proba se va recolta la primul jet de apa pentru a avea prima apa care circula prin robinet si a doua proba se va lua dupa - ore de curgere continua1 din rezervoarele de inmagazinare, probele se vor recolta de la punctele de iesire1 din fantani cu e#tragerea apei prin pompare, probele de apa se recolteaza dupa o pompare de minimum (3 minute1 din fantani cu galeata recoltarea se face introducandu!se galeata la (3!.3 cm., sub oglinda apei si apoi se toarna in flaconul de recoltare1 din apele de suprafata, recoltarea se face fi#and flaconul la un suport special care confera greutatea necesara pentru a patrunde cu usurinta sub nivelul apei. Recoltarea se face pe firul apei,unde este cea mai mare adancime, in amonte de orice influenta a unui efluent si in aval, unde se realizeaza amestecul complet al apei receptor cu efluentul. Pentru probele medii se recolteaza apa la intervale de .3!;3 minute in cantitati fi#e, amestecate toate intr!o sticla comuna. Pentru probe medii proportionale, se recolteaza probele de apa la intervale de .3!;3 minute, in cantitati variate, proportional cu debitul efluentului si se amesteca toate intr!o sticla comuna. Pentru recoltarea apelor de suprafata sau a apelor reziduale se pot face recolte continue, folosind un echipament automat care elimina eroarea prin recoltarile manuale. 2antitatea de apa recoltata depinde de analizele care trebuie efectuate, aceasta variind intre 433 ml. si -3 litri.

3.3. CONSER-AREA PRO5ELOR 1E AP6


>n alt aspect important al procesului de recoltare este grija pentru conservarea probelor pentru analiza, deoarece analiza apei are o valoare limitata daca probele au suferit modificari fizico!chimice sau biologice in timpul transportului sau pastrarii. In general este indicat sa treaca un timp foarte scurt intre recoltarea probelor de apa. "chimbarile de temperatura si presiune poot avea ca rezultat pierderea unor substante in stare gazoasa('-,2'-,9-",28-,29+ , fapt pentru care este recomandat ca determinarile de gaze sa se faca la locul de recoltare sau sa se fi#eze, tratandu!se cu diversi reactivi, astfel:

! pentru fi#area o#igenului dizolvat se adauga - ml. clorura manganoasa 43? si ml. amestec de I@ (4? si $a'9 .4?, pentru -33 ml. apa1 ! pentru hidrogenul sulfurat se adauga - ml. acetate de cadmiu, sau de zinc 4? pentru -33 ml. apa. ! pentru conservarea fenolilor se adauga 3,4 g $a'9, pentru ( l apa. Probele conservate trebuie tinute la temperature de ;!(3 2 si luate in lucru dupa cum urmeaza: ! pentru apele curate, analizele se fac pana la cel mult 5- de ore din momentul recoltarii1 ! pentru apele cu poluare medie pana la +) de ore din momentul recoltarii1 ! pentru apele poluate, pana la (- ore din momentul recoltarii. Probele recoltate vor fi insotite de o fisa de recolta care sa cuprinda: Informatii generale: ! numele si persoanei care a facut recoltarea ! localitatea si denumirea sursei de apa ! folosinta apei ! data, ora si locul unde s!a facut recoltarea ! scopul analizei Pentru apa recoltata din fantani: ! caracterul fantanii(publice, particulare, daca deserveste una sau mai multe gospodarii 1 ! adancimea pana la oglinda apei si grosimea stratului de apa pana la fundul fantanii1 ! felul constructiei si starea peretilor fantanii1 ! dispozitivul de scoatere a apei(cumpana, roata, pompa,etc. 1 ! distanta fata de sursele de impurificare posibile(grajduri, depozite de gunoi,etc. si cum este amplasata fantana fata de sursele de impurificare(amonte sau aval 1 Pentru apa de suprafata: ! distanta de la mal si pana la locul de unde s!a luat proba1 ! adancimea apei1 ! natura geologica a terenului1 ! conditiile meteorologice in momentul recoltarii si cu 4 zile inainte1 ! daca locul recoltarii este in amonte sau in aval de punctual de deversare al unui efluent.

3.*. TRANSPORTUL PRO5ELOR

&lacoanele cu probele de apa vor fi transportate in ambalaj izoterm, care le fereste de loviri. Probele de ap7 pentru analiza bacteriologic7 nu pot fi conservate. Din aceast7 cauz7 ele trebuie s7 ajung7 la laborator Ai s7 fie Bns7mCnDate Bn ma#im - ore de la recoltare. Dac7 acest timp va fi dep7Ait, transportul trebuie s7 se fac7 la temperatura de E +F2, Bn l7zi izoterme (figura - .

&igura. -. 8ada izoterm7

CAPITOLUL I- - ANALI3A $I3ICO-C:IMIC6


Analiza fizico!chimica a apei consta in determinarea proprietatilor organoleptice si fizice precum si a compozitiei chimice. Analiza apei se e#ecuta dupa un plan bine stabilit, tinand cont de sensibilitatea mai mare sau mai redusa a propietatilor si a componentilor apei. In acest sens, unele determinari se fac la locul de recoltare, astfel: ! determinarile organoleptice(gust,miros 1 ! determinarea temperaturii1 ! fi#area o#igenului dizolvat si a hidrogenului sulfurat1 ! determinarea clorului rezidual si a bio#idului de carbon liber si agresiv1 ! determinarea de p9. Alte determinari se fac in primele + ore de la recoltare, daca apele nu au fost conservate: determinarea turbiditatii1 determinarea suspensiilor1 determinarea rezidului fi#1 determinarea fosfatilor1 determinarea o#idabilitatii(222' 1 determinarea formelor de azot1 determinarea fierului1 determinarea duritatii temporare(carbonate 1 determinarea manganului. Determinarile care se efectueaza in primele -+ de ore de la recoltarea probelor: ! determinarea alcalinitatii si aciditatii1 ! determinarea duritatii totale1 ! determinarea calciului si magneziului1 ! determinarea fluorului.

2elelalte determinari se vor efectua in functie de stabilitatea substantelor respective in apa. *.1. 1ETERMINAREA PROPRIET67ILOR ORGANOLEPTICE

Proprietatile organoleptice ale apei sunt reprezentate

de acele caracteristici care

impresioneaza organele noastre de simt. In cele ce urmeaza ne!am limitat doar la acele proprietati care de fapt se determina e#clusive cu organele de simt. ,ste vorba de gustul si mirosul apei. GUSTUL apei este dat de continutul in substante chimice si in primul rand de sarurile minerale si de gazele dizolvate(cele mai importante fiind o#igenul si bio#idul de carbon . ,#cesul sau carenta unora dintre aceste componente poate imprima apei un gust neplacut(fad, salciu, amar, metalic, dulceag,etc. . MIROSUL apei este legat de asemenea de prezenta in e#ces a unor elemente naturale sau provenite din impurificarea apei, ca si din unele transformari la care sunt supuse in apa anumite substante chimice mai ales poluate. A. 1eter(in re gu"tului #ei Generalitati. Apa potabila trebuie sa aiba un gust placut. Gustul particular al apei este determinat de prezenta sarurilor minerale si a substantelor organice prezente in apa cand acestea depasesc anumite limite, astfel: concentratiile crescute de fier in apa imprima gust metallic1 calciul da gust salciu1 magneziul da gust amar1 clorurile dau gust sarat. Poluarea apei cu continut intestinal da apei un gust dulceag, cu urina da gust sarat, iar cu substante vegetale da gust de pamant, flori, peste,etc. Actinomicetii sunt microorganisme unicelulare filamentoase care sunt larg raspandite in sol si apa. Aceste microorganisme imprima apei un gust de pamant. Apele care sunt supuse dezinfectiei prin clor in prezenta unor cantitati foarte mici de fenoloi capata un gust medicamentos prin formare de clor!fenol. Principiul metodei. Aprecierea gustului apei se face de catre personae dotate cu o finite a simtului gustative. "unt e#clusi fumatorii, consumatorii de alcool si persoanele care consuma apa supusa analizei in mod current.

Determinarea gustului se face la locul de recoltare si numai in cazul in care nu e#ista nici un pericol de contaminare microbiana, virotica sau de into#icare. Gustul se determina calitativ si cantitativ. Determinarea calitativa consta in compararea gustului apei cu un gust cunoscut. ,#primarea cantitativa a gustului apei se face dupa gradul de intensitate conform tabelului -. 5. 1eter(in re (iro"ului #ei Generalitati. Apa potabila nu trebuie sa aiba miros caracteristic. >nele substante poluate imprima apei un un miros particular facand apa improprie consumului. 2auza principala a mirosului particular al apei se datoreaza prezentei substantelor chimice,mai ales organice, insecticidelor si fertilizatorilor ce se folosesc in agricultura, algelor, precum si a unor substante adujuctive ce se adauga detergentilor. Algele imprima apei un miros aromatic si de peste(cum sunt diatomeele si flagelatele pigmentate si miros de iarba(algele verzi si albastre . 0aterialul odorizant este retinut in cea mai mare parte in celulele algelor dupa moartea acestora. In urma distrugerii peretilor celulei si mai ales la p9 acid substantele odorizante sunt eliberate in mediul apos. Principiul metodei. Perceperea mirosului se face atat la rece(-3!43 grade cat si la cald(;3 grade ,de personae care nu au consumat in prealabil alimente sau bauturi iritante pentru mucoasele buco!nazale. Determinarea mirosului se face la locul de recoltare sau in camere lipsite de orice miros particular,efectandu!se determinari calitative si cantitative. Determinarea calitativa consta in compararea mirosului probei de apa cu un miros cunoscut. ,#primarea cantitativa a mirosului se face dupa gradul de intensitate conform tabelului (. Miro" "i gu"t &ara miros si gust Perceptibil(numai de un cercetator e#perimentat Perceptibil(de un consummator obisnuit $et perceptibil "uficient de puternic pentru a face apa neplacuta Puternic incat nu se poate consuma T )elul1; E<#ri( re c ntit ti% Inten"it te gr dul Inodor 3 &oarte slab ( "lab Perceptibil . Pronuntat + &oarte puternic 4 (iro"ului "i gu"tului #ei

In acelasi timp, insa gustul si mirosul apei pot servi si ca indicatori de poluare a apei tocmai datorita modificarii lor prin diversele elemente poluate. Desi au o valoare mai limitata, din acest ultim punct de vedere, totusi nu trebuie e#cluse. De aceea determinarea proprietatilor organoleptice ale apei reprezinta una din determinarile cele mai importante in aprecierea sanitara a apei.

*.2. 1ETERMINAREA PROPRIET67ILOR $I3ICE


Proprietatatile fizice ale apei sunt reprezentate in primul rand de acele caracteristici care au la baza metode obiective de determinare. ,le include si caracteristici care actioneaza evident asupra organelor de simt,dar care nu se determina e#clusiv cu ajutorul acestor organe. 2a si proprietatile organoleptice, proprietatile fizice in cea mai mare parte determina efecte psihice care pot conduce la actiuni de limitare a folosintei apei respective. Proprietatile fizice insa, tocmai datorita caracterului lor obiectiv, au valoare mult mai ridicata in ceea ce priveste evidentierea procesului de poluare a apie. Astfel, culoarea apei poate evidentia prezenta in cantitate crescuta a unor poluanti solubili in apa, in timp ce turbiditatea arata prezenta unor substante insolubile. 2hiar si temperatura apei poate fi un indicator indirect de poluare, mai ales pentru apele subterane, unde se stie ca temperature este constanta. =ariatiile acestei temperaturi insa,paralel cu variatiile temperaturii aerului,indica e#istenta unei comunicari cu e#teriorul si deci posibilitatea de patrundere in sursa de apa a poluantilor din afara. 0ai mult chiar, in ultimul timp datorita patrunderii in apele naturale ale unor ape reziduale calde, se vorbeste din ce in ce mai mult de poluarea termica a apelor, iar temperature este,in acest caz, un indice direct de poluare a apei, mai ales a celei de suprafata. <emperatura insa poate e#ercita si efecte nocive asupra omului. Astfel, apa rece(sub 4 grade produce scaderea rezistentei locale cu favorizarea faringitelor, traheitelor, bronsitelor,etc., iar apa calda(peste (5 grade are gust neplacut, nu satisface setea, iar uneori prezinta chiar senzatia de greata si voma. In cadrul proprietatilor fizice ale apei este cuprinsa si radioactivitatea, care insa nu face obiectul prezentei lucrari datorita caracteristicilor sale deosebite, cat si metodele de determinare cu totul aparte. A. 1eter(in re te(#er turii #ei Generalitati. <emperatura apelor de suprafata variaza in functie de temperatura aerului,in timp ce temperatura apelor de profunzime este constanta. Principiul metodei. 2itirea indicatorilor unui termometru gradat in zecimi de grad dupa introducerea lui in apa de analizat.

Determinarea temperaturii se efectueaza numai la locul de recoltare si daca este posibil, direct in sursa de apa. Paralel cu determinarea temperaturii apei se determina si temperatura aerului. Pentru a determina temperatura apei, am folosit un termometru cu ajutorul caruia am obtinut urmatoarele valori:(. grade 2 pentru apa de la robinet si ) grade 2 pentru apa de izvor. Aceasta determinare a fost realizata la locul recoltarii. 5. 1eter(in re culorii #ei Generalitati. 2uloarea naturala a apei este data de acizii humici, igmina, tannin, compusi flavonici si unele saruri minerale dizolvate. ' apa colorata intens indica o poluare cu sunbstante to#ice. Determinarea culorii apei se poate face calitativ si cantitativ. Metoda calitativa. Principiul metodei. 2uloare apei de analizat se compara cu culoarea apei bidistilate. Metoda cantitativa. Principiul metodei: 2oloratia apei se compara cu o scara colorimetrica preparata din solutie de platino!cobalt sau bicromat!cobalt. O)"er% tie= Daca apa de analizat este tulbure, se lasa scurt timp sa se sedimenteze sau se centrifugheaza inainte de determinare. $u se filtreaza prin hartia de filtru, deoarece aceasta are efect decolorant asupra probei de apa. Apele a caror culoare sunt mai intense de )3 grade se vor dilua, iar la calcul se va tine seama de dilutie. c> Metod #rin co(# r re cu di"curi color te. Pentru teren este mai comod de a se compara culoarea apei cu culoarea unor discuri din sticla a caror culoare corespunde intensitatii coloratiei scarii preparata cu o solutie de platino!cobalt. Apele analizate in proiect sunt incolore. C. 1eter(in re tur)idit tiii #ei Generalitati. <urbiditatea apei este data de particule foarte fine aflate in suspensie,care nu sedimenteaza in timp. ' apa tulbure este refuzata de consummator si totodata prezinta si un pericol epidemiologic deoarece particulele in suspensii pot constitui un suport nutritiv pentru germeni. Determinarea turbiditatii se poate face calitativ, semicantitativ si cantitativ. Metoda calitativa. Principiul metodei. Apa de analizat se compara cu apa bidistilata.

Rezultatul se e#prima in functie de intensitatea tulburarii (limpede, opalescenta, tulbure, etc. Metoda semicantitativa. Principiul metodei. "e determina inaltimea stratului de apa de la care se observa clar banda neagra a dispozitivului de determinare(tur)idi(etru . "e citeste inaltimea coloanei de apa si se clasifica astfel: ! apa limpede, cand inaltimea coloanei de apa este de ;3 cm sau mai mult ! apa opalescenta, cand inaltimea coloanei este intr .3!;3 cm. ! apa tulbure, cand inaltimea coloanei de apa este sub .3 cm. Metoda cantitativa. Principiul metodei.Pentru masurarea turbiditatii se foloseste e0ectul T?nd ll prin care un lichid tulbure devine stralucitor cand este traversat de un fascicul luminos(datorita faptului ca particulele in suspensie difuzeaza lateral o parte din razele luminoase sau prin masurarea absortiei luminii de catre particulele aflate in suspensie. ,#primarea rezultatelor se face in gr de de tur)idit te, ( grad de turbiditate corespunzand la ( mg "i'-6dm. de apa. Apele analizate sunt limpezi. 1. 1eter(in re "u"#en"iilor tot le Generalitati. 'rice substanta insolubila in apa poate persista mai mult sau mai putin timp in suspensie in functie de greutatea particulei1 particulele foarte usoare sau substantele in stare colodiala se mentin practice indiferent. In suspensie, gasindu!se intr!o continua miscare in apa. "uspensiile au importanta in procesul de tratare a apei in vederea potabilizarii. Principiul metodei. "epararea particulelor in suspensie prin filtrare sau prin centrifugare si apoi cantarite. C lcul; (g "u"#en"ii@d(3 A BA - 5> @ % < 1999 A H greutatea continutului din capsula cu apa nefiltrata (in mg , care se calculeaza scazand din greutatea capsulei cu reziduu, greutatea capsulei goale. / H greutatea(in mg a continutului din capsula cu apa filtrate, care se calculeaza scazand din greutatea capsulei cu reziduu, greutatea capsulei goale. v H volumul de apa de analizat luat in lucru, in ml. O)"er% tie= 9artia de filtru inainte de a fi folosita, se spala bine cu apa bidistilata pentru indepartarea amidonului.

Modul de lucru. (folosind creuzetul Gooch) C lcul; (g "u"#en"ii@d(3 A BG - g> @ % < 1999 G H greutatea Gooch!ului cu suspensia retinuta, in mg. g H greutatea Gooch!ului gol, in mg v H volumul apei de analizat luat in lucru, in mg. Modul de lucru(folosind metoda centrifugarii) C lcul; (g "u"#en"ii@d(3 A BG- g> @ % < 1999 G H greutatea capsulei cu suspensia, in mg. g H greutatea capsulei goala, in mg. v H volumul de apa luat in lucru, in ml. O)"er% tie= Pentru determinarea suspensiilor, apa de analizat trebuie bine agitata inainte de efectuarea determinarii. Apele de analizat nu prezinta suspensii. ,. 1eter(in re "edi(entului. Generalitati. 2antitatea de suspensii sedimentabile timp de - ore se numeste sediment. 2antitatea de sediment foloseste proiectantul pentru calcularea bazinelor de decantare si a instalatiilor necesare pentru tratarea apei. Principiul metodei. "epararea particulelor in suspensie,sedimentabile timp de - ore datorita fortei gravitationale si estimarea lor cantitativa. C lcul; (g "edi(ent @ d(3 A G - G1 G H greutatea suspensiilor totale determinate dupa metoda descrisa sus, e#primata in mg.6dm.. G( H greutatea suspensiilor ramase in apa dupa un repaus de - ore, e#primata in mg. 6dm... Apele de analizat nu prezinta sediment.

2. CONCU3II

Apa este cel mai important aliment. Nu poate fi nlocuit. Aceste afirmaDii nu sunt figuri de stil, ci citate din standardele de ap7 din D7ri dezvoltate. 'mul se poate lipsi in e#tremis de ap7 pentru alte folosinDe, dar nu Ai de apa de b7ut. Rezist7 timp destul de Bndelungat f7r7 mCncare, dar foarte puDin f7r7 ap7. Ii g7seAte ap7 Bn diverse alimente, dar nu se poate lipsi de apa lichid7. De aceea pentru om cea mai important7 ap7 a fost, este Ai va fi APA P'<A/I8J. Alimentarea cu ap7 potabil7 a stat dintotdeauna pe primul plan cCnd s!au ridicat noi aAez7ri umane sau s!au e#tins cele e#istente. >nde vezi o cas7 sau un sat Atii c7 trebuie s7 e#iste Bn apropiere Ai un izvor sau o fCntCn7. Kn lumea modern7 aceast7 regul7 nu mai este strict valabil7 deoarece s!au realizat aliment7ri centralizate cu ap7 pentru Bntregi localit7Di sau lanDuri de localit7Di, cu ap7 din surse aflate uneori la sute de Lilometri distanD7. De asemenea s!a r7spCndit masiv consumul de ap7 Bmbuteliat7 ! plat7, mineral7 sau sub forma diferitelor b7uturi. <otuAi alimentrea oric7rei locuinDe sau instituDii cu ap7 potabil7 r7mCne un standard de la care nu se poate abdica.

4. 5I5LIOGRA$IE
(. =. Popescu, ".0arcoci ! 9idrometrie si 9idrologie , ,d. Didactica si Pedagogica, /ucuresti, -33-. 0. $egulescu Ai colectivul, PR'<,2MIA 0,DI>8>I K$2'$N>RJ<'R, 0anual general, ,ditura <ehnic7, /ucureAti, (**41 .. I. Dumitrescu, P'8>AR,A 0,DI>8>I. ,ditura >niversitas, PetroAani, -33-. +. 0. 'gaLi, R. "tanescu O 2ontrolul calitatii mediului, ,d. 2artea >niversitara, /ucuresti, -33. 4. $orme 0etodologice pentru "upravegherea "anitara a 2alitatii Apei de baut ;. 8aboratorul Igiena Apei 5. I$"<I<><>8 D, IGI,$A, "A$A<A<, P>/8I2A, ",R=I2II D, "A$A<A<, "I D, 2'$D>2,R, ! />2>R,"<I