Sunteți pe pagina 1din 64
STATII DE EPURARE TIP ZONA UMEDA CONSTRUITA CU INCARCARE SECVENTIALA ZUC-IS Statiile de epurarea mecano-biologice

STATII DE EPURARE TIP ZONA UMEDA CONSTRUITA CU INCARCARE SECVENTIALA ZUC-IS

Statiile de epurarea mecano-biologice traditionale folosesc pentru tratarea apelor uzate reactoare cu incarcare secventiala (secvential batch reactor-SBR). Oxigenul este barbotat prin amestecul de apă uzată și nămol activat, pentru a reduce materiile organice (măsurate ca si: consum biochimic de oxigen (CBO) și consum chimic de oxigen (CCO)). Efluentului tratat poate fi evacuat in apele de suprafață. Există mai multe configurații ale SBR, procesele de bază fiind similare. Aceste statii de epurare sunt formate din mai multe bazine, care sunt dotate cu echipamente electro- mecanice cum sunt: pompe, filtre mecanice si gravitationale, difuzori de aer, aeratoare, mixere si camere supraterane care sunt dotate cu suflante, echipamente de: uscare si insacuire namol, defosfatare chimica , desinfectie si comanda cu instalatiiile aferente consumatoare de energie, subsatante chimice si piese de schimb, care trebuie operate de personal de inalta calificare. O problema deosebita pentru amplasarea acestor statii de epurare este legata de relatia cu emisaul natural care implica distanta mica fata de acesta, alegerea unei cote favorabile, reducerea necesarului de pompare a apei epurate spre acesta si obtinerea unor acorduri si avize de amplasare si deversare si a dobandirii proprietatii asupra terenului. Functie de gasirea amplasamentului, trebuie executate instalatii de canalizare pentru influent si efluent, de cele mai multe ori pe lungimi mari, cu costuri de executie deosebite. Etapele de tratament biologic in reactor care compun fiecare incarcare sunt urmatoarele :

Alimentarea care se face prin pomparea apei uzate , în timp ce amestecarea , filtrarea , denisiparea este asigurată prin mijloace mecanice (fără aer).

Aerarea care se face prin utilizarea aeratoarelor electrice fixe sau plutitoare sau prin transferul de aer din suflante electrice, în difuzori cu bule fixate la baza bazinelor. Adaosul de oxigen în soluție favorizează multiplicarea bacteriilor aerobe și consumul de substanțe nutritive. Acest proces încurajează conversia azotului din forma redusă a amoniacului la forme de nitrit și nitrat oxidate, un proces cunoscut sub numele de nitrificare.Pentru a îndepărta compuși ai fosforului din lichidul, este adesea adăugat sulfat de aluminiu în timpul acestei perioade. Acesta reacționează pentru a forma compuși insolubili, care se stabilească în nămolul în etapa următoare.

Stabilizarea care are ca efect fixarea substatelor solide in suspensie.Pe parcursul acestei etape nămolul format din bacteri si produse ale digestiei acestora este lăsat să se depună pe fundul rezervorului. Microorganismele aerobe continuă să se înmulțească in partea superioara a reactorului până când oxigenul dizolvat este consumat. In partea de jos a reactorului se dezvolta microorganismele anaerobe . Multe dintre acestea dar si o parte din cele aerobe care utilizeaza azot oxidat în loc de oxigen transformă nitritii si nitratii in gaz, sub formă de oxizi de azot sau, în mod ideal, azot molecular (diazot, N2) . Acest lucru este cunoscut sub numele de denitrificare.

Evacuarea

Statiile de epurare tip zona umeda construita cu incarcare secventiala ZUC-IS au la baza echipamentul de epurare a apelor uzate prin autodrenare in zone umede construite. Acest echipament, dezvoltare a unui brevet de inventie, nu se incadreaza in standardele armonizate

aplicabile (ordin

conform Ordin nr. 1889/2004 pentru aprobarea unor proceduri privind agrementul tehnic în construcţi al MTTC. Echipamentul realizeaza, prin folosirea unui singur bazin de tip zona umeda construita cu descarcare verticala, toate etapele realizate de o statie de epurare mecano-biologice traditionala

nr. 1157 din 24.11.2015 al MDRA si intra in procedura de agrementare tehnica,

Alimentarea cu apa uzata se face prin cadere libera, in timp ce amestecarea, filtrarea , denisiparea este asigurată prin procese mecanice naturale cum sunt : ,, efectul Coanda” , energia cinetica a canalizarii, curgerea turbionara a lichidelor in corpuri cilindrice.

Aerarea se face prin ventilatie naturala folosinduse efectul natural ,,cos de fum”. Similar cu procesele din statiile de epurare mecano biologice adaosul de oxigen în soluție favorizează multiplicarea bacteriilor aerobe și consumul de substanțe nutritive. Populatia acestora este insa numeric mult mai mare si calitativ mult mai diversificata si eficienta. Acest proces încurajează conversia azotului in nitriti și nitrati .Pentru a îndepărta compuși ai fosforului din lichidul, nu este necesara adăugarea de substante chimice aeastia finind indepartati in mod natural.Pe parcursul acestei etape nămolul format din bacteri si produse ale digestiei acestora este lăsat să se depună pe fundul ipatului. Microorganismele aerobe continuă să se înmulțească in partea superioara până când oxigenul dizolvat este consumat. In partea de jos a acestuia fiind datorita stratului de lichid permanent se dezvolta microorganismele anaerobe . Multe dintre acestea dar si o parte din cele aerobe care utilizeaza azot oxidat în loc de oxigen transformă nitritii si nitratii in gaz, sub formă de diazot si N2.

Stabilizarea are loc in patul de pietris si are ca efect fixarea temporara a substatelor solide in suspensie pana la digestia acestora .

Efluentul este absorbit de stratul de pamant vegetal si apoi de plantelele existente pe acesta.

Practic toate costurile investitionale si de exploatare mentionate mai sus pentru statiile de epurarare mecano-biologice traditionale sunt inlaturate si fac din statiile de epurare ZUC-IS o solutie mult mai eficienta pentru zonele rurale decat statiile de epurare mecano-biologice .( a se vedea documentele anexate) Trebuie subliniat ca ZUC-IS :

au costuri de investitie si exploatare care reprezinta sub 20 %, din cele aferente statiilor de epurare mecano-biologice

nu necesita realizare unor altor constructii, instalatii si racorduri, cu avizele, acordurile si valorile respective.

valoarea lucrarilor pentu colectarea apelor uzate scade in mod seminificativ, printr-o amplasare neconditionata de emisar sau cote de descarcare.

canalizarea apelor epurate spre emisar este eliminata.

nu sunt restrictii pentru efuent cu descarcare in emisar natural sau soluri permeabile (NTPA-001) ca in cazul statiilor de epurare mecano-biologice

Proiectele pentru zone umede construite se bazeaza pe manuale de bune practici , standarde cum sunt ÖNORM B 2505, 2005; DWA-A 262, 2006 si pe modele matematice.

Prezentam in anexe :

1. Echipament de epurare a apelor uzate prin autodrenare in zone umede construite (prezentare)

2. Apreciere asupra sistemului din partea AN ,,APELE ROMANE”

3. Documentatie finantare proiecte prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru solicitanții care doresc să obțină finanțare nerambursabilă pentru proiecte de investiții și de sprijin pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă și apă uzată, în cadrul Axei Prioritare 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectivului Specific (OS) 3.2 Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației. 6.ii- Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii Europene și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre care depășesc aceste cerințe (Solicitările se vor primi în perioada 31.03.2016 – 31.12.2018) (extrase)

4. Modele numerice (extrase )

5. Documentatie generala privind zonele umede construite, metode naturale de epurare a apelor uzate (extrase, linkuri )

Anexa 1 Echipament de epurare a apelor uzate prin autodrenare in zone umede construite (prezentare)

Descriere: Echipamentul de epurare a apelor uzate prin autodrenare in zone umede construite din mai

Descriere:

Echipamentul de epurare a apelor uzate prin autodrenare in zone umede construite

din mai multe fose ( recipiente cilindrice) nentilate natural, cu cu una sau maimulte tevi de drenaj comunicand cu suprafata solului prin tevi prin care este absorbit aer, datorita efectului “cos de fum” creat de cosuri de ventilatie montate la celalt capat. Teava de drenaj are pe partea inferioara a circumferintei, fante dreptunghiulare, intrerupte la baza, de un canal de scurgere. Deasupra tevii de drenaj se afla teava de apa uzata, cu descarcare pe teava de drenaj.

Sistemul se amplaseaza intr-un camp de filtrare-irigatie cu un filtru de pietris, acoperit cu un filtru de membrana geotextil, amplasat sub sol natural vegetal si formeaza impreuna cu acesta o zona umeda construita cu descarcare verticala si incarcare secventiala. In campul de filtrare-irigatie se amplaseaza dispozitive de prelevare probe si colectare apa pentru sterilizare si refolosire . Functionare :

Procesul este continuu si constă din :

este compus

Pre-tratament mecanic in fosa :

La caderea apei uzate in fosa, pe teava de drenaj, datorita efectului Coanda, partea lichida se prelinge pana la fante, unde o mare parte din apa gri dar si din fractiunea lichida din apa neagra patrunde in teava de drenaj curgand apoi pe canalul de scurgere al tevii de drenaj, in campul de filtrare-irigatie. In fosa sunt retinute pana la lichefiere sau inglobare in lichid prin agitare, numai corpurile solide mari , nisipul, grasimile si o parte din apa. Diametrul fosei este redus pentru maximizarea efectelor caderii apei uzate in fosa, respectiv spargere crustei formata din grasimi, detergenti si fecale si macerarea acesteia si crearea de turbioane pentru agitare. In fosa, digestia anaerobă a materialelor biodegradabile alterneaza cu digestia aeroba, functie

de variatia fluxului de apa uzata si a incarcarii campului de filtrare-irigatie. Aerarea se realizeza prin circulatia aerului intre teava de absortie si cosul de ventilatie dar si datorita tulburarii create de apa uzata in cadere si de afluxul de apa care patrunde in fosa din campul de filtrare-irigatie la depasirea nivelulul tevii de drenaj. Acest aflux imbogateste si continul de microorganisme aerobe, cu cele din campul de filtrare-irigatie. In fosa se realizeaza in faza anaeroba si denitrificare pentru eliminarea azotului gazos pe cosul de ventilatie, dupa nitrificarea din campul de filtrare-irigatie si din fosa. In fosa are loc si faza anoxica a eliminarii fosforului . In campul de filtrare-irigatie are loc digestia aerobă a materialelor biodegradabile de catre bio-media staționara existenta in sol si in patul de pietris care, datorita debitului variabil al apelor uzate si variatiilor de nivel si absortie in campuri de filtrare-irigatie multistratrat, este scufundata și aerata in mod alternativ, la fiecare depasire a nivelului tevii de drenaj, de catre apa din interiorul fosei, si iesirea acesteia in campul de filtrare-irigatie si retragerea acesteia datorita absortiei de catre sol. Aerarea în interiorul stratului de pietris si in sol este intensificată atât de convecţia cauzată de mişcarea de infiltrare a apei prin mediul granular cât şi de difuzia aerului de la suprafaţa spre stratul de material granular, prin absorbţie in medii poroase . Are loc si nitrificarea amoniului (oxidare biologică)datorita bacteriilor chemoautotrofe dar si denifricarea la baza acestuia, prin microorganismele aerobe atunci când oxigenul dizolvat consuma azot oxidat în loc de oxigen, si prin microorganismele anaerobe. Acestea transformă nitritii si nitratii in gaz, sub formă de

diazot(N2).

Datorita incarcaturii organice din sol si aerarii permanente in campul de filtrare-irigatie are loc si eliminarea fosforului. Câmpul de filtrare-irigatie epureaza apele si prin intermediul a doua procese de filtrare, şi anume:

- filtrarea superficială a apei supuse tratamentului, prin care suspensiile solide de dimensiuni medii sunt înlăturate prin reţinere în porii patului de pietris, pana la dizolvarea portionata in efluent. Având în vedere că suspensiile solide reţinute sunt atât de origine minerală cât şi biologică, rezultă că prin procesul de filtrare superficială se elimină materialele in suspensie şi o parte semnificativă din încărcarea organică a apei supuse tratamentului;

- filtrarea finala a apei supuse tratamentului , prin care suspensiile solide sunt înlăturate

aproape in totalitate la depasirea de catre apa a nivelului membranei geotextile care nu permite

decat trecerea apei curate. Biodegradarea si dezintegrarea compusilor organici si filtarea, este continuata de către

microorganismele aerobe din solul vegetal, activate si acestea de aerul absorbit si de catre plante . Dezinfectarea este opțională, și este utilizată în cazul în care este necesar un efluent steril pentru refolosire. Performanţele de epurare care se obţin sunt următoarele:

- reduceri ale CBO5 90 % -95%(sub 25mg/l), CCO (sub 120mg/l), şi a suspensiilor solide SS (sub 30mg/l)

- nitrificare virtual completă;

- denitrificare 70-80%

- reducerea fosforului 60-70 %

- eliminărea partiala a bacteriilor din fecale (se obţin reduceri de 1000 de ori a numărului de bacterii fecale pentru fiecare 1 m de grosime a stratului de material granular). Apa epurată este absorbită in final in straturile laterale si superioare de sol si eliminata prin vaporo-transpiratie.

Anexa 2 Apreciere asupra sistemului din partea AN ,,APELE ROMANE”

Anexa 2 Apreciere asupra sistemului din partea AN ,,APELE ROMANE”

Anexa 3 :Finantare proiecte prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru solicitanții care doresc să obțină finanțare nerambursabilă pentru proiecte de investiții și de sprijin pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă și apă uzată, în cadrul Axei Prioritare 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectivului Specific (OS) 3.2 Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației. 6.ii- Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii Europene și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre care depășesc aceste cerințe (Solicitările se vor primi în perioada 31.03.2016 – 31.12.2018) (extrase)

Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) pentru solicitanții care doresc să obțină finanțare nerambursabilă pentru proiecte de investiții și de sprijin pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă și apă uzată, în cadrul Axei Prioritare 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectivului Specific (OS) 3.2 Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației. Axa Prioritară 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, prin prioritatea de investiții 6.ii- Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii Europene și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre care depășesc aceste cerințe și Obiectivul Specific 3.2. Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației vizează promovarea investițiilor în sectorul de apă/apă uzată în vederea conformării cu cerințele directivelor din sector. Solicitările se vor primi în perioada 31.03.2016 – 31.12.2018

AM POIM poate prelungi termenul de depunere în funcție de solicitările primite, de rata de contractare a proiectelor, deciziile de realocare a unor fonduri sau alte considerente.

Cererile de finanțare se vor depune prin aplicația electronică MySMIS 2014, cu toate anexele solicitate prin prezentul ghid.

Disponibilitatea aplicației MySMIS 2014 la data lansării apelului de proiecte, precum și modalitățile de utilizare a aplicației vor fi publicate pe site-ul www.fonduri-ue.ro.

Pentru etapa de pregătire a portofoliului de proiecte, cererile de finanțare vor fi depuse, într-un singur exemplar, pe CD, urmând ca transmiterea prin MySMIS 2014 să se realizeze conform indicațiilor de la Capitolul 3.

Axa prioritară, prioritatea de investiții, obiectiv specific

Axa Prioritară 3 Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, prin prioritatea de investiții 6.ii- Investiții în sectorul apei, pentru a îndeplini cerințele acquis-ului de mediu al Uniunii Europene și pentru a răspunde unor nevoi de investiții identificate de statele membre care depășesc aceste cerințe și Obiectivul Specific 3.2. Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației vizează promovarea investițiilor în sectorul de apă/apă uzată în vederea conformării cu cerințele directivelor din sector.

prioritare sau preidentificate.

Solicitările se vor primi în perioada 31.03.2016 – 31.12.2018

AM POIM poate prelungi termenul de depunere în funcție de solicitările primite, de rata de contractare a proiectelor, deciziile de realocare a unor fonduri sau alte considerente.

Cererile de finanțare se vor depune prin aplicația electronică MySMIS 2014, cu toate anexele solicitate prin prezentul ghid.

Disponibilitatea aplicației MySMIS 2014 la data lansării apelului de proiecte, precum și modalitățile de utilizare a aplicației vor fi publicate pe site-ul www.fonduri-ue.ro.

Pentru etapa de pregătire a portofoliului de proiecte, cererile de finanțare vor fi depuse, într-un singur exemplar, pe CD, urmând ca transmiterea prin MySMIS 2014 să se realizeze conform indicațiilor de la Capitolul 3.

Acțiunile sprijinite și activități

1.3.1 Acțiunile finanțabile conform POIM

Prin Obiectivul Specific 3.2. sunt vizate următoarele tipuri de acțiuni:

A.

Proiecte integrate de apă şi apă uzată (noi și fazate)

A1.

proiecte integrate noi de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată ce constau în finalizarea investițiilor în mediul urban și extinderea ariei de operare, în special spre mediul rural, în vederea conformării noilor aglomerări vizate

A2.

proiecte integrate fazate de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată, care asigură continuarea investițiilor aprobate în perioada 2007-2013 prin POS Mediu și nefinalizate până la finalul anului 2015, aprobate ca proiecte fazate prin decizie a Comisiei Europene

Prin OS 3.2 se promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea priorităţilor din Tratatul de Aderare pentru sectorul de apă şi apă uzată și care reprezintă continuarea strategiilor anterioare, finanțate prin ISPA și POS Mediu 2007 - 2013.

Principalele rezultate urmărite prin promovarea investiţiilor în domeniul apei şi apei uzate vizează realizarea angajamentelor ce derivă din directivele europene privind epurarea apelor uzate (91/271/EEC) şi calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE):

- ape uzate urbane colectate și epurate (din perspectiva încărcării organice biodegradabile) pentru toate aglomerările mai mari de 2.000 l.e.si

- serviciu public de alimentare cu apă potabilă, controlată microbiologic, în condiţii de siguranţă şi protecţie a sănătăţii, extins la populația din localitățile cu peste 50 locuitori

Strategia de finanțare pentru perioada 2014-2020 vizează cu prioritate consolidarea și extinderea procesului de regionalizare promovat prin POS Mediu 2007-2013. Astfel, aria de acoperire a proiectelor regionale va crește prin preluarea de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (constituite în baza HG nr. 855/2008) a localităților mai mici, și extinderea, astfel, a ariei de operare

a operatorilor regionali (înființați înainte de 2012) care sunt beneficiarii vizați de politica de regionalizare în sectorul de apă şi apă uzată. În procesul investițional se va acorda prioritate aglomerărilor de peste 10.000 l.e., precum și finalizării proiectelor fazate. Investițiile din POIM vor fi complementare celor finanțate din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Finanțarea investițiilor se bazează pe o listă predefinită de proiecte, reflectând portofoliul de proiecte dezvoltate de către Operatorii Regionali pe baza investițiilor prioritare identificate la nivelul Master Planurilor județene actualizate.

Întrucât necesarul de finanțare pentru portofoliul de proiecte este mai mare decât alocarea disponibilă, în cadrul proiectelor vor fi stabilite anumite ținte intermediare în funcție de realizarea cărora se va asigura accesul la finanțarea etapelor următoare. Activități finanțabile în cadrul OS 3.2

Operațiunile ce urmează a fi dezvoltate în cadrul acestui obiectiv specific vor finanța următoarele activități orientative, fără a fi însă limitative:

A.

Proiecte integrate de apă şi apă uzată (noi și fazate)

Construcția/modernizarea captărilor din surse de apă în vederea potabilizării;

Construcția/reabilitarea stațiilor de tratare a apei potabile;

Reabilitarea/construcția de rezervoare și stații de pompare/repompare apa;

Extinderea/reabilitarea aducțiunilor, rețelelor de distribuție si a facilitaților de colectare/pompare a apei uzate menajere, inclusiv construcții/facilități conexe;

Construcția/reabilitarea stațiilor de epurare a apelor uzate;

Construcția/reabilitarea colectoarelor de apă uzată;

Construcția/reabilitarea facilităților de epurare a nămolurilor;

Construirea unor instalații adecvate de tratare/eliminare a nămolului rezultat din stațiile de epurare;

Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor-sisteme SCADA, înființare/extindere sisteme de sectorizare rețele de distribuție, înființare/extindere sisteme de telegestiune, echipamente întreținere rețea canalizare, etc.;

Asistență pentru managementul proiectelor, publicitate (inclusiv conștientizarea publicului), supervizarea lucrărilor etc;

C.

Sprijin pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020 și post

2020 (după caz)

Elaborare aplicație de finanțare, inclusiv documente suport (Studiu de Fezabilitate, Analiza Cost-Beneficiu, Analiza Instituțională, Evaluarea Impactului asupra Mediului etc);

Elaborare documentație/documentații de atribuire pentru contractele de servicii, lucrări și furnizare;

Asistență din partea proiectantului pe perioada executării lucrărilor, conform Legii 10/1995, cu modificările și completările ulterioare.

În scopul asigurării unei identități vizuale armonioase și pentru respectarea unitară a regulilor privind vizibilitatea, Beneficiarii vor trebui să aplice cel puțin măsurile minime obligatorii din cadrul Manualului de Identitate Vizuală pentru Instrumente Structurale 2014-2020 (care poate fi accesat la adresa www.fonduri-ue.ro/transparenta/comunicare). Activitățile de comunicare vor fi adaptate din punct de vedere al valorii, frecvenței și complexității, în funcție de specificitatea

proiectului gestionat de beneficiar.

Tipuri de solicitanți

Tipurile de solicitanți eligibili în cadrul OS 3.2., corespunzători tipurilor de acțiuni finanțate se sunt:

Operatorii Regionali (OR) din sectorul de apă/apă uzată

Primăria municipiului București

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în parteneriat cu Administrația Națională ”Apele Române” și Ministerul Sănătății

Grup țintă

Grupul țintă este reprezentat de populația urbană și rurală aflată în zone cu conectare redusă la sisteme centralizate cu apă curată și sanogenă și la sisteme de canalizare/stații de epurare.

Indicatori

Pentru Obiectivul Strategic 3.2. Creșterea nivelului de colectare şi epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației au fost prevăzuți următorii indicatori de program, care sunt obligatorii la nivel de proiect:

ID

Indicatori la nivel de proiect

Unitate de măsură

 

Pentru acțiunile de tip A

 
 

Indicatori de realizare imediată (obligatorii)

 

CO18

Distribuția apei; Populație suplimentară care beneficiază de o mai bună alimentare cu apă

persoane

CO19

Epurarea apelor uzate: Populație suplimentară care beneficiază de o mai bună tratare a apelor uzate

Echivalent

populație

 

Alți indicatori fizici (suplimentari, de realizare) – se selectează după caz

 

2S70

Rețea de distribuție apă potabilă (nouă)

km

2S71

Rețea de distribuție apă potabilă (reabilitată)

km

2S72

Aducțiune (nouă)

km

2S73

Aducțiune (reabilitare)

km

2S74

Rețea canalizare (nouă)

km

2S75

Rețea canalizare (reabilitată)

km

2S76

Colector

km

2S77

Rezervoare înmagazinare

buc

2S78

Stații tratare apă

buc

2S79

Stații epurare ape uzate care deservesc aglomerări cu peste 10.000 l.e.

buc

2S80

Stații epurare ape uzate care deservesc aglomerări sub 10.000 l.e.

buc

 

Pentru acțiunile de tip B

 
 

Indicatori de rezultat ai proiectului

 
 

Vor fi definite de solicitant

 
 

Indicatori de realizare imediată

 
 

Vor fi definite de solicitant

 
 

Pentru acțiunile de tip C

 
 

Indicator de rezultat

 

2S81

Cerere de finanțare transmisă, spre analiză și aprobare, la Comisia Europeană / Organismul Independent pentru Evaluare

Nr.

 

Indicatori de realizare imediată

 

2S82

Documentații suport pentru elaborarea aplicației de finanțare (Studiu de Fezabilitate, Analiza Instituțională, Analiza Cost – Beneficiu, Evaluarea Impactului asupra mediului etc. )*

Set

*Pentru proiectele care au avut o parte a setului de documente elaborate și plătite prin POS Mediu 2007- 2013, setul de măsuri se consideră a fi format din livrabilele aferente proiectului finanțat prin POIM.

2.1 Eligibilitatea solicitantului/partenerilor

a.1. Operatorii Regionali (OR) de Apă (în numele Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară), care îndeplinesc cumulativ condițiile din POIM, respectiv:

-

Sunt companii existente, înfiinţate înainte de sfârşitul anului 2012, care activează în baza unui contract de încredințare directă acordat de către Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, prin respectarea regulii “in-house” stabilite de jurisprudența Curții de Justiție și preluată în legislația națională (Legea nr. 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, cu modificările și completările ulterioare și Legea nr. 241/2006 privind serviciile de alimentare cu apă și canalizare, cu modificările și completările ulterioare);

 

Probează prin documente care atestă constituirea Solicitantului, conform

cerințelor din capitolul 3.2.3 Analiza Instituțională

-

Acționariatul OR este format exclusiv din membri ai Asociației de Dezvoltare

Intercomunitară existente, constituită din localitățile respective și Consiliul Județean, după caz, în aria cărora operează compania, în numele cărora promovează proiectele integrate de management al apei și apei uzate, OR fiind astfel o companie de interes public finanțată prin fonduri publice; pentru proiectele noi, nu se vor crea noi ADI, ci cele existente se vor extinde prin includerea de noi membri, cu respectarea principiului contiguității spațiale (vecinătate spațială); pentru POIM, se vor lua în considerare ADI existente la sfârșitul anului 2012;

 

Probează cu actul constitutiv al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară

care trebuie să includă toate localitățile acoperite de investițiile propuse prin proiect și prin harta proiectului care demonstrează extinderea ADI cu respectarea principiului contiguității spațiale ), conform cerințelor din capitolul 3.2.3 Analiza Instituțională

-

OR acționează în baza Contractului de Delegare a Gestiunii Serviciilor, contract prin

care autoritățile locale exercită asupra OR un ”control similar” celui exercitat asupra propriilor departamente;

 

Probează cu Contractul de Delegare a Gestiunii Serviciilor, semnat de către

ambele părți (ADI și OR), ), conform cerințelor din capitolul 3.2.3 Analiza Instituțională

 

Sau

A.2

Pentru proiectele fazate integrate de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată

C.

Pentru sprijinul pentru pregătirea portofoliului de proiecte aferent perioadei 2014-2020 și post 2020 (după caz)

a.2. Operatorii Regionali (în numele Asociaților de Dezvoltare Intercomunitară) pentru categoria C și Operatorii Regionali care au derulat proiecte de infrastructură finanțate din POS Mediu 2007- 2013 și care au depus o cerere de fazare a proiectului pentru categoria A2:

Probează prin Declarația de eligibilitate, conform modelului din Anexa 4

Pentru proiectele majore, solicitantul va întocmi Cererea de finanţare şi toate anexele acesteia, conform Anexei 1.1, ca regula, în limba engleză (aceasta urmând a fi tradusă ulterior în limba română), iar pentru proiectele non-majore Cererea de finanţare (Anexa 1.3 și 1.4) şi toate anexele acesteia vor fi întocmite ca regulă în limba română. Încărcarea cererii în MySMIS, respectiv transmiterea oficială a proiectului spre analiză și aprobare, se va face în limba română.

Proiectele preidentificate (majore și non-majore) din cadrul OS 3.2 vor fi sprijinite de către AM POIM împreună cu JASPERS în procesul de pregătire, până când ating pragul de maturitate minim acceptabil pentru a fi promovate spre finanţare. Procesul de pregătire este un proces iterativ, care se finalizează prin acordul factorilor implicați (notă de aprobare din partea Serviciului de Programare și Pregătire Proiecte din cadrul AM POIM și acord JASPERS) asupra gradului de maturitate a proiectului. În cazul în care beneficiarii nu răspund la timp solicitărilor de clarificare transmise de AM/JASPERS, AM POIM își rezervă dreptul de a diminua finanțarea solicitată sau chiar să elimine proiectul din lista propusă spre finanțare.

Atenție!

Aplicațiile de finanțare pentru proiectele noi vor fi elaborate pentru întreg necesarul de investiții de conformare prevăzut din fonduri europene structurale și de investiții, aferent perioadei de programare 2014-2020, care au avut la bază Master Planurile revizuite și Studiile de Fezabilitate.

Pentru proiectele a căror valoare depășește valoare propusă la nivelul Master Planului, proiectele vor fi prezentate etapizat, cu o valoare bazată pe considerente tehnice, care să asigure funcționalitatea investiţiilor propuse la finalul acestei etape şi o durată adecvată de implementare (determinată de complexitatea tehnică a investiţiei, dar nu mai puţin de 2 ani). Această etapă trebuie să corespundă valorii investițiilor inițiale prevăzute în aplicațiile de asistență tehnică, în contextul elaborării Master Planurilor Județene (se acceptă justificat o variație de maximum 20% din valoarea proiectului, care poate crește până la maximum 40% din valoarea poiectului în condițiile în care estimarea listei de investiții s-a bazat pe un Master Plan nerevizuit).

A doua etapă a proiectului va acoperi diferența până la valoarea necesarului de investiții

identificate în studiul de fezabilitate.

Aplicația de finanțare ce va fi transmisă spre evaluarea și aprobarea Comisiei Europene va acoperi studiul de fezabilitate integral (ambele etape), iar Autoritatea de Management pentru POIM va încheia un contract de finanțare care acoperă doar prima etapă a proiectului.

Încheierea unui eventual nou contract de finanțare, aferent etapei a II a urmează a se face după 2018, condiționat de criterii de performanță (valoarea plăților până la finalul primei etape, valoarea contractelor de achiziție publică încheiate, fondurile disponibile la nivelul POIM în 2018 și ulterior în funcție de rezultatele înregistrate în implementarea proiectelor) și de disponibilitatea fondurilor pentru aceste tipuri de proiecte, atât pe baza economiilor din procesul de achiziție publică, cât și pe baza unor posibile realocări disponibile ca urmare a neperformanței altor sectoare.

Beneficiarul, ADI și autoritățile locale își vor asuma identificarea unor soluții de finanțarea a etapei a II-a propuse pentru cererea de finanțare, semnând în acest sens, o declarație de angajament pentru etapa a IIa.

Acolo unde proiectele de investiții noi sunt precedate de proiecte fazate, AM POIM poate decide diminuarea valorii etapei I proporțional cu valoarea fazată, în funcție de progresele înregistrate în implementarea proiectului aprobat inițial în cadrul POS Mediu 2007-2013.

În cazul etapizării proiectului, etapele vor fi reflectate în planul de achiziții și de implementare al

proiectului.

În

cazul în care beneficiarul nu semnează în timp de trei ani nici un contract de lucrări, contractul

de

finanțare poate fi reziliat în condițiile prevederilor Art. 102, alin. (3) din Regulamentul nr.

1303/2013.

Pentru evaluarea cererii de finanțare, aceasta se va completa conform indicațiilor de mai jos și vor fi anexate documentele menționate mai jos:

3.2.1 Studiu de fezabilitate

Studiul de fezabilitate va avea la bază lista prioritară de investiții realizată la nivelul Master Planului 1 , cu elaborarea conceptului preliminar şi caracteristicilor tehnice, comparând soluţiile alternative mai detaliate în vederea asigurării alegerii soluţiilor celor mai eficiente din punct de vedere al costurilor. Toate opțiunile posibile și realiste trebuie analizate și comparate din perspectiva costurilor de investiții și de operare (la valoare actualizată netă).

În argumentarea investiţiilor propuse, trebuie să se demonstreze că acestea coincid cu nevoile pe termen lung de extindere şi dezvoltare ale județului/regiunii. Investiţiile propuse nu trebuie să determine îmbunătăţiri sau extinderi ale reţelelor în direcţii contrare planului pe termen lung de îmbunătăţire şi extindere a sistemului, iar costurile trebuie să fie minime. Analizele de opțiuni vor avea în vedere compararea diferitelor soluții tehnice propuse și nu a diferitelor tehnologii (de exemplu pentru realizarea unor stații de epurare se va face comparație între stații de epurare pentru fiecare aglomerare în parte versus o stație pentru întreg clusterul).

Studiile tehnice de reabilitare sau construcţie de noi instalaţii vor trebui făcute în conformitate cu standardele și normele stabilite prin directivele CE şi cu legislaţia română în domeniul apei şi apelor uzate.

Astfel, studiile tehnice de reabilitare sau construcţie de noi instalaţii vor acoperi necesitățile de conformare pentru întreaga aglomerare, respectiv asigurarea în principal a capacității rețelei de canalizare și a stației de epurare care trebuie să țină seama și de recepția sistemelor individuale adecvate/corespunzătoare de colectare, acolo unde realizarea sistemelor de colectare și epurare centralizate nu se justifică tehnico-economic.

Toate măsurile propuse vor trebui să ţină seama de perioadele de tranziţie stabilite pentru implementarea directivelor UE relevante, conform Tratatului de Aderare a României la UE. Studiul de fezabilitate va identifica și prioritiza investițiile urmărind:

- Finalizarea conformării aglomerărilor cu peste 10.000 l.e. (luând în considerare lista aglomerărilor anexate)

- Asigurarea conformității privind calitatea apei potabile, urmând ca investițiile în localitățile identificate de către Ministerul Sănătății (anexate) să fie prioritare

- Asigurarea conformării aglomerărilor cuprinse între 2.000 și 10.000 l.e 2 .

În cazul diferențelor existente între aglomerările ce necesită conformare din lista ANAR (cu situația la 31 decembrie 2015) și cea stabilită prin Master Planul Județean/zonal, operatorul regional va face demersurile necesare pentru clarificarea situației aglomerărilor/sistemelor de alimentare cu apă notificând ANAR / Ministerul Sănătății și solicitând actualizarea situației privind aglomerările ce necesită conformare. În acest caz în cadrul SF-ului vor fi prezentate aceste neconcordanțe, precum și doveziile care certifică această situație (anexate SF).

În vederea conformării aglomerărilor se va avea în vedere respectarea prevederilor art. 3, 4 și 5 ale

1

Master Planul va fi actualizat ținând cont de nevoia de a respecta cerințele de conformare deplină cu directivele europene relevante în domeniu și va lua în calcul evoluția situației social-economice de la nivel regional și suportabilitatea investiției pentru populație, precum şi capacitatea locală de implementare.

2

Pentru cazuri excepționale, cu justificări solide se acceptă la finanțare și aglomerări/clustere care deservesc mai puțin de 2000 l.e, dacă acestea sunt motivate din punct de vedere a afectării calității emisarului/sursei sau a eficienței investiției în sistem regional.

Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, respectiv realizarea unor nivele de colectare și epurare de cel puțin 98% și diferența de 2% să nu reprezinte mai mult de 2.000 l.e. Astfel, pentru aglomerările cu mai mult de 100.000 l.e., este necesar să se asigure nivele de colectare și epurare mai mari de 98%.

De asemenea, calitatea apelor uzate epurate trebuie asigurată astfel încât să se realizeze nivelul de epurare precizat de Directivă:

calitatea apelor uzate epurate terţiar (epurare avansată cu eliminarea azotului total şi fosforului total) să corespundă cerinţelor din Tabelul 2 – Anexa I a Directivei, pentru parametrii: materii în suspensie, substanţe organice (CBO5, CCO-Cr), azot total şi fosfor total, respectiv parametrilor din Anexa 1 a HG nr. 352/2005 ( NTPA-011 și NTPA – 001);

calitatea apelor uzate epurate secundar (mecano-biologic) să corespundă cerinţelor din Tabelul 1 – Anexa I a Directivei, pentru parametrii: materii în suspensie şi substanţe organice (CBO5, CCO-Cr), respectiv parametrilor din Anexa 1 a HG nr. 352/2005 (NTPA – 001).

Se precizează faptul că acolo unde starea corpului de apă nu este bună, și pe baza unei analize se stabilește că impactul stației de epurare nu conduce la atingerea stării bune, se solicită valori limită de emisie mai stringente pentru efluenții de la stațiile de epurare noi.

În cazul în care proiectul regional nu acoperă întreg necesarul din aglomerările care necesită conformare, UAT-ul poate solicita finanțare pentru completarea investițiilor din alte programe (ex. PNDR), urmând ca operarea să fie asigurată ulterior de către operatorul regional, conform legislației în vigoare (operatorul are drepturi exclusive de operare în aria în care i-a fost încredințată delegarea, conform Legii nr. 241/2006 cu modificările și completările ulterioare). În această situație, operatorul regional va emite un aviz care va însoți cererea de finanțare a UAT în care se descrie complementaritatea cu investițiile promovate prin POIM, în conformitatea cu protocolul tripartit încheiat între AM POIM, AM PNDR și Patronatul Apei.

Acolo unde va fi cazul, vor trebui propuse soluţii flexibile care să permită îmbunătăţirea /extinderea instalaţiilor noi.

Studiul de fezabilitate constă în studii tehnice, financiare şi instituţionale, reprezentând un concept preliminar necesar pregătirii cererii de finanţare pentru proiectul de investiții. Acesta trebuie întocmit potrivit cerinţelor directivelor şi legislaţiei românești în domeniu (în special HG nr. 28/2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii, cu modificările şi completările ulterioare), corelat cu cerinţele Ghidului disponibil pe site-ul AM POIM, (la adresa http://www.fonduri-ue.ro) și ale Aplicației de finanțare din Regulamentul nr. 207/2015. 7)Pentru

cazuri excepționale, cu justificări solide se acceptă la finanțare și aglomerări/clustere care deservesc mai puțin de 2000 l.e, dacă acestea sunt motivate din punct de vedere a afectării calității emisarului/sursei sau a eficienței investiției în sistem regional.

Anexa 4 Modele numerice (extrase )

Aplicații ale ZUC, includ tratamentul a apelor uzate menajere, agricole și industriale, pluviale si a levigatului. În general, utilizarea ZUC este o soluție relativ simpla, ieftina și robusta

pentru epurarea apelor uzate . Ca sistem natural de epurare, ZUC necesită o suprafata mai mare în comparație cu statiile de epurare cu namol activat . Dar ZUC au cheltuieli mult mai mici de operare și întreținere si aduc si alte beneficii suplimentare cum sunt toleranța la variatia de

incarcare, usurinta de reutilizare a apei si reciclare, furnizarea de habitat pentru multe organisme și

un aspect mai estetic decât statiile de epurare traditionale (Kadlec și colab, 2000;

2003). Zonele umede construite pot fi împărțite în două tipuri principale:cu descarcare orizontala pe suprafata ZUC – DO, cu descarcare verticala sub suprafata ZUC-DV (Kadlec și Knight, 1996; Haberl și colab., 2003). Pentu ZUC-DO oxigenul pentru procesele aerobe este obținut în principal prin difuzie in apa, din atmosferă. Cantitatea oxigenului transportat prin radacini în zona de sub apă masa este discutabila,dar cantitatea este sigur prea mica. Procesele anoxice si anaerobe joaca cel mai important rol în HF ZUC -DO . Materie organică se descompune atât aerob și anaerob, având ca rezultat reducerea CCO , CBO5 si MS. Cantitatea insuficienta de oxigen are ca rezultat nitrificarea incompletă si lipsa reducerii azotului amoniacal . (Langergraber și Haberl, 2001).

Haberl et al,

ZUC – DV cu incarcare intermitenta,

este cea mai utilizata astazi, pentru că elimina

azotul amoniacal prin nitrificare si denitrificare completa .

La acestea apa este încărcată intermitent si este infiltrata în substrat, apoi se scurge treptat în jos pe verticală, unde este colectată la baza, printr-o retea de drenaj . Aerul reintră sistem la următoarea etapa de încărcare și se realizeaza o rata de transfer mare de oxigen . ZUC-DV cu incarcare intermitentă sunt, prin urmare, adecvate atunci când este necesare nitrificarea si alte procese strict aerobe (Langergraber și Haberl, 2001, Kayser și Kunst, 2005). În ultimile decenii, pentru tratarea apelor uzate au fost introduse și functioneaza cu succes, ZUC -DV(de exemplu, Molle și colab., 2005). Putine modelele numerice sunt disponibile pentru a descrie un tratamentul si procesele în ZUC. O mare parte din literatura de specialitate privind modele ZUC (cea mai mare parte ZUC- DO) se referă la modele simple de descompunere biologica de exemplu, Pastor și colab, 2003. Stein

et al, 2006;

Modelele (Langergraber, 2001; Langergraber și Šimůnek, 2005) care sunt folosite pentru a modela atât ZUC - DV și DO demonstrează reactiv mai multe multicomponente. Modul de

transport CW2D oferă exemple de aplicare ale acestora . Revizuirea modelelor

hidraulice și comportamentul zonelor umede construite si stabilesc ca principala concluzie că construcția unei ZUC cu o lungime / lățime mai mare, îmbunătățește comportamentul hidraulic și reduce dispersia internă. De asemenea clima(temperatura aer-apa) este un factor cu influenta mare asupra comportamentului ZUC. De acea prezentam mai jos extrase din Günter Langergraber- Institutul de Inginerie Sanitara si control al poluării apelor, BOKU - Universitatea de Resurse Naturale si Stiinte Aplicate, Simularea performanței tratamentului in ZUC -DV în zonele cu climă temperată, avand in vedere incadrarea tarii noastre in zonele cu clima temperata . Modelele numerice sunt un mijloc de a spori înțelegerea proceselor care au loc în zonă umedă construită. Modele fiabile pentru zonele umede construite sunt disponibile si au fost utilizate pentru evaluarea și îmbunătățirea proiectarii. Rezultatele de simulare sunt pentru zonele umede construite sub suprafață experimentală cu flux vertical folosind CW2D cu mai multe componente ca modul de transport reactiv dezvoltat, pentru a simula transportul și reacțiile materiei organice, azotului și fosforului în zonele umede construite . Suprafața patului flux vertical experimental a fost de 20 m2 încărcătură organică aplicată a fost de 27 g COD m-2 d-1 (care corespunde o suprafață specifică de 3 m2 per persoană). Scopul lucrării este pentru calibrarea modelului de dependență de temperatură care a fost pusă în aplicare în CW2D. Temperatura de apă în timpul perioadia de analiza a variat între 4 ° C și 18 ° C. Concentrațiile de efluenți măsurate în timpul verii ar putea fi simulate folosind setul standard de parametri CW2D atunci când modelul de curgere a fost calibrat bine. Cu toate acestea, creșterea concentrațiilor de efluenți la temperaturi scăzute, nu au putut fi simulate cu setul

Tomenko et al, 2007)

descriu procesele

standard de parametri CW2D, în cazul în care sunt considerate dependente de temperatură numai pentru o creștere maximă, degradare, și rate de hidroliză. Prin introducerea dependențe de temperatură constante pentru o jumătate de saturație, procesele de hidroliză și nitrificare a fost posibil pentru a simula comportamentul observat. Dependența de temperatură; Epurare a apelor uzate

1. Introducere

Cu toate că există multă experiență în construirea și operare zone umede construite (de exemplu Kadlec și colab., 2000) ele sunt încă adesea privit ca o "cutie neagră", în care apa este purificat. De aceea, până în prezent proiectarea construit zonelor umede se bazează în principal pe reguli de bază cu ajutorul specific Cerințe cu suprafață (de exemplu, ÖNORM B 2505, 2005) sau modele de

degradare de ordinul întâi simple (de exemplu, Kadlec și Knight,1996) .Numerical models poate oferi o perspectiva asupra "negru cutie "și, prin urmare, crește systemunderstanding. O singura data Există modele numerice fiabile ele pot fi folosite pentru evaluarea și îmbunătățirea criteriilor de proiectare existente. Multi-component modul de transport reactiv CW2D (Langergraber, 2001; Langergraber și Šimůnek, 2005) a fost dezvoltat pentru a modela transportul și reacțiile principalilor constituenți ai apelor uzate orășenești în curgere subterană construite zone umede. CW2D este capabil să descrie eliminarea biochimice și de transformare procedee pentru formele dizolvate ale materiei organice, azot și fosfor. nevoi principale de cercetare în ceea ce privește modelarea construite procesele umede includ (Langergraber, 2003):investigații hidraulice detaliate pe scară largă construite zone umede, simulări de exterior construite sistemele de zone umede, investigarea modelelor de absorbție a plantelor, îmbunătățirea instrumentului de simulare prin includerea unui model care este capabil să descrie procesele substrat înfundarea și dezvoltarea unor tehnici experimentale de măsurare parametrilor modelului CW2D. Hartie prezinta rezultatele de simulare pentru exterior subsuprafața flux vertical experimental zonele umede construite pentru calibrarea modelului de dependență de temperatură care a fost pus în aplicare în CW2D. Accentul deosebit a hârtiei, prin urmare, se simulează tratamentul performanță pentru temperaturi diferite de apa. Materialul și metoda transport modul CW2D reactiv(Langergraber, 2001) a fost dezvoltat pentru a descrie procese de transformare și de degradare biochimice în curgerea subterană a ZUC. CW2D este încorporat în fluxul de apă variabil saturat HYDRUS-2D și programul de transport solutie (Šimůnek și colab., 1999) luanduse in considerare 12 componente și 9 procese. Componentele

includ oxigen dizolvat, materia organică (trei fracțiuni de diferite biodegradabilitati), amoniu, nitrit, azotatul și azot gazos, fosfor anorganic, și micro-organisme heterotrofe și autotrofe. Azotul și fosforul organici sunt modelati ca nutrienți in conținutul materiei organice. Procesele considerate sunt hidroliză, mineralizarea materiei organice, nitrificare (Modelat ca un proces în două etape), denitrificare și un Procesul de liză pentru a microorganisme. Structura CW2D se bazează pe structura matematică a Modelului de namol activ introdus de Henze și colab. (2000). Următorii parametri sunt considerati dependenti de temperatură:

- concentrația de saturație a oxigenului,

- coeficienții de difuzie,

- ratele maxime de creștere / descreștere a microorganismelor

- viteza maximă de hidroliză.

- vitezele de reacție calculate

3. Rezultate si discutii

3.1. date măsurate

Tabelul 2 prezintă analiza concentrațiilor măsurate din martie 2004 până în aprilie 2005. Concentrațiile au
Tabelul 2 prezintă analiza concentrațiilor măsurate din martie 2004 până în aprilie 2005. Concentrațiile au

Tabelul 2 prezintă analiza concentrațiilor măsurate din martie 2004 până în aprilie 2005. Concentrațiile au influienți relativ constant pe tot parcursul perioadei de anchetă. Tabelul 3 prezintă concentrațiile efluentului de COD, CBO5, NH4-N și NO3-N pentru pat 2 (3 m2 / PECOD) în funcție de temperatura apei efluenților

efluentului de COD, CBO5, NH4-N și NO3-N pentru pat 2 (3 m2 / PECOD) în funcție

4. Rezumat și concluzii Documentul prezinta rezultatele de simulare pentru o ZUC cu flux vertical

Experimentele au fost realizate în cadrul proiectului "Optimizarea fluxului de ZUC verticale subterane ", finanțat de Ministerul Austriac pentru Agricultură,Silvicultură, Mediului și Gospodăririi Apelor. Autorul special mulțumiri personalului stației de epurare Ernsthofen, dl Franz Eglseer și dl Karl Hiebl, pentru funcționarea instalației experimentale și efectuarea analize săptămânale. Lucrarea a fost făcută în cadrul a proiectului "Caracterizarea biocenozei microbiene pentru a optimiza eficiența de îndepărtare și proiectareazone umede de curgere subterane construite pentru ape uzate tratament ", finanțat de Fondul austriac de Stiinta (FWF, proiectului nr .: P16212-B06).

Verificarea HYDRUS folosind experimentul pe coloană T.G. Pálfy *, G. Langergraber * Institutul de Inginerie Sanitară și control al poluării apelor, Universitatea de Resurse

Naturale si Stiinte Aplicate (BOKU), Viena, istorie Austriaa rticleinf oArticle: Primit 5 noiembrie 2013 Received în forma revizuită 9 ianuarie 2014Accepted 24 2014

:

Austriaa rticleinf oArticle: Primit 5 noiembrie 2013 Received în forma revizuită 9 ianuarie 2014Accepted 24 2014
Austriaa rticleinf oArticle: Primit 5 noiembrie 2013 Received în forma revizuită 9 ianuarie 2014Accepted 24 2014
.

.

.

Anexa 5

Documentatie generala privind zonele umede construite, metode naturalede epurare a apelor uzate (extrase, linkuri )

STATII DE EPURARE TIP ZONA UMEDA CONSTRUITA

Ecoterra, no. 26, 2011

EPURAREA NATURALĂ A APELOR UZATE MENAJERE REZULTATE DE LA LOCALITĂŢI MICI (SUB 2000 L. E.) (EXTRAS) Mariana MINCU, Carmen TOCIU INCDPM Bucureşti Introducere Zonele umede construite (ZUC) sunt folosite pentru a îmbunătăţi calitatea apei poluate de surse punctiforme şi difuze, incluzând apele meteorice de scurgere la suprafaţa solului, apele uzate menajere, apele uzate din agricultură şi apele de drenaj de la minele de cărbune. ZUC sunt de asemenea folosite pentru a epura apele reziduale de la rafinăriile petroliere, compostul şi levigatul de la depozitele de deşeuri, deversările de la crescătoriile/fermele de peşte, precum şi apele uzate industriale pre-epurate. Pentru anumite ape uzate ZUC constituie singura formă/fază de epurare aplicată; pentru altele, ele sunt componente ale unei secvenţe de procese de epurare. ZUC pentru epurarea apelor uzate sunt sisteme complexe, integrate având în componenţă apă, plante, animale, microorganisme şi întreg mediul înconjurător. Deoarece zonele umede naturale (ZU) sunt sisteme fiabile în privinţa epurării apelor uzate, posedând mecanisme de autoreglare, este esenţial în vederea realizării şi operării ZUC să se înţeleagă cum sunt structurate şi cum funcţionează zonele umede. Pe de altă parte, ZU constituie sisteme de o complexitate mărită faţă de ZUC, fiind de dorit ca acestea din urmă tinzând să atingă nivelul de complexitate din natură care şi-a dovedit eficienţa superioară în epurare. Într-o ZUC anumiţi parametri constructivi hidrologici, geotehnici şi biologici care influenţează procesele în relaţie cu epurarea pot fi modificaţi artificial, aceasta antrenând controlul anumitor procese faţă de modul desfăşurării lor în natură. Descrierea zonelor umede

Există anumite dificultăţi în a defini riguros zonele umede (ZU). Totuşi, ZU pot fi descrise satisfăcător ca fiind zone de tranziţie între uscat şi apă, caracterizate de prezenţa apei. Între ele, ZU pot prezenta:

- variabilitate considerabilă a regimului de inundaţii, adâncimii, duratei, perioadei şi

frecvenţei;

- heterogenitatea tipologică a unităţii hidro-geo-morfologice (ripariene, insulare, margine de

râu/lac, zonă aluvială/erodată etc.) localizate adesea la graniţa dintre ecosistemele acvatice şi

terestre;

- diferenţe în ceea ce priveşte suprafeţele, de ordinul hectarelor până la sute de km2;

- localizare variabilă: regională/zonală; continentală/costieră; rurală/urbană;

tropicală/subtropicală. Termenul “zonă umedă” cuprinde o gamă largă de medii umede incluzând mlaştini, turbării, stufării, lunci umede/inundabile, zone umede supuse acţiunii fluxului şi refluxului, câmpii inundabile şi zone umede ripariene de-a lungul cursurilor de apă, dar toate ZU - naturale sau construite, de apă dulce sau sărată - au o caracteristică comună: prezenţa apei la, sau aproape de suprafaţa solului, cel puţin periodic. Funcţiile şi valenţele pozitive ale zonelor umede ZU cumulează un număr de funcţii şi valenţe. Funcţiile sunt procesele inerente care se produc în cadrul ZU, iar valenţele pozitive sunt acele atribute ale ZU pe care societatea le

percepe/consideră benefice. Prin urmare ZU pot asigura:

- funcţii geo-hidrologice şi climatice;

- funcţii biogeochimice;

- funcţii ecologice;

- funcţii turistice (inclusiv vânat, pescuit), estetice (landscaping), de cercetare, educative;

- constituie o sursă deloc neglijabilă de materie primă în industria producătoare de cherestea, hârtie, celuloză, mobilă etc. Toate aceste funcţii se pot regăsi şi la ZUC. Concluzionând această sumară expunere despre ZU, se poate conchidecă:

- zonele umede sunt un important habitat pentru peşti şi moluşte, pasări de apă şi un mare

număr de animale, precum şi pentru multe plante, insecte şi alte vieţuitoare;

- contribuie la menţinerea calităţii apei, filtrează poluanţii, reţin materialul sedimentar, prin

vegetaţia bogată, oxigenează apa, absorb chimicale şi nutrienţii (azot, fosfor etc.) sau îi reciclează;

- reglează microclimatul, contribuie la prevenirea inundaţiilor, a eroziunii, la reîncărcarea

acviferelor;

- alimentarea cu apă, producţia de cherestea, stuf şi alte plante exploatabile;

- producţia de energie (turbă);

- oferă loc de păşunat, pescuit, vânătoare, recreere, activităţi educative, cercetare ştiinţifică;

- zonele umede au o valoare estetică ce trebuie apreciată.

Folosirea ZUC în epurarea apelor uzate menajere Apele uzate menajere conţin mari cantităţi de nutrienţi, particule şi materii organice care trebuie îndepărtate înainte de deversarea în emisar a apei. ZUC au o mare eficienţă în îndepărtarea substanţei cuantificate de indicatorul CBO5 şi a materiilor totale solide în suspensie (TSM) din apele menajere pre-epurate.

solide în suspensie (TSM) din apele menajere pre-epurate. STUDIU PRIVIND STABILIREA POTENȚIALULUI SOCIO- ECONOMIC DE

STUDIU PRIVIND STABILIREA POTENȚIALULUI SOCIO- ECONOMIC DE DEZVOLTARE AL ZONELOR RURALE STUDIU realizat de: ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI extras

---------------------------------------------------------------------------

INFORMAȚII PRIVIND STUDIUL PREDAT: Titlul

studiului

Contractul în cadrul căruia s-a realizat studiul

Consultant

Studiu privind stabilirea potențialului socio- economic de dezvoltare al zonelor rurale

“Asistență tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul dezvoltării rurale 2014-

2020”

Cod contract: C/511/1/1/S/12/00/02/S0 din

05.08.2014

GBI Consulting, Mehlmauer-Larcher&Kastner OG

Autorii studiului

(Lider de Asociere)

Datele achiziționate de Consultant prin intermediul studiului au fost colectate, calculate și agregate de ASE pe baza metodologiei stabilite de experții Consultantului și sub supervizarea acestora. Colectivul de elaborare a studiului din partea ASE (responsabil pentru procesarea datelor, realizarea de calcule și furnizarea de date agregate pe baza datelor aflate la dispoziția ASE și a datelor achiziționate de la INS) a fost coordonat de:

Prof.Univ.dr. Boboc Dan și lect. Ileanu Bogdan, iar experții Consultantului care au elaborat metodologia de elaborare a studiului și au definitivat și prezentat studiul la AM-PNDR:

Popescu Gabriel (expert-cheie), Nicolae Istudor (expert non-cheie senior), Laura Ciobanu (expert non-cheie junior), Miron Andreea (expert non- cheie junior).

---------------------------------------------------------------------------

Miron Andreea (expert non- cheie junior). ---------------------------------------------------------------------------

În profil teritorial, ies în evidență câteva județe (Dolj, Brăila, Dâmbovița, Hunedoara, Suceava, Botoșani și Iași) în care ponderea gospodăriilor conectate la rețeaua de canalizare publică este

conectate la rețeaua de canalizare publică este extrem de redusă.

extrem de redusă.

---------------------------------------------------------------------------

SANITATIA DURABILA IN EUROPA CENTRALA SI DE EST(EXTRAS) – solutie pentru rezolvarea problemei apelor uzate din satele si comunele mici si mijlocii Editori:

Igor Bodík si Peter Ridderstolpe Contributile Parteneriatului Global al Apei la Anul International al Sanitatiei 2008 Pubicat de: © Global Water Partnership Central and Eastern Europe, 2007 Prima editie – 2007 Tradus: Catalin Constantinoiu si Vraciu Sevastita Verifcat: Liviu N.Popescu Foto si proiectare coperta: Bogdan Macarol (Slovenia) Tiparit de: UVTIP Nitra (Slovakia) ISBN 978-80-969745-3-5Canalizarea şi sistemele de epurare a apelor uzate în aşezările mici

Situaţia prezentă privind alimentarea cu apă şi sanitaţia în ţările GWP CEE Igor Bodík

---------------------------------------------------------------------------------------

,,Conectarea locuitorilor la sistemele de canalizare şi staţiile de epurare (SE) reprezintă un indicator privind calitatea managementului apei într-o ţară. Procentajul conectării la sistemul de canalizare şi SE în ţările CEE este relativ mic în comparaţie cu ţările dezvoltate din Vestul Europei. Asta datează încă din perioada lungă, din anii comunismului, cand pentru o perioada sa neglijat dezvoltărea infrastructurii în toate ţările CEE. Procentajul populaţiei conectate la sistemul de canalizare central cu SE variază de la 30% (România) până la 80% (Cehia). Datele furnizate nu arată mereu adevărata situaţie a dezvoltării SE, de ex., în Slovenia un procent relativ mare de apă uzată (40%) este epurată doar în treapta mecanică, iar calitatea apei uzate epurate este în consecinţă scazută. Ca o consecinţă a problemelor economice care au urmat căderii regimului comunist, dezvoltarea infrastructurii de canalizare s-a facut destul de dificil. Această lipsă de acţiune a

fost cauzată de către dificultăţile financiare experimentate în perioada de tranziţie de catre noile structuri

fost cauzată de către dificultăţile financiare experimentate în perioada de tranziţie de catre noile structuri economice şi procesele afernte, a situaţilor obscure de privatizare a sistemelor de canalizare, şi multe altele. Cu toate acestea, toate ţările CEE ( cu excepţia Ucrainei) şi-au dezvoltat în mod semnificativ sistemele de canalizare şi epurare a apelor uzate şi vor continua să se dezvolte, datorită, în mare parte, suportului provenit de la fondurile de aderare europene (PHARE, ISPA, fonduri de coeziune şi altele). Din datele prezentate în Figura 2.6, este clar faptul că în toate ţările CEE (cu excepţia Bulgariei, României şi Ucrainei) aproape toată populaţia urbană şi o parte din cea rurală sunt conectate la sisteme de canalizare. Din punct de vedere al viitoarei dezvoltări a sistemelor de management al apei, datele individuale primite de la ţări arată ţinta tuturor ţărilor să conecteze în jur de 75-90% din populaţie la sisteme de canalizare şi epurare a apelor uzate. Pe lângă formarea de aglomerări de aşezări umane – adică, conectarea aşezărilor mici la sistemele de epurare a apei uzate din oraşe mai mari sau gruparea aşezărilor mici în jurul unei SE comune – această dezvoltare va avea o influenţă importantă în atingerea obiectivelor date în zonele rurale.că ţările CEE sprijină şi subvenţionează adesea construirea unor SE mici, fără o reflectare serioasă asupra faptului că mai deveme sau mai tarziu (dupa mai multe decenii) costurile de amortizarerespectiv operare şi mentenanţă vor fi acoperite de către consumatorii “săraci” de apă.

Lipsuri identificate în sanitaţia rurala Conform rezultatelor chestionarelor pentru acest studiu, aproximativ 150 milioane de locuitori trăiesc în ţările CEE din care 30 de mil, sau 20%, trăiesc în aşezări din mediul rural cu mai

puţin de 2000 de locuitori. Din această populaţie rurală, aproximativ 3.5 milioane de persoane sunt conectate la SE din oraşe mari şi aproximativ 1.5 milioane sunt conectate la SE municipale mici. Restul de 25 de milioane de locuitori din mediul rural al ţărilor CEE nu sunt conectaţi la sisteme centralizate de epurare a apelor uzate. Perspectiva până în 2015 este ca 75-90% din totalul populaţiei ţărilor CEE sa fie conectată la sisteme centralizate de canalizare şi epurare a apelor uzate. Aceasta determină apariţia unui gol de 10-15%, corespunzător cifrei de 20 de milioane de locuitori din mediul rural, care vor rămane fără niciun sistem corespunzător de sanitaţie, care să îndeplinească standarde de mediu sau sociale acceptabile după anul 2015! Fose septice (cesspools -bazine vidanjabile) Din punct de vedere al sistemelor de epurare a apelor uzate, procedeul predominant utilizat în micile aşezări din ţările CEE este fosa septică. Aceasta este o modalitate foarte imperfectă de epurare a apelor uzate (are loc doar colectarea sau pre-epurarea apei uzate, şi nu un proces de epurare integrală). Merită notat faptul că astăzi cca. 75% din populaţia rurală din ţările CEE foloseşte acest tip inferior de epurare (Figura 2.7). În unele zone din Centrul Europei fosele septice folosesc la pregătirea preliminară a epurării apelor uzate înainte de deversarea finală în sistemul receptor. Aceste fose septice sunt adesea umplute peste capacitatea lor şi nu îndeplinesc cerinţele legislative elementare de epurare a apelor uzate. De obicei majoritatea caselor vechi (20 de ani şi mai vechi) sunt echipate cu fose septice, şi este foarte complicat (prin modalităţi legale şi tehnice) să se ajungă la optimizări. Epurare biologică( activated sludge ) Cel de-al doilea, din punct de vedere al utilizării, proces de epurare a apelor uzate în aşezările rurale şi cele mici este epurarea biologică - un proces de activare. Acesta este cel mai mult utilizat în zonele rurale din Estonia şi Lituania. Acest proces este mai preţentios din punct de vedere tehnic, însă când este operat corect, de obicei îndeplineşte toate cerinţele de epurare. Procesul de activare este reprezentat de obicei de o mică SE (pentru mai mult de 50 de locuitori conectaţi) sau de o SE de gospodarie (5-50 locuitori conectaţi). SE gospodăreşti au devenit populare în zonele rurale din ţările CEE în această perioadă. De exemplu, în Republica Cehă aproximativ 20000 de SE gospodăreşti au fost construite în ultimii 10 ani, conectând 100000 de locuitori (1.0% din populaţia Cehiei). Sistemul natural de epurare a apelor uzate( natural treatment) Sistemele naturale de epurare a apelor uzate sunt utilizate într-o anumită măsură în regiunea CEE. Pe de o parte există ţări cu o bună experienţă pe termen lung în acest tip de procese, de ex., Estonia, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovenia (Figura 2.8). Pe de alta parte există ţări fără experienţă în utilizarea sistemelor naturale de epurare a apelor uzate, de ex., Slovacia şi Bulgaria. În ţările CEE cele mai comune procese naturale de epurare sunt zonele umede construite, filtre de nisip-sol-plante acvatice, filtre din macrofite, iazuri biologice şi sisteme de irigaţii cu apă uzată.

În Estonia şi Lituania există experienţe pozitive cu sistemele naturale de epurare a apelor uzate. Mai ales filtrele verticale de nisip-plante acvatice (stuf) s-au dovedit a fi foarte eficiente. Ele pot fi operate în condiţii climatice reci (climat Baltic) având o înaltă eficenţă de epurare a substanţelor organice. Condiţia pentru aplicarea cu succes a acestor sisteme este o pre-epurare eficientă. Pe de altă parte, în Slovacia de exemplu numai cca. 10 SE au fost construite în ultimii 10 ani – majoritatea zone umede. Astăzi, doar trei dintre ele mai sunt operaţionale, toate fiind folosite ca treaptă terţiară în epurarea apelor uzate. În Slovacia există în principal o perspectivă negativă privind funcţionalitatea acestor procese de epurare; oponenţii argumentează că aceste sisteme necesită mult teren, climatul şi condiţiile naturale sunt nepotrivite, eficienţa de epurare este scăzută, ş.a.m.d. În general se poate spune că sistemele naturale de epurare a apelor uzate sunt folosite numai foarte rar în ţările CEE. Sistemele existente sunt fie prost dimensionate, uzate, sau operate şi întreţinute necorespunzător. Aceste probleme au determinat o slabă experienţă în domeniu şi o

redusă conştientizare din partea publicului în ce privesc sistemele de epurare naturala a apeiuzate şi potenţialul acestora de a satisface obiective de mediu, sociale, precum şi economice. Din contră, regiunile CEE sunt încă dominate de “lobby-ul” naţional şi internaţional pentru sistemele de epurare convenţionale din oţel şi beton. Promotorii sistemelor de epurare naturală

se regăsesc în principal printre inginerii de mediu/ecologi, ONG-uri cu activitate în domeniul

mediului şi “Mişcările Ecologiste” care întampină dificultăţi în a promova si face acceptate noile concepte de către factorii de decizie şi profesioniştii din domeniul mediului.

În unele ţări europene precum Suedia, Germania şi Norvegia, aşa numitele sistemele de

sanitaţie durabilă au fost dezvoltate şi introduse în ultimii 10 ani. Aceste noi concepte de sanitaţie sunt proiectate să atingă obiectivele dezvoltării durabile, adică sa fie sisteme costeficiente

care să îndeplinească obiectivele economice şi sociale, precum şi obiectivele de protecţie avansată a mediului. Aceste sisteme includ separarea la sursă a apei uzate menajere în diversele fracţiuni cum ar fi apa gri, urina şi fecalele pentru a le reutiliza ca resursele naturale (nutrienţi, apa şi căldura). Aceste noi concepte de sanitaţie nu au fost inca introduse încă în regiunea CEE decat in stadii de experimente demonstartive .

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dezvoltara durabilă pentru aglomerările umane mici şi mijlocii din Europa Centrală şi de Est Peter Ridderstolpe & Marika Palmér Rivera Trecerea prin criterii de selecţie a opţiunilor tehnice Când se alege un sistem de sanitaţie, trebuie pus accentul pe funcţiunea sistemului, adică, performanţa în ce priveşte funcţiunile primare, precum şi considerentele practice. Tehnologia este un mijloc de a atinge aceste scopuri şi nu un scop în sine. Este important ca utilizatorul şi capacitatea instituţională (software) să fie compatibili cu sistemul tehnic (hardware).

Soluţia tehnică pentru sistemul de sanitaţie este aleasă pe baza performanţelor tehnice dorite şi a condiţiilor locale. Astfel, tehnologia utilizată în diferite situaţii va diferi de la caz la caz. Atât tehnologiile convenţionale şi noile tehnologii “ecologice” pot fi relevante si trebuie luate în considerare şi evaluate în situaţia planificării.

O viziune generală asupra diverselor tehnologii pentru sanitaţie/managementul apei uzate este

redată în Tabelul 3.3. Descrieri tehnice detaliate ale sistemelor de sanitaţie/apă uzată sunt dincolo de obiectul acestei lucrari. După cum se arată în tabelul 3.3, există mai multe tehnologii diferite pentru sanitaţie şi epurarea apei uzate. Deşi epurarea în staţiile de epurare pare foarte diferită de metodele de epurare naturală, toate se bazează totuşi pe aceleaşi principii generale. Pentru a obţine un sistem de

sanitaţie care să funcţioneze corespunzător, sistemul tehnic trebuie să fie adaptat la condiţiile şi dezideratele locale. Sistemele naturale şi sistemele de separare la sursă sunt adesea potrivite pentru sistemele de sanitaţie la scară mică şi medie. Ele sunt robuste şi fiabile, şi eficiente dacă sunt proiectate corespunzător. Ele au de asemenea potenţialul de a economisi energie şi costuri

şi sunt adesea uşor de operat şi întreţinut.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

O evaluare a sistemelor convenţionale de epurare a apei uzate Sistemul convenţional de management al apei uzate, unde apa menajeră este colectată în canale şi

transportată la o staţie de epurare avansată centralizată, este adesea considerat ca solutia/norma cu care toate celelalte soluţii de sanitaţie sunt comparate. O trecere în revistă a sistemelor convenţionale pe baza funcţiunilor primare şi a considerentelor practice prezentate anterior, totuşi indică faptul că aceasta soluţia are mai multe dezavantaje, precum şi avantaje (rezumate dedesubt). Funcţiuni primare

§ Protecţia Sănătăţii

- Transferul riscurilor (de neîndeplinire a condiţiilor de igienă) către corpurile de apă receptoare (lacuri şi râuri).

- Risc ridicat de transmisie a bolilor în caz de eroare/defecţiune de proces.

§ Reciclarea nutrienţilor

- Nu face parte din concept. Nămolul bogat în nutrienţi este adesea depozitat final. Nutrienţii sunt amestecaţi cu compuşi toxici în nămol. Metodele de extragere a nutrienţilor din nămol sunt în curs de dezvoltare, însă sunt costisitoare şi nefiabile.

§ Protecţia mediului

- Eficienţa în condiţiile protecţiei lacurilor şi mărilor împotriva eutrofizării. Considerente practice

§ Economie

- Investiţii costisitoare, astfel fiind necesară o capacitate instituţională bine dezvoltată pentru planificare şi finanţare

- Costuri care urmează să fie plătite de către utilizatorii slabi din punct de vedere economic (şi în parte săraci)

§ Socio-cultural

- Eficienţa în condiţiile depozitării finale a unor mari cantităţi de deşeuri/ reziduuri şi protecţia utilizatorilor de infecţii şi de alte pericole imediate

- Sanitaţia prin spălare sub jet de apă este acceptată de utilizatori pe scara largă. Se bucură de o înaltă apreciere în multe părti ale lumii.

- Tehnică sofisticată necesitând capacitate specială de planificare, implementare, operare şi mentenanţă

§ Funcţiune tehnică

- Alimentarea precară şi neregulată cu apă face ca sistemul toaletelor să nu fie fiabil.

- Risc major de stopare şi eşec al procesului, necesită monitorizare şi mentenanţă

constante Sistemul clasic de epurare a apei uzate în instalaţii compacte este eficient pentru ceea ce a fost proiectat,aspecte care înseamnă reducerea pericolelor si infecţiilor în vecinatătea imediată, şi de a proteja receptorii de apă de eutrofizare. Totuşi, alte ţinte, cum ar fi reciclarea şi robusteţea tehnică, nu sunt îndeplinite. Pentru ca sistemul să funcţioneze bine, capacitatea economică si cea instituţionala trebuie bine dezvoltate.Aceasta se întâmplă rareori, si prin urmare sistemele convenţionale de epurare a apei uzate nu dezvoltă capacitate suficientă de epurare în cele mai multe locuri din lume. Numai cca. 30% din cei 1.1 miliarde de oameni deserviţi de sisteme de canalizare beneficiază de sisteme de epurare cu treaptă secundară (îndepărtarea materiilor organice biodegradabile) sau, mai avansată (îndepărtarea fosforului sau azotului). Din cele 540 oraşe importante ale UE, aproape jumătate au epurare primară sau secundară incompletă, sau mai puţin (UE, 2001). Suedia are sisteme convenţionale de epurare a apei uzate bine dezvoltate, iar cca 95% din populaţie este conectată la staţiile centrale de epurare a apei uzate. Totuşi acestea au fost finantaţe în principal prin ajutoare de stat, si nu de către utilizatori. Astfel capacitatea economică a societăţii si dorinţa de plată a utilizatorilortrebuie să fie mari pentru a suporta costurile de investiţie într-un sistem convenţional (bazat pe alimentare cu apă) de epurare a apei uzate cu înalte performanţe de epurare (adică, în conformitate cu legislaţia UE).

PLANIFICAREA SANITAŢIEI DURABILE Când se iau decizii asupra sistemelor de sanitaţie şi management al apei uzate, conceptele descrise în secţiunea precedentă trebuie să fie puse în practică. O metodă de planificare

structurată poate face acest proces mai usor. Mai multe metode diferite au fost dezvoltate în acest scop, cu diferite niveluri de acurateţe şi complexitate, de exemplu:

§ Abordarea Cadrului Logic (LFA = The Logical Framework Approach), un instrument de

planificare în care probelemele şi opţiunile sunt identificate în context general, însă care nu ofera ghidare specifică în alegerea sistemului de sanitaţie. Abordarea este utilizată de multe organizaţii de dezvoltare internaţionale22.

§ Programul pentru Apă şi Sanitaţie realizat de către UNDP şi Banca Mondială propune o

procedură de planificare pentru sanitaţie care are la bază necesitatea, unde principalul grup ţintă sunt finaţatorii şi cei ce aplică programele de sanitaţie urbană, de exemplu, guvernanţii

şi agenţiile donatoare23.

§ Evaluarea Impactului de Mediu (EIA), o metodologie sistematică pentru examinarea

impactului asupra mediului de către un proiect propus, proiectat pentru a evalua consecinţele unui proiect planificat şi nu pentru a acorda ghidare în alegerea între diferite opţiuni.

§ Programul Apa Urbană, un program de cercetare suedez pentru sistemele durabile de apă

şi apă uzată a proiectat un cadru conceptual pentru ghidarea planificării, care este util în

proiecte mari şi în situaţia în care trebuie făcute alegeri strategice asupra investiţiilor de amploare.

§ Abordarea de decizie strategică, o metodologie de planificare cu scopul de a capacita

luarea de decizii şi comunicarea între reprezentanţii legali, utilizată de exemplu pentru

planificarea urbana incluzând sistemele de sanitaţie şi dezvoltarea durabilă în lumea în curs de dezvoltare24.

§ Planificarea deschisă în domeniul apei uzate este un instrument de planificare care ajută

pe reprezentanţii legali (utilizatori, proprietari şi legiuitori) să aibă o comunicare creativă asupra scopurilor şi opţiunilor, care s-a dezvoltat în Suedia, special pentru planificarea sanitaţiei. Aceasta metodă este descrisă mai jos. Metoda Planificării Deschise în domeniul Apei Uzate (PDAU) este utilizată aici. Este o metodă simplă şi flexibilă care poate fi folosită pentru planificare atât la nivel macro (planificarea cuprinzătoare a sanitaţiei, de exemplu, la nivel naţional) şi la nivel micro (un proiect specific de sanitaţie). Decizia în planificare, cum ar fi alegerea soluţiei de principiu, proiectare şi amplasament etc. se bazează pe condiţiile locale şi pe o evaluare a impactului de mediu. Astfel, PDAU urmează principiile incluse în legea UE (vezi Capitolul 5) şi criteriile de dezvoltare durabilă descrise în acest capitol. PDAU se concentrează asupra performanţelor dorite ale sistemului de sanitaţie/apa uzată, mai degaraba decât asupra unei tehnologii specifice. Cadrul pentru metoda de planificare este principiul ”Cea Mai Bună Tehnologie Disponibilă” (BAT) şi ”Principiul Poluatorul Plateşte

22 SIDA, 2004.

23 UNDP –Banca Mondială şi Programul de sanitaţie, 1997

24 Friend & Hickling, 1997

Principiul BAT declară că cea mai bună tehnologie care este fezabilă din punct de vedere economic şi practic trebuie utilizată. PPP stabileste că aceia care cauzează poluarea trebuie să platească pentru măsurile de remediere necesare. Metoda PDAU modifică gândirea preconcepută, crează o întelegere mai adâncă a obiectivelor de epurare şi forţează factorii de decizie/ca si alţi acţionari, să ia în considerare întregul sistem. Metoda crează de asemenea întelegerea componentei software a sistemului (aspecte legate de utilizator, aspecte instituţionale, aspecte economice, etc). Ea promovează sisteme adaptate local şi dezvoltarea de noi tehnologii. Ea presupune alocarea de mai mult efort pentru faza de planificare iniţială. Acest timp şi aceşti bani suplimentari investiţi în fazele initiale ale planificării conduce în general la soluţii de sanitaţie mai bine adaptate şi, astfel, cu un raport mai bun de cost-eficienţă. Un expert independent cu bune cunoştinte asupra legislatiei şi soluţiilor de sanitaţie trebuie să faciliteze procesul de planificare. Abordarea participatorie promovează participarea publicului şi face ca procesul de planificare să fie mai democratic. Procesul de planificare: Planificarea deschisă în domeniul apei uzate (PDAU) Procesul PDAU poate fi împărţit în cinci paşi26 descrişi mai jos. Pentru a ilustra metoda de planificare, este utilizat un caz de planificare specific modernizării unei mici staţii învechite de epurare a apei uzate din Vadsbro, Suedia, pentru a exemplifica fiecare pas27. Pasul 1: Identificarea problemei şi idei iniţiale pentru soluţii. Mai întâi, trebuie făcută o evaluare a situaţiei prezente şi pentru identificarea datelor problemei. Are loc o discuţie initială despre posibilele ţinte pentru viitorul sistem de sanitaţie ce va fi nou

sau reconstruit precum şi strategiile şi principiile tehnice diferite functie de aceasta. Sunt evaluate prerechizitele practice, legale şi economice importante pentru implementare.

Toţi reprezentanţii autorizaţi relevanţi trebuie implicaţi în procesul de planificare. Prin urmare, reprezentanţii autorizaţi şi rolurile lor trebuie identificate. Reprezentanţii pot include:

§ Rezidenţi: utilizatori şi uneori proprietarul sistemului de sanitaţie planificat.

§ Planificatori, legiuitori şi factori de decizie politici (de ex., autorităţile de urbanism şi de mediu).

§ Proprietari de teren (proprietari ai terenului unde vor fi localizate componente ale sistemului de sanitaţie).

§ Contractori (aceştia pot fi implicaţi în construirea şi/sau operarea şi mentenanţa

sistemului).

§ Fermieri (utilizatori ai produselor reziduale tratate/epurate şi, posibil, ai apei uzate

epurate care se recuperează).

§ Organizaţii comunitare.

§ Alti reprezentanţi, de ex., vecini care deţin puţuri de apă dulce, populaţia care locuieşte

în aval.

§ Ingineri/companii de inginerie, atât publice cât şi private.

§ Agenţii de finanţare.

În practică, în special în proiecte minore, nu este posibil să se adune toţi reprezentanţii în sedinţe comune. Expertului în sanitaţie (“facilitatorul” menţionat mai sus) îi revine sarcina de a strânge opiniile diferiţilor reprezentanţi autorizaţi.

25 Metoda de Planificare PDAU a fost dezvoltat ă de P. Ridderstolpe ş i este descris ă în, de ex.,

Ridderstolpe (2000) şi Ridderstolpe (2004).

26 După Kvarnström şi Petersens, 2004

27 Ridderstolpe, 1999

Pasul 2 2: Identificarea prerechizitelor pentru planificare şi definirea limitelor sistemului

Planificarea se bazează pe ţinte/obiective (funcţiuni de îndeplinit) ale sanitaţiei şi pe condiţiile practice, legale şi economice de la amplasament. Graniţele sistemului formează baza Termenilor de Referinţă/Caiet de Sarcini (pasul 3) şi pentru proiectarea sistemului. Condiţiile de planificare care trebuie identificate includ:

§ Numărul de persoane conectate, în prezent şi în viitorul previzibil.

§ Încărcările apei şi poluarea.

§ Condiţii naturale, incluzând condiţile pentru apa subterană, localizarea unor lacuri şi râuri din vecinătate, precipitaţii, topografie, condiţii de sol, etc.

§ Sistemul existent – ce poate fi utilizat?

§ Posibilitatea reutilizării nutrienţilor.

§ Fluxul de reziduuri din zonă.

§ Utilizatori: dorinţa şi capacitatea de a plăti, modele socio-economice, contextul cultural.

§ Cadrul legal.

§ Finanţare (capacitatea de plată a utilizatorilor).

Graniţele/limitele sistemului tehnic de sanitaţie trebuie identificate, aşa cum s-a discutat anterior. Definirea graniţelor sistemului este importantă în calculul costurilor, definirea responsabilităţilor, şi pentru selectarea unui punct de prelevare, dacă este posibil, pentru apa uzată ce se va evcua in efluent.

patruzeci de gospodării la o staţie de epurare aflată în condiţie necorespunzătoare. Apa uzată curge gravitaţional către o staţie de pompare de unde este pompată către staţia de epurare. Aceasta este situată lângă un şanţ excavat care deserveşte satul, pădurea şi fermele din amonte. Staţia de epurare este înconjurată de teren agricol plat iar proprietarul terenului de la vestul staţiei şi-a dat permisiunea ca acest teren să fie utilizat pentru a deservi facilitatea de epurare a apei uzate. Staţia de epurare avea o funcţionare deficiatră şi necesita o anumita modernizare pentru a se conforma cu standardele de deversare a apei uzate epurate, trasate de către autoritatea municipală locală. Proiectul a fost iniţiat după ce rapoartele unor studenţi de la o şcoală din vecinatăte au evidenţiat că existau alternative de a construi o nouă staţie de epuarare în

Vadsbro. Reprezentanţii autorizaţi au inclus localnici, autoritatea municipală, proprietarul terenului/ fermierul şi şcoala. Aceştia s-au implicat de la început în proces, şi, deşi proiectul a fost în principal o acţiune politică în cadrul autorităţii municipale, sătenii s-au arătat foarte interesaţi de procesul de planificare. S-a ţinut o întrunire în sat la care a participat majoritatea localnicilor. De asemenea, s-au realizat mai multe întruniri la autoritatea municipală, ca parte a procesului, iar fermierul/ proprietarul terenului a fost un participant interesat şi important. Pasul 3: Conceperea Termenilor de Referinţă (ToR) şi posibile soluţii tehnice de principiu Termenii de Referinţă includ obligatoriu nivelurile minime ale funcţiunilor primare care pot fi posibil a fi realizate din punct de vedere practic şi in acelasi timp sa fie din punct de vedere economic rezonabil. Astfel, la conceperea Termenilor de Referinţă trebuie să se realizeze un echilibru între obiective şi considerentele practice şi economice. Este cel mai important pas în procesul de planificare, deoarece toate deciziile asupra proiectării sistemului se vor baza pe Termenii de Referinţă. În timpul procesului trebuie investigate diferite opţiuni tehnice pentru a vedea dacă Termenii de Referinţă sunt realişti. Pentru a confirma obiectivele şi consecinţele practice/economice în Termenii de Referinţă, acţionarii (după cum s-a identificat la Pasul 1) trebuie să participe la această discuţie. Termenii de Referinţă se realizează ţinând cont de obiectivele primare pe de o parte şi de considerentele practice pe de altă parte, astfel încât să se realizeze un echilibru mutual între acestea. Tabelul 3.4. Termeni de Referinţă pentru Vadsbro. Termenii de Referinţă pentru sistemul de sanitaţie din Vadsbro s-au bazat pe legislaţia de mediu suedeză, pe senzitivitatea receptorului şi pe dorinţa unui sistem adaptat la conditile locale exprimate de localnici şi de autorităţile municipale. Funcţiuni primare Considerente practice Protecţia Sănătătii publice

§ Evitarea neplăcerilor cauzate de sanitaţie, de

ex., miros urât.

§ Efluentul trebuie să aibă fie calitatea apei de îmbăiat (scăldat), fie să se evite expunerea

directă a oamenilor la contactul cu acesta, până când este atins nivelul de calitate al apei de scăldat. Reciclare

§ Fosforul: > 75% reciclat.

§ Alte resurse valorificabile pentru agricultură. Economie

§ Investiţia nu trebuie să depăşească 4000 USD

per gospodărie.

§ Operarea şi mentenanţa nu trebuie să depăşească 250 USD per an şi gospodărie. Socio-cultural § Noile sisteme pot necesita noi aranjamente

privind responsabilitatea între autorităţile municipale şi fermieri.

§ Reciclarea nutrienţilor trebuie adaptată posibilităţilor locale. Căsuţa 3.4:

trebuie adaptată posibilităţilor locale. Căsuţa 3.4: Pasul 4: Analiza soluţiilor posibile La acest pas,
trebuie adaptată posibilităţilor locale. Căsuţa 3.4: Pasul 4: Analiza soluţiilor posibile La acest pas,

Pasul 4: Analiza soluţiilor posibile La acest pas, diferitele soluţii de principiu (care sunt probabil deja discutate în Pasul 3) sunt investigate şi descrise. Când se descopera soluţii alternative, toate măsurile posibile pentru

atingerea obiectivelor, de la sursă la receptori, trebuie luate în considerare. Cel puţin trei opţiuni care se conformează cu Termenii de Referinţă trebuie dezvoltaţi şi descrişi la nivelul de anteproiectare (studiu de fezabilitate). Aceasta înseamnă ca toate componentele noi ale sistemului trebuie descrise tehnic în termeni de dimensionare, proiectare şi locaţie/instalare. Trebuie estimat costul pentru execuţie şi mentenanţă. Toate opţiunile trebuie descrise într-un mod care să le facă inteligibile nespecialistilor. Uneori este necesar a merge înapoi la Pasul 3 pentru a redefini Termenii de Referinţă, dacă nu pot fi găsite soluţii fezabile care să se conformeze atât cu obiectivele/ţintele primare cât şi cu considerentele practice.

Pasul 5: Alegerea soluţiei celei mai potrivite Alegerea finală este facută în consens cu viitorii

Pasul 5: Alegerea soluţiei celei mai potrivite Alegerea finală este facută în consens cu viitorii utilizatori şi alti reprezentanţi autorizaţi. Pentru a facilita această alegere, alternativele prezentate la Pasul 4 sunt evaluate în conformitate cu Termenii de Referinţă utilizând, de exemplu, o matrice în care se acordă un anumit scor fiecarei alternative.

cu Termenii de Referinţă utilizând, de exemplu, o matrice în care se acordă un anumit scor

Planificarea deschisă în domeniul apei uzate în situaţii tipice care se pot întâlni în ţările CEE Exemplul Vadsbro mai sus menţionat este o situaţie tipică pentru multe comune mici din regiunea estică a Marii Baltice şi în alte state foste membre ale Uniunii Sovietice. În planificarea pentru introducerea de componente tehnice noi (modernizare) într-un sistem vechi ca acesta sau în planificarea unor sisteme noi metoda Planificării Deschise a Apei Uzate (PDAU) este utilă. Dedesubt sunt descrise conform conceptului PDAU trei cazuri conceptuale care denotă situaţii de sanitaţie tipice în regiunea CEE. Exemplul 1: Modernizarea unei staţii de epurare învechite/perimate dintr-o mică comună

Acest caz se bazează pe o situatie de planificare pentru o comună mică de pe insula Saarima în Estonia. Localnicii au venituri reduse iar rata şomajului este crescută. Epurarea apei uzate se bazează pe un vechi sistem de epurare construit în timpul puterii Sovietice si care necesită modernizare. În sistemul de apă uzată existent, apa uzată amestecată este colectată şi epurată într-o staţie de epurare cu bioreactor şi iazuri de stabilizare. Sistemul este supra-dimensionat şi consumă foarte multă energie. Performanţa de epurare este slabă iar efluentul contamineză un curs de apă mic din apropiere. Apa subterană este puţină şi sensibilă la contaminare. Procesul de planificare începe cu discutarea situaţiei cu oamenii însărcinaţi să identifice problemele şi posibilele soluţii. Ca şi cadru pentru discuţii, sistemul existent este schiţat şi descris în termenii unor beneficii (sau lipsa acestor beneficii) de mediu, riscurile de igienă şi costuri. La prima întâlnire participă primarul local, autorităţile de mediu municipale, şi persoanele responsabile pentru operarea şi mentenanţa staţiei de epurare existente. După identificarea condiţiilor de planificare de bază, sunt exprimaţi Termenii de Referinţă şi conturate posibilele opţiuni de modernizare. Pentru calcularea debitelor de ape, a încărcării cu CBO, şi nutrienţilor, sunt utilizate valorile standard (vezi Tabel 3.1) şi numărul de locuitori conectaţi. Sistemul este definit ca incluzând toate casele conectate la sistemul existent de epurare a apei uzate şi la receptor. Graniţa dintre epurare şi receptor este definită pentru fiecare

alternativă. Investigaţiile indică că sistemele existente de colectare, deversare şi epurare (bioreactor şi iazuri de stabilizare) sunt în foarte bună condiţie şi pot fi reconstruite. Astfel, este avantajos dacă noul sistem de sanitaţie poate reutiliza o parte din infrastructura din sistemul existent. Termenii de Referinţă conchid că viitorul sistem trebuie să protejeze cursul de apă (îmbunătătirea calităţii apei pentru prezervarea specilor racul împlătoşat şi biban este propusă ca obiectiv) şi să se protejeze puţurile de apă potabilă împotriva contaminării. Mai important pentru oameni este că sistemul trebuie să economisească electricitate, şi astfel să reducă costurile (costul energiei electrice s-a dublat în numai câţiva ani) şi preferabil, să creeze beneficii în sensul creării de noi locuri de muncă. Pe baza Termenilor de Referinţă dezvoltaţi şi a condiţiilor de planificare (criterii de dimensionare), sunt selectate trei alternative de epurare a apei uzate pentru studiul ulterior. Opţiunile sunt:

a) Irigarea pădurii (descrisă în Capitolul 4, Suedia şi Ungaria).

b) Precipitarea în iazuri (descrisă în Capitolul 4, Suedia).

c) Staţie de epurare compactă.

Evaluarea diferitelor opţiuni indică că staţia de epurare compactă (alternativa c) este cea mai puţin atractivă alternativă deoarece este costisitoare şi mai puţin eficientă relativ la îndeplinirea obiectivelor/ţintelor (în special protecţia Sănătăţii) faţă de alte alternative. Celelalte două alternative au fiecare avantajele lor. După o discuţie între reprezentanţi, s-a ales precipitarea în iazuri (alternativa b) deoarece este un sistem robust funcţional pe durata întregului an şi care poate fi construit pe baza competenţei locale şi infrastructurii existente. Exemplul 2: Construirea unei noi aşezări umane într-o zonă de la periferia unui oraş

În această situaţie, bazată pe un caz din Lituania, o nouă aşezare umană (circa 30 de case) este planificată pentru “persoane cu venituri medii şi ridicate” într-o zonă agreabilă din afara oraşului, departe de sistemul de canalizare existent centralizat. Terenul aparţine unui investitor local care va construi casele în scopul vinderii acestora către viitorii rezidenţi. Unul din punctele de vânzare ale zonei de case este în vecinătatea plajei de scăldat a unui mic lac.

Numărul exact de case care urmează să se construiască în zonă nu este cunoscut la acest moment iar cel ce se ocupă de dezvoltarea zonală vrea să exploateze zona treptat. Exploatarea zonei este planificată să dureze 3–10 ani. Pentru a evita investiţiile în infrastructură care nu aduc venit, sunt dorite soluţii individuale pentru fiecare casă. Investitorul sesizează avantajul de a instala echipament care să economisească apa şi soluţii de sanitaţie moderne deoarece toate pot fi planificate de la început. Contactul iniţial cu autoritatea municipală, clarifică faptul că, soluţia tratării locale în amplasament poate fi problematică. “Biroul de mediu” din cadrul autorităţii municipale are experienţe negative cu alte sisteme mai vechi de sanitaţie locală (cum ar fi latrinele şi bazinele vidanjabile). Prin urmare, ei recomandă conectarea la sistemul centralizat sau să se construiască un rezervor etanş vidanjabil din care apa neagră trebuie transportată la staţia de epurare municipală. După unele discuţii, cu un ”expert în PDAU”, un fermier local şi o organizaţie nonguvernamentală (ONG), investitorul s-a decis să investigheze soluţiile pe baza “principiilor ecologice”. Se alcatuiesc Termenii de Referinţă în ce priveşte aspectele importante de protecţia Sănătăţii şi a mediului. Deoarece ideea comercială a investitorului este de a oferi oamenilor un mediu de viaţă placut şi atragător, acesta este conştient de importanţa faptului de a reduce la minimum posibil impactul negativ asupra mediului (de ex., lacul din apropiere este planificat să fie utilizat ca loc de recreaţie pentru viitorii rezidenţi). Reciclarea nutrienţilor şi apei se regăseşte de asemenea printre obiective deoarece fermierul este interesat de a aplica cele mai bune produse pe terenurile sale agricole. Investitorul vrea un sistem confortabil, uşor de operat şi întreţinut, şi care nu va scădea atractivitatea de vânzare a caselor pentru familiile cu venituri ridicate. Pe baza condiţiilor de planificare şi a Termenilor de Referinţă, sunt investigate în continuare următoarele alternative:

a) Transportul produselor reziduale la o staţie de epuarare centralizată existentă în oraş.

b) Sistemul cu apa neagră (apa neagră şi apa gri sunt manevrate separat) (o versiune

simplificată a sistemelor descrise în Capitolul 4, Germania).

c) Sistem de separare a urinei prin toalete cu jet dublu.

d) Stocare şi irigarea pădurii (descris în Capitolul 4, Ungaria şi Suedia).

Alternativa (a) este investigată pentru comparaţie întrucât autorităţile municipale au preferat iniţial acel sistem. După compararea şi evaluarea celor patru alternative conform cu Termenii de Referinţă, s-a ales alternativa (b) deoarece este percepută ca cea mai igienică soluţie, iar produsul rezidual este mai adaptat necesităţilor fermierului. Investitorul este sceptic cu privire la varianta de irigare a pădurii (d) deoarece el crede ca o pădure irigată cu apă uzată este un aspect inacceptabil pentru grupul sau ţintă de cumpărători. Alternativa (c) a fost văzută ca fiind foarte interesantă însă a aparut problema amestecului fecalelor în apă, întrucât receptorul apei uzate epurate este apa subterană. Exemplul 3: Sanitaţie imbunătăţită pentru oamenii săraci dintr-o zonă rurală

Acest caz este întâlnit într-o zonă rurală din Bulgaria unde familiile au venituri reduse iar rata şomajului este crescută. Activităţile de fermă gospodărească sunt tipice. Zona are un pat carstic, solul este puţin adânc iar apa subterană prezintă sensibilitate la poluare. Sistemul de sanitaţie existent constă în simple latrine de tip groapă/fosă care nu funcţionează corespunzător deoarece contaminează apa subterană şi creează neplaceri pentru utilizatori, cum ar fi insecte şi mirosuri. Apa potabilă este furnizată din puţuri private.

48

Procesul de planificare începe cu discuţii prin care utilizatorii au oportunitatea de a-şi declara

necesităţile şi dorinţele cu privire la un nou sistem de sanitaţie. Autorităţile municipale locale văd sistemele existente ca fiind inacceptabile deoarece în special copiii suferă de pe urma apei care se extrage din puţurile puţin adânci şi care este contaminată cu agenţi patogeni. Există planuri de dezvoltare a comunei pe bază de credit, însă nivelul de sanitaţie existent împiedică astfel de dezvoltări. Prin urmare, când se alcatuiesc Termenii de Referinţă, se pune accentul pe protecţia apei subterane şi a puţurilor de apă potabilă. Reciclarea nutrienţilor este privită cu interes deoarece gospodăriile nu işi pot permite agenţi de fertilizare chimici. Este evident că sistemul trebuie să fie foarte robust, uşor de operat şi întreţinut de către localnicii înşişi. De asemenea costurile de investiţii trebuie să fie reduse deoarece este dificil de obţinut subvenţii/subsidii sau granturi pentru dezvoltarea rurală. Deoarece furnizarea de energie

electrică prezintă uneori accidente, sistemul trebuie să funcţioneze fără electricitate. Trebuie ca sistemul să se adapteze diferitelor dimensiuni ale gospodăriilor. Pentru utilizatori, cel mai important obiectiv este de a obţine un sistem de sanitaţie curat, confortabil şi sigur. Soluţiile centralizate depăsesc capacitatea economică a autorităţilor locale si a utilizatorilor. Prin urmare, sunt luate în considerare numai soluţiile in-situ descentralizate. Pe baza Termenilor de Referinţă şi a condiţiilor de planificare, alternativele de soluţii selectate pentru studiu în continuare sunt:

a) Latrinele de tip groapă/fosă existente îmbunătăţite prin ventilare şi continua manipulare a

apei gri prin aruncarea găletilor cu apa în curtile proprii.

b) Separarea pe cale uscată a urinei şi procesarea apei gri in-situ într-un filtru din sol construit.

c) Sistemul utilizând apa ca agent de transport al reziduurilor şi epurarea în filtre din sol

descentralizate. La începutul discuţiei, sistemul utilizând apa ca agent de transport al reziduurilor (alternativa c) a fost alternativa preferată de utilizatori, deoarece sanitaţia pe bază de spălare cu apă are un statut înalt de aceptare. Totuşi, după compararea performanţelor sistemului utilizând apa ca agent de transport al reziduurilor cu Termenii de Referinţă, utilizatorii au realizat că un sistem de sanitaţie uscată corespunde mai bine necesităţilor lor şi este mai convenabil din punct de vedere al raportului cost-eficienţă. Alternativa (a) este simplă, dar experienţa arată că amestecul de urină şi fecale crează neplăceri, cum ar fi muştele, şi face ca procesul de reciclare să fie mai dificil. De asemenea, în special femeile doreau să scape de “sistemul galeată”. Alternativa (b) pare să îndeplinească Termenii de Referinţă cel mai bine şi se decide să se demareze un proiect care să dezvolte acest sistem în comună. O facilitate/instalaţie de testare arată că separarea urinei şi a fecalelor face ca produsele reziduale să fie relativ usor de operat. S-a descoperit ca urina este un bun agent de fertilizare pentru capsuni/zmeura, porumb, spanac şi alte culturi locale. Pe baza experientelor cu proiectul pilot este dezvoltată în comună sanitaţia uscată. Ca efect secundar, este dezvoltată o piaţă locală pentru producătorii de toalete şi antreprenori de vanzare .

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

LECTURI SUPLIMENTARE Dedesubt este o listă de referinţe pentru informaţii suplimentare despre sanitaţia durabilă. Toate referinţele pot fi descarcăte de pe Internet (la momentul elaborării acestui capitol). Aspecte generale:

§ The Urban Water Research Programme: www.urbanwater.org.

§ The EcoSanRes Programme: www.ecosanres.org

§ Winblad, U, Simpson-Héberg, M. (2004) Ecological sanitation. Revised and enlarged edition. Stockholm Environment Institute.

http://www.ecosanres.org/pdf_files/Ecological_Sanitation_2004.pdf

§ Ridderstolpe, P. (2004) Introduction to Greywater Management . Report 2004–4,

EcoSanRes Publications Series. Stockholm: Stockholm Environment Institute.

http://www.ecosanres.org/pdf_files/ESR_Publications_2004/ESR4web.pdf

Planificare:

§ Kvarnström, E., af Petersens, E. (2004) Open Planning of Sanitation Systems. Report

2004–3, EcoSanRes Publications Series. Stockholm: Stockholm Environment Institute.

http://www.ecosanres.org/pdf_files/ESR_Publications_2004/ESR3web.pdf

§ Ridderstolpe, P. (1999) Wastewater Treatment in a Small Village – op ţ ions for upgrading. Uppsala: Coaltion Clean Baltic and WRS Uppsala AB.

http://www.ccb.se/documents/WastewaterTreatmentinaSmallVillage-

OpţionsforUpgrading.pdf

§ Ridderstolpe, P. (2000) Comparing consequence analysis. EcoEng Newsletter 1/2000.

http://www.iees.ch/EcoEng001/EcoEng001_R4.html

§ Ridderstolpe, P. (2004) Sustainable Wastewater Treatment for a New Housing Area.

How to find the right soluţion. Uppsala: Coalition Clean Baltic and WRS Uppsala AB.

http://www.ccb.se/documents/SustainableWWTforaNewHousingArea.HowtoFindtheR

ightSoluţion.pdf

Reciclarea:

§ Jönsson, H., Richert Sţintzing, A., Vinnerås, B., Salomon, E. (2004) Guidelines on the Use of Urine and Faeces in Crop Production. Report 2004-2, EcoSanRes Publications Series. Stockholm: Stockholm Environment Institute.

http://www.ecosanres.org/pdf_files/ESR_Publications_2004/ESR2web.pdf

§ World Health Organizaţion (2006) WHO Guidelines for the safe use of wastewater, excreta and grey water. Can be downloaded from:

Studii de Caz ale Sistemelor de Sanitaţie Durabilă Editori: Bogdan Macarol şi Peter Ridderstolpe

INTRODUCERE Sanitaţia durabilă poate fi definită ca sanitaţia care protejează şi promovează sănătatea umană, nu contribuie la degradarea mediului sau la consumul resurselor, este din punct de vedere tehnic şi instituţional adecvată, este viabilă economic şi acceptabilă din punct de vedere social (aşa cum s-a discutat si în Capitolul 3). Astfel, termenul de sanitaţie durabilă este mai degrabă înrudit cu funcţiile de realizare ale sistemului de sanitaţie decât cu orice altă tehnologie specifică de sanitaţie. Există mai multe opţiuni tehnice diferite pentru sanitaţia durabilă şi alegerea soluţiei tehnice depinde de condiţiile locale. Pentru a ilustra varietatea opţiunilor disponibile, cinci studii de caz de sisteme de sanitaţie durabilă sunt prezentate în acest capitol. Studiile de caz se situează de la cele cu tehnologie simplă până la cele su soluţii tehnologice avansate şi de la sistemele de separare la sursă până la tehnologiile cu instalaţii suplimentare nepoluante. Toate ţările CEE au fost rugate să contribuie, şi trei dintre ele – Ungaria, Slovenia şi Ucraina – au prezentat studii de caz. Cum sanitaţia durabilă are o tradiţie îndelungată în alte ţări europene, GWPCEE - Asociaţia Globală a Apei din regiuna CEE a invitat Germania şi Suedia să prezinte secţiuni reprezentative din rapoarte cu privire la dezvoltarea sanitaţiei durabile în circumstanţele lor.ZONA UMEDĂ CONSTRUITĂ DE LA SVETI TOMAŽ, SLOVENIA Bogdan Macarol Introducere Noile Directive de mediu ce realizează cerinţele UE au adus serioase întrebări cu privire la epurarea apei uzate în Slovenia. Epurarea este adesea insuficientă, în special în asezările cu mai putin de 2000 locuitori. În multe locuri evacuarea apelor uzate duce la deteriorarea mediului şi la apariţia infecţiilor la oameni. În Slovenia valoarea ecosistemului de zone umede pentru epurarea apelor uzate nu a fost

recunoscut decît recent. Dezvoltarea tehnologiilor de mediu cum ar fi Zonele Umede Construite (ZUC) a început în urmă cu 20 de ani. Un concept interesant care a fost dezvoltat a fost sistemul mecanic prin care se face schimbarea cursului de apă în paturi verticale şi a unui sistem ce combină curgerea pe verticală şi orizontală într-un singur pat din sistemele respective precum şi introducerea mecanismului de curăţare a decantorului. Azi, datorită dezvoltarii lor continue şi a eficienţei, aceste sisteme reprezinta o tendinta „verde” în ingineria de mediu a ţării cu peste 63 de ZU proiectate şi construite. În Slovenia sunt 143 staţii de epurare a apei uzate orăşenesti construite pentru localităţi cu mai putin de 2000 locuitori. Noua din ele sunt sisteme naturale de epurare (de tipul ZUC). Un astfel de sistem este construit la Sveti Tomaž. Etapele de proiectare şi implementare Aşezarea Sveti Tomaž este situată în N-E Sloveniei în regiunea Prlekija şi a municipalităţii din Sveti Tomaž. Cel mai apropiat oraş, Ormož, este situat la o distanţă de 12 km. Înainte de anul 2001 singura soluţie cu privire la epurarea apelor uzate orăşeneşti a fost utilizarea sistemelor individuale vidanjabile. În acea perioadă nu existau sistem de canalizare. Proiectul staţiei de epurare a apelor uzate orăşeneşti de la Sveti Tomaž a început în anul 1999. Alegerea sistemului s-a făcut pe baza unei licitati iniţiate de către Asociaţia Comunală din Ormož, organizaţia publică locală responsabilă pentru protecţia mediului. Oferta câştigătoare a avut la baza conceptul unei zone umede construite propus si realizat de societatea Limnos, care a construit ZU între Aprilie şi Septembrie 2001 si a pus-o în funcţionare în Octombrie 2001 (figura 4.1). ZUC de la Sveti Tomaž a fost construită pentru cei 250 locuitori din aceasta localitatea.

Proiectarea sistemului Staţia de epurare a apelor uzate a fost proiectată pentru un debit mediu zilnic de 38 m3/zi de apă uzată şi aceasta acoperă o suprafaţă de 700 m2 (39 m lungime x 18 m lăţime). Sistemul constă dintr-o fosă septică pentru faza de preepurare urmata de patru paturi succesive (pat de filtrare, doua paturi de epurare şi pat de decantare, vezi figura 4.2).

paturi de epurare şi pat de decantare, vezi figura 4.2). Adâncimea ZUC variază de la 0.5

Adâncimea ZUC variază de la 0.5 la 0.8 m, în timp ce panta de la partea inferioară variază de la 0 la 1.5 %. Întregul sistem este impermeabil şi izolat cu folie HDPE de 2 mm grosime şi umplut cu substrat. Stratul mediu constă dintr-un amestec de mai multe materiale (nisip fin, nisip, pietriş şi cantităţi mici de sol, folosite doar împreună cu plante) precis alese în porţiuni şi granulaţie. Porozitatea hidraulică a mediului de amestec este de 10-3 m/s şi încărcarea hidraulică este de 5.3 cm/zi. După excavarea paturilor, amplasarea foliei impermeabile, instalarea tuburilor de drenaj şi introducerea mediului, paturile au fost initial sădite cu 7 rizomi şi grupuri de Phragmites

australis pe m2 (stuf obişnuit) şi Carex gracillis (rogoz) toamna. Curgerea în ZUC de la Sveti Tomaž este subterană. Zona umedă construită foloseste doar sistemul gravitational pentru funcţionarea sa, astfel sistemul funcţionează fără alte instalaţii suplimentare şi echipament electric. O secţiune în zona umedă construită este prezentată în figura 4.3. Este important ca apa sa fie preepurată corespunzator înainte de a fi transportată pentru epurare în zona umedă, altfel porii din suportul de sol se vor colmata prea devreme. Epurarea are loc în micro - ecosistemele din jurul particulelor de sol şi din jurul rădăcinilor plantei emergente. Solul ca element de mediul constituie substratul ce susţine creşterea plantelor pe de o parte, si deasemnea creează suprafaţa pentru inmultirea microorganismelor. Bacteriile descompun (mineralizarea) substanţa organică în dioxid de carbon şi apă. Transportul redus de oxigen în apa de alimentare este un putenic factor limitator pentru mineralizare şi de aceea procesul este lent. Oricum, o parte din oxigen este eliberată în apă de către rădăcinile plantelor dar această alimentare s-a demonstrat a fi minimă1. În schimb plantele contribuie la epurare prin asimilarea nutrienţilor şi a altor elemente în biomasa lor. De asemenea, ele îndepărtează apa prin transpiraţie. Aspiraţia apei creează o mişcare a apei în micropori şi interacţiunea între bacterii şi apă în apropierea rădăcinilor mici s-a constatat a fi benefică epurarii. Lipsa oxigenului face ca viteza de nitrificare să fie redusă, dar azotatul produs este uşor de denitrificat şi este eliberat în atmosferă ca azot gazos. Fosforul este adsorbit în mediul suport prin diferite mecanisme, cum ar fi schimbul ionic, flocularea şi precipitarea. Viteza de îndepărtare a fosforului scade cu timpul şi depinde foarte mult de concentraţia de fier, aluminiu şi calciu din mediul suport. Conţinutul de metale din apa uzată oraşenească este de obicei scăzut şi nu reprezintă dificultăţi mari în procedurile de epurare. Nu s-a observat nicio bioacumulare de metale grele în ţesutul plantei care să afecteze negativ creşterea plantei. Microorganismele şi procesele naturale fizice şi chimice sunt responsabile pentru îndepărtarea a aproximativ 80 – 90 % din poluant. Prin recoltarea plantelor se îndepărtează 10 – 20 % din nutrienţi. Zonele umede construite reduc indicatorii microiologici fecali cu 95 – 99 %.

îndepărtează 10 – 20 % din nutrienţi. Zonele umede construite reduc indicatorii microiologici fecali cu 95
Rezultate şi experimentări Conform reglementărilor din Slovenia scrise în „Decretul pentru emisiile de substanţe

Rezultate şi experimentări Conform reglementărilor din Slovenia scrise în „Decretul pentru emisiile de substanţe în apele uzate evacuate de la staţiile de epurare oraşeneşti mici” (OG RS, 103/02, 41/04) este obligatorie monitorizarea sistemelor pentru aşezările cu 200 – 1000 l.e. la fiecare doi ani. De aceea, un puţ de monitorizare la intrare şi evacuare a fost construit pentru prelevarea de apă. Eficienţa zonei umede construite este controlată prin analiza Consumului Chimic de Oxigen (CCO) şi a Consumului Biochimic de Oxigen (CBO5). Analizele realizate în Aprilie 2004 şi Iulie 2006 de către Institutul de Protecţie a Mediului la Institutul de Sănatate Publică Maribor sunt prezentate în tabelul 4.1. Deoarece apa uzată este uşor degradabilă, se asteaptă o eficienţă mare de îndepărtare. Analizele, de asemenea indică capacităţi mari de îndepărtare (CCO, 77 – 93 %, CBO5, 94 – 95 %). ZUC de la Sveti Tomaž are multe avantaje cum ar fi costurile de construcţie (costurile ZUC au fost de 50.000 Euro) şi costurile de funcţionare mici (ZUC necesită 200 Euro pe luna), instalare şi întreţinere uşoară, risc ecologic şi de poluare a mediului scăzut, şi a fost, datorită aspectului „natural” şi în lipsa zgomotului şi a mirosurilor neplăcute, uşor acceptată în comunitatea locală. 1 Brix, H., 1993.

În Slovenia construirea de ZUC pare a fi o soluţie foarte rezonabilă pentru:

§ Aşezări sub 2000 locuitori.

§ Zone abia populate, unde comunităţile nu au sisteme de epurare a apei uzate.

§ Zone unde epurarea apei include doar treapta mecanică de epurare.

§ Zone unde epurarea terţiara nu este existentă sau este insuficientă (în special în zonele desemnate ca resurse de apă potabilă, de exemplu apele subterane).

§ Zona carstică (44 % din suprafaţa Sloveniei) unde poluarea apei subterane reprezintă

un risc mare pentru populaţie. În acelaşi timp, datorită lipsei apei, reutilizarea apei şi analiza calitativă este esenţială.

§ Zonele turistice (de exemplu campinguri, hoteluri şi atracţii turistice) unde rate mari de încărcare în sezon supraîncarcă serios capacitatea de autoepurare a apei.

§ Zone cu importanţă naturală specială (36 % din suprafaţa statului este recunoscută ca

zonă Natura 2000). Cum ZUC sunt aproape neremarcate în mediul natural şi contribuie la o diversitate mai mare, utilizarea lor este foarte adecvată în parcurile naturale. Dezvoltarea viitoare a ZUC este axată pe optimizarea epurării cu reducerea ariei la suprafaţă pe baza diferitelor metode de proiectare, substrat, şi combinarea plantelor şi a microbilor naturali. Contact Proiectant:

Limnos, Compania pentru Ecologie Aplicată Podlimbarskega 31, SL - 1000 Ljubljana; Slovenia Telefon: +386 1 5057 472 Fax: +386 1 5057 386 Website: www.limnos.si

Beneficiar şi Operator proiect:

Compania Locală Ormož/ Komunalno podjetje Ormož d.o.o. Hardek 21c, SL – 2270 Ormož, Slovenia, Manager: Ms. Pavla Majcen Telefon: +386 2 741 06 40 Fax: +386 2 741 06 50 E-mail: kpo.tajnistvo@siol.net

Concluzii şi Recomandări

Această carte are ca scop să-i clarifice, ghideze şi inspire, pe politicieni, administratori, practicieni şi pe toţi reprezentanţii autorizaţi asupra modului în care Sanitaţia Durabilă poate fi utilizată în aşezările mici. Această carte este rezultatul unui efort comun al partenerilor apartinand Partneriatului Global al Apei din Europa Centrală şi de Est ( GWP CEE), care cuprinde 11 ţari membre. Cartea oferă un prim răspuns la cererea de a găsi soluţii pentru a furniza aşezărilor umane mici, servicii de sanitaţie corespunzătoare. “Acestă carte recunoşte că sanitaţia este fundamentul sănătătii umane, demnităţii şi dezvoltării. Atrage atenţia asupra unei încercări serioase – cum să se mareasca radical accesul la un sistem elementar de sanitaţie prin mijloace care să răspundă principiilor eficienţei economice, egalităţii sociale şi durabilităţii mediului - cele 3 principii pe baza cărora este bazată şi abordarea Managementului Integrat al Resurselor de Apă.”(citat din Prefaţa lui Roberto Lenton). Această iniţiativă a GWP CEE privitoare la sanitaţie agreata si realizată la initiativa „steakholderilor” - reprezentanţi legali partneri ai GWP din diferite sectoare, este un punct de început pentru gospodărirea într-un mod integrat şi durabil a resurselor de apă comune ale Europei. Concluziile sunt extrase din primele 5 capitole ale acestei cărtii. Capitolul 1

- Accesul la un sistem de sanitaţie sigur, confortabil şi la îndemână este o necesitate umană de bază. În acelaşi timp tratarea apei uzate şi a excreţiilor provenite de la oameni, generează un risc important asupra sănătătii omului şi asupra mediului deoarece degradează resursele naturale comune pe baza cărora este constituită societatea umană. Aceasta este o responsabilitate şi o provocare prioritara a societăţilor noastre să asigure oamenilor o

sanitaţie funcţională şi deasemeni să dezvolte sisteme eficiente de gestionare a dejecţiilor şi

a apei poluate prin modalităti si tehnologi sigure şi durabile.

Capitolul 2

- Ţarile din Europa Centrală şi de Est au experimentat toate transformările politice,

economice şi sociale unice care datează din era supremaţiei sovietice în regiune. Nivelul

general de astăzi în privinţa alimentării cu apă este foarte ridicat, în timp ce nivelul epurării apelor uzate urbane în majoritatea ţărilor este scăzut.

- Sistemele de canalizare şi epurare funcţionale, sunt regăsite în principal în oraşele mari şi

mijlocii dar majoritatea au vârste înaintate. Datorită acestui fapt, sunt necesare investiţii serioase pentru modernizarea/ transformarea sistemelor chiar în condiţile tehnologiilor convenţionale de sanitaţie şi acest aspect impune costuri exorbitante care nu sunt în concordanţă cu resursele economice existente si disponibile.

- Directiva UE cu privire la Apele Uzate Orăşenesti (menajere) stipulează că sistemele de

canalizare şi epurare trebuie construite înainte de 2015 pentru aglomerări umane cu mai mult de 2000 de locuitori echivalenti (l.e). Pentru acestea şi pentru localitătile mai mari,

sunt disponibile de la UE fonduri şi granturi în scopul construirii sistemelor de canalizare şi

a staţiilor de epurare a apei uzate. Pentru oamenii care trăiesc în localitătile mici şi medii

nu există subvenţii pentru investiţii, decât dacă sunt create artificial localităti mari prin gruparea localităţilor mici, pentru a satisface criteriile de bază necesare primirii subvenţiilor dar care pot fi cheltuite ineficient din acest motiv, ceace este supărător întrucat provin din taxe aplicate cetăţenilor UE.

- Aproximativ 25 de milioane de oameni din ţările CCE ( 20% din populaţie) trăiasc în

aşezări mici şi medii (mai puţin de 2000 l.e.). În general aceste aşezări nu deţin sisteme de epurare sau acestea sunt insuficiente, şi in acelaşi timp aceste localitaţii au o capacitate redusă de implementare şi mentenanţă a oricărui sistem sofisticat. Sisteme ieftine, simple şi robuste cum sunt sistemele de colectare uscată bazate pe colectarea separată a urinei,

sisteme locale de epurare bazate pe sisteme de filtrare naturală în sol, irigaţii special

destinate şi alte concepte de epurare naturală, sunt soluţii realiste conforme cu obiectivele moderne ale Directivei Cadru a Apei a UE şi deasemeni ale Dezvoltării Durabile. Capitolul 3

- Cele trei funcţiuni de bază ale sanitaţiei şi epurării apei uzate sunt protecţia sănătăţii publice, reciclarea nutrienţilor şi protecţia împotriva degradării mediului. Pentru ca sistemul să fie durabil, aceste obiective primare trebuie să se echilibreze/armonizeze cu

considerentele tehnice, social-culturale (şi printre acestea şi cu obiectivele private) şi cu cele economice.

- O definiţie clară a graniţelor sistemului este crucială, deoarece obiectivele care trebuie

atinse sunt cele din interiorul sistemului. Este important să se identifice si să se cuprindă toate părţile sistemului şi trebuie ţinut cont deasemenea că ieşirile sistemului (de ex., apa uzată epurată si/sau produsele reziduale cum sunt fecalele, urina sau nămolul) depind de natura intrărilor. O ”abordare de sistem” a sanitaţiei, înseamnă astfel că acţiunile preventive

(controlul surselor) trebuie luate întotdeauna în considerare pentru eficientizarea sistemului, de ex. separaţia reziduurilor de toaletă şi a apei gri, sau reducerea fosforului din detergenţii menajeri etc.

- La alegerea unui sistem de sanitaţie, concentrarea trebuie direcţionată asupra funcţiunii sistemului, adică performanţa privind funcţiunile primare/de bază, precum şi asupra

considerentelor practice. Tehnologia reprezintă o modalitate de atingere a scopurilor menţionate şi nu un scop în sine. Este important ca utilizatorul şi capacitatea instituţională (software) să fie compatibile cu sistemul tehnic (hardware).

- Tehnologia folosită în situaţii diferite va varia, deoarece aceasta trebui sa fie aleasă în funcţie de condiţiile locale, de obiectivele primare şi de considerentele practice. Atât tehnologiile convenţionale cât şi noile tehnologii ”ecologice” pot fi relevante şi trebuie luate în considerare şi evaluate în etapa de proiectare si in cea de planificare.

- Planificarea Deschisă în domeniul Apelor Uzate este o metodă utilă de planificare a

proiectelor de sanitaţie. Ea este o metodă simplă şi flexibilă care se concentrează mai curând asupra performanţei dorite a sistemului de sanitaţie, decât asupra unei tehnologii

specifice şi poate fi utilizată atât în planificarea comprehensivă cât şi în cazul planificarii unui sistem de sanitaţie local. Capitolul 4

- Conceptul de “Zonă umedă construită” (de ex, filtrarea apei uzate pre-epurate într-un

mediu filtrant alcătuit din sol saturat plantat cu stuf/trestie/papură şi alte plante halofite) a fost găsit corespunzator în epurarea biologică a apei din aşezările mici, din multe ţări. Exemplul din Slovenia arată că tehnica este simplă, relativ ieftină şi necesită foarte puţină întreţinere.

- Apa uzată poate fi folosită pentru irigarea pădurilor de luncă/pajiste. Această metodă veche şi naturală de management a apelor uzate oferă doua avantaje: epurarea apei poluate şi producerea de recolte valoroase. Exemplele din Ungaria arată potenţialul dezvoltării irigaţiilor pentru sprijinul creşterii pădurilor si deasemeni şi ca modalitate sigură şi eficientă de reutilizare a apelor uzate în multe ţari CEE.

- Sistemele de separare pe cale uscată a urinei reprezintă o metodă simplă şi ieftină de a

îmbunătăţi sanitaţia pentru mulţi oameni. Prin colectarea selectivă şi utilizarea urinei umane ca atare pentru producerea recoltelor, în locul mixări ei cu cantităţi mari de apă, nutrienţii pot fi reciclaţi si refolosiţi şi astfel se elimină o parte din costurile necesare pentru îndepartarea azotului şi fosforului în procesul de epurare a apei uzate. Exemplele din

Ucraina arată că toaletele cu separarea pe cale uscată a urinei sunt adecvate în zonele rurale. Experienţele de la instalaţiile făcute într-o serie de şcoli au îmbunătăţit radical

condiţiile sanitare, iar piaţa locală pentru producători şi constructori de asemenea instalaţii se dezvoltă.

- În Suedia mai mult de 90% din populaţie este connectată la un sistem centralizat de

canalizare cu sistem de epurare biologică şi chimică. Oamenii care trăiasc în mediul rural

beneficiază de facilităţi de epurare locală/in situ, în principal sisteme de infiltrare şi filtrare prin nisip. O legislaţie puternică şi subvenţii importante ale guvernului în anii 1970-80 au facut posibilă această dezvoltare.

- În ciuda faptului că majoritatea cantităţii de produse de canalizare/epurare este gestionată

în staţii de epurare avansată a apei, a existat un mare interes în cercetarea şi dezvoltarea sistemelor ieftine şi naturale de epurare. Multe bazine/iazuri vechi de epurare au fost îmbunătăţite cu succes prin adăugarea varului sau aluminiului cu rol de coagulanţi. Filtrele verticale prin sol au fost folosite ca principal concept de epurare pentru casele izolate si care au fost abordate separat. Mai mult de 30-40 de ani de operare a peste 100.000 de

asemena facilităţi demonstrează că trecerea prin sol nesaturat este o tehnică de epurare eficientă şi fiabilă. În ciuda climatului umed şi rece al Suediei, s-a descoperit că irigaţiile forestiere sunt deasemena un concept relevant pentru aşezări mici. În prezent, separarea urinei şi tehnicile de filtrare prin sol compact au devenit de asemenea competitive.

- Sistemele centralizate de epurare a apei uzate sunt bine dezvoltate în Germania. Totuşi,

datorită creşterii costurilor de mentenanţă şi de operare şi lipsei reciclării nutrienţilor, noi

tehnologii au fost dezvoltate. Atenţia a fost îndreptată asupra sistemelor cu separarea apei negre deoarece sunt usor de adaptat în condiţii urbane. Resturile de toaletă (apa neagră) au un conţinut mare de patogeni şi nutrienţi, dar volumul produs este foarte mic. Apa gri

(rezultată în urma spălării, etc.) are un conţinut redus de patogeni şi nutrienţi, dar este produsă în cantităti mari. Atunci când nu sunt amestecate aceste două categorii, epurarea şi reciclarea nutrienţilor pot fi mai eficiente. Experienţa arată că sistemele pe baza de vacuumare pentru apa neagră sunt bine acceptate de către beneficiari, dar nivelul tehnologiei le face dependente de instalarea şi operarea cu atenţie. Din punct de vedere economic, sistemele de apa neagră sunt compatibile cu sistemele convenţionale. Capitolul 5

- Aspectele de mediu sunt foarte importante în agenda UE, iar legea Mediului a UE este

bazată pe principiul global al dezvoltării durabile. Acest principiu este evidenţiat şi în tratatul initial de la Roma, şi deasemenea inclus in faza de elaborare al celui de-al şaselea

program de măsuri de mediu şi ulterior în strategia UE de dezvoltare durabilă. Dezvoltarea durabilă include chestiuni clasice de mediu, cum sunt poluarea, aspecte legate de protecţia sănătătii şi administrarea resurselor.

- Politica de mediu a UE se bazează pe Principiul unui nivel înalt de protecţie, pe Principiul Precauţiei, pe Principiul Măsurilor Preventive, pe Principiul ”Poluatorul Plăteşte”, pe

Principiul că daunele asupra mediului trebuie rectificate prioritar de la sursă şi, în sfârşit, pe clauza de Siguranţă. Toate acestea trebuie luate în considerare când se implementează sistemele de sanitaţie noi sau când se reabilitează unele din cele existente.

- Dacă este uşor de găsit în legislaţia secundară UE prevederi vizând reducerea poluării şi a

eutrofizarii, sau cum ar fi acele prevederi legate de reducerea riscurilor pentru sănătate, legislaţia privind folosirea resurselor naturale neconventionale din domeniul gospodăririi nămolului de canalizare şi/sau al altor fracţii reziduale de canalizare, este mai contradictorie şi dificil de interpretat.

- Poluarea apelor (de suprafaţă sau subterane) este abordată în Directiva Cadru a Apei a UE

(UE DCA). Această directivă are diferite abordări, o cale este implementarea standardelor de calitate a mediului, iar cealaltă modalitate se bazează pe standarde tehnice şi valori limite de calitate ale apei efluentului. Atunci când va fi implementată de toate statele membre, Directiva Cadru a Apei va avea o influenţă directă atât asupra surselor de poluare

mari cât şi asupra surselor de poluare medii şi mici.

- Directiva Cadru a Apei este o directivă anti-poluare. Importanţa refolosirii nămolului de

canalizare şi a apei uzate este pe de o parte subliniată, dar, pe de altă parte, nu există prevederi legislative explicite asupra modalitătii de aplicare sau promovare. Dar aceasta nu constituie un obstacol legal pentru statele membre care consideră necesar să implementeze

legislaţia naţională asupra refolosirii resurselor naturale. În plus, spiritul legislaţiei UE este bazat pe regula de aplicare a unor legislaţii naţionale mai riguroase dacă este rezonabil sau necesar.

- Directiva privind Epurarea Apei Uzate Oraşeneşti (menajere) se concentrează în principal pe sisteme mari, şi obligă statele membre să aibă un standard înalt asupra epurării

produselor reziduale de canalizare (apa uzată). Directiva se concentrează asupra poluării, şi concluzia este că acestă directivă nu va fi un impediment pentru acele state membre care vor folosi „tehnici alternative de canalizare”, cel puţin pentru aceste sisteme la scară mare. În loc de sisteme de colectare, sistemele de epurare în situ sau alte soluţii alternative pot fi folosite dacă înfiinţarea sistemelor de colectare nu este rezonabilă, fie datorită costurilor mari, fie pentru că nu s-ar crea beneficii pentru mediu, ceea ce de fapt constituie cazul celor mai multe dintre amplasamantele mici cu mai puţin de 2000 l.e.

- Directiva privind Depozitarea Deşeurilor este bazată pe o ierarhizare a deşeurilor, ceea ce

înseamnă că deşeurile trebuie sa fie privite mai întâi ca resurse. Statele Membre trebuie să înfiinţeze o strategie naţională ”pas cu pas” pentru implementarea unor etape ce vor conduce la reducerea dirijării deşeurilor biodegradabile catre gropile de deseuri destinate

depozitării finale. Deşeurile biodegradabile includ nămol de canalizare şi alte fracţiuni separate de deşeuri, cum sunt urina, fecalele şi care nu vor trebui să fie direcţionate către depozitarea finală. Posibilitatea de a găsi utilizare pentru nămolul rezultat din epurare şi pentru produsele de canalizare nu este uşoară.

- Când este vorba de posibilităţile de utilizare a nămolului de canalizare în culturile

agricole, directiva cu privire la utilizarea apei uzate în agricultură obligă statele membre, datorită riscurilor sanitare, să implementeze măsuri prohibitive faţă de răspândirea nămolurilor pe terenurile agricole utilizate pentru obţinerea anumitor tipuri de culturi alimentare sau ca hrană pentru animale. Există de asemenea limite cu privire la cantitatea de nămol care poate fi răspândită datorită încărcării cu metale grele. O

problemă nerezolvată este interpretarea termenului ”nămol”. Directiva Nitraţi acoperă domeniul nămolului de canalizare, şi poate fi în anumite zone sensibile un obstacol pentru reutilizarea nămolului pe terenurile agricole. Chiar şi legile cu privire la eticheta ecologică sunt un obstacol pentru a găsi o utilizare, cel puţin pentru nămolul de canalizare.

- Principala concluzie este că legile comunitare nu restricţionează statele membre de a

implementa legislaţia care permite sau impune sistemelor de canalizare separarea urinei

şi/sau a fecalelor. Aceasta este de asemenea în acord cu Tratatul bazat pe dezvoltarea

durabilă. Pe de altă parte, legislaţia UE poate să facă să fie dificilă găsirea de utilizări pentru anumite fracţiuni. Există obstacole legale pentru utilizarea nămolului de canalizare, dar întrebarea este dacă fracţiile pure ale urinei şi fecalelor trebuie să fie incluse în ”nămol”. O posibilă interpretare, bazată pe principiul fundamental al dezvoltării durabile, scrisă în Tratatul UE, elaborată în cadru legii UE şi programului de măsuri de mediu, este că fracţiile pure ale urinei şi fecalelor umane nu sunt incluse în termenul ”nămol”.

Vedeti si

nota SNT = SISTEM NATURAL DE TRATARE

STUDIU DE EVALUARE a Sistemelor Naturale de Tratare pentru Managementul Apelor Uzate din Comunitățile Rurale

Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2007-

2013

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Studiu de evaluare a Sistemelor Naturale de Tratare pentru Managementul Apelor Uzate din Comunităţile Rurale:

Programul Operaţional Comun Bazinul Mării Negre 2007-2013 / Univ. Democritus din Thrace, WASTEnet. – Chişinău: Eco-TIRAS, 2014 (Tipogr. "Elan Poligraf"). – 82 p.CZU 628.3:504.4.06 S 93ISBN 978-9975-66-443-1. (EXTRAS) 6. RAPORT NAȚIONAL - ROMANIA 6.1 LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ PRIVIND TRATAREA APELOR UZATE 6.2 CONDIȚIILE ACTUALE ALE NIVELURILOR DE TRATARE A APELOR UZATE ÎN ROMÂNIA

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Infrastructura pentru colectarea și tratarea apelor uzate din România arată că 644 localități (265 municipii și orașe și 378 de localități rurale) au sisteme de colectare publice. Lungimea totală a rețelei de colectare a apelor uzate este de 16,812km, din care 15.738km sunt în mediul urban. În mediul urban, lungimea străzilor cu rețea de colectare a apelor uzate reprezintă 51,8% din lungimea totală a străzilor. O comparație între străzile cu sisteme de alimentare cu apă și a celor cu rețele de colectare a apelor uzate arată că doar 73% din prima categorie are rețele de canalizare a apelor uzate. Alimentarea cu apă este asigurată pentru 4.313.803 de locuințe (reprezentând 53,2%) și rețelele de canalizare în sistem public sau privat deservesc 4.146.814 de locuințe (reprezentând 51,1%). Alimentarea cu apă este asigurată pentru 87,6% din locuințele din cadrul zonelor urbane și pentru 15,1% din locuințele din mediul rural, în timp ce canalizarea este asigurată pentru 85,6% din locuințele din mediul urban și 12,9% din mediul rural. În stațiile de epurare a apelor uzate existente, doar 77% din totalul debitul apelor uzate evacuate sunt tratate în rețelele de colectare din mediul urban; în 47 de localități urbane, cu mai mult de 150.000 de locuitori, apele uzate sunt evacuate fără o tratare preliminară. Populația care beneficiază de servicii de canalizare publice este mai numeroasă în mediul urban - 90% din totalul serviciilor de canalizare în mediul urban față de mediul rural, cu doar 10% din totalul populației. În România 2,1 milioane de locuitori trăiesc în sate cu mai puțin de 2.000 de locuitori, unde nu se colectează apele uzate tratate și nici nu sunt obligați să o facă de către Directivă în viitorul apropiat (Wendland, 2010). Aceste așezări se bazează deseori pe apele subterane locale pentru alimentarea cu apă potabilă, dar aceste surse nu sunt protejate și sunt afectate de activitățile umane. Din acest motiv, ele sunt reglementate de Directiva Cadru Ape și de celelalte directive. Cu toate acestea, în aceste zone cu 2000e.p, măsurile prezentate în planurile de management a bazinelor hidrografice nu acoperă în totalitate problemele legate de lipsa de salubritate și epurare a apelor uzate. Calitatea apei dulci este influențată de apele uzate evacuate. Apele uzate fie nu sunt tratate preliminar sau sunt insuficient tratate înainte de evacuarea în apele receptoare. Cel mai mare volum de apă netratată provine din sistemele de canalizare ale localităților (peste 89%) și sectoarele industriale (industria chimică și

petrochimică – 3%, sectorul energetic 8%). Cele mai mari aglomerări urbane, cu mai mult de 150.000 de e.p, sunt responsabile pentru poluarea semnificativă cu substanțe organice. Alți poluatori majori ale apei dulci sunt reprezentați de activitățile industriale (industria chimică și petrochimică, activitățile miniere, industria metalurgică, industria alimentară și decreștere a animalelor).

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Punerea în aplicare a SNT în România este la început și am găsit doar două exemple, unul în satul Vrata, iar celălalt în satul Viscri.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

In satul Viscri SNT este un sistem de curgere liberă a apei de suprafață (FWS) format din trei bazine de decontare însumând 1,5ha, care vor fi plantate cu stuf.

6.3 O PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA APLICAȚIILOR SNT ÎN ROMÂNIA

O metodologie GIS (Figura 51) a fost aplicată cu scopul de a evalua potențialul de sisteme de tratare a apelor uzate naturale integrate pentru localitatile mici (<2100 locuitori) din România. Unitățile administrative pe niveluri NUTS I-III și datele de recensământ au fost intersectate și prelucrate într-un mediu ARC VIEW, cu scopul de a evalua potențialul SNT la nivel de județe,

comune și sate și pentru a estima costul de punere în aplicare. Numărul total de comune cu mai

puțin de 2.100 de locuitori (Figura 52) în România este de 862 și numărul total de sate în comune este de 3608 (figura 53). Distribuția lor pe județe este prezentată în Figura 54.

6.4 LOCAȚII RURALE REGIONALE/LOCALE POTENȚIALE PENTRU

APLICAREA SNT ÎN ROMÂNIA

județe este prezentată în Figura 54. 6.4 LOCAȚII RURALE REGIONALE/LOCALE POTENȚIALE PENTRU APLICAREA SNT ÎN ROMÂNIA

63

Figura 56: Distribuția satelor izolate cu mai puțin de 2.100 locuitori corespunzătoare unui total de 1.207 de sisteme SNT/ZUC Un număr de sate în cadrul comunelor cu un singur sat până la mai mult de 16 a fost grupat de la C1 la C5, cu scopul de a acorda prioritate nevoilor de punere în aplicare a tehnologiilor SNT / ZUC (Figura 55). Satele din apropiere (la mai puțin de 500 de metri distanță) au fost unificate și clasificate în 5 clase după cum s-a menționat mai sus. Satele izolate, clasa C1, în număr de 1207 (Figura 56) sunt considerate a fi de primă prioritate în implementarea tehnologiilor SNT/ZUC, deoarece bugetul local redus nu permite punerea în aplicare a sistemelor convenționale de epurare a apelor uzate. 6.5 COSTURILE DE INVESTIȚIE, MENȚINERE ȘI OPERARE A SNT ÎN COMUNITĂȚILE MICI64 În Franța, costurile de investiție sunt estimate în Euro / cap de locuitor de la 190 ± 35%, la 130 ± 50% și 120 ±60% în concordanță cu procedeele de tratare, cum ar fi rezervor Imhoff + construcție de zone umede, iaz aerat, iaz de stabilizare a deșeurilor, respectiv (http: // ec.europa.eu / environment / water /water-urbanwaste/ info/pdf/ waterguide_en.pdf). Costurile operaționale anuale estimate în Euro / pe cap de locuitor sunt în consecință de 5,5 Euro, 6,5 Euro, 4,5Euro, în timp ce în Germania (Halbach 2000) costurile de investiții pentru un iaz aerat de stabilizare a deșeurilor este de 320 Euro. Pentru România se estimează un cost de punere în aplicare pentru SNT sau ZUC de aproximativ 200 Euro/ cap de locuitor. Suma totală pentru sate izolate, clasa C1, numărând 1207 de sisteme, prima prioritate, este de 171.550.000 de Euro (Figura 57) și suprafața totală necesară pentru construire este estimată la 429ha (figura 58) (5m2/cap de locuitor).

-

Bibliografie

1. Claudia Wendland, Andrea Albold, Lübeck, 2010. Sisteme de epurare durabilã şi eficientã a

apelor reziduale din comunitãţile rurale şi suburbane cu pânã la 10,000 PE. www.wecf.eu

2. Implementation Plan for Directive 91/271/EEC concerning urban waste water treatment, as

amended by GOVERNMENT OF ROMANIA. October 2004. 3.Technical and scientific support documentation for the transposition of Directive 91/271/EEC by the National Institute of Research and Development for Environmental Protection – Bucharest (ICIM - Bucharest) in cooperation with the National Administration “Romanian Waters” (NARW)

Sisteme de epurare durabilã şi eficientã a apelor reziduale din comunitãţile rurale şi suburbane cu pânã la 10,000 PE (EXTRAS)

Acest proiect a fost finanţat de cãtre Ministerul German Federal de Mediu şi de cãtre Agenţia Germanã Federalã de Mediu în cadrul Programului de Mediu pentru Asistenţã Consultativã pentru Europa Centralã şi de Est. Project partner The Netherlands / France / Germany Email: wecf@wecf.eu www.wecf.eu WECF, Women in Europe for a Common Future

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Scopul prezentului Ghid Scopul prezentului ghid este de a oferi o îndrumare uşor de înțeles în luarea deciziilor privind managementul apelor reziduale în zonele rurale şi urbane cu până la 10,000 locuitori populaţie echivalentã (PE). Obiectivele specifice ale Ghidului sunt:

Informarea asupra variantelor eficiente şi durabile pentru sanitaţie, colectarea şi epurarea apelor reziduale

• Care îndeplinesc cerinţele Directivei privind Epurarea Apelor Reziduale Urbane pentru aglomerări

de 2,000 – 10,000 PE

• Pentru îmbunătățirea situaţiei igienei şi a stãrii mediului înconjurător conform Directivei Cadru

privind Apa în aglomerări umane sub 2,000 PE Indrumarea factorilor de decizie în selectarea sistemelor adecvate pentru sanitaţie şi managementul apelor uzate în conformitate cu reglementările cadru, şi mai exact pentru a arăta avantajele şi dezavantajele sistemelor neconvenționale, descentralizate şi semicentralizate, ale iazurilor şi zonelor umede construite precum şi ale conceptelor noi pentru aşezãri fãrã o aprovizionare cu apã sigurã Prezentarea exemplelor de soluții durabile şi eficiente din diferite state membre ale UE Ghidul se adresează factorilor de decizie la nivel ministerial şi municipal, autorităților şi furnizorilor de utilitãţi, precum şi consultanţilor şi organizaţiilor non-guvernamentale din domeniul sanitaţiei şi managementului apelor uzate.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

1.4 Situaţia în noile state membre ale UE - Bulgaria şi România Când Bulgaria şi România au devenit membre ale UE au fost negociate procedurile de tranziţie. Pentru a indeplini toate cerintele ale DEAUU, Bulgaria şi România au fixat termeni finali pentru perioada de tranzitie, respectiv pânã la sfârşitul anului 2014 şi 2018. Investiţiile necesare pentru crearea unor sisteme de colectare şi epurare a apelor reziduale pentru aglomerările umane de peste 2,000 PE sunt evaluate la 2.1 miliarde de euro pentru Bulgaria şi la 10.1 miliarde de euro pentru România6. Acestea îndeplinesc condiţiile de acordare a sprijinului financiar din Fondurile de Coeziune ale UE. In Bulgaria şi România aproape 4 milioane de persoane (2.1 milioane în România şi 1.8 milioane în Bulgaria) locuiesc în sate cu mai puţin de 2,000 de locuitori, care de obicei nu colecteazã şi nu

epureazã apele reziduale şi nu sunt obligaţi de cãtre DEAUU s-o facã în viitorul apropriat. Aceste aşezãri se bazeazã deseori pe apele subterane locale pentru alimentarea cu apã potabilã, însã aceste surse nu sunt bine protejate şi sunt poluate de activitãţile umane. Din acest motiv ele sunt reglementate prin DCA şi prin directivele fiice. Insã, pentru aceste localitãţi cu sub 2,000 PE, mãsurile prezente în planurile de management a bazinelor hidrografice nu cuprind integral prob- lemele legate de lipsa de sanitaţie şi tratarea apelor reziduale.

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

2.2 Сolectarea apelor reziduale Planificarea trebuie sã adopte o abordare holisticã în privinţa evacuãrii, epurãrii şi reutilizãrii apelor

reziduale. Orice decizie în favoarea unei anumite opţiuni tehnice luatã într-o etapã timpurie a planificãrii va influenţa considerabil atât investiţiile cât şi costurile de exploatare. In aceastã privinţã este important de stiut cã, sistemul de colectare convenţionale de ape reziduale reprezintã 60 – 80% din costurile totale de manipulare a apelor reziduale. În multe state, gestionarea centralizată a apelor reziduale reprezintă abordarea conventională. Aceasta se caracterizează prin colectarea şi evacuarea apelor reziduale urbane prin intermediul unei canalizãri centralizate până la stația centrală de tratare intensivã, unde apele uzate şi nãmolul se trateazã şi depozitează controlat. Avantaje globale ale acestui concept sunt considerate costurile mai scãzute de investiție şi exploatare pentru o stație mare de epurare în comparaţie cu câteva stații mici, precum şi controlul mai eficient asupra standardelor de calitate şi procedurilor de expoatare a instalației. Cu toate acestea dezavantajele acestui tip de management al apelor reziduale arată că aceasta nu poate fi o soluţie universalã, mai ales când este vorba de regiunile mai puţin populate: Raportul între costuri şi avantaje ale sistemelor centralizate poate fi mai puţin favorabil dacã se ţine seama de cheltuielile mari şi pe termen lung pentru construirea şi întreţinerea sistemului de canalizare. Dacã sistemul de canalizare nu se întreţine în mod adecvat pot apare scurgeri care vor cauza poluarea solului şi apelor subterane. Sistemele centralizate de epurare necesită (mai multe) stații de pompare care trebuiesc expoatate şi întreținute în mod adecvat. În plus stațiile centralizate de epurare municipale reduc posibilitatea de reutilizare a apelor, a nutrientilor şi a nãmolului în circuitul local, din cauza încărcării lor cu substanțe dăunătoare precum chimicale, metale grele şi substanțe patogene (mai ales atunci când în sistemul de canalizare combinată se colectează şi apele reziduale industriale). In situaţia aceasta, alegerea unui sistem public, durabil de canalizare şi epurare nu este uşoară, mai ales datoritã faptului că sunt disponibile sisteme descentralizate, semicentralizate şi combinate (vezi Таbelul 3). În ultimii ani se acordă din ce în ce mai multă atenție conceptelor moderne descentralizate sau semi- centralizate de gestionare pe plan local a apelor reziduale, care sunt deja aplicate în multe ţãri, mai ales în zonele rurale şi suburbane. Aceste concepte cuprind colectarea, tratarea şi depozitarea/reutilizarea apelor uzate din comunitãţi mici (de la gospodării până la părți din localități), integrate în proiectele de dezvoltare a localității/ satului/oraşului. Asemenea sisteme constau din mai multe instalații sanitare/epurare a apelor reziduale la scara micã, proiectate şi construite local. Sistemele descentralizate menţin lângã sursa poluării sau aproape de ea atât fracţia solidã a apelor reziduale cât şi cea lichidã, reducând prin aceastã modalitate reţeaua de colectare a apelor reziduale. Metoda aceasta oferã un grad ridicat de flexibilitate ceea ce permite modificarea design-ului şi a modului de exploatare a sistemului în funcție de diferite condiții şi scenarii locale. Sistemele descentralizate şi semicentralizate oferã urmãtoarele avantaje:

• Au costuri mici de investiţie, exploatare şi intreţinere pentru sistemul de canalizare care este de lungime mai micã

• O protecţie mai bunã a resurselor de apã, cu daune mai mici în cazul unei defecţiuni (minimizarea riscului)

• Oferă soluţii corespunzãtoare nivelului individual de poluare

• Sunt flexibile (permit o extindere) şi adaptabile la schimbările condițiilor, populației, turismului, industriei • Permit luarea unor decizii în funcție de nevoile reale ale zonelor sensibile ale mediului înconjurător, pot fi implementate dupã necesitate

• Pot fi încadrate armonios în peisaj

• Refolosirea apei uzate tratate şi a nutrienţilor (N şi P) se poate efectua cu uşurinţã

Dezavantajele principale ale gestionării descentralizate sau semicentralizate a apelor reziduale sunt:

• Eficiența potential mai mică a epurării (în special pentru N şi P)

• Necesitatea instruirii şi folosirii corecte

• Este importantã prezenţa personalului calificat pentru exploatare şi întreţinere

• Monitorizarea se poate dovedi insuficientã

• Legislația şi mediul instituțional pot reprezenta o piedică

Acestea trebuie avute în vedere în planificarea sistemului sanitar şi a tratãrii apelor reziduale. Tabel 3: Tipuri de sisteme de colectare a apelor uzate urbane şi caracteristicile lor

şi a tratãrii apelor reziduale. Tabel 3: Tipuri de sisteme de colectare a apelor uzate urbane
2.3.2 Zone umede construite Zonele umede construite sunt ecosisteme naturale unde apele reziduale sunte introduse

2.3.2 Zone umede construite Zonele umede construite sunt ecosisteme naturale unde apele reziduale sunte introduse pentru epurare biologicã şi fizicã într-un filtru de nisip pe care se creşte vegetaţie. Patul filtrant poate fi umplut cu materiale precum nisip sau pietriş şi se va izola etanş (cu sol natural sau cu folii plastice). Tratarea apelor uzate este asiguratã prin activitatea bacteriilor de pe biofilmul substratului şi filtrului fizic, şi prin efectele absorbante. Pentru accelerarea procesului pe toatã suprafaţa filtrului de nisip se cresc plante, de obicei trestie din acest motiv deseori sunt denumite filtrе cu pat de trestie. Zonele umede construite au fost folosite pentru prima datã în Germania iar utilizarea lor pentru epurarea apelor reziduale continua deja de mai bine de 40 ani, mai ales în zonele rurale din Austria, Franţa, Grecia cât şi în alte ţãri. Existã diferite tipuri de sisteme, însã predominã utilizarea

sistemului subsuperficial în care nivelul apelor se menţine sub acela al suprafeţei. In funcţie de modul de realizare sistemul acesta poate fi divizat în douã categorii – cu evacuare verticalã şi cu evacuare orizontalã. In general, zonele umede construite cuprind o etapă de tratare prealabilă pentru sedimentarea materiilor organice solide cu scopul evitãrii înfundării. Un alt model care nu necesitã tratare prealabilă a fost cu succes dezvoltat în Franța pentru apele uzate brute.

cu succes dezvoltat în Franța pentru apele uzate brute. Zonă umedă locală pentru epurarea apelor reziduale

Zonă umedă locală pentru epurarea apelor reziduale menajere, Polonia

dezvoltat în Franța pentru apele uzate brute. Zonă umedă locală pentru epurarea apelor reziduale menajere, Polonia
Proiectarea,constructia si exploatarea sistemelor extensive de epurare biologica naturala a apelor uzate menajere

Proiectarea,constructia si exploatarea sistemelor extensive de epurare biologica naturala a apelor uzate menajere provenite

din localitati cu un numar conventional de locuitori de pina la

5000.

Cod practic (ghid) (EXTRAS)

1. Generalitati/Consideratii generale. 1.1. Introducere. Scopul acestei lucrari este de a ajuta responsabilii tehnici (proiectanti, executanti/antreprenori in constructie, operatori, supraveghetorii cerintelor de protectie a mediului, de sanatate publica, calitatii in constructii, din autoadministrarea publica a localitatilor etc) sa asigure epurarea apelor uzate din aglomerarile cuprinse intre 500 si 5000 de locuitori conventionali, conform Directivei Consiliului Europei nr.91/271 din 21 mai 1991 relativ la epurarea apelor uzate urbane si Hotaririi Guvernului nr…. Acest Cod este focalizat pe tehnologiile si tehnicile existente de epurare biologica a apelor uzate, care, prin definitie, ocupa suprafete mai mari decit cele intensive( bazine de aerare cu namol activ/aerotancuri, filtre biologice si diferite modificari ale acestora, care utilizeaza microflora suspendata si/sau imobilizata) aplicate pentru aglomerari mari. Intre timp procedeele extensive de epurare necesita de regula/in general costuri de investitie mai mici/inferioare, iar conditiile de exploatare/operare ale acestor procedee extensive sunt mai usoare, mai docile, flexibile si mai econome in consumul de energie.In sfirsit, aceste tehnici nu au nevoie de un asa numar mare de muncitori de o calificare inalta,cum sint necesare pentru procedeele intensive. Sistemele extensive de epurare a apelor uzate sunt aplicabile in diferite situatii in cazul unor aglomerari de citeva mii de locuitori conventionali. Urmarind/respectind spiritul acestei lucrari (Cod practic - Ghid), tehnicile/sistemele abordate nu vor fi aplicate decit la capacitati ale statiilor de epurare care nu

depasesc 5000 de locuitori conventionali,cu exceptii foarte rare,in conditii de exclusivitate. In cele ce urmeaza vor fi descrise pe cit posibil de detaliat atit sistemele de epurare extensiva, cit si procedeele recomandate de proiectare, constructie si exploatare ale componentelor acestora.

1.2. Clasificarea sistemelor extensive de epurare a apelor uzate.

Sistemele extensive despre care va fi vorba in continuare in acest Cod(Ghid) se bazeaza pe procesele de autoepurare in mediul acvatic si in soluri, cu precadere prin sedimentare,filtrare si degradare/descompunere biologica si/sau sub actiunea razelor solare.Procesele biologice de

autoepurare a apelor uzate se focalizeaza pe activitatea vitala a microorganismelor, mai cu seama a bacteriilor care se divizeaza in 2 categorii principale:culturi libere sau suspendate in mediul apos/lichid si culturi fixate sau imobilizate pe suport solid. Functionarea acestor sisteme este posibila fara consum de energie electrica. La sistemele care utilizeaza culturi fixe de microorganisme se refera :

- infiltrarea-percolarea;

- fitofiltre plantate,cu curgere in flux vertical;

- fitofiltre plantate,cu curgere in flux orizontal. Iar la cele cu culturi libere:

- iazuri biologice naturale cu microfite;

- iazuri biologice naturale cu macrofite;

- iazuri biologice aerate artificial.

Mai exista de asemenea sisteme mixte,combinate din cele indicate mai sus. Sistemele de epurare cu zone umede artificiale/fitofiltre reproduc procesele epuratoare ale

ecosistemelor.Heterogenitatea mare si diversitatea plantelor si a solurilor, tipurile de curgere a apelor antreneaza o mare varietate de mijloace posibile: - sisteme de curgere a apei sub suprafata aeriana a solurilor (filtre plantate cu macrofite cu curgere orizontala si verticala);

- sisteme de curgere libera a apei de suprafata (iazuri biologice naturale);

- mai rar, sisteme de irigare a culturilor vegetale energetice( ex. salcie) pentru epurare finala.

In ansamblu, zonele umede artficiale(fitofiltrele)asigura diferite mecanisme de epurare, cum ar fi:

- fizice, prin filtrare în mediul poros si sistemul radicular in fitofiltre, prin sedimentare a materiilor in suspensie si coloizilor in iazuri biologice;

-chimice, prin precipitarea substantelor insolubile sau co-precipitarea cu compusi insolubili (N,P); prin absorbtie pe substrat(umplutura) in functie de caracteristicile acestui suport sau pe plante (N,P,metale); prin descompunere/degradare datorita fenomenelor de radiatie UV(virusi si bacterii patogene), reactiilor de oxido-reducere (metale); -biologice, datorita dezvoltarii bacteriilor libere sau fixe, care efectueaza degradarea materiei organice (CBO), nitrificarea in mediu/zone aerobe si denitrificarea in zone aerobe. Pentru sistemele cu curgere libera a apei de suprafata (iazuri biologice) epurarea biologica se efectueaza prin procese aerobe, in straturile superioare/de suprafata a apei, si, eventual, prin procese anaerobe in straturile inferioare invecinate cu depunerile de fund, la adincime. Dezvoltarea algelor fixate sau libere, suspendate in apa asigura prin fotosinteza un aport de oxigen necesar bacteriilor epuratoare aerobe, si fixeaza o parte din substantele nutritive( N si P). ZONELE UMEDE CONSTRUITE IMPLEMENTATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA O SIMPLĂ SOLUŢIE DE EPURARE NATURALĂ A APELOR UZATE(EXTRAS) Sireţeanu Dumitru1 – şef secţie, Ciubotaru Ion2 – medic igienist, Vacarciuc Constantin3 – medic igienist, Aga Anatoli4 – medic igienist,

Anton Ilie1 – inginer coordonator, Centru Naţional de Sănătate Publică1, Centrele Sănătate Publică Nisporeni2, Orhei3, Hîncesti4 Rezumat Zonele Umede Construite (ZUC) sunt concepute ca o soluţie de epurare simplă şi ecologică a apelor uzate. Implementarea lor în Moldova se efectuează pe parcursul ultimilor ani, deosebit sunt binevenite pentru epurarea apelor uzate în localităţile rurale. Cele mai bune proiecte au fost implementate în localităţile r-lor Nisporeni, Hînceşti şi Orhei. Cuvinte-cheie: zone umede construite, ape uzate, deversare în mediu Summary: Constructed Wetlands implemented in Moldova a simple solution for natural wastewater treatment The Constructed Wetlands (CW) is designed to be used for the easy and ecological treatment of Waste Water in the rural areas. It treats waste water with physical, chemical and biological procedures. Keywords: Constructed Wetlands, wastewater, wastewater discharge Резюме: Водно-болотные угодья в Республике Молдова как простой метод природной очистки сточ- ных вод Водно-болотные угодья (ВБУ) являются самое простое и экологическое решение очистки сточных вод. В последние годы их внедрение осуществляется в Молдове для очистки сточных вод в сельской местности. Лучшие проекты были реализованы в населенных пунктах районов: Ниспорень, Хынчешть и Орхей. Ключевые слова: водно-болотные угодья, сточные воды, сброс сточных вод Ştiinţe Medicale 233 Majoritatea localităţilor rurale din Republica Moldova se confruntă cu problema epurării apelor reziduale men ajere, care servesc drept sursă principală de poluare a apelor freatice şi solului. Pentru epurarea apelor uzate colectate, soluţia cea mai efi cientă s-a stabilit a fi epurarea prin sisteme bazate pe principiul Zonelor Umede Construite (ZUC). Studiul prezent a fost efectuat la staţiile construite în localităţile r-lor Nisporeni, Hînceşti şi Orhei. ZUC-urile funcţionează în baza unor mecanisme biologice, fi zice şi chimice, susţinute de elementele unor sisteme ca: plantele acvatice, microorganismele sau tipurile de sol, sau substraturile special folosite pentru dezvoltarea plantelor. Prin studiile efectuate s-a stabilit, că randamentul ZUC-urilor orizontale (la o încărcare de 100-300 mg/l CCO (Consumul Chimic de Oxigen)) pentru CCO este de 50-60% iar pentru materii în suspensie 60-70%.Studiile prealabile confi rmă efi cacitatea sistemelor construite în r-l Hînceşti în perioada caldă a anului şi problemele ce apar în perioada rece. După epurare probele examinate la parametrii microbiologici sunt lipsite de agenţi patogeni. Parametriisanitaro-chimici, la deversare în receptorii naturali,corespund cerinţelor în vigoare în 75% din probele examinate. ZUC-urile verticale pot fi folosite doar ca o treaptă de epurare în comun cu alte staţii. Pentru a exclude defi cienţele stabilite la implementarea proiectului ZUC pentru r-nul Orhei au fost efectuate mai multe modifi cări în ce priveşte epurarea prealabilă a apelor reziduale şi dezinfectarea la evacuare în receptorii naturali. Concluzie: Proiectele ZUC, implementate în raioanele Nisporeni, Hînceşti şi Orhei, prezintă o soluţie viabilă pentru Republica Moldova de epurare simplă, economică şi ecologică a apelor uzata

RAPORTUL

auditului privind protecția și utilizarea durabilă a apelor din rîuri și fluvii(EXTRAS)

Abrevieri

AAPL

Autorităţile administraţiei publice locale

AGENŢIA

Agenţia „Apele Moldovei”

CMA

Concentrația maximal admisibilă

CONVENȚIA

Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a

FEN

fluviului Dunărea Fondul Ecologic Naţional

SHS

Serviciul Hidrometeorologic de Stat

Pentru epurarea apelor reziduale, evacuate din sistemul de canalizare al orașului Orhei, care ulterior se revarsă în rîul Răut, FEN a cofinanțat implementarea proiectului „Construcţia staţiei de epurare după tehnologia Zonelor Umede Construite (ZUC) în orașul Orhei”, cu valoarea totală de

5,1 mil. USD. Urmare realizării proiectului, a fost pusă în funcțiune o tehnologie modernă de filtrare, tratare și evacuare a apelor reziduale care se deversează în rîul Răut, avînd un impact ecologic deosebit pentru protecția apelor fluviale (vezi foto). Proiectul a fost realizat în cadrul Proiectului Dezvoltării Regionale și Protecției Sociale din Moldova şi implementat de Unitatea de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă şi Canalizare din subordinea Ministerului Mediului.

cu Apă şi Canalizare din subordinea Ministerului Mediului. Sursă: Foto realizate de echipa de audit Proiectul

Sursă: Foto realizate de echipa de audit

Mediului. Sursă: Foto realizate de echipa de audit Proiectul ADA/PNUD„Suport pentru Procesul Naţional de

Proiectul ADA/PNUD„Suport pentru Procesul Naţional de Planificare a Adaptării Republicii Moldova la Schimbările Climatice” RAPORT FINAL

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Infrastructura construcţiilor hidrotehnice În această categorie intră sistemele de alimentare cu apă şi canalizare, epurarea apelor uzate, infrastructura de irigare, de protecţie a localităţilor împotriva inundaţiilor, secetelor, precum şi alte utilităţi legate de măsurile de adaptare la schimbările climatice cu impact asupra resurselor de apă. Vulnerabilităţi:

4) Sînt slab mediatizate tehnologiile alternative de epurare a apelor uzate, adică trecerea de la epurarea apelor uzate prin intermediul staţiilor tehnice de epurare la epurarea biologică prin intermediul zonelor umede construite (ZUC).

Măsuri în domeniul infrastructurii construcţiilor hidrotehnice 23) Trecerea de la epurarea apelor uzate prin intermediul staţiilor tehnice de epurare la epurarea biologică prin intermediul zonelor umede construite (ZUC). Punctul slab al ZUC este suprafaţa mare a amenajării, însă în contextul depolulării masive a localităţilor ZUC poate deveni un instrument tehnic economicos de epurare a apelor uzate

ZUC

(EXTRAS)

La 18 septembrie 2013 a avut loc darea în exploatare a Staţiei de epurare a apelor uzate şi a colectorului efluent din or. Orhei. La eveniment au fost prezenți: Tatiana Potâng, viceprim-ministru, Gheorghe Şalaru ministrul mediului, Pirkka Tapiola, șef al Delegației UE în RM, Qimiao Fan, director de Țară pentru Ukraina, Belarus și Moldova, Banca Mondială, Nicola Harrington - Buhay, reprezentant permanent PNUD în RM, Georgette Bruchez, director al Biroului de Cooperare al Elveției în RM, reprezentanți ai Ministerului Mediului, ai autorităților publice central și locale, ai mediului de afaceri și societății civile.

Proiectul de construcţie a Staţiei de epurare a apelor uzate şi a colectorului efluent din or. Orhei, în valoare totală de 4,4 mln EURO, a fost realizat cu suportul financiar al Comisiei Europene, Băncii Mondiale şi Fondului Ecologic Naţional.

Noua Staţie de epurare din Orhei va aplica în procesul operaţional tehnologia Zonelor Umede Construite. Odată cu punerea în funcţiune a staţiei va spori calitatea serviciilor de igienă sanitară din or. Orhei, se vor reduce deversările de poluanţi, care anterior erau deversaţi în râul Răut.

Construcţia acestei staţii de epurare, cît şi reabilitarea sistemului de canalizare din oraş va contribui la protecţia bazinului fluviului Nistru prin reducerea deversărilor de ape uzate epurate insuficient, va performa serviciul operaţional privind exploatarea sistemului de tratare şi distribuire a apei potabile către populaţie şi va permite îndeplinirea unor angajamente luate în corespundere cu Acordurile internaţionale semnate.

Activitatea unei staţii de epurare de tip ZUC va fi un exemplu de urmat pentru celelalte localităţi din Republica Moldova, astfel încît costurile de întreţinere a unei astfel de staţii este de pînă la 10 ori mai mic decît o staţie de epurare de tip clasic pe bază de nămol activ.

Proiectul a fost realizate în cadrul Proiectului Dezvoltării Regionale și Protecției Sociale din Moldova şi implementat de Unitatea de Implementare a Proiectelor de Aprovizionare cu Apă şi

Canalizare din subordinea Ministerului Mediului. La implementarea proiectului au participat companii din Moldova, Germania, Austria şi Italia.

Link-uri spre materiale suport ce pot fi vizualizate in forma originala.

http://www.dwa.de/dwa/shop/produkte.nsf/8A1945B947DE754CC125753D0036AED1/$file/vo

rschau_DWA_A%20262.pdf

Asociația Germană pentru Apă, Apă uzată și Deșeuri. DWA este în Germania organizatia desemnata sa raspunda la toate întrebările universale cu privire la apă și este implicata intens pentru a dezvolta solutii credibile in domeniul gestionării durabile a apei. Din punct de vedere politic și economic organizația este independentă si activeaza in domeniile : apa, ape uzate, deșeuri și protecția solului. In Europa DWA este cea mai mare asociație în acest domeniu și are cea mai mare competență în ceea ce privește standardizarea, formarea profesională și informarea publică specială. Cei 14.000 de membri reprezintă experții și personalde execuție din municipalități, universități, inginerie, autorități publice și companii. Accentul activităților sale este în elaborarea și actualizarea unei documentatii tehnice comune compusa din norme și standarde și colaborarea cu crearea unor specificații tehnice standard la nivel național și la nivel internațional. Aceasta include nu numai temele tehnice și științifice, dar intereselor economice și juridice de protecție a mediului și a apei.

Publicat si distribuit de:

Asociația Germană pentru DWA Apă, apă uzată și deșeuri electrice și electronice. V. Theodor Heuss Allee 17 53773 Hennef, Germania Tel. +49 2242 872333 Fax:

+49 2242 872100 EMail: kundenzentrum@dwa.de Internet: www.dwa.de Ediție corectat:

iunie 2014 teză:

Bremm grafica pe calculator, Köln presiune:

DCM • Druck Center Meckenheim

ISBN-13: 9783939057123 Imprimate pe hârtie reciclată 100%. © Asociația DWA Germană pentru Apă, Apă uzată și deșeuri, Hennef 2006

Toate drepturile, inclusiv cele de traducere în alte limbi, rezervate. Nici o parte a acestui standard poate fi multiplicat sau scris fara aprobarea editorului sub orice formă - prin fotocopiere, microfilm sau orice alt proces sau sa să fie transferate într - o mașină, în special mașini de prelucrare a datelor, limbaj, utilizabile. Se pot accesa pe :

Linkuri videoprezentari :