TRATAREA APEI PENTRU POTABILIZARE

Necesitatea corectarii caracteristicilor calitative

ale apei
De cele multe ori la intrebarea abrupt, care este metoda cea mai
uzitata de tratare a apei, raspunsurile au fost foarte diferite:
clorinarea/tratarea cu clor a apei, limpezirea apei etc.
Rspunsul este mult mai simplu dar si mai 'delicat: cea mai uzitat
metoda de tratare a apei este tratarea cu indiferen.
Am putea reflecta uneori la acest lucru printr-o ntrebare simpl:
care este efortul pe care il fac pentru ap cel mai important
material de constructie al corpului meu?

Apa face insa mult mai mult pentru organismul omenesc, il ajuta 'sa stea' in
picioare prin:
refacerea continua a racirii organismului in vederea pastrarii unei
temperaturi constante; stim ce se intampla in caz de febra (temperatura mai
mare decat cea normala cu numai 1-3 C), organismul se ofileste si una
dintre cele mai importante modalitati de a invinge boala este sa bem cat mai
multa apa; apa evaporata prin transpiratie scoate si o parte mare din
caldura in exces,
asigura continuitatea vietii prin transportul de alimente/energie in organism,
asigura functionarea organismului prin circulatia sangvina (sangele are
peste 90% apa); sangele asigura oxigenarea moleculelor si trasnsportul
energiei,
asigura detoxifierea organismului prin transportul toxinelor in afara
organismului cu ajutorul urinei, fecalelor si transpiratiei,
asigura o buna stare de sine prin pastrarea unei igiene corporale bune,
igiena facuta numai cu ajutorul apei; cat de bine ne simtim dupa o baie buna
sau dupa un timp petrect la un strand/lac/mare unde ne-am imbaiat intr-o
apa curata.
2

Asadar tratarea cu indiferenta este extrem de pguboas si acest lucru

se vede din actiunile curente, uneori facute aproape instinctiv:
evacuarea apelor uzate la ru fara nici o tratare prealabila; rul poate fi
surs de ap in aval, in acea apa se va imbaia cineva, candva si se va
simti foarte bine?!
aruncarea de resturi solide pe suprafete care pot fi splate de ploi si
apa murdara ajunge in ru, viitoarea sursa de ap,
aruncare deliberata in ru a reziduurilor, uscate sau nu, de prin
gospodrie; apa le duce mai departe, din care cauza probabil multa
vreme rul receptor s-a numit i emisar (transmitea in aval rezultatul
comportarii neadecvate a celor din amonte) etc.
Din cauza efectelor naturale de antrenare si dizolvare, de multe ori
calitatea apei din sursa nu este cea care trebuie asigurata utilizatorului:
apa de ru este tulbure, apa subteran pote fi mineralizata, ambele
tipuri de ap pot fi acide, pot avea ingrediente periculoase (amoniu,
azotati, etc).
3

De cele mai multe ori insa au o incarcare bacteriana care poate fi

extrem de periculoasa pentru organismul omenesc, direct prin consum
de apa sau indirect prin murdarirea alimentelor sau a spatiului in care
traim.
Obiectul sistemului de alimentare cu apa prin care se poate armoniza
calitatea apei naturale (parametrii de calitate) cu calitatea ceruta de
utilizator se numeste statie de tratare sau uzina de apa.
Calitatea de apa potabila este data prin respectarea parametrilor
nominalizati in Legea Calitatii Apei, legea 458/2002 cu completarile din
legea 311/2005.
Conform acestor legi apa potabila trebuie sa fie sanogena (dttoare de
sanatate) si utilizata toata viata nu trebuie sa puna in pericol sanatatea
consumatorului.
De fapt riscul de deces din cauza acestei calitati de apa este de 10 -5 (un
consumator din 100 000 poate muri). Pentru alte categorii de apa
conditiile de calitate se stabilesc dupa criterii diferite si sunt normate.
4

Criterii de alcatuire a componentei statiei de tratare

Cele mai importante elemente legate de calitatea apei sunt cele reglementate de
Legea calitatii Apei:
apa trebuie sa fie sanogen; aceasta nseamn c interventia asupra calitatii
apei naturale trebuie sa fie minim pstrnd acele elemente care favorizeaza
sanatatea organismului (apa este utilizata cu placere, apa satisface setea
utilizatorului, apa nu produce team c ceva nu este in regul si deci apa
trebuie utilizata cu precautii sau sunt necesare tratari suplimentare pentru ca
apa sa poata fi utilizata),
principiul interventiei minime in calitatea apei brute s-a transformat in conditii
de calitate pentru apa folosita ca ap pentru obtinerea de apa potabila; aceste
restrictii sunt continute in NTPA 013; unele dintre conditiile de calitate sunt
redate in anexa 4; Normativul prevede ca apa care poate fi captata trebuie sa
intre in una dintre cele trei categorii de apa A1, A2, A3; captarea unei alte
calitati de ap trebuie foarte atent justificat; poate fi scump si nesigur.
interventia minima in calitatea apei naturale are si o componenta indirect
foarte importanta; interventia trebuie facuta folosind un numar cat mai mic de
reactivi chimici; acestia costa mult si pot produce compusi secundari a caror
tratare sa fie complicata la randul ei.
5

Conditiile mentionate pot impune ca sursa de apa s se afle intr-un amplasament

existent diferit de cel care aparent poate fi favorabil din alte conditii; dar alegerea
amplasamentului trebuie sa satisfac si alte conditii, cum ar fi:
folosirea apei din rul (bazinul) respectiv; aceasta inseamn c derivarea unei

cantitati de apa trebuie sa fie integrata in planul general de amenajare a cursului

de apa,
amplasamentul

captarii trebuie sa fie accesibil, sa existe loc pentru

amenajarea lucrarilor si realizarea perimetrului de protectie sanitara,
daca debitul necesar este mult prea mare si asigurarea lui presupune

asigurarea de lucrari de compensare a debitelor (lacuri de acumulare)

problema trebuie abordata cu multa atentie fiind mult mai complicata,
deoarece lucrarea de captare poate fi complicata si scumpa, trebuie luat in

considerare asigurarea cu apa si a altor localitati,

deoarece trebuie facuta tratarea apei, este important ca langa captare sa

existe amplasament si pentru lucrarile statiei de tratare (spatiu liber,

proprietate publica, sursa de energie etc); din procesul de tratare o parte din apa
(apa tehnologica) se restituie in ru,
traseul de la captare trebuie sa fie posibil pentru constructia aductiunii de

apa.

Se aplica si in acest caz criteriul general de optimizare: trebuie

adoptata solutia care ofera conditiile tehnico-economice cele mai
favorabile pentru etapa de lucru sau / si pentru perspectiva.
In aceasta conditie intra automat si obligativitatea adoptarii unei
solutii de tratare sigura si verificata in timp.
Schimbarea tehnologiei ar putea fi complicat. Desigur c, n timp,
dup 30-40 ani, urmare a progreselor tehnico-tiinifice, va fi posibil
o retehnologizare a staiei.
In cazul folosirii apei subterane, este foarte important ca protecia
sanitara a sursei sa fie bine pastrat. Deteriorarea apei ca urmare a
unor poluari, chiar accidentale, poate fi catastrofal i tratarea sa
complica extrem de mult lucrurile.

Tipuri de statii de tratare

"Imbracarea" statiei de tratare cu obiecte care sa realizeze tratarea apei
depinde de mai multe elemente, cum ar fi:
mrimea debitului de ap,
tipul de parametri care trebuie corectati,
tehnologia disponibil de realizare a corectarii parametrilor,
calitatea apei brute.
In mod obisnuit este posibila orice combinatie de tehnologii pentru
corectarea calitatii. O schematizare generala este data in literatura
tehnica.
Se poate vedea ca atunci cand impurificatorul are dimensiuni mari se
poate folosi:
retinerea pe gratare si site,
retinerea in deznisipatoare a nisipului, granule mari usor separabile din
apa,
retinerea prin sedimentare/ decantare a suspensiilor sedimentabile
natural sau dupa coagulare-floculare.

Cand impurificatorul are dimensiuni mici se recurge la procedee mai

energice:
filtrarea normala prin strat de nisip a particulelor fine dar
neagresive,
filtrarea prin filtre speciale - membrane cu pori foarte mici (<10m)
prin microfiltrare (MF), ultrafiltrare (UF), nanofiltrare (NF),
modificarea continutului ionic al apei prin folosirea de membrane
speciale, procedeul de osmoz invers (OI) sau procedeul cu
electro-osmoz.

10

In mod concret se poate realiza o statie de tratare in stil clasic, cea

care foloseste tehnologii si constructii in care corectarea calitatii se
face cu mijloace blnde (limpezire prin decantare si filtrare, oxidare
prin aerare simpla, coagularea si flocularea suspensiilor coloidale
etc).
Sunt relativ puine staii de tratare in care se intervine energic
folosind reactivi "tari", precum: oxidarea folosind ozon, oxidarea in
trepte cu ajutorul clorului, folosirea masiva de polielectriloti; este
posibila si introducerea de membrane in tratarea apei pentru cazuri
mai dificile dar se spera ca prin imbunatatirea rapida a calitatii apei
din ruri (prin realizarea msurilor de epurare avansata a celei mai
importante cantitati de apa uzata) nu va fi nevoie de msuri de
tratare foarte "energice.

11

 Scheme tehnologice de tratare a apei.

Pentru concretizarea solutiilor de tratare sunt date cateva scheme
de alcatuire a statiilor de tratare.
Ap de ru, tulbure, cu mineralizare
ncarcare bacteriologica normal

normala,

cu

Reactivi de coagulare-floculare

Schema unei statii de tratare ap de ru, curat, ap categoria A2

12

 Ap de ru, tulbure, cu continut mare de substan

organic, gust/miros

Schema unei statii de tratare cu apa ncrcat", aproximativ ap de

categoria A3

13

 Posibil staie de tratare pentru ap de ru (nc nerealizat

n ar)

Schem de tratare pentru ap de ru n varianta ultramodern

14

 Ap subteran de bun calitate

Schem de tratare a unei ape subterane cu ap bun

Ap subteran cu duritate sczut

Schem de tratare pentru durizarea apei

15

 Ap subteran cu Fe i Mn

Tratarea unei ape cu continut mare de Fe si Mn

Din combinarea acestor scheme si eventual cu completarea cu

trepte noi de tratare se poate alcatui orice schema de tratare.
Totul depinde de cunoasterea calitatii si variabilitatea acesteia in
timp precum si de dezvoltarea tehnologica la zi.

16

 Limpezirea apei
Deoarece majoritatea cantitatilor de apa pentru populatie se obtine din apa
de suprafata iar apa de suprafata este tulbure rezulta ca pentru
obtinerea apei potabile una dintre cele mai importante trepte de tratare
este limpezirea apei. Este deci necesara o analiza mai detaliata a
fenomenului de limpezire si a mijloacelor prin care se poate realiza acest
lucru.
Studirea fenomenului de sedimentare este impartita in trei parti: stabilirea
sedimentabilitatii apei, reactivi pentru imbunatatirea sedimentabilitatii,
constructii pentru realizarea limpezirii grosiere a apei.
Procesul de limpezire folosete proprietatea natural a particulelor aflate n
suspensie de a se depune, cnd apa se afl n repaus sau are o vitez
de curgere redus. Depunerea particulelor solide prezente n ap se
face datorit forei gravitaionale.
n funcie de mrimea particulelor aflate n suspensie n bazinele de
sedimentare se pot reine pn la 70-90% din greutatea lor. Particulele
nereinute n bazinul de sedimentare sunt de dimensiuni foarte mici i se
afl ntr-un echilibru coloidal, care este stabil.
17

Pentru destabilizarea acestui echilibru se folosesc reactivi de coagulare

floculare care neutralizeaz sarcina electric negativ a particulelor
coloidale n vederea aglomerrii n fulgi mari, care se depun.
Sedimentarea particulelor este influenat de dimensiunea i forma lor,
de regimul de micare a apei de limpezit i de vscozitatea apei care se
modific n funcie de temperatur.
Se ntlnesc n practic ape tulburi care cuprind particule de diferite
dimensiuni i forme. Foarte des (prin coagulare-floculare) se formeaz
flocoane instabile care i modific n procesul de sedimentare structura
i dimensiunile.
Toate acestea complic mult exprimarea matematic a procesului de
sedimentare i stabilirea unor metode exacte de calcul. Mrimea de
baz care intereseaz la calculul bazinelor de sedimentare este viteza
de sedimentare a suspensiilor.
Viteza de sedimentare a suspensiilor n ap n repaus la temperatura de
100C se numete mrimea hidraulic a particulei (w).
18

Mrimea particulei de orice form poate fi exprimat prin diametrul teoretic

(echivalent).
Diametrul echivalent se definete ca diametrul particulei sferice care are
aceeai mrime hidraulic ca i a particulei de form arbitrar dat.
Procesul de decantare este influenat de tipul de materii decantabile. Dup
modul de sedimentare se disting trei tipuri de particule decantabile:
1.particule granulare (discrete) care se sedimenteaz independent una de
alta cu o vitez de cdere final constant pentru fiecare particul;
2.Particule mai mult sau mai puin floculate care rezult din aglomerarea
natural sau provocat a particulelor coloidale aflate n suspensie.
Flocoanele au mrimi i viteze de sedimentare variabile. Aceasta este
decantarea difuz i se ntlnete la particulele floculate cu concentraia mai
mare de 50 mg/dm3.
3.Particule floculate cu o concentraie ridicat, mai mare de 500 mg/dm3,
care creeaz o decantare de ansamblu frnat, caracterizat printr-o
interfa vizibil ntre masa de particule decantate (nmol) i lichidul de la
suprafa.
n funcie de aceste tipuri de particule i concentraia lor se va adopta
tehnologia adecvat de decantare, aa cum se va vedea n continuare.

19

o Stabilirea vitezei de sedimentare (mrimea hidraulic) pentru o

particul discret (granular) aflat ntr-o ap n repaus
n procesul de sedimentare se consider c particulele nu-i modific
mrimea, fora i greutatea. Asupra particulei acioneaz urmtoarele
fore:
F1 fora de cdere a particulei n ap; F2 fora de frecare a lichidului; I
fora de inerie.
Ecuaia micrii particulei discrete care se sedimenteaz, cu notaiile de mai
sus, este:
F 1 F2 = I
Fora de cdere a particulei scufundate (imersate) n ap este:
unde:
- densitatea particulei; a densitatea apei; g acceleraia gravitaional;
V volumul particulei.

20

Fora de rezisten F2 a lichidului depinde de dimensiunea i forma

particulei, viteza de sedimentare i vscozitatea fluidului. Ea are
urmtoarea expresie stabilit pe baza ecuaiilor de dimensie:
Unde:
CD este coeficientul de rezisten (Newton)
AC seciunea transversal
perpendicular micrii;

particulei

proiectate

pe

direcia

w viteza de sedimentare a particulei (mrimea hidraulic).

Coeficientul de frecare CD este variabil n funcie de numrul lui Reynolds
(Re).
Fora de inerie este dat de expresia:
I ( a ) V

dw
dt

n cazul vitezei de sedimentare constante aceast for poate fi neglijat.

21

Din relaiile de mai sus se deduce viteza de sedimentare a particulelor solide

n ap la numerele Re mici (Re < 1)
1 a 2
w
gd
18
unde este vscozitatea dinamic. Relaia a fost dedus de Stokes n anul
1851.
Pentru acoperirea celor trei domenii ale numerilor Reynolds, viteza de
sedimentare se poate exprima prin relaia generalizat:

Aceast relaie st la baza calculului micrii particulelor discrete n ap i

se utilizeaz la studiul decantrii particulelor discrete.
Deoarece suspensiile conin particule de diferite mrimi este necesar s se
cunoasc curba de distribuie a vitezei de sedimentare pentru o ap dat.
22

Rozen (1967) a artat c distribuia vitezei de sedimentare este aproximativ

o curb Gauss. Dup Rozen distribuia frecvenei vitezei de sedimentare a
particulelor are expresia:

n care
w este viteza de sedimentare a particulelor; wm viteza de sedimentare
medie a particulelor; - deviaia standard a vitezei de sedimentare.
n figurile urmtoare se prezint o distribuie tipic pentru viteza de
sedimentare considerat ca o curb de distribuie Gauss, respectiv curba
de distribuie cumulat a vitezei de sedimentare.

23

24

Hazen (1904) i Camp (1946) au artat c viteza final (w) a unei particule
care sedimenteaz pe o nlime egal cu adncimea bazinului capt
expresia:

n care:
hu este nlimea util a bazinului de sedimentare;
Q debitul curentului de ap;
A suprafaa orizontal a bazinului de sedimentare;
V volumul bazinului de sedimentare.
Raportul Q/A (numit i ncrcarea hidraulic / de suprafa / superficial a
bazinului de sedimentare) este independent de adncimea bazinului.
Att la decantarea particulelor granulare ct i la decantarea difuz
dimensiunile decantoarelor depind de ncrcarea hidraulic (viteza de
sedimentare w).
25

n realitate nu exist bazine de sedimentare ideale. Bazinele reale de

sedimentare cunosc influena turbulenei curentului de ap, ineria fluidului la
intrare, influena temperaturii i densitii particulelor.
De asemenea, n bazinele de sedimentare este reinut un timp i nmolul.
Prin urmare, condiiile hidraulice se schimb continuu.
Pentru sedimentarea lent (fr turbulen), Hazen (1904) a stabilit c
reinerea r1 a particulelor discrete cu o mrime hidraulic w unic se
realizeaz dup funcia discontinu:

unde v0 este viteza fluxului de curgere prin decantor.

Sedimentarea n bazine cu curgere continu este nsoit de turbulen care
suprapune o micare aleatoare a particulelor peste o micare de
sedimentare.

26

Hazen (1904) a gsit c fraciunea reinut n regim turbulent (rt) a

particulelor cu vitez de sedimentare unic este:
rt 1 e

w
v
0

n condiiile de sedimentare lent depunerea este o funcie liniar de viteza

de sedimentare a particulelor i de viteza curentului de ap, n timp ce n
condiii turbulente urmeaz o lege exponenial. Din figur se vede c
turbulena are un efect de ntrziere asupra sedimentrii n comparaie cu
condiiile lente.

27

Deznisiparea apei
Deznisiparea apei se realizeaz n instalaii denumite deznisipatoare.
Deznisipatoarele sunt bazine de sedimentare folosite pentru limpezirea
parial a apei brute care urmeaz s treac apoi la alte trepte de tratare
(decantoare, filtre etc).
Deznisipatoarele se clasific dup:
- direcia de curgere a apei prin deznisipator:
- deznisipatoare orizontale;
- deznisipatoare verticale
- modul de amplasare:
- deznisipatoare amplasate n construcii comune cu captrile de ap i
staiile de pompare;
- deznisipatoare amplasate independent de ansamblul captrii, care se
introduc ntr-o schem de tratare cnd procentul de reinere a
suspensiilor din ap, ntr-un interval de 2...3 minute este de 25...30%
iar diametrul minim al suspensiilor este de 0,2 mm.
28

Deznisipatoare orizontale

29

Dimensionarea deznisipatorului
Seciunea transversal a zonei active se determin cu relaia:

unde: Qc este debitul de calcul al instalaiei, n m3/s; v viteza de trecere a

apei prin deznisipator (v=0,1...0,4 m/s).
Dimensiunile geometrice ale zonei active (b i hu ale unui compartiment) se
stabilesc cu relaia:

unde:
b este limea unui compartiment (0,8...2,5 m)
n numrul de compartimente care lucreaz n paralel;
hu nlimea util a deznisipatorului (1,0...2,5);
nb=B limea deznisipatorului.
30

Lungimea camerei de deznisipare (L) se stabilete cu relaia:

Unde:
este un coeficient cu valoare cuprins ntre 1,5...2,0 care ine seama de
prezena turbulenei i deci de dimensiunea lui w.
w viteza de sedimentare a celor mai mici particule ce trebuie reinute n
deznisipator, n m/s.
Experimental, w se stabilete cu diagrama de depuneri pentru reinerea a
20...30% din particule. n lipsa datelor experimentale viteza de sedimentare
a nisipului se va lua 0,02...0,03 m/s (pentru granule de nisip de 0,2...0,3
mm) pn la 0,09 m/s pentru granule de nisip de 1 mm (STAS 3573-91).
Timpul de trecere a apei prin camera de deznisipare are valori cuprinse
ntre 30...100 s.
Raportul dintre limea i lungimea unui compartiment b/L va fi 1/6...1/10.

31

Volumul de depuneri Vd se calculeaz cu relaia:

unde:

a este procentul de nisip reinut n deznisipator (0,25...0,3);

p0 concentraia total de particule n suspensie, la viitur, n g/m3;
Qc debitul deznisipatorului, n m3/s;
- greutatea volumetric a depunerilor (1500...1700 daN/m3);
T durata ntre dou curiri care se ia 5...10 zile la curarea
manual; max. 5 zile la evacuarea mecanic i evacuarea hidraulic prin
sifonare.
nlimea stratului de depuneri se stabilete cu relaia:

Iar nlimea total (H) cu relaia:

Unde: hu i hd au semnificaiile de mai sus; hg nlimea stratului de ghea; hs
nlimea spaiului de siguran suplimentar; se ia 0,10...0,15 m.
Raportul dintre nlimea i lungimea unui compartiment H/L se ia ntre
1/10...1/15.
32

Deznisipatoare verticale
Deznisipatoarele verticale se folosesc numai pentru debite mai mici de
10.000 m3/zi, cnd sunt posibiliti limitate de spaiu precum i cnd
condiiile permit ca execuia s se poat face fr epuismente costisitoare.

33

Activarea procesului de decantare prin coagulare floculare

Particulele fine coloidale, care constituie o parte important din
suspensii, au o vitez de sedimentare natural foarte mic. Pentru a fi
reinute gravimetric, particulele coloidale trebuie aglomerate.
Acest lucru nu se poate face natural deoarece particulele coloidale din
apele naturale sunt ncrcate electric negativ, se resping i formeaz
sisteme foarte stabile.
Pentru a putea separa suspensiile coloidale gravitaional este necesar de
a transforma (agrega) coloizii cu mijloace artificiale n suspensii cu
particule avnd dimensiuni mai mari de 100 nm.
Acest obiectiv se poate obine prin folosirea n diferite faze ale agregrii
a unor reactivi chimici i energie disipat pentru amestec.

34

Reactivi folosii pentru limpezirea apei

Metoda tratarii cu reactivi este preferat din cauza vechimii i aparent a
uurintei de control.
Dezavantajul este c n ap sunt introdui reactivi industriali care rmn
dupa aceea in apa de evacuare (cu namolul) si partial raman si in apa de
folosit.
Ideea de baza in tratarea cu reactivi este sa se gaseasca un reactiv care prin
solubilizare in ap sa produca o suspensie colidala ale carei particule au
incarcare electrostatica de semn contrar coloizilor din apa; prin amestecul
celor doi coloizi particulele se neutralizeaza si una dintre fore se reduce
substantial; particula noua este mai grea si este lipsita de fortele de
suprafata; desigur ca este tot mica (de ordinul micronilor si drept urmare nici
doua particule alipite nu vor fi mult mai mari).
Din aceasta cauza se obisnuieste, in ultimii 20 ani, ca sa se foloseasca doua
tipuri de reactivi: un reactiv de destabilizare a coloidului, numit reactiv de
coagulare si un reactiv care ajuta la "adunarea" particulelor destabilizate
reactiv numit floculant. Reactivii de tip coagulant sunt saruri metalice, saruri
ale Fe si AL.
35

 sulfatul de aluminiu, solid, alb la culoare, granule/ placi, agresiv

(acid); Al2(S04)3; in stare cristalina are 18 molecule de apa din care
cauza ca jumatate din greutatea reactivului industrial este format din
apa; in apa reactioneaza cu compusii de Ca din apa si da un compus
nou hidroxidul de Al, fulg de culoare alba si incarcat electric pozitiv;
atentie, daca duritatea apei nu este mare prin reactie se reduce pH-ul
apei si aceasta devine agresiva; pentru compensare, cand este cazul,
se adauga var sub forma de lapte de var, Ca(OH)2. Pe piata exista si
reactivi cu formula complicata policlorura de aluminiu de ex., care sa demonstrat ca este mai bun (are mai mult Al in molecula de reactiv).
Comercial reactivii au diferite nume.
clorura feric, lichid foarte agresiv (pH=3-4), de culoare roietic,
concentraie industrial 40%;
sulfatul feros, pulbere fin de culoare verde, agresiv etc.

36

 gama de reactivi de floculare numit polimeri asigur soluia pentru

flocularea suspensiilor destabilizate; efectul este acela al unui reactiv cu
catene care asigur soluie pentru alipirea flocoanelor mici (strngerea
cu plasa a suspensiilor mici).
Industria a evoluat i astzi exist polimeri care pot fi folosii singuri;
exist polimeri anionici, polimeri cationici i polimeri neutri. Alegerea
unuia sau a altuia se poate face numai prin experien sau prin ncercare
n laborator sau pe instalaii pilot.
Atenie, prin lucrul cu reactivii n ap se poate produce o destabilizare
important a compoziiei chimice. Drept urmare n cazuri speciale se
procedeaz la compensarea acestei deficiene prin tratare ulterioar. Este
un element foarte important care trebuie avut n vedere.
Cteva dintre reaciile de baz:
Al2 (SO4)3 + Ca (HCO3)2 >>> Al (OH)3+SO4Ca+
CaO + H2O >>> Ca (OH)2
Al2 (SO4)3 + Ca (OH)2 >>> Al(OH)3 +...
37

Introducerea reactivilor n ap se face de regul n trei etape: (a) prepararea

reactivilor (dizolvare i stabilirea concentraiei; concentraie mai mic
amestec mai uor cu apa); (b) amestecul reactivului cu apa (este esenial o
bun amestecare deoarece reacia se produce rapid) i (c) flocularea
suspensiilor din ap.
Prepararea se face n recipieni speciali, cu dozare manual sau automat
(instalaii specializate) iar dozarea se face cu pompe speciale de dozare
(pompe cu urub sau pompe peristaltice); n bazinul de reacie trebuie
asigurat o agitare intens (agitator cu putere de 50 W/mc) la un timp de
trecere de 1-3 minute; flocularea se face n bazine/camere de reacie unde
agitarea se face mecanic cu puteri disipate de 10-15 W/mc pe durata trecerii
prin bazin de 10-15 minute.
38

Temperatura mediului exterior poate avea o mare influen asupra

modului n care se face reacia; n apa mai rece sulfatul reacioneaz
mai greu. Al doilea factor important este pH-ul apei pe durata reaciei.
n spaiul de gospodrire a reactivilor (gospodria de reactivi), mai
sunt i ali reactivi in statia de tratare; personalul implicat trebuie sa
respecte normele de protectia muncii specifice fiecarui tip de reactiv.
Totodata si constructia de adapostire si dozare a reactivilor trebuie
realizata din materiale rezistente.
Personalul este obligat sa respecte dozele de reactivi atunci cand
acestia sunt dozati prin manevre manuale precum si sa controleze
efectul general al reactivilor.
Totodata personalul trebuie sa fie capabil sa transmita laboratorului,
care comanda doza de reactivi, corectia care trebuie facuta fa de
condiiile reale din statie (vant, frig, inghet, apa mai tulbure etc).

39